31.

gehry
Frank Owen Gehry, pe numele sau adevarat Ephraim
Owen Goldberg, este astazi unul dintre cei mai
cunoscuti arhitecti americani, apreciat in special
pentru perspectiva sa aproape sculpturala a
designului cladirilor sale. Laureat al Premiul Pritzker
in 1989, La cea de-a XI-a editie a Bienalei de
Arhitectura de la Venetia, in 2008, Gehry a primit Leul
de Aur pentru activitatea de o viata inchinata
arhitecturii.
----Cladirile sale spectaculoase, acoperite cu
metal (titaniu, de regula), sugerand forme care
danseaza au facut ca Frank O. Gehry sa fie
numit un "starhitect".
---In ultimii 20 de ani Frank Gehry a uimit
intreaga lume cu creatiile sale arhitecturale
exuberante, provocatoare, eliberate de
constrangeri tehnice si radiind de bucurie. Unii leau considerat uriase jucarii si au negat valoarea
lor in context urban. Altii au vazut in Gehry
profetul noii arhitecturi, pentru care esteticul
primeaza, un artist in cel mai complex sens al
cuvantului.
Arhitectura lui nu se poate insa reduce la o
singura dimensiune. In acelas timp experimenteaza
formal, bucura spiritul, ofera cu generozitate spatii si
devine exemplu de intelegere a peisajului urban
contemporan; magie si tehnica, talent si inginerie.Se
spune ca lucrarile sale sunt reprezentative pentru
societatea contemporana, pe care o reflecta prin
ambiguitatea formelor sculpturale transformate in
constructii neobisnuite, surprinzatoare. Proiectele si
creatiile sale provoaca uimire, dar emana acea
energie vitala necesara arhitecturii care le transforma
in poli ai comunitatilor urbane si simboluri turistice ale
oraselor in care sunt amplasate.Arhitectura lui Gehry
este profund human-oriented, scopul sau fiind acela
de a crea semnificatie in interiorul unei comunitati.
Inovativa in cel mai inalt grad prin introducerea unor
inventii formale care au rupt cu traditia, ea se arata a
fi prietenoasa si apropiata de oameni. In viziunea lui
Gehry, arhitectura trebuie sa trezeasca emotie,
sentimente, chiar bucurie.
Frank Gehry s-a dedicat atat arhitecturii private,
cat si celei publice , raspandind semnatura sa in toata
lumea, creand o mare varietate de cladiri: muzee, sali
de concerte, biblioteci, scoli si restaurante. El este
insa intai de toate un artist si abia in plan secund un
arhitect. Acceptat initial de comunitatea de artisti care
i-a fost aproape de-a lungul intregii cariere (Jeff
Koons, Richard Serra, Claes Oldenburg), Gehry si-a
dorit si isi doreste producerea de spatii de expunere
care sa puna in valoare lucrarile acestora. Legatura
arhitectului cu lumea artistica se reflecta in numarul
mare de muzee si sali de concerte proiectate: Muzeul
Guggenheim din Bilbao, Muzeul de Design Vitra din
Weil am Rhein, orasel aflat la granita germanoelvetiano-franceza, Muzeul MARTa din Herford, in
Renania de Nord-Westfalia, Centrul Richard B. Fisher
pentru artele spectacolului, de la Colegiul Bard din
Statele Unite, sala de concerte Walt Disney din Los
Angeles, Pavilionul din Millenium Park, Chicago.
Stilul arhitectural al lui Gehry este derivat din
modernismul tarziu. Formele continuu curbate,
aparent haotic distribuite, ale intregii structuri a unei
cladiri designate de Gehry, sunt de asemenea
considerate ca apartinand scolii deconstructiviste
(uneori prescurtata DeCon) a arhitecturii moderniste.
Miscarea DeCon se indeparteaza de modernism
datorita accentuarii functionalitatii cladirilor, care sunt
realizate in functie de nevoile existente ale societatii
Intelegerea arhitecturii ca o forma de arta se
reflecta intr-o cautare constanta a formei sculpturale
in arhitectura, care are drept rezultat un joc al
volumelor si un dinamism al compozitiei. Prin urmare,
creatiile sale au fost comparate cu muzica jazz, ea
insasi un joc al improvizatiei. Desi forma de expresie
creeaza un efect de dezordine sau chiar de ruptura
cu mediul inconjurator, creatiile arhitectului canadian
nu pierd din vedere aspecte legate de functionalitate
si adecvare la context. Din acest punct de vedere,
Frank Gehry a dovedit intotdeauna existenta unui
sentiment al responsabilitatii fata de oras si fata de
locuitorii sai, beneficiarii directi ai constructiilor sale.
--micarea DECONSTRUCTIVISTA preia forme
multiple prin exacerbarea dusa la extrem a primelor
proteste antimoderne, propunnd ipostaze ale
ornamentului ca expresie a opiunii, subiectivismului
si arbitrariului.(Ex: Pestele lui GEHRY ca si ntreaga
lui opera se manifesta ca un protest general
mpotriva tuturor conveniilor.)
- Idea aceasta "totul merge" o regsim mereu in
explicaiile "post-factum" ale multor deconstructivisti
americani, dintre care cel mai virulent, Frank Gehry,
respinge cultura ca pe un balast de prejudeci
- intraga opera a lui Gehry se manifesta ca un protest
general impotriva tuturor conventiilor