IDEALUL ESTETIC Pana la sf sec 19 creatia artistica aspira la frumusete pe care o raporta mereu la realitate=> idealul de

perfectiune.Aristotel (discipol al lui Platon) arta imita natura -omul e singurul capabil sa faureasca forme perfecte-arta educa firea umanaactul de creatie e purificator. Platon - frumosul nu are caracter imobil, atemporal si aspatial-arta =atribut al puterii divine, abordabil printr-un
indelung proces de initiere-actul de creatie pp o stare emotionala ce nu are nimic in comun cu rationalul-arta superioara naturii.Numerele,
formele sunt sacre in masura in care ele sunt regulate-proportiile perfecte sunt divine-rapoartele armonioase, sectiunea de aur, formele
platoniciene sunt perfecte ideale, fiind modul de studiu, reflectie si compozitie artistica.In antichitate fenomenul era considerayt ca facand
parte din triada spiritulatitatii umane: solid, util frumos.Asociat cu armonia ordinea, adev, gratia, forma, idealul estetic nu se refera la
realitate asa cum este ci incerca o corectare a ei prin arta printr-o pronuntata valoare spiritula,abstracta.Frumosul si Sublimul se deosebesc
ca nuanta in interpretarea estetica : 1.prerealista numai in ceea ce priveste finalitatea: -frumosul precede sublimul, el fiind o nazuinta spre
perfectiunesublimul este absolutizarea frumosului2.realista, moderna si premoderna accepta sublimul ca pe o categorie estetica
rezultata nu neaparat din perspectiva frumosului, dar si din alyte perspective.Arta realista critica conceptul platonician al superioritatii artei
fata de natura-1797 Schlegel considera ca principiul artei nu e frumosul si caracteristicul, interesantul-1853 Karl Rozenkrauz estetica
uratului, uratul impus definitiv ca o categorie estetica idei experimentate cu succes de reprezentanti ai artei realiste (Beaudelaire, Brecht,
Picasso)Miscarea moderna rastoarna conventiile, modelele, prejudecatiile; frumosul este rational, luminos, optimist;uratul nu apare decat
din perspectiva contestarii totale-teoriile moderne s-au nascut pe fondul unor mari prefaceri sociale, tehnologice => vor afecta gustul
estetic-ornamentul devine crima odata cu lucrarea pamfletara a lui Adolf Loos Ornament si crima; este respins definitiv => sinceritate
functionala si structurala => noi principii estetice la randul lor docmatizate de reprezentantii modernismului clasic: Le Corbusier, Mies Van
der Rohe. Ei impun cu autoritate un gust sigur: frumosul rational; structura este expresiva si sincera conform cu materialul, iar functiunea
devine exprimata volumetric a.i. frumosul => din unitatea dintre continut si forma Stilul international postbelic a saracit arh prin repetitia
formei tip industrializate, reducand discursul estetic la tipologie.Miscarea postmoderna reabiliteaza ornamentul ca factor important in
personalizarea arh, in restituirea semnificatiei, a identitatii Peter Blakc nevoia de emotie =nevoia de impodobire.Venturiu nevoia de
ludic, de comunicare, opusa plictiselii rezultate din simplism.P.Eisenman nevoia de arbitrar opusa ordinii,Ch. Moore ornamentul devine
purtator de sens istoric, cod al constientizarii apartenentei la o civilizatie.In urbanism, principiile arh postmoderne contrazic principiile
urbanismului liber ratioanalist (Ciam) , readuce in discutie traditia urbana istorica.Epoca contemporana dezvolta un nou raport intre
ornament si repetitie, intre traditie ca un dat prezent prin ornament si sensul, semnificatia ornamentului-ornamentul poate fi aplicat gratuit,
arbitrar sau poate fi aplicat logic ,structural.Teoriile semiotice actulae ofera ornamentului rolul de comunicare codata, rolul de limbaj (Schulz
limbajul arhitectural)Deconstructivistii motivul zoomorfic (lebada, delfin, peste)=expresie a arbitrarului-o noua forma de
perfectiune.P.Eisenman analizeaza ornamentul ca pe o prezenta, raporteaza totul la o anumita experienta arh care nu are materialitate
dar care reprezinta un eveniment care vorbeste dspre trecut, despre traditie si prezent, un eveniment perceput de noi prin prisma propriei
noastre experiente.Ornamentul - formeaza si informeaza, semnalizeaza si simbolizeaza, poarta si rupe o traditie-lebedele sau delfinii lui
Emgraves,pestele a lui Gehry nu au nimic de a face cu functiunea, efectul scontat este indiferenta

MODERNISMUL;-orientare in cadrul arh initiata la inceputul sec20.Principalele fundamente forma arhitecturala este o rezultanta directa a
functiunii (form follows function) din care => cateva reguli generale de compozitie:-planul, distribuirea sp si organizarea volumelor sunt
rezultate din schema functionala-plastica arh se dezvolta in masura in care elementele ei sunt justificate functional-pt exprimarea functiunii
in forma se folosesc figurile si formele geometrice, bazate cat se poate, pe linii si unghiuri drepte-la realizarea cladirilor moderniste se
folosesc non-culorile (alb, negru) si culorile primare (rosu, galben , albastru).Bazele teoretice ale functionismului modernist propuse de la
lucrarea lui Adolf Loos => ornamentul drastic criticat.Exista 2 mari grupe de constructii moderniste a.constructii in care predomina masele
opace neo brutaliste b.constructii in care predomina zonel;e vitrate-stilul international a.viziune mai statica, motivitate; exista si aici trei
variante de fatade: cu dominante orizontale si verticale constituite din benzi groase si opace alternand cu siruri de ferestre-fatade cu
rosturi-fatade cu goluri dispuse liber.Aceasta impartire nu are doar un caracter stilistic ea fiind si o rezultanta a programului de arh.b.stilul
international caracteristic pentru cladirile zgarie-nori; stilul acestora este in genul unitar-fatade de sticla, simplitate-preferinta pt orice fel
de cladiri cu pereti transparenti de forma invariabil dreptunghiurala, la care muchiile orizontale si verticale precum si montantii ferestrelor
sunt reduse la minima expresie.Anularea unghiurilor ca limita de sp. permite interpretarea int-ext. Senzatia de plutire a planseurilor printr-o
serie de falsificari contructive-sp. concept in miscare =>perceptia frontala nu mai e asa importanta introducerea notiunii de timp ca o
componenta spatiala sine quo non.Le Corbusier exerseaza in seria renumitelor sale vile aplicarea unor principii pe de o parte cubiste
(in ceea ce priveste perspectiva) si pe de alta parte moderne (in ceea ce priveste conceptia spatiala)Vila Savoye continuitatea spatiului
int ext, flexibilitatea partiului, terasa gradina ca acoperis, structura portanta pe piloni ce permite fluidizarea sp., extensie a sp. atat in plan
vertical cat si orizontalMODERNISMUL CLASIC uneste principiile ### dintre care putem enumera pe cele care au stat la baza stilului
international: -arh mai curand volum decat masa-mai curtand regularitate decat simetrie axiala-Principiile Chartei de la Atena referitoare
la abordarea sp urban-principii clare doctrinare -au generat asa zisul urbanism liber insusit cu repeziciune de arh intregii lumi-acest mod de
gandire a fost exagerat prin simplificare in tarile in curs de dezv si au suferit un puternic proces de industrializare, tipizare dupa al 2 lea RM
care duce la depersonalizare, la lipsa de semnificatie

HIGH TECH .Micarea tehnologizanta numita azi HI-TECH a fost marcata de apariia Centrului Pompidou la Paris in cartierul
Beaubourg(albas.-matur), dar ea se afirma cu tot nai multa pregnanta in Europa, Anglia, America sau Japonia.-arh HT e o continuare
fireasca a ideilor si a tendintelor exprimate formal in arh moderna-radacinile lui sunt aceleasi ca la modernism (neoplasticism,
constructivism, Bauhaus, rationalism francez si italian) dar HT a cunoscut o evolutie deosebita fata de modernism in care cladirea isi
exprima clar propria functionalitate in care e inlaturata orice decoratie anexa, HT aduce ceva in plus prin conferirea unor valente estetice
elementelor structurale si celor anexe, care devin astfel factori esentiali de expresivitate (Renzo Piano, Richard Rogers, Norman
Foster).A.Alto-per.rosie-de nceput/albastru-maturitate/alb-nelep.palatul Bercy-inhiba struct.(mare la ext)la int.struct.delicata a holurilor

LATE MODERNISM.Context istoric: perioada de la inceputul anilor 70 in special de dupa socul petrolului din toamna anului 1973 se
caracterizeaza prin faptul ca multe din valorile societatii au fost reconsiderate-o schimbare la nivelul econ si social are ca rezultat firesc o
schimbare la nivelul ideologic si artistic-in mod firesc schimbarile ce privesc arhitectura au vizat configuratia edificiilor, a schemelor
functionale, a sistemului morfologic, toate acestea cauzate de stereotopia si lipsa de semnificatie a arh moderene in special a stilului
internat- in 1974 la scoala de arh din California a inceput o dezbatere intre 2 gr de arh a caror idei vizau o modalitate particulara de evolutie
a sistemului stilistic in raport cu cel al arh moderne-white arh miscare promoderna late modernism-gray arch. miscare antimoderna
postmodern.Late M influente neoplasticiste + Le Corbusier -miscare omogena care continua principiile functionaliste ale modernismului
introducand insa elemente de formalism: -evidentierea puternica a volumelor prin decupaje nete si prin folosirea in special a albuluiexistenta unor elem constructive anexe care nu au neaparat justificare functionala (pergole, ziduri false)-opozitia accentuata in mod voit

