2

Conceptia despre spatiul arhitectura

l contemporan (Ch. N. Schulz si P.V.Meiss)
-Aristotel defineste spatial ca fiind un
continator de lucruri, un fel de cavitate
limitata la exterior si umpluta la
interior.el spune ca nu exista spatiu
vid.arh este ratiunea de a umple
aceasta cavitate.arh e arta caviatilor.
ea se defineste atat la interior cat si
la exterior.
-fiecare perete are o suprafata int si
una ext;lumea ca spatiu cosmic continand
pe om e o succesiune de coji sferice fiecare
invelind pe precedenta in felul papusilor
rusesti, iar cunoasterea noastra dezvaluie
pe rand aceste lumi;
-obs in aceasta gandire reducerea la cela 2
extreme a spatiului arh:int sau ext. o opera
arhitecturala care nu are exte este
scenografica. Reducerea la spatiu eschiveaza
simbolurile si semnele concrete subintelese
de materialitatea sa.(pier von miess)
---per premoderna este profund marcata de
conceptia euclidiana despre spatiu, chiar daca
in ultima jum a sec 19 apar noi teorii ce
prefigureaza avantul modernismului
-arh ca aarta spatiala apare pt prima data
odata cu miscarea einfuhlung al carui
reprezentant, wolflin, analizeaza stilurile
arhitecturale, in special renastrere si baroc din
perspective factorului psihic
-worringer analizeaza stilul gotic si neogotic
aducand noi contributii la intelegerea goticului
de arta abstracta, irationala, bazata pe empatie
si intropatie.teoria gestaltista trateaza
forma ca pe o functie a psihicului
-caracterul unui loc poate fi independent de
forma spatiala si dependent de motivatia
simbolica(schulz) arh este determinate de
foarte multi factori dintre care doar unul este
forma spatiala
Spatiul contemporan in viziunea lui schulz si
miess
-in teroriile contemporane se folseste
terminologia de spatiu Euclidian intr-un sens
mai larg decat acela stricti senso de spatiu
definibil in cadrul geometriei euclidiene.
Sensul strict Euclidian este ca spatiul este
limitat, in timp ce sensul actualizat presupune
un system de coordinate care este theoretic infinit
in spatiu sit imp. Dupa c n schulz relatiile
fundamentale geometrice pot fi combinate intre
ele.organizarea elementelor de arh in raport cu
un punct se numeste centralitae, cea in raport cu
o line se numeste axialitate, org dupa un system
de coordinate spatiale conduce un schelet structural
!!! spatiul negativ al urbanismului modern e
analizat in raport cu spatiul pozitiv al centrelor
istorice, constatandu-se ca cel din urma e sapat
\in masa construita, masa purtatoare de sensuri,
simboluri, istorie
-teoriile spatiale legate de semnificatia arh sunt
reluate atat din discursul gestaltist al formei
spatiale semnificative cat si din cel al locului
nascator de identitatepv miess
-miscarea gestaltista a sec xx ofera teoriei artei
un model psihologic ce stabileste tipuri de
configuratie a elem formei artistice si
descifreaza semnificatiile acestei configuratii.
-spatiul fond nu poate fi disprins de
masa-fond, iar definirea lui are loc numai
impreuna, in cadrul unor relatii cantitative
, calitative
-spatiul-implicit adica marcat prin puncte
de sprijin e limitat inferior si superior prin
limite de masa, deci suprafata-simbolic
incarcata de valori semificative
-spatiile pot fi profunde, dense, protective,
terestre sau rarefiate, tensionate, punte intre
real si ireal(pv miess)
-tipurile de configuratii spatiale si structure
formale pot fi simple sau duble, monotone
sau ierarhice, consistente sau contradictorii,
clare sau ambigue, continue sau
discontinuec n schulz
-in cazul unei cladiri noi amplasate intr-o
zona istorica, aceasta din urma, desi e
impropie ca utilitate practica, prezinta un
interes de mediu semnificativ important.
-semnificatia presupune repetitia unui nr
Limitat de elemente si relatii care trebuie
in acest timp sa permita toate combinatiile
necesare pt reacoperirea tuturor situatiilor
importante ale vietii c n schul
-ca o concluzie a acestor cautari rezulta ca
structura formala arhitecturala este cu atat
mai valoroasa cu cat e mai incarcata de
semnificatie si poate transmite semnificatie,
deci poate comunica.arh e un mijloc d
comunicare
. Reprezentarea spaiului tine pasul cu noile
tehnici dejreproducere si multiplicare,
tehnica Cristian Norberg Schulz vorbete
despre formele "Total Gestalt" ca despre

un mecanism autoreglabil, ale crui

articulaii sunt capabile de a prelua situaii
noi, pentru care nu a fost
programat iniial.
C.N.Schulz, care in aticolul sau "Limbajul
arhitecturii" aduce o contribuie nepreuita
intelegerii fenomenului prin exemplele
asupra monumentului FUNERAR a
lui Carlo Scarpa dedicat familiei Galii).
Filozoful Jacques Derrida, considera
"diferena" acea repetiie (ornament)
ce scap limbajului, nuannd in felul
acesta capacitatea de comunicarecomuniune a limbajului plastic si de
"unitate prin difereniere nu prin
universalizare". Continund pe Heidegger
in FILOZOFIA referitoare la mesajul
arhitecturii, Derrida afirma: Nu putem
sa ne ndeprtam de valorile: locuibil,
funcional, frumos. Trebuie sa le reinscriem,
si, indraznesc sa o spun intr-o forma si
un spaiu nou, eliminnd hegemoniile
lor extrinseci".Urmare semnalelor nenumrate
ale unor personaliti de renume, (Venturi,
Moore, Jencks, Schulz. etc.) simplitatii
(arhitecturii) i se opune complexitatea
, tranantei i se opune ambiguitatea,
intolerantei-toleranta, neutralitatea.
Fenomenul post-modern preocupa
ntreaga intelectualitate care, sesizeaz
cu oarecare nelinite pierderea echilibrului,
a msurii si a orientrii intr-o liure de
cutri multiple si de foarte puine
"gsiri". Roger Shattuck-critic literar
american afirma cu oarecare regret lipsa
unei masuri de judecata comune artei
post-moderne: "Cubismul, futurismul si
spiritualitii artei de felul lui Kandinsky,
aveau in comun un principiu de compoziie:
juxtapunerea unor stri de spirit diferite,
a unor momente si locuri diferite, a unor
puncte de vedere diferite." "Cnd spunem
colaj sau montaj, spunem esena modernismului
" (sic) spune Todd Gitlin si mai departe.
" In cazul sensibilitii post-moderne,
urmrirea ntregului unitar pare sa fi fost
intr-u totul abandonata.In schimb exista
textura, o cultivare asuprafeelor care
sugereaz, resping, impulsioneaz la
nesfrit alte suprafee modernismul a
spart coerenta ntregului unitar, iar
cioburile sunt sursa de delectare a postmodernismului".