Bilet I

Obiectul de studiu al logicii juridice

1.1 Definiti obiectul de studiu al logicii juridice.

Plecand de la Descartes, logica este arta de a conduce bine intelectul in cautarea adevarului.In traditia
Logicii de la Port-Royal, logica estearta de a gandi.Trecand peste toate aceste definitii,s-a incetatenit
conceptia dupa care logica este stiinta gandirii corecte" .La rindul ei,aceasta stiinta are ca obiect de studiu
cercetarea regulilor specifice gndirii juridice corecte, care guverneaz procesul elaborrii, interpretrii i
aplicrii normelor de drept. Logica juridic este, aadar, o tiinta ce cuprinde reguli i metode valabile pentru
toate disciplinele juridice. SAU
logica este acea tiin care are drept obiect de studiu analiza propoziiilor i a validitii inferenelor din
orice domeniu al cunoaterii i al activitii practice, innd seama de forma lor i fcnd abstracie de
coninut .Prin urmare, logica studiaz, n primul rnd, raionamentele i inferenele pe care le facem sub
aspectul validitii lor. i, ntruct n studiul validitii inferenelor intereseaz forma logic a propoziiilor,
obiectul nemijlocit al logicii n partea eiteoretic nu l constituie raionamentele concrete, ci schemele de
raionament.
1.2 Caracterizati prin utilizarea metodei comparatiei problemele ce formeaza obiectul de studiu al
logicii juridice. Logic : deductivinductiv
Forme logice:Noiune PropoziieRationament
Analiznd structura raionamentelor exemplificate anterior, observm c ele se compun din judeci sau
propoziii , iar acestea la rndul lor sunt alctuite din termeni sau noiuni. Noiunea (termenul), propoziia
(judecata) i raionamentul (inferena) sunt formele logice fundamentale ale cror condiii de adevr formal
sunt analizate de gndirea care se gndete pe sine ca gndire. Problematica logicii s-a lrgit i difereniat pe
parcursul istoriei. ntruct n unele raionamente gradul de generalitate al concluziei nu l depete pe cel al
premiselor- cazul raionamentelor deductive-, avem de-a face cu o logic deductiv, sau logica
raionamentelor certe, din care a evoluat logica matematic.
n cazul raionamentelor n care generalitatea concluziei depete gradul de generalitate al premiselor,
vorbim de logica inductiv, sau logica raionamentelor probabile, din care a evoluat logica tiinei. n secolul
al XX-lea termenul de logic s-a extins i asupra studiului unor raionamente cu propoziii n cazul crora
nu are sens s vorbim nici de adevr, nici de probabilitate. Pentru cazul acestor raionamente practice avem
de-a face cu logici speciale, cum sunt logica ntrebrilor sau erotetica, logica normelor sau logica deontic .a.
Cnd se vorbete de logica matematic, logica juridic, sau alte logici tiinifice nu este vorba de logici
speciale, ci de aplicarea exigenelor logicii la un anumit domeniu tiinific. Dup o istorie de 23 de secole n
care logica a parcursul drumul de la argumentare spre formalismul simbolic, astzi logicienii redescoper
logica neformal. n finalul cursului ne vom opri i noi asupra teoriei argumentrii.
1.3 Argumentati importanta posedarii cunostintelor de logica juridica.
Termenul de logic juridic nu trebuie neles n sensul c ar desemna o disciplin distinct de logica formal
clasic, care ar descrie strategii specifice juritilor i neutilizate de ali specialiti. Logica nu este o teorie
proprie unei categorii profesionale ci, ca teorie i metod, este specific omului n general: operaiile, regulile,
raionamentele logice sunt folosite de ctre toi oamenii, indiferent de profesie.Din acest motiv, este preferabil
s nelegem prin logic juridic un set de cunotine teoretice de logic (reguli, metode etc.), care sunt
utilizate n practica juridic n condiii uneori specifice i n cadrul unor exigene proprii reglementrii
juridice a raporturilor dintre oameni.Cunotinele de logic nu sunt suficiente pentru a-l face pe jurist s
raioneze impecabil n diferitele cazuri particulare pe care le are de soluionat. Cunotinele i abilitile logice
reprezint doar un mijloc de control i optimizare a unor activiti a cror calitate depinde de muli ali factori.
Din acest motiv, n cazul juritilor cunotinele generale de logic trebuie s fie completate de cunoaterea
temeinic a principiilor i regulilor juridice. Analiza logic este o modalitate de mbuntire a performanelor.
Dei ea nu ne poate conduce de una singur la aflarea soluiei, ne poate ajuta, totui, s micorm procentul de
erori logice.
Nu ne nastem cu gndire,astfel Procedeele gndirii se slefuiesc, se educa. n viata se cere sa definesti, sa
clasifici, sa demonstrezi, sa argumentezi, sa combati. Toate acestea se pot face mai bine sau mai putin bine.
Logica te nvata sa le faci mai bine.
Logica juridica joaca un rol nu doar n gndire, ci si n limbaj pentru a fi purificat de imprecizii si clisee. De
aceea se considera ca Logica juridica nu poate lipsi din pachetul disciplinelor care abiliteaza ca profesor pe
posesorul unei diplome universitare.