intre plin si gol, intre masa opaca si suprafetele vitrate => goluri impuscate-accentuarea si specularea resurselor de expresivitate ale
sistemului structural al cladirii-afirmarea unor rosturi de regula ortogonale.Late M reprezinta o combinatie de functionalism si formalism
(functionalismul predomina) , derivat in special din neoplasticism si opera lui Corbusier.L. M. duce formele si ideile miscarii moderne la
extrem, exagerand natura si imaginea tehnologica a cladirii, in incercarea de aproduce amuzament si placere.Reprezentanti in SUA:
RICHARD MEIER unul dintre cei mai caracteristici ai late modernismului-poate fi comparat cu Le Corbusier, dar in loc sa caute o
integrare armonioasa de plane curbe si grile ca si Le C., Meier incearca o disonanta a lor (grilele sunt miscate cu 5 grade, volumele sunt
violent alaturate, opozitia lor e exagerata-el spune ca a fost influentat cel mai puternic in opera sa de Conventia de la Tourette (Corb.) in
ceea ce priveste alcatuirea planurilor si de Vila Savoye sau Vila Stein in ceea ce priveste alcatuirea fatadelor.Caracteristici ale stilului lui
Meier: in ceea ce priveste planul: - combinatia formelor ortogonale cu cele curbe-treceri frecvente de la o directie la alta prin intermediul a
doua sau 3 paliere intermediare raportate in arce de cerc-separarea stalpilor de panourile de inchidere si de compartimentare-grile rotite la
unghiuri mici-alcatuirea zonelor de circulatieIn ceea ce priveste fatadele:-scoaterea in evidenta a unor volume mari (de obicei plinuri) prin
contrast cu zone vitrate-folosirea de preferinta a albului-folosirea caroiajelor pt plinuri.Ex: Douglas House marcheaza inceputul celei mai
importante perioade din activ lui Meier-tendinte foarte puternice formaliste; accentuarea cosurilor in fatada, a scarilor exterioare-proiectele
Olivetti cladiri tip ce urmeaza a fi amplasate in 15 orase din SUA.- High Museum of Art Atlanta.- Canal Plus Paris
CHARLES GWATHMEY atasat la inceput de Meier la gruparea New York five -maniera de lucru asemanatoare cu a lui Meier-influentat
si el de Corb. si mai ales de neoplasticism.In Japonia ARATA ISOZAKI in prima etapa a creatiei sale arh -linie foarte apropiata de stilul
lui MeierTADAO ANDO exponent foarte autentic al arh Late M ; stilul sau manifesta un sistem morfologic de sinteza. El creaza efecte de
umbra si lumina care confera interiorului o aparenta mistica. Frumusetea nu are nimic in comun cu operatiunile intelectuale sau teoriile
dificile-predomina betonul aparent In Europa-JEAN NOUVEL opera sa imbina elem LM cu ale HT.O.M. UNGERS /

1A. Concepia despre spaiul architectural n perioada premodern i modernAristotel definete spaiul ca fiind un continuator de
lucruri, un fel de cavitate limitat la exterior i umplut la interior. Nu exist spaiu vid. Orice perete are o suprafa interioar i una
exterioar. Lumea ca spaiu cosmic, coninnd pe om, e o succesiune de coji sferice fiecare nvelind pe precedenta.Concepia euclidian :
spaiul era considerat limitat, finit, suportul logic al geometriei ca expresie a nevoii umane de "ordine" n "haos". Aristotel opune concepiei
platoniciene ce tolera haosul alturi de ordinea cosmic, rigoarea tiinific impunnd "ordinea" nu numai ca pe o nevoie de simplificare,
orientare, dar i ca nevoie de sintetizare. Ordinea, nevoie profound uman, rezult din limitele condiiei umane, supus legilor gravitaiei i
avnd ngrdit libertatea de micare. Newton marcheaz prima mare schimbare n concepia despre spaiu, reconsidernd spaiul fizic i
descoperirea legii atraciei universale. Spaiul: omogen, izotrop, imobil. Extensia lui n univers putea fi finit.Geomertia lobacevskian
extinde problematica spaial introducnd noiunea de deplasare n calculul matematic i pregtind terenul geometriei topologice.Concepia
topologic despre spaiu de astzi datoreaz enorm teoriei relativitii lui Einstein. Percepte eseniale despre spaiu: continuitate spaiutimp, infinitul e limitat de constanta vitezei luminii, simultaneitatea e relativ dou fenomene simultane ntr-un sistem de referin sunt
succesive dac sunt raportate la un alt sistem de referin. Cunoaterea tiinific i raional este neputincioas n faa complexitii vieii
astfel nct s-a revenit la abordarea intuitiv, curistic i holistic pentru definirea i perceperea spaiului arhitectural, abordarea psihologic
a spaiului, teoriile semanticii i mai ales teoriile filosofice.Noua problematic a arhitecturii locuianei de masa i estetizrii acesteia n
condiiile industrializrii, pe fondul unor profunde transformri n gndirea despre spaiu aduse micrile avangardiste.Cubismul a fost o
revoluie n sensul ruperii unei tradiii, a schimbrii ce s-a produs de la un concept al liniei la un altul al spaiului. De la pictura cu
paradoxurile, golurile, opacitile i transparenele, la structura constructivist i pn la arhitectura modern nu mai era dect un pas.
Casa modern are o form care nu mai e dispersat, ci condensat ntr-un gabarit de structur geometric. Aceast simplitate e un semn
nu de srcie, ci de bogie i imaginaie, un indice al progresului.Spaiul traversnd materia, golul travesnd plinul, relaia plin-gol luat
mpreun, continuitatea spaial interior-exterior, definesc un nou raport ntre form i spaiu. Spaiul-obiect, forma concret, materie
purttoare de form, ncrcat de simboluri; spaiu-ca un gol, interior sau exterior obiectului, spaiu spat n form sau obiect, un vid. Pana
in sec 20 problema sp. poate fi pusa sub 2 aspecte -unul al sp. arh. propriu-zis, analizat prin exemplele cele mai valoroase -altul al discutiei
despre sp. arh facuta prin teoria arh. Perioada moderna Aparitia noilor matreiale si punerea lor in opera, dezv industr. a produsului ce
antreneaza problematica arh. locuintei de masa si a estetizaroii acesteia, toate acestea se fac pe fondul unor profunde transformari in
gandirea specifice arh. Moderne -sp. traversand materia, golul traversand plinul, relatia plin-gol, continuitatea sp. int ext. definesc un nou
... intre forma si sp. Sp-obiect, forma concreta, materie incarcata de simboluri Sp-ca un gol, sp. sapat in forma -continuitatea sp., extensia,
enetrarea int-ext, curgerea , fluenta, sunt notiuni din ce in ce mai vehiculate in vocabularul arh. moderne. -limita spatiala nu mai trebuie sa
corespunda structurii portante. Wright-distruge colturile introducand ferestre de colt; limita nu corespunde structurii portante; console
uriase; partiu flexibil Ludwig Mies wan der Rohe-contributie imp. in largirea acestiu vocabular (pavilionul expo de la Barcel;ona): prelungirea
exagerata a pereteluiafiseaza extensia unidirectionala a sp.; folosirea peretiilor in scopul limitarii, dirijarii sau curgerii spatiale.
Continuitatea spaiului, extensia, dilatarea, interpenetrarea interior-exterior, curgerea, fluena, sunt noiuni din ce n ce mai vehiculate ale
vocabularului modern.Wright distruge cutia spaial, distrugndu-i colurile i introducnd fereastra de col, limita spaial nu mai trebuie s
fie corespondent structurii portante.Miles van der Rohe are o contribuie deosebit cu pavilionul german al Expoziiei de la Barcelona,
prelungirea exagerat a peretelui, extensia unidirecional a spaiului, folosirea pereilor n scopul limitrii, dirijrii sau curgerii spaiale. Le
Corbusier exerseaz n scrierea renumitelor sale vile, aplicarea unor principii pe de o parte cubiste, n ce privete perspectiva, iar pe de
alt parte moderne, din punct de vedere al concepiei spaiale: continuitate interior-exterior, flexibilitatea partiului, terasa grdin de pe
acoperi, structura pe piloi, ferestre n band.
1B. Tendine de dezvoltare n arhitectura romneasc contemporan.
Societatea romneasc contemporan, profund tehnocratic, i-a orientat eforturile spre un pragmatism rezultat nu att din perspectiva
raional-filosofic, ct din cea tehnico-tiinific, astfel nct, dei arhitectul, prin formaie primete destule informaii de cultur general,
latura umanist i poetic a rmas mult descoperit. Fondul spiritual filosofic al ultimelor generaii a fost educat oficial n doctrina
materialismului dialectic i ateismului, subiectivismul idealist al filosofiei occidentale. Cultura autentic nu a oferit arhitectului instrumentarul
operaional teoretic al creativitii. Pe acest fundal, invazia informaional din ultimii ani nu face dect s sporeasc dezorientarea i deruta
tineretului studios care, n tentativa sa de a asimila lumea occidental risc, n lipsa unui ndreptar teoretic care s-i furnizeze motivaii, s
plonjeze n pastisare sau kitsch.Spatiul rom. se particularizeaza fata de cel gen. est European prin:-O continuitate multimilenara-O enclave
de latinitate intro zona de sclavism-O toleranta extrema exprimata prin pasnic si practice crestine-O extraordinara percutare in
spiritualitatea universala-in ciuda unei traditii coservatoare exprimata prin rural In acest peisaj deprindem prezenta (minora) a catorva
aspecte a arh poz. :-o mostenire istorico-patrimoniala valoroasa care poate fi recuperata si conservata- sansa unei latente spirituale,
prospetime in gandire- scoala de arh. cu traditie.Discursul teoretic exprimat prin concursuri int., comentarii teoretice, si-a pastrat in mediile

elitiste o continuitate ce a facut posibila reluarea activ. profesionale adevarate dupa90.Ion Mincu din Buc-rol imp. alaturi de ao anumita
parte a uniunii arhitectiilor.Casa Poporului: 7 nivele in subsol, a doua in lime dupa Pentagon, piata din fata nu se percepe intro perspective
de pe boulevard, axa est vest- fatada.Cerintele concursului Buc. 2000: centru de afaceri, inst. si org. internat., inst de importanta nat.,
locuinte, CP de neatins dar cu modificari de functiuni, hotel pt. parlamentari, parcaje foarte mari.Marele premiu- Von Gerkan-Hamburg:
pastrarea si revitalizarea axului central, deplasarea perspectivei spre dreapta (centru de afaceri), inscrierea intro continuitate a spatiului
urban, restituie memoria locului prin crearea de strazi respactand costructiile celor vechi.
3A. Spaiul contemporan n viziunea lui Schultz i Meiss
n teoriile arhitecturale contemporane se folosete terminologia de spaiu euclidian ntr-un sens mai larg dect acela "stricto senso" de
spaiu definibil n cadrul geometriei euclidiene. Sensul strict euclidian este c spaiul este limitat, n timp ce sensul actualizat presupune un
sistem de coordonare, care este teoretic infinit n spaiu i timp. Dup C. N. Schulz "relaiile fundamentale geometrice pot fi combinate ntre
ele". Organizarea elementelor de arhitectur n raport cu un punct se numete centralitate, cea n raport cu o linie se numete axialitate,
organizarea dup un sistem de coordonate spaial conduce un schelet structural. Pantru a nelege mai bine diferena ntre relaiile
geometrice i cele topologice, Schulz atribuie cantitatea primelor i calitatea celorlaltor, prin caliti nelegnd caracterul difuz sau
centripet, analiza spaiului arhitectural ar trebui fcut innd cont de relaiile convenionale.P.V.Meiss teoriile spatiale legate de
semnificatia arhitecturii sunt reluate atat din directia discursului gestaltis al formei spatiale semnificative cat si din cel al locului nascator de
identitate

2A.IDEALUL SOCIAL epoca premoderna, moderna si contemporana Dominata de cateva valori morale- DUMNEZEU, STATUL,
STIINTA -revolutia franceza transforma aceasta triada in opozitia D-zeu-om, stat-cetatean -sf. sec19 incep sec 20 triada devine tot mai
labila , motivatii:- revolutia 1917 ce a zdruncinat statul imperialist si tarist rus, credinta si le-a inlocuit cu conducerea proletariatului; marirea imperiului austro-ungar eliberarea pop., europei centrale si de est.Marile idealuri pt o lume mai buna , accesibile celor multi sunt
imbratisate si de elita europeana , apuseana, care considera rev. rusa ca o experienta valabila.Locuinta de masa, masina de locuit a lui
Corbusier, urbanismul lui luminat erau mai curand expresii ale unor teoretizari convingatoare, dar erau departe de a fi un ideal
.Avangarda germana propovaduieste idei ce pp. depasirea diferentelor de clasa Arta realista descopera calitati estetice in viata oamenilor
de rand a omului necajit- devine arta maselor, mijloc de educare, iar omul de rand devine omul nou.Utopia constructivistiilor elitisti e greu
digerata de mase, in schimb arh academica , desi eclectica corespunde mai bine gustului popular ea devenind ulterior arh socialista,
exprima cultul personalitatii staliniste , musoliniana, hitleriste.Realismul socialist castiga tot mai mult teren. 1934- congresul scriitorilor
sovietici-prima definire a realismului socialist: procedeu artistic de a reflecta realitatea prin prisma revolutionara si de a ### cu scopul de a
forma omul nou.Ea este realista in continut dar natioanala ca forma, arta fiind pusa in slujba politicului.Realismul socialist ca forma de
manifestare artistica cuprinde intreaga europa prin miscari de dreapta-fascism, dar si de stanga-comunism.Ambivalenta perioadei moderne
ca o balansare intre cei doi poli (dr, stg).Indiferent de idealul sau convingerea politica si sociala arh adopta fie academismul clasicismul,
eclectismul pe care azi il numim realism socialist, fie arh moderna.Charta de la Atena 1938- principiile au fost imbratisate de intreaga
lume postbelica, dar greselile facute au fost exagerate in special in estul europei: refuzul trecutului, ignorearea culturii urbane, toate
acestea convin puterii care propune monumente impunatoare, pompoase ce distrug tesutul si esenta urbana (ex: monum. hitleriste ale lui
Speer).Pe de alta parte arh locuintei de masa a fost tot mai mult neglijata, aflandu-se la polul opus celei monumentale, dihotomia aceasta
extinzandu-se si asupra altor aspecte de vieti urbane: centru- periferie, arh culta-arh vernaculara.O prima reactie la politica totalitara si arh
aferente o reprezinta miscarea Tendeza in Italia ce inceraca reabilitarea arh prin intoarcerea la traditie si istorie.Reorientarea stangii
europene mascata de teoriile italienilor este dublata de Team-ex al carui program teoretic isi propune rediscutarea critica a Chartei de la
Atena si reorientare spre crestere, schimbare, identitate.In Anglia apusul Imperiului victorian puritana e marcata in anii 60 de miscarea
populara condusa de grupul Archigram.La americani se obserbva saracirea modernismului clasic si se doreste regasirea farmecului, a
enuntiei, a semnificatiei.Anii 60- marcati de evenoimente politice si sociale importante:-dezradacinarea celor din mediul rural si greutatea
adaptarii intr-o lume noua-razboiul rece-perspectiva distrugerii nucleare-razboiul din Vietnam=>O stare de blazare lipsa de entuziasm,
goliciune.Marcati in europa, America si Japonia de arh metabolista, transformata ulterior in arh megaconstructiilor gigantice, ca o solutie pt.
principiile urbanistice si sociale in continua chimbare, adaptare, evolutie.Post-modernismul=un curent nascut in america.Latemodernismul.Deconstructivismul=contesta toate valoriile perene majore ale societatii caracter anti politic, anti social-este elitist intolerant.

2B.DIHOTOMIE SI ARHITECTURA consecinta politicii totalitare in Romania

Mostenirea totalitara ofera un peisaj arh. rom. destul de dezolant, polarizat dihotomic in 2 categorii, esential opuse din toate punctele de
vedere, cu exceptia celui valoric, care le reuneshte intr-un consens nonvaloric.Prima categorie arh. locuintei de masa: -saracita de orice
semnificatie-tipizata, sterila-ultima expresie a Stilului International-multe Kitsch-uri-duce la alienarea generala a societatii-caracterizata prin
disconfort si aberatii functionale A doua categorie arh. reprezentativa:-opulenta-supra incarcata ornamental-jalnic monument al puteriiaspira la perenitate, mai mult d.p.d.v. material -eclectica greoaie lipsita de gratie.Neglijata tot mai mult, arh. locuintei de masa se vede
situata la polul opus celei monumentale, dihotomia aceasta extinzandu-se asupra altor aspecte ale vietzii urbane:centru si periferie; arh.
culta si vernaculara In Rom dupa al doilea RM , nationalizarea completa ce a favorizat o politica de dezvoltare a arh canalizata pe
industrializare si locuinta de masa. Politica e orientata spre stergerea urmelor trcutului si reconstituirea revolutionaraDinu Giurescu
istoric- distrugerea trecutului rom - un numar de 29 de orase din Rom au fost distruse, 85% => pierderea identitatii si reconstruirea lor
dupa principii schematizate si simplificate ale Chartei- 5 orase mari din Trans. au fost menajate in zona lor centrala ce avea un nucleu
istoriceste constituit si valoros- Tipizarea exagerata a locuintei, confortul redus+ arh reprezentative megalomane si ecleptice+ masive
demolari=>exasperarea inteligentei romanesti

3B. Idealul estetic n opera prerealist?

Pn la sfritul secolului XIX creaia artistic aspira la frumusee care e raportat mereu la realitate ntr-un sens oarecum critic i
reprezint dintotdeauna un ideal de perfeciune.Ideii aristoteliene conform creia arta imit natura prin "mimesis", omul, singurul capail de a
furi forme perfecte educa firea uman, actul de creaie catharsisul fiind prin excelen purificator I se opune conceptul platonician
despre frumos, care are un caracter "aprioric, imuabil, atemporal i aspaial".Atribut al perfeciunii divine, frumosul n sine este abordabil
printr-un ndelung proces de iniiere ce conduce de la frumosul fizic, la cel moral, cognitiv i n sfrit la frumosul de sine, care, pe aceast
culme se confund cu binele.Arta, dup Platon, este de natur divin, actul de creaie presupune o stare emoional i iniiatic ce nu are
nimic cu raionalul.Omul- centru al universului i msura tuturor lucrurilor este idealizat n art prin reprezentarea lui dup anumite canoane
estetice, iar idealul estetic devine obiectiv la care se ajunge prin anumite metode, convenii general acceptate. Antichitatea considera
frumosul ca fcnd parte din triada sincretic a spiritualitii umane: util, frumos, ce mai trziu va deveni atributivitatea esenial definitorie
pentru fenomenul arhitectural ncepnd cu Vitruviu i i meninndu-i valabilitatea pn n zilele noastre ntr-un anumit sens.Categorii

estetice apropiate, frumosul i sublimul se deosebesc ca nuana n interpretarea estetic prerealist numai n ce privete finalitatea, n
sensul c frumosul precede sublimul, fiind o nzuin ctre perfeciune, sublimul este absolutizarea frumosului. Arta realist, modern i
postmodern accept sublimul ca pe o categorie estetic rezultat nu neaprat din perspectiva frumosului, dar i din alte
perspective.Conceptul platonician al superioritii artei fa de natur, reluat de renascentiti a fost accentuat urmnd a fi prelucrat critic de
arta realist, care aduce n discuia despre idealul estetic i alte categorii. Schlegel considera ca principiul artei nu e frumosul ci
caracteristicul, interesantul, dar "urtul" n art e impus definitiv ca o categorie estetic odat cu apariia Esteticii urtului a lui Karl
Rozenkranz, experimentat cu succes n opere literare i plastice: impresioniste, expresioniste, avangardiste, a ceea ce va deveni arta
realist.
4A. Idealul estetic n modernism i postmodernism?
Considerat pentru prima dat neoponent frumosului, uratul s-a impus pentru prima dat n lumea estetic ca valoare din perspectiva
critic, constructiv sau numai protestatar. Micarea modern are ca obiective restaurarea conveniilor, modelelor, prejudecilor, pentru a
crea o lume mai buna. Frumosul eroic este raional, luminos, optimist, urtul nu apare dect n perspectiva contestrii totale, sau a lipsei de
prejudecat.Idealurile micrii moderne s-au nscut pe fondul unor mari prefaceri sociale, prefaceri tehnologice.Ornamentul, omniprezent
i multimilenar component intrinsec al arhitecturii, devenit "crim" odat cu lucrarea pamfletar a lui Loos este respins definitiv, i n numele
sinceritii structurale sau funcionale, apar noi principii estetice dogmatizate mai apoi de "modernismul clasic" ai crui mari reprezentani,
Wright, Miles, Corbusier, impun cu autoritate un gust sigur: "frumosul raional". Structura expresiv i sincer este conform cu materialul,
iar funciunea devine exprimat, exteriorizat volumetric astfel nct frumosul arhitectural rezult din unitatea dintre coninut i form, form
i funciune, form i structura-material.Corbusier se autocontrazice, propunnd capodopere de o splendid expresivitate formal pline de
originalitate i de geniu. Nu mai puin original, teoria wrightian organic impune frumosul natural ca surs de pitoresc i spontaneitate n
creaia arhitectural. Exerciiile formale simplificatoare ale stilului "internaional" axate pe funcionalism au srcit arhitectura prin repetiia
formei tip industrializate i industrializabile, reducnd discursul estetic la tipologie.n peisajul arhitectural expresivitatea tehnologic face
not discordant i puncteaz monotonia, arhitectura traverseaz n anii '60 o criz profund a lipsei de semnificatie.Arhitectura
postmodern reabiliteaz ornamentul ca factor important n personalizarea arhitecturii, n restituirea semnificaiei, a identitii. Nevoia de
emoie, sentiment profund uman, este asimilata de Peter Blake cu nevoia de mpodobire, treapta spre umanizarea animalului, care orct de
harnic i bine organizat, nu-i impodobete niciodat adpostul.Nevoia de ludic sau de comunicare, nevoia de complexitate, antipod al
plictiselii rezultate din simplism, nevoia de arbitrar-antipod al ordinii, ornamentul devine purttor de sens istoric.Contextualismul urban
postmodern, aprut ca reacie la urbanismul liber raionalist al CIAM readuce n discuie tradiia urban istoric, fie prin reluarea unor
constante tipologice: strada, piaa, arcada, fie prin analizarea unor aspecte socio-urbane binomice: casa-strada, public-privat, insula-trama,
monument-esut.Dei contestat de unii, tipologia urban este nc mult discutat servind producerii de modele matriciale urbane i
contribuind la formarea unei noi estetici urbane.
4B. Conceptul spaial la Schulz i Meiss.
Aristotel definete spaiul ca fiind un continuator de lucruri, un fel de cavitate limitat la exterior i umplut la interior. Nu exist spaiu vid.
Arhitectura este raiunea de a umple aceast cavitate. Arhitectura este arta cavitilor. Ea definete att la interior ct i la exterior. Orice
perete are o suprafaa interioar i una exterioar. Lumea ca spaiu coninnd pe om e o succesiune de coji sferice fiecare nvelind pe
precedenta.Observm n aceast gndire reducerea la cele 2 extreme a spaiului arhitectural: interior sau exterior. O oper arhitectural
care are numai exterior este scenigrafic. Reducerea la spaiu "eschiveaz simbolurile i semnele concrete subnelese de materialitatea
sa" (Pierr von Meiss).Perioada premodern este profund marcat de concepia euclidian despre spaiu. Arhitectura ca "art a spaiului"
apare pentru prima dat odat cu micarea "Eifhtung" ai crui reprezentant, Wlflin, analizeaz Stilurile arhitecturale, n special renatere
i baroc din perspectiva factorului psihic. Worringer analizeaz stilul gotic i neogotic aducnd noi contribuii la nelegerea goticului ca art
abstract, iraional, bazat pe empatie i intropatie. Teoria "Gestaltist" trateaz forma ca pe o funcie a psihicului.Metoda analizei formale
a lui Sedlmayr trateaz forma n trei ipostaze: forma ca proporie, forma ca structur i ca spaiu. Forma ca proporie se bazeaz pe teoria
numerelor. Proporiile n sine nu produc ns plcere estetic dec dac sunt armonioase, simetria lui Vitruviu, starea de "graie" a
creatorului, curitmia. Starea de "graie" nu poate fi transmis dect unui spectator iniiat: "accesibilitatea unei opere de art presupune o
atitudine adecvat"(Schulz).Forma ca spaiu interior nu poate duce la rezultate satisfctoare dac spaiul nu e luat mpreun cu limitele
sale materiale care, singure, la rndul lor, nu pot avea semnificaie."Caracterul unui loc poate fi independent de forma spaial i dependent
de motivaia simbolic"(Schulz). Arhitectura este determinat de foarte muli factori dintre care doar unul este forma spaial.Noiuni de
"interpretare", "fuziune", precum si interpretarea renaterii ca pe o "adiionare de forme independente", n vreme ce barocul "priveaz
prile de independea lor dndu-le sens doar mpreun".
5A. Arhitectura modern, late-modern i postmodern n viziunea lui Ada Luis Huxtable
Ada Luis Hustable numte "inclusivitii" acei arhiteci ce presupun n creaia lor artistic o implicaie contextual, surs de inspiraie i motiv
formal, exprimnd i reprezentnd acest context ce poate fi geo-climatic, istoric, social sau cultural. A.L.Hustable numete "inclusiviti"
arhitecii ce se implic ntr-un fel sau altul n context iar aceast reconsiderare a contextului este considerat o manifestare a unei atitudini
antimoderne. Noiunea de context este astzi mult amplificat ca nelegere fa de ceea ce nsemna n anii '60 cnd a fost asimilat n
termeni arhitecturali, depind cu mult sensul strict al unui mediu i atignd din ce n ce mai mult sfere spirituale i culturale.
5B. Euristica n viziunea lui Landau
Dup prerea lui Royston Landau ideea de a crea o metod proprie i autonom arhitecturi este greit pentru c ea ar suporta pe de o
parte defecte reducioniste, pe de alta ar rupe arhitectura de fenomenul cultural general. Criticnd reducionismul lui Fucault, Landau ofer
spre studiu perspectiva cultural a abordrii arhitecturii, perspectiv de altfel din ce n ce mai acceptat de ctre critici care sunt din ce n
ce mai contieni de lacunele oferite de cunoaterea pur tiinific.
6A. Reprezentarea arhitecturii n perioada contemporan
n lumea comtemporan a arhitecturii fragmentarea spaiului, descentralizarea, anihilarea centrului sau a limitelor, prezena absenei,
declanarea sau stoparea energiilor sunt teme predilecte ale filosofiei i compoziiei spaiale. Imiagini suprapuse, seriate, dinamice,
explodate sau distruse de cataclism coexistnd cu cele idilice, ecologice sau peisagiste.n lumea contemporan a arhitecturii spaiului se
prefigureaz odat cu reprezentarea lui. Fragmentarea spaiului, descentralizarea, anihilarea centrului sau a limitelor, prezena absenei,
declanarea sau stoparea energiilor sunt teme predilecte ale filosofiei i compopziiei spaiale. Imagini suprapuse, seriate, dinamice,

explodate sau distruse de cataclism coexist cu cele idilice, ecologice sau peisagiste.Reprezentarea spaiului ine pasul cu noile tehnici de
reproducere i multiplicare, tehnica fotografic sau cea cinematografic. Bernard Tschumi folosete imagini coregrafice pentru redarea aa
ziselor "screen plays". Tehnica de prezentare, reprezentarea spatiului precum si filosofia disjunctiilor fac parte din arsenalul publicitar al
protagonistului. Peter Eisenman foloseste desenul complex al juxtapuneriilor secventiiale si macheta ca tehnica in seriile narative ale celor
X houses, ce ilustraza filosofia morfologiei formale a cubului ca semn spatial. Complexitatea limbajului arhitectural al lui Eisenman isi
exploreaza propiilei limite in Wexner Center, lucrare pragramatica si contestatara in care toate principiile vitruviene ce definesc arhitectura
sunt repuse in cauza.
7A. Terminologie in perioada premoderna, moderna, postmoderna, contemporana si realista, sensul si opusul sensului.Evolutia
arhitecturii de la perioada premoderna, prerealista si realista prin perioada moderna, avangarda, maturitate si declin, pina la perioada
postmoderna. Azi asistam la o noua disponibilitate spre forme elitiste, profund spiritualizate ale miscarii deconstructiviste. Arhitectura Hi Tech exprima tentativa fireasca a contemporaneitatii de a da forma tehnologiei celei mai avnasate, dublata de castigurile stiintelor
abstracte. Arhitectura premoderna a fost numita late-moderna sau post-corbusiana. Azi foarte multe terminologii ar trebui reevaluate ,
intelese diferit din prisma reevaluarilor istoriei. Multi alti termeni s-au conscrat prin intensa lor folosire in ideea unui sens anume, altii au o
tendinta de a semnifica, paradoxal, exact opusul sensului la propriu al termenului. In prima categorie despre arhitectura realista nu a fost
nevoie de o departajare politizata a manifestarii realiste in realism-socialist realism(capitalist), asa cum suntem obligati a specifica in
arh. pentru a localiza. Arta realista a avut o evidenta deschidere spre mase, o tentativa de a se implica in socila, devenind angajata. In
lumea occidentala democratica e obtiunea libera, constienta si autoimpusa a artistului. In lumea puterii totalitare obtiunea spre implicare
socila nu mai e la latitudinea artistului. Arh. perioadei realismului este mereu prezentata ca fiind arh. fascista, opusa celei staliniste, fiind
clasiciste, monumentale, greoaie, eclectice, lipsite de gratie si umanism.Expresionismul este o miscare catalogta initial realista, apoi
formalista, deci arta de dragul artei (Tatlin, Lissitzky). Nu toata arhitectura realist socialistaeste eclectica. Stilul international s-a suprapus
in timp si spatui cu realismul socialist. Estul european pstbelic a beneficiat de toate excesele simplificatoare, generalizand termenul de
arh. a periferiei. Dar aceasta exista si in marile orase occidentale sub forme alienate, sau sub forma unor centre noi administrative de tip
Manhattan.
7B. Zaha Hadid , concepte si lucrari Sa surprinda materia intr-o ipostaza de refacere post-cataclism. Imaginea spatiului post-explodat
redare in tehnica si efectele perspectivei neo-suprematiste este tema predilecta a arhitectei Zaha Hadid, care in desenele sale incercate
de o forta expresiva fara precedent violeaza si desconstruiesc programul arhitectural. Sugerarea celei de a 4 a dimensiuni, care la
Malevich este redata printr-o serie de planuri geometrice plutind fara limita in spatiu, devine la Zaha Hadid motivul uni grafism spectacular
in care perspectiva polaroida exagereaza sentimentul de forta al viitoarei cladiri.Peak Club; Kurfur Sterdam Berlin; Vitra; Fire Station Weil
de Rin; Centru de arta contemporana Cincinati. Mind Zone Londra
8A. Huet lansarea conceptului de cladiri rationale. FORMALISM REALISM IN CONCEPTIA LUI B. HUET (idealul social).Pornind
de la paradoxalul slogan sovietic al arhitecturii "raionale prin coninut si naionale prin forma" ce de fapt promova o arhitectura a puterii
sovietice pan ruse (Huet) a Universitii Lomonosov presrata in ipostaze identice in mai toate capitalele din Estul pro sovietic. Arhitectura
eclectica si deci formalista nu a fcut dect sa scindeze forma de coninut provocnd si contribuind substanial la criza arhitecturii
postbelice.=>monumentele hitleriste ale lui Speer si mai tarziu cele staliniste au toate un numitor comun: sunt eclectice, pompoase,
greoaie, perene, dorinta de acces la eternitate a tiranilor e invers proportioanala cu legitimitatea lor.Arhitectura locuintei de masa se vede
situata la celalat pol fiind neglijata .Cupa Brecht, realismul nu este o problema de forma, (ci de politica n.n.). Parafrazndu-l, Bernard Huet,
critic contemporan francez, afirma: "ai pofta sa spui ca nici formalismul nu e o problema de forma", referindu-se la faptml ca formalismul, nu
mai puin e o problema de politica.Dupa Huet, orice arh care figureaza in proiectul sau o utopie de ordin social fara conflict e formalist (un
ex, Bofill construieste in vremurile postmoderne Versailles pt saraci si alte complexe megalomane, el propunand saracilor ansambluri
gigantice, greoaie, reci, lipsite de poezie, ca amintire ale vremurilor totalitare).Dupa Huet formalismul ar avea mai multe atribute: este
birocratic- deoarece orice sistem care tinde sa reduca realul la un numar de nevoi, de standarduri, de stiluri, duce la formalism.Sau orice
simpla adecvare la normele functionale fara raportare la social sau la comanda sociala e formalism.Este tehnocratic-aplicarea mecanica a
tehnicii la realitate o marcheaza pe aceasta si o transforma in abstractie; orice arh. redusa la o serie de operatiuni de tehnica financiara
distributiva, sau constructiva este formalista.Este irational arhitectii care cauta in afara arh. propria lor rationalitate, se expun grav la
formalism.Notiunea de formalism e folosita de Huet atat in sesnsul desprinderii formei de continut, dar si in cel al atitudinii fata de societate
a gestului creatiei.Huet (lanseaza conceptul de cladiri rationale prin continut si nationale prin forma)Sloganul sovietic al arh. rationale prin
continut si nationale prin forma promova o arhitectura a puterii sovietice (Huet). Arhitectura ecleticta si deci formalista, nu a facut decat sa
scindeze forma de continut provocand si contribuind substantial la criza arhitecturii postbelice.Azi, in numele post-modernismului, Bofill
construieste Versailles-ul pentru saraci, sau alte ansambluri clasiciste monumentale in Saint Quentin, sau Palais dAbraxas in Marne-la
Vallee. Bofill propune saracilor ansambluri gigantice, greoaie, reci si lipsite de poezie ce amintesc de tipurile staliniste.Cu adevarat
nationala in continut si forma pare ca s-a dovedit arhitectura japoneza care, incepand cu anii 60 exerseaza o puternica presiune asupra
spiritualitatii occidentale careia ii opune exemplul spiritualitatii profund traditionale si temeinice, intelepte a lumii orientale. Termeni cheie:
spatiul median, fictionalismul, densitatea concentrata, semnificatia duala, ambivalenta si polisemia.Britanicii si finlandezii au demonstrat ca
o arh. nationala poate fi obtinuta prin exersarea pina la limita valorilor nationale in ceea ce au ele esential si substantial in continut.
8B. Policodare in modernism si post-modernism. Context istoric: perioada de la inceputul anilor 70 in special de dupa socul petrolului
din toamna anului 1973 se caracterizeaza prin faptul ca multe din valorile societatii au fost reconsiderate-o schimbare la nivelul econ si
social are ca rezultat firesc o schimbare la nivelul ideologic si artistic-in mod firesc schimbarile ce privesc arhitectura au vizat configuratia
edificiilor, a schemelor functionale, a sistemului morfologic, toate acestea cauzate de stereotopia si lipsa de semnificatie a arh moderene in
special a stilului internat- in 1974 la scoala de arh din California a inceput o dezbatere intre 2 gr de arh a caror idei vizau o modalitate
particulara de evolutie a sistemului stilistic in raport cu cel al arh moderne-white arh miscare promoderna late modernism-gray arch.
miscare antimoderna postmodern.Cele 2 mari principii: nonornamentul si noncontextul apartinand arh moderniste i se opune in arh
postmoderna revaluarile istorice si cele legate de context=>reconsiderarea adevaratelor repere ale identitatii, personalizzarii, semnificatiei
arhitecturii-cercetarile teoretice se indreapta cu precadere inspre explicatia crizei arh moderne din cauza pierderii atributelor artistice,
poeticul, valoarea emotionalaCaracteristici ale arh postmoderne:-utilizarea ornamentului ca aluzie istorica sau ca decoratie-folosirea
formelor ca referinta istorica explicata-folosirea eclectica a limbajului modern si premodern-utilizarea culorilor vii si a unei diversitati de
materiale-definirea sp. intermediare care constau in zone de circulatie, sp. prinse in grosimea zidurilor.In aceasta ordine de idei apare
motivul specificitatii.OB. de arh a imaginii sale unice, irepetabile, imagine ce contine o anumita ambiguitate; depersonalizarii prin

universalizare: se opune personalizarea prin diferentiere => ornamentul devine un obiect codat dar si o modalitate de transmitere
codata.Robert Venturi prefer obiectele bogate in semnificatii, celor a caror semnificatie e clara; admit functiunile implicite celor explicite;
unuia sau altuia ii prefer unuia si altuia-aceasta multitudine de semnificatii se obtine in primul; rand prin varietate si bogatie formala.Robert
Stein in loc de sloganul modernist less is more, declara ca in arh postmoderna more is morePosmodernul actioneaza asupra plictiselii
vizulae, a modernismului , solutia fiind amestecarea limbajului modern cu un alt limbaj-ei practica un dublu cod; o cladire postmoderna e
jumatate moderna, jum altceva (deseori traditie) ce incearca sa comunice pe de o parte publicului, pe de alta parte unei minoritati avizatese poate spune ca PM e ca un Janus cu doua fete: una priveste inapoi sperand sa gaseasca originile, calalta priveste inainte in nimic.PM
datoreaza mult orientului, insusindu-si ### in sensul acceptarii neutralitatii alaturi de cei 2 poli extremi =>spatiu de tranzitie
O cladire post-modernista este dublu codata , jumatate moderna, jumatate altceva, deseori traditie in incercarea de a comunica si cu
publicul si cu o minoritate avizata :arhitectii.Post modernismul este de fapt un termen general pentru intreaga arhitectura acre a evoulat din
modernism. Arhitectii post-modernisti sunt inca influentati de modernism datorita pregatirii de catre arhitectii modernisti si imposibilitatii de a
ignora metodele moderne de constructie.Productia arhitecturala a perioadei de dupa 70 a fost decretata post moderna. Dupa criticul
Hiroshisaski sufixul ism adauga o nuanta peiorativa a semnificatiei generale. Manierismul defineste o metoda de imitatie mestesugita a
unei manire de afaceri proprie mai multor artisti. De aceea termenii modern, post-modern, modernism- postmodernism sunt diferiti ca
nuanta.Postmodernistii clasicisti ca : Michael Greves uzeaza de istorie prin adoptarea unui limbaj clasic: compozitie clasica, volume
platoniciene simpple, eclectism incarcat. Toti arhitectii postmoderni rediscuta intr-un fel sau altul istoria.Dubla codare a formei readuce in
drepturi sensul ca mod de comunicare.
9A. Peter Eisenman Eisenman a dezvoltat teoria analizei si folosirea ei in cadrul proiectarii-casele 1-9 simpatie pt modernisti-casa 10
orientarea deconstructivista devine evidenta, influentele psihanalizei si ale filozofiei nihiliste constituind doar o parte din aspectele declarate
ele autorului.Casa cu nr.10 este prima aplicare adescompunerii, dislocrii si deconstructiei, prin sustragerea unor elemente care "distrug
punctul central al imobilului, scara antropomorfica siutilizarile normale pierderea punctului central, formele in L simboliznd separarea si
instabilitatea, excavarile, scufundarea in trecut si incontient, scalarea si geomatria topologica ".-Formele in L dispuse rotativ, aceste cuburi
erodate subliniaz condiia nesigura a universului-La Guardiola house ntreptrunderea acestor L-uri este savant explicata de autor ca fiind
o "marcare a nelegerii locului ca rezultat al schimbrii nelegerii lumii"-Grilele spaiale tridimensionale sunt un motiv compoziional
aproape "sine qua non" in opera lui Eisenman. ''Ele sunt versiuni neomoderniste alegrilajelor de perspectiva ale lui Braimnte, mai degrab
deschise (infinite) dect nchise (finite) mii degrab quatrodimensionale dect unidirecionale, mai curnd uoare dect grele.Eisenman
foloseste desenul complex al juxtapunerilor secventiale cat si macheta in seria celor 10 case=> filosofia morfologiei formale a cubului ca
semn spatial.P.E. este una din cele mai controversate figuri ale lumii arhitecturale americane. A fost membru al New York Five.E. uzeaza
de ideile neostructuraliste la inceput apoi de cele declarat protestatare ale deconstructivismului, iar acum se indreapta spre un elitism atat
de icomprehensibil incat tinde spre alienare.La P. Eisenman prezentul absentei apare fie din sustragerea unei portiuni dintr-un volum
ramas inteligibil in mod implicit, fie prin anularea zonei centrale, fie folosind arh. ca un palimpsest adica ceva ce a fost sters pt a se rescrie
din nou dar care pastreaza reminiscente ale scrierii anterioare.Din dorinta de mostenire a modernismului eroic al abstractiei arhitecturale,
deconstructivistii incearca regasirea unui univers poetic in spatii diaslocate, deplasate, translatate, in care esentialul este lipsa de ordine si
de ierarhie. Grilele lui Eisenman sunt rotite sau dispuse in locul unei falii totale ale masei construiet, un fel de prezenta a absentei
(Weixner)

9B. Compozitia arhitecturala in perioada contemporanaCOMPOZITIA ARHITECTURALA IN PERIOADA POST-MODERNA.POST

MODERNISMUL se manifesta iniial ca o reacie la principiile modernismului devenit "clasic". Celor doua mari principii: non-ornamentul (si
implicit non-istoria) si non-contextul ( deci implicit universalizarea prin absolutizare) li se opun: reevaluri le istorice si cele contextualiste,
toate la un loc considerate (de fapt reconsiderate) adevratele repere ale identitii, personalizrii si semnificaiei arhitecturale. Cercetrile
teoretice se ndreapt cu precdere nspre explicaia crizei arhitecturii prin prisma pierderii atributelor artistice; inefabilul, poeticul, valoarea
emoionala, iar evoluia unor discipline colaterale ale esteticii (semio-tica), ale urbanismului (sociologia), psihanalizei si filozofiei, contribuie
la reevaluarea teoriei arhitecturale (necesara in abordarea arhitecturala)Venturi, Moore, Jencks, Schulz. etc. => simplitatzii i se opune
complexitatea, tranantei i se opune ambiguitatea, , intolerantei-toleranta. Reabilitarea istoriei si a ornamentului se face in mod diferit la
Venturi referiri ironice la trecut-Moore mai putin istorice avand rolul de conshtientizare a apartenentei la o anumita civilizatie-Bofill
(Versailles pt saraci) propunere populista de inobilare a modului de viatza a clasei medii-P.M. reiau regulile si legile compozitiei clasice
carora le adauga ingredientul noutatii-P.M. practica un dublu cod: jumatate modern, jumatate altceva (deseori traditie) si incearca sa
comunice pe de o parte publicului, pe de alta parte unei minoritati avizate.-se poate spune ca PM e ca un Janus cu doua fete: una priveste
inapoi sperand sa gaseasca originile, calalta priveste inainte in nimic.Teoriile semioticii explicau capodopera artistica ca o pe fericita
coincidentza intre semnificant si semnificat, iar aplicarea acestor teorii la opere valoroase duce la intarirea convingerii ca e necesara
unitatea, coerentei dintre semnificat si semnificant.Azi asistam la o dislocare deintre semnificat si semnificant, la o negare a tuturor
notiunilor de comp. arh.=>apar reguli noi bazate pe descentralizare, distorsiune, disfunctie, dislocare, disociere, regului pe care Tschuni
(reprezentant al DEC.)le considera strategii ale disjunctiei. => ideea de limita e inlocuita de cea de non-limita, desfashurare la nesfarshit
Contextul e total neglijat de DEC. care isi propune decontextualizarea prin distrugere si anti memorie si recontextualizarea in termeni noi =>
palimpsest = un loc unde e scris, se shterge si se rescrie istoria.In PM situl emana cladirea.DEC. cladirile creeaza terenulOrdinea e
inlocuita de arbitrar atat in domeniul:a)functional-Tschuni parcul la Villette-Eisenman WEXNER CENTER-b)al structurii-Grilele
necesitatea str. slabe, neportante, arbitrare c)al formei-Eisenman prezenta absentei => forme sugerate(Vezi Eisenman, Tschumi,
Hadid).In concluzie, putem spune ca un principiu , legile comp. arhitecturale si-au pastrat prezenta, dar si-au largit tot mai mult sensul,
extinzand sesnsul notiunilor sau completand cu altele noi.Enuntarea principiilor compozitiei arh. se face impreuna: unitate + diversitate,
ordine + dezordine, sinceritate + nesinceritate => abordare unitara = echilibru -intre cele 2 extreme trecerea e gradata.In lumea
politeoreticienilor de arh. principiile ordonarii au ra,mas aceleashi in esenta:Axa, Simetria, Ritmul, Proportiile, dar azi au fost completate cu
notiuni mai largi - datuin sau transformarea formala.Forma nu poate fi definita doar prin geometria euclidiana, sau topologica, e nevoie si
de cea ### -Poate fi explicita, sugerata, evocata, implicita, centripeta sau centrifuga- Schulz vb. de forma semnificativa (Total Gestalt) ca
despre un mecanism autoreglabil, care trebe sa aiba parti conventionale si parti noi in, devenire.Imaginea alaturi de forma, au aparut
notiuni de imagine , mult mai largi , inspirate din arte colaterale: cinematorgafia, coregrafia, muzica. Meiss spunea ca arhitectura e
scenografie, dar scenografia nu e arhitectuiraSpatiu Sculz sp. arh e un camp energetic, un focar , un receptacol, un Total
GestaltLocul Meiss incarcat de semnificatie, element important de care trebuie sa se tina cont in creatzia arhitecturala-dependenta de

un conext nu e suficienta pt a creea un loc- Primeste caract. si identitate n prin valori ce nu pot fi convenite, prin reguli si legi (valori
spirituale). Regasirea semnificatie pierdute a impulsionat cercetarile in domeniul esteticii arh. in specialcele legate de modelul semiotic (
alcatuit de ce transformationar sau cel imaginar) =>semioticul e cel mai complex pt arh. ca un cuplu semn (indicare) si simbol
(reprezentare)Malraux sec XXI va fi relig sau nu va fi deloc => reimplicarea sacrului ca pe o componenta: sine qua non a actului de
creatzie.Compozitia exprima un mod de a face. Postmodernismul se manifesta initial ca o reactie la principiile modernismului devenit
clasic . Celor 2 mari principii: non-ornamentul si non-contextul li se opun : reevaluarile istorice si cele contextualiste, considerate
adevarate repere ale identitatii, personalizarii si semnificatiei arhitectuarale. Explicatia crizei arhitecturii prin prisma pierderii atributelor
artistice: inefabilul, poeticul, valoareaemotionala, evolutia unor discipline ale esteticii (semiotica), ale urbanismului (sociologia), psihanalizei
si filozofiei, contribuie la reevaluarea disciplinei de teorie arhitecturala, o abordare intuitiva, deci culturala, alaturi de cea pur
stiintifica.Simplitatii arhitecturii i se opune complexitatea, transantei i se opune ambiguitatea, intolerantei i se opune neutralitatea
Modernismul a soart coerenta intregului unitar, iar cioburile sunt sursa de delectare a postmodernismului.Postmodernistii eclectici reiau
regulile si legile compozitionale clasice, carora le adauga ingredientul noutatii, sau apartenentei la timpurile actuale.
10A. Deconstructivismul concept, reprezentanti. DECONSTRUCTIVISMUL.Peisajul arhitectural contemporan e inca dominat de
pluralism si eterogenitate ca fundal, pe care se afirma cteva micri cu nuana mai pronunata cum ar fi: micarea HI-TECH; micrile pe
teme moderne care se pot subimparti in micri PROMODERNE si ANTIMODERNE.Unii critici plaseaz micarea deconstructivista ca pe
o continuare liniara a mis-carii constructiviste a anilor '20, sau a celei "puriste" de mai trziu, pe care nu face dect sa o mbogeasc cu
mijloacele de expresie ale timpurilor noastre.Astfel principalii reprez. ai Decomstr. isi justifica inspiratia din mishcarile avangardiste ruse,
astfel Bernard TSCHUMI si-l asuma pe CHERNIKOV, Zaha HADID pe MALEVICH, Pete EISENMAN pe CERNIKOV + idei
neostructuraliste.Pe linia antimodernismului, micarea DECONSTRUCTIVISTA preia forme multiple prin exacerbarea dusa la extrem a
primelor proteste antimoderne, propunnd ipostaze ale ornamentului ca expresie a opiunii, subiectivismului si arbitrariului.(Ex: Pestele lui
GEHRY ca si ntreaga lui opera se manifesta ca un protest general mpotriva tuturor conveniilor.)DECONSTR. Suportul teoretic deosebit
de vast, bazat pe conceptii noi din domeniul filozofiei, semioticii, psihanalizei, psihosociologiei, se altura celor din domeniul tehnicii;
informaticii, cineticii, cuanticii, energeticii, dar si a unor domenii artistice profund implicate arhitectural: muzicii, dansului, cinematografiei,
publicitarii.Miscarea DEC. reabiliteaza haosul ca necesar in coexistentza sa cu ordinea, dar intermediat de neutralitate=>tripartismul (cu
nuanta orientala) ce permite coexistenta ordinii cu dezordinea. Teoria DEC. e bazata pe disfunctie, dizlocare, disjunctie; totusi o mare parte
din arh. DEC. trateaza problema ca si cand o data cataclismul produs ei sunt chemati sa reorganizeze materia. Termenul de DEC. nu mai
corespunde azi cu sensul propriu al cuvantului, pt ca deconstructivistii DECONSTRUIESC pt a RECONSTRUI. Pe fondul pluralismului si
diversitii, precum si a relativismului in gndirea arhitecturala contemporana, , este invocat Feyerabend cu a sa Against Method care, in
idea reunirii logicii cu metafizica, ne convinge de faptul ca "totul merge". Idea aceasta "totul merge" o regsim mereu in explicaiile "postfactum" ale multor deconstructivisti americani, dintre care cel mai virulent, Frank Gehry, respinge cultura ca pe un balast de prejudeci. In
opozitie, Noica respinge acest mod de abordare a pluralismului si relativitii si propune ca metoda abordarea globala metafizica a lui
Blaga, care include cultura in sistemul sau filozofic ca fiind singura reabilitare posibila in pluralism.1.In domeniul estetic- DEC. sugereaza
aparitzia unui nou sistem de organizare=> deplasarea devenind masura perceptiei spatiale.2.In conceptia spatiala DEC. considera ca
forma arh nu e numai cuplul figura-fond, dar se compenseaza cu geom. fractala, cu limite, disjunctii, diferente, absente.3.In domeniul
semiotic DEC. exagereaza sensurile meta-arh.:-arh. e palimsest-arh. formeaza si informeaza-arh. e semn si simbol-arh. comunica si
emotioneaza=>un abuz obositor de semnificatii multiple si dense, toate pt a regasi smenificatia pierduta a arh.4.ca metoda celor pur
stiintifice si rationale li s-a adaugat cele euristice.5.ca tehnologie-DEC. uzeaza de cele mai sifisticate si cele mai noi forme de publicitate ca
orice arta ce e vizula si publica Royston Landau- discursul arh nu e numai teorie cis i practica-exp. de proiecte publicitare comunica cu
publicul larg-limbajul arhitectural este vizual.Depersoanlizarii prin universalizare: se opune personalizarea prin diferentiere. Serias filosofica
oferita de Derrida (care a fost enuntata cu multe decenii inainte de Blaga) este acea a teoriei diferentelor care a dat nastere la multe discutii
teoretice.Arhitectii DEC au fost inspirati din filosofia lui Platon sau a lui Nitse (nihilism- e nevoie de haos pt a se naste o stea)In concluzie,
cel mai important aspect in evolutia contemporana pare sa fie o febrila cautare de sine, un fel de sens al sacrului in gestul arh., pt ca dupa
cum spunea MALRAUX sec XXI va fi religios sau nu va fi deloc.Ex: Esenman, Hadid, Tschumi, Hiromi Fuji, grupul Arquitectonica, OMA.
(Rem KOOLHAAS), grupul Morphosis, Grehy.Ch. Jencks daca exista dubii privind caracterul general al DEC pot fi aventurate idei care
se refera la caracterul antipolitic si antisocial.Transformari in DEC : -limita =>nonlimita-decontextulizarea=>recontextualizareaordine=>dezordine Pe linia antimodernismului, nuantandu-si manifestarile in tonuri disonante, protestatare sau chiar agresive, miscarea
deconstructiva poate prelua forme multiple prin excerbarea dusa la extrema a primelor proteste antimoderne, propunand ipostaze ale
ornamentului ca expresie a optiunii, subiectivismului si arbitrarului: intraga opera a lui Gehry se manifesta ca un protest general impotriva
tuturor conventiilor.Miscarea deconstructiva declara deschis o contestare totala a tuturor valoriilor perene majore ale societatii.Miscarea
deconstructiva reabiliteaza arbitrariul, haosul ca necesar, in coexistenta sa cu ordinea. este nevoie de haos pentru a se naste o stea
(Nictzsche).In domeniul estetic, deconstructivismul sugereaza aparitia unui nou sistem de organizare spatiala-deplasarea devenind
masura perceptiei spatiale (Tschumi).In conceptia spatiala a deconstructivismului se considera ca forma arhitecturala nu numai cuplul
spatial figura-fond-bazat pe integrarea unei geometrii euclidiene si topologice, dar se opereaza si cu geometria fractala, cu limite, disjunctii,
diferente si absente.In domeniul semiotic deconstructivistii exerseaza sensurile esentiale ale meta-arhitecturii, arhitectura e palimsest, e
idee ce discrediteaza si compromite conventiile de principiu, dar stabileste altele noi.Pentru a se impune, deconstructivismul uzeaza de
cele mai sofisticate si ultime forme de publicitate, ca orice arta care se respecta, o arta vizuala si publica prin excelenta, persuasiva si
convingatoare prin oferta de experimente traite.Marile vedete deconstructiviste, Eisenman, Tschunmi, se inarmeaza cu foarte serioase
argumente filosofice, tehnice si profund culturale.Reprezentanti: Peter Eisenman, Frank Gehry, Zaha Iladid, Coop Ilimmelbfau, Bernard
Tschumi.

10B. Istoriografia definitii (pluralism, Landau)

In adoptarea notiunii de pluralism, spune Landau, este important sa apreciem ca acest concept poate fi utilizat in modalitati incontestabile
diferite. Exista pluralism de teorie descriptiva sau explicativa. Acesta este pluralismul ca logica si este util ca instrument analitic pentru
explicatie sau diagnoza. Dar pluralismul poate fi o credinta sau un angajament. Acesta este pluralismul ca metafizica care va fi intotdeauna
responsabil pentru promovarea ideii de multi in opozitie cu ideea de unul. Metafizica si logica se intalnesc numai uneori impreuna, dar
este important sa fie departajate, deoarece metafizica este un punct de vedee care nu poate fi nici dovedit , nici dezmintit, dar logica poate
fi invinovatita.In studiul intitulat: Cultura arhitecturii o istoriografie a discursului curent, Royston Landau, afirma ca istoriografia ca atare
are un rol determinant in formarea curentului de opinie in arhitectura, care nu e autonom ci apartine unei gandiri generale culturale si a
specialistiilor: arhitecti, critici, istorici. Discursul arhitectural nu se poate eschiva de publicitate, consumerism si toate efectele socializarii

acestuia.Istoriografia poate fi facuta conventional, cu istoric a stiluriilor, relevand doar diferentele stilistice, dar ea poate fi in acelasi timp si
istoric sub forma expuneriilor culturale.
11A. Discursul de publicitate si viziune Landau
Pentru a se impune, deconstructivismul uzeaza de cele mai sofisticate si ultime forme de publicitate, ca orice arta care se respecta, o arta
vizuala si publica prin excelenta, persuasiva si convingatoare prin oferta de experimente traite. Discursul arhitectural este, dupa Royston
Landau, nu numai comunicare, dezbatere, ci se face prin intermediul practicii, oferind nmotiuni concrete in acelasi timp cu cele
abstracte.Expozitiile de proiecte publicitare comunica publicului larg sursa inspiratiei, viziunea sau baza teoretica de principiu ale autorului,
care foloseste in acest scop proiecte intermediare, faze premergatoare sau schite ce fac posibila intelegerea operei finale.Marile vedete
deconstructiviste, Eisenman, Tschumi, se inarmeaza cu foarte serioase argumente, filosofice, tehnice si profund culturale. Mijloacele lor:
lucrul in echipa, discursul universitar elitist si perfectionarea modelelor pe computer, antreneaza eforturi spirituale, tehnice si materiale,
impuse de concurenta pentru castigarea lucrarii. Sursele sunt amplificate prin mijloace de propaganda proprii unei piete mondiale.
11B. Valentele barocului in arhitectura postmoderna
Baroc=eliberare spirituala de regulile tratatelor, de conventii, de geometria elementara.
-eliberarea de siosteme si de antiteza spatiului int sp. ext-dobandeste un sens psihologic.Bruno Zevi se poate vorbi si de un baroc
modern, cand arh se declara independenta de formele si schemele functionale (formalism)-preferinta pentru elemente scenografice-aparitia
in cladiri a elem. materialiste-elem. de sculptura-asimetrie, dezordine-imbinarea arh, pictura, sculptura, jocuri de apa-caracter dinamiclegatura organica intre sp int si sp ext-abundenta decorativa, tratare sculpturala a maselor construite, complexitatea spatiala-apare ca o
reactie la formele### ale renasterii(post m-m.) impotriva regulilor si a canoanelor structurale###-in conceptia planimetrica si volumetrica se
renunta la formele geometrice simple, clare => joc rafinat de imbinari de corpuri-folosirea curbelor si contracurbelor-importanta stiluilui
contextul important-jocuri de apa-caracter de neliniste-prin elemente decorative de renastere le imbina cu inovatiile proprii in psihologia
spatiului => policodare-planuri si fatade pe aceasi plansa desen.Barocul apare din perspectiva contemporaneitatii ca una din cele mai
interesante perioade in ceea ce priveste reprezentarea arhitecturala. Apar cu mare frecventa planse continand mai multe piese de
reprezentare a unei cladiri. Reprezentarile baroce au farmecul ambiguitatii, al incertitudinii, al posibilitatii de alegere. Kishu Kurokawa
releveaza ambiguitatea sensului mesajului artei baroce in special in pictura: atractie respingere.Barocul marcheaza un inceput in
cunoasterea stiintifica a legilor perspectivei si contribuie definitiv la eliberarea prin miscare a spatiului de constrangerile statice.
12A. Compozitia arhitecturala in premodern si modern
Compozitia =un mod de a alcatui regului si legi de alcatuire a volumelor spatiilor si dimensiunilor arhitecturale=> principii de compozitie
arhitecturala Paul Rudolph compozitia = copia unor motive, suprapunerea de ornamente, e o privire superficialaPe de o parte => pentru
unii arh contemporani pb legate strict de compozitie, sunt neesentiale, minore, superficiale, pe de alta parte=> alti arh contemporani- Ching
afirma ca functiunea si simbolurile sunt trecatoare, dar sp. si forma raman; in conceptia lui Ching elementele de baZa ale arh sunt sp.
constructia, inchiderea, iar arh. se experimenteaza prin miscare(sp.+timp)Regulile, legile compozitiei arh. au constitut preocuparea
esentiala a teoreticienilor de arh pana la aparitia teoriilor sociologiei sau semioticiiArh premoderna Epoca premoderna a mascat o relativa
scindare a artei elitiste de cea populara, culotura fiind sfera integratoare a celor 2; arta populara recunoaste conducerea elitei, iar aceasta
nu o desconsidera.Opera premoderna aspira la coerenta de viziune, pune pret pe continuitate.
Perioada moderna.Rationalismul arh moderne inlocuieste principiile acdemismului beauxartist, aducand principii noi mai abstracte si mai
elastice, motivate: -pe de o parte geometric=> sp. si forma abstractizate, sunt supuse legilor noilor materile si noilor tehnologii-pe de lata
parte social => urbanismul generat de C.I.A.M. e bogat in principii cu caracter imuabilPrincipiile de baza: non-ornamentul, noncontextul.Cornusier lanseaza noile reguli de compozitie devenite limbaj sine quo noi ale modernismului, declara asimetrai aproape
obligatorie-arh moderna aspira si ea la coerenta, dar prin juxtapuneri, fragmentari-frumosul nu e un scop in sine-artistii sunt pasionati de
nedreptatea sociala=>arh propune schimbarea lumii oferind un model de viata nou purificator, egalizator-arh intoarce spatele istoriei,
inventeaza o lume mai buna bazata pe sinceritate functionala estetica si structurala.Exagerarile au dus la stereotipia stilului internat.Criza
de dupa al 2 lea razb mond, marile probleme soc nerezolvate, avantul tehnologic, schimbarea criteriilor traditionale cu altele e semnalata in
jurul anilor 60 de majoritatea criticiilor si teoreticiienilor=>e nevoie de un nou sens, de farmec, complexitate, ambiguitate, mit,
poezie=>postmodernismul.Opera premoderna pune pret pe continuitate, gravitand in jurul unui singur centru vizual. Ea onoreaza
succesiunea si cauzalitatea in timp si spatiu.Opera urmareste armonia si frumosul ca ideal estetic, metodele de realizare sunt legile
compozitiei arhitecturale. In perioada postmoderna s-au cautat principii universal imuabile, absolute in fata carora nu exista mijloc de a te
sustrageIn domeniul arhitecturii o rationalitate carteziana nu e suficienta, disciplinele umaniste, estetica si mitul intretin o relatie de
complicitate. Binele si raul, adevarul si minciuna, ceea ce este drept sau nedrept, acestea sunt mariile principii, eterne, valabile. In privinta
arhitecturii ele sunt legate nu numai de forme si spatii, dar si de semnificatia acestora, de conventia acestor semnificatii.Ordinele clasice ale
Greciei antice furnizau modele sau tipologii pentru obtinerea frumosului in arhitectura. Principiile proportionale ce au revenit obsesiv de-a
lungul istoriei arhitecturii ca un leit-motiv al rationalizarii demersului creator. Atat ordinele cat si principiile proportionale de la Vitruviu si
mpana la Corbusier au avut ca termen de comparatie si ideal omul, iar omul e centru universului. Vitruviu plaseaza arhirtectura intre arta si
stiinta si ofera principii de alcatuire a templelor pe baza legilor simetriei si a euritmiei, componente esentiale ale procesului de creatie.
Simetrai nu poate conduce in sine la efectul frumosului daca nu e insotita de euritmie, adica un aport de farmec si armonie ce nu mai
este straina creatorului de frumos.Conventionalitatea regulilor si legilor proportionale ramane neschimbata in esenta pana in sec. XX.
Arhitectura e stiinta si arta in acelasi timp, dar arta de a aplica un savoir (cunoasterea prin cercetare si experienta).Invatamantul
beauxartist a staruit cu autoritate in aplicarea principiilor si reguliilor de compozitie rezultate din modelele istorice ceea ce conduce la
riscul ca aceste modele sa se perpetueze ca atare in loc sa serveasca doar ca esenta pentru o abordare evolutiva, in pas cu
timpuriile.Viollet le Duc compromitand codurile conventionale ale arh. le supune rigorii tehnicii ingineresti, rationalismului rezultat din legiile
statisticii.Scoala de la Bauhaus, desi ofera spatii largi artei si meseriillor, a facut maximum pentru intrarea stiintelor exacte in
invatamant.Rationalismul arhitecturii moderne inlocuieste principiile academismului clasicist beauxartist cu alte principii, mai abstracte si
mai elastice, bazate pe ludic si empiric, dar motivate totusi pe de o parte strict geometric, spatiul si forma, abstractizate, sunt supuse legilor
noilor materiale si noilor tehnologii, pe de alta parte social, urbanismul generat de CIAM e darnic in principii cu caracter imuabil.Corbusier
lamseaza noile reguli ale compozitiei volumetrice devenite limbaj sine qua non al modernismului.Daca principiile clasice adoptaiu simetria,
modernismul , din spirit protestatar declara asimetria aproape obligatorie.Daca armonia, consonanta, liniarul, logicul, unitatea rezultate din
coerenta aspirau spre frumos cu legiile lui, acuma arta si arh. moderna continuau sa aspire la coerenta, dar prin alte metode:
juxtapuneri, suprapuneri, fragmentari, iar frumosul nu e scop in sine, altceva pasioneaza artistii: nedreptatea sociala.. Contestarea
principiilor, prejudecatiilor, fenomenul revolutionar cu nuanta pronuntat politica, se transpune in arta cu rol de asanare sociala.Arhitectura
presupune schimbarea lumii oferind un model de vita nou si purificator, agalizator. Democratia sociala, libertatea. economia de mijloace
materiale si tehnice.Arhitectura, intorcand spatele istoriei, inventeaza din nou o lume mai buna bazata pe sinceritate structurala,

functionala si estetica. Exagerarile functionaliste, structuraliste, puriste, au condus la formarea stilului international. Acesta a fost o forma
de expresie a rationalismului in arh., secatuind-o de orice farmece sau poezie.
12B. Limbajul arhitectural la Schulz (exemple) LIMBAJUL ARHITECTURAL IN EX. LUI SHULTZ.Idealul estetic-ornamentul poate fi
aplicat sau structural-ornamentul are rol de comunicare codata=> limbaj.Spatiu considera ca relatiile fundamentale geometrice pot fi
combinate intre ele-organizarea elem de arh. in raport cu un punct => centralitate, in raport cu o linie => axialitate-organizarea in raport cu
un sistem de coordonate spatiale => schematizarea structurala-face diferente intre relatiile geometrice si cele topologice (cantitate in raport
cu calitatea)-relatiile geometrice +relatiile topologice +rel conventionale => analiza sp. arhitectural-Gestalf accesibilitatea pp. o atitudine
adecvata, starea de gratie => spectator initiat-forma ca sp interior nu duce la rezultate numai daca e luat cu tot cu limitele sale.Caracterul
unui loc (sp) poate fi independent de forma spatiala, dar dependent de motivatia simbolica-mecanismul autoreglabil, ale crui articulaii
sunt capabile de a prelua situaii noi, pentru care nu a fost programat iniial.-Capela Medici (Michelangelo)=>simbolic- sacristia Sn
Lorenzo a lui Brunelleschi =>elemente stereotipe.Nu doar forma spatiala determina arh ci mai multi factori:-Bruno Zevi sp interior e
principal in arh, se apropie de romanticii germani-face distinctie intre sp fizic si sp arh.Capacitatea unei structuri formale, adica aptitudinea
de a primi continut, e determinata de posibilitatea sistemului de comunicare.P.V. Meiss teorii spatiale legate de semnificatia arh sunt
reluate atat din directia discursului gestataltist al formei spatiale semnificative cat si din cel al locului nascator de identitate
Epoca moderna dezvolta un nou raport intre ornament si repetitie, intre traditie ca un dar prezent prin ornament si sensul, semnificatia
ornamentului inerent logicii constructiei.Ornamentul poate fi aplicat deci gratuit, arbitrar, sau structural, deci logic, constructiv. In orice
ipostaza, el recastiga dreptul la existenta in forma arhitecturala contemporana, iar teoriile semiotice actuale ofera ornamentului rolul de
comunicare codata deci rolul de limbaj. C.N. Schulz in Limbajul arhitecturii aduce o contributie nepretuita intelegerii fenomenului prin
exemplele asupra momentului funerar a lui Carlo Scarpa dedicat familiei Galli.Limbajul arhitecturii ca arta este vizualul. Mesajul identitatii in
univers poate fi exprimat cu forta chiar intr-un limbaj abstract dar simbolizat, prin reluarea expresionismului corbusianist in ipostaza
japoneza (Schimohara).Alvaro Siza dovedeste in intreaga sa opera o indentificare cu acelasi mesaj al identitatii, la care ajunge din directia
opusa o cultura inchisa, mijloace elementare si o continuitate traditionala profunda. Se observa doua atitudini opude referitoare la traditie.
Una, pedaland pe conservarea formelor traditionale,- de obicei inchise, explicite, centripete care risca in extremis sa ramana clonata intrun limbaj cu nuanta tehnologica. Aceste forme devin suficiente prin lipsa capacitatii lor evolutive. Schulz asemuieste spatiul arhitectural cu
o articulatie, mecanism capabil de adaptare, schimbare si evolutie.O alta atitudine priveste formele traditionale la modul esential,
propunand forme deschise, centrifuge, capabile de schimbare, cu alte cuvinte, evolutive. Aceasta tendinta poate avea la randul ei riscul
pierderii identitatii prin universalizare.
13A. Dihotomie si arhitectura.Filosofia simbiozei este adusa ca argument de arhitectul japonez Kiroshawa in sprijinul criticii dualismului
occidental, dualism ce a condus la ierarhizarea, segregarea partii de intreg, a principiului de secundar, a intteriorului de exterior si a nascut
o lume dihotomica, absurda, ce si-a construit propriul esec. Prin contrast, gandirea orientala straveche presupune o existenta neutra,
dincolo de bine si rau, o o constiinta singura neamenintatoare, ce coexista cu extremele, facandu-le tolerabile reciproc.Grilele spatiale
tridimensionale devenite una din formele cele mai uzitate ale postmodernismului pentru spatiile de tranzitie, sunt cel mai stralucit exemplu
de conturare implicita a spatiului neutru, de detenta si disipare, de retensionare si reenergizare, de ambiguitate.Arhitectura lui Gaudi si a
lui Stemer pot fi considerate proiectii in piatra si beton ale unor imagini si aspiratii interioare ale omului. Cubistii s-au desprins de natura si,
constienti de nevoia de a exista in intregime intr-o lume confectionata de om, au recompus tot mediul inconjurator pe baza cuburilor intr-un
fel care poate fi privit ca cinic.Este posibil ca suprafetele curbe sa fie un mediu propice pentru a copia, cu materiale facute de mana omului,
libertatea organica din natura.Concluziile puterii totalitare in Romania.Spatiul spiritual romanesc se particularizeaza fata de cel est
european prin cateva trasaturi distincte:-o continuitate multimilenara- o enclava de latinitate- o toleranta extrema
- o extraordinara percutare in spiritualitatea universala.Explozia informationala la care asistam azi se declanseaza pe fondul unui vid
international. Selectarea acestor informatii si discernamantul, vor trebui sa devina libere si autodidacte obisnuite in lumea democratica pe
care ne-o dorim.Tineretul a fost mai rezervat in a accepta, mai protestatar fata de politica totalitara, iar azi tot el e mai receptiv si mai avid in
dorinta atat de multelor recuperari.Mostenirea totalitara ofera un peisaj arhitectural romanesc destul de dezolant, polarizat dohotomic in
doua categorii, esential opuse.Prima categorie, arhitectura locuintei de masa, saracita la propriu, ultratipizata, sterila si ultima expresie a
Stilului international golit de semnificatie, a primit in ultimii ani o spoiala decorativista de specific national impus de putere, ce cu rare
exceptii s-a putut sustrage kitsch-ului si care, gratie disconfortului, dar mai ales aberatiilor functionale din ultimii ani ai deceniului noua, nu
mai putea fi numita arhitectura, influentand puternic alienarea generala a societatii.A doua categorie, arhitectura reprezentativa, orientata si
supraincarcata ornamental, jalnic si gigantic monument al unei puteri.In acest peisaj desprindem insa si prezenta, e adevarat minora, a
catorva aspecte arhitecturale ce ne pot oferi sperante. In primul rand o mostenire istorico-patrimoniala extrem de valoroasa care a fost total
neglijata, dar mai poate fi recuperata si conservata.In al doilea rand sansa unei latente spirituale care ne ofera posibilitatea evitarii unei
greseli prin sarirea unor etape. In al treilea rand o scoala de arhitectura cu o deosebit de buna traditie si care a constituit # spiritual al unor
reale manifestari practice sau teoretice ale discursului arhitectural, in special in perioada interbelica.
13B. Daniel Liebeskind
Reprezentant al miscarii antimoderne, considera arhitectura ca un moment suspendat in curgerea timpului, indreptat impotriva istoriei, un
gest protestatar indreptat impotriva ororiilor omenirii.Muzeul Evreiesc din Berlin.

14A. Gandirea bipolara a occidentului si critica sa

Atrasa de cei doi poli ai conving4eriilor politice, intelectualitatea artistica e scindata in doua, ambele tabere reprezentate stralucit in lumea
creatiei artistice. Vointa politica era la fel de brutal transpusa in fapte intolerabile fie sub aspect statal, cat si cel civic, in o9rice caz sub
aspect general uman. Atitudinea artistiilor balansa intre o angajare absurda de o parte si de alta, cu riscul consecintelor, uneori tragice la
nivelul constiintei, si o detasare superioara de orice angajare politica, o retragere in turnul de fildes.Indiferent de idealul sau convingerea
politica si sociala, arhitectii adopta fie academismul, clasicismul, eclectismul pe care azi il numim realism socialist, fie arh. moderna ale
caror principii sunt in plin efort de clarificare.Arhitectii moderni in frunte cu Le Corbusier formulau principii clare si precise ale noii
arhitecturi.Principiile Cartei de la Atena din 1938 au fost unanim imbratisate in intreaga lume postbelica, dar greselile flagrante au fost
exagerate in special in tarile din sud estul europei; refuzil trecutului, lezarea prin dimensiuni exagerate a raporturilor firesti in mediu,
ignorarea continuitatii culturii. Dihotomia se extinde asupra altor aspecte ale vietii urbane: centru si periferie, arhitectura culta si cea

velnaculara. Reorientarea stangii europene este dublata de grupul celor 10 Team X, al carui program teoretic isi propune rediscutaqrea
critica a Cartei de la Atena si reorientarea miscarilor moderne spre crestere, schimbare, identitate.
14B. Teoreticieni ce au contribuit la anliza, crearea spatiului in perioada contemporana
Dagobert Frey, Brinkman A. E. Brinkman introduce notiunea de scheme tramale, iar Dagobert Frey pe acea de compozitie simultana
pentru renastere.Succesiune spatiala. Pentru Frey piramidele sau obeliscurile sunt mase in repaos ce termina o succesiune spatiala
(Schulz). Arhitectura premoderna a compus mereu spatiile in ideea de interpenetrare, dar statica si bazata pe ierarhie. Barocul a condus la
prima eliberare spatiala de regulile si conventiile sale, de geometria elemntara si de opozitia interior-exterior. Barocul a descompus pereti si
acoperisuri, conceptual exisrta 2 coji, una interioara si una exterioara, capabila fiecare dintre ele de a raspunde unor exigente particulare.
Elementele fragmentare, totusi au primit asa zisa unitate desavrsita (Brinkman).Sec XIX face a 2 mare eliberare spatiala prin noile
exigente ale fierului si betonului armat.Sec XX introduce mari inovatii in gandirea spatiului arhitectural, poetica spatiului, experienta
spatiala. Problema spatiala poate fi pusa sub 2 aspecte: sp. arhitewctural propriu-zis analizat prin exemplele cele mai valoroase SI discutia
despre spatiul arhitectural teoria arhitecturii.