Bilet II Principiile logicii juridice

1.1 Relatati despre principiiile logicii juridice mentionand caracteristicile esentiale ale principiilor.
1Principiul identitii condiie fundamental pentru un raionament corect. Respectarea principiului identitii
serveste ca garant al claritii i preciziei gndirii. Acest principiu are o importana pentru tehnica definiiei,el
ne arata cum sa folosim omonimele si sinonimele in asa fel incit la sfirsitul unei judecati sa evitam
sofismele;unul si acealsi cuvint poate exprima sensuri diferite desi este scris le fel.Folosind intr-o argumentare
mai intii acelasi cuvint cu un inteles,mai tirziu cu un alt inteles,se va incalca principiul identitatii si vom ajunge
la concluzii false din premise adevarate,iata de ce urmeaza a fi respectat n activitatea juridic acest principiu.
2 Principiul noncontradiciei-Restriciile principiului noncontradiciei: in acelai timp i sub acelai raport.
Este necesara asigurarea coerenei i consistenei gndirii prin respectarea principiului noncontradiciei.Acest
principiu,reflecta faptul ca,intr-un context de analizat,este imposibil ca o propozitie sa fie si adevarata si falsa.
3 Principiul terului exclus-intr-un context dat,o propozitie este sau adevarata,sau falsa,a treia posibilitate este
exclusa.
4 Principiul raiunii suficiente-este legat direct de procesul de argumentare si ne spune ca pt orice lucru pe care il
afirmam trebuie sa avem un temei suficient si necesar.
5 Principiile juridice: Principiul supremaiei legii. Principiul corelaiei drept-obligaie. Drepturile fundamentale
ale omului.
1.2Caracterizati esenta principiilor logice.
Trebuie s ne dm seama c logicul constituie o valoare, c logicul ntruchipeaz un ideal, decare omul se simte
atras n permanen, apropiindu-se de el mai mult sau mai puin n raport cucircumstanele. n activitatea sa, omul
realizeaz diferite niveluri de logicitate.Principiile logice, dei nu par s fie suficiente pentru a ntemeia gndirea
perfect logic, suntcapabile s ntemeieze gndirea cvasilogic, limbajul aproximativ logic. Esenial este c n
limbajulcomun predomin aspectul logic, iar nclcrile sunt de natura excepiilor. Condus numai de cteva
principii logice, pe care le aplic n mod instinctiv i intuitiv, omul reuete s urmeze n genere firullogic al
gndirii.
Cele 4 principii logice
A. Principiul identitii:Pare paradoxal, dar principiul identitii nu se refer la simpla relaie de identitate
dintreobiecte sau noiuni, ci enun ceva mai profund, persistena substanei,a esenei lucrurilor.Argumentarea
corect nu se poate nchega fr respectarea principiului identitii. Nu putemface nici un pas nainte pe calea
raionrii, dac, referindu-ne la ceva, nelegem de fapt altceva.Principiul identitii reclam ca noiunile, respectiv
cuvintele, sa-i pstreze interesul n cadrul unuidemers raional. Fr respectarea acestei cerine minimale, nu ne
putem nelege; este ca i cum amvorbi limbi diferite.
B. Principiul non-contradiciei:Daca principiul identitii este conexat cu operaia logic a afirmaiei, in sensul c
este exprimatfr folosirea negaiei, principiul non-contradiciei este asociat cu operaia logic a negaiei.Principiul
non-contradiciei se refer la propoziii, stipulnd c dou propoziii contradictorii nu pot fi ambele adevrate n
acelai timp; daca una este adevrat, cealalt trebuie s fie fals.
C. Principiul terului exclus:Principiul terului exclus stipuleaz c dou propoziii contradictorii nu pot
fi ambele false.Una din ele este in mod necesar adevrata. Este imposibil ca un atribut nici s aparin nici s nu
aparin unui subiect. Aristotel nu trateaz terul exclus ca pe un principiu n sine, ci l formuleaz
nraport cu problema intermediarilor:
Dar nu e cu putin nici ca s existe un termen mijlociu ntrecele dou membre extreme ale unei contradicii, ci
despre orice obiect trebuie neaprat sau s fie afirmat sau negat fiecare predicat.
Principiul contradiciei este, n general, o propoziie este sau adevrat sau fals, ceea ce conine doua enunuri
adevrate: unul, c adevratul i falsul nu sunt compatibile in aceeai propoziie, sau ca o propoziie nu ar putea s
fie adevrat i fals n acelai timp; celalalt,c opusul sau negaia adevrului i a falsului nu sunt compatibile, sau
c nu exist mijlociu ntreadevrat i fals, sau c nu se poate ca o propoziie s nu fie nici adevrata nici fals.
D. Principiul raiunii suficiente: Raionamentele noastre sunt ntemeiate pe dou mari principii: principiul
contradiciei, n virtutea cruia socotim fals tot ce cuprinde n sine o contradicie, i adevrat, ceea ce este opus
falsului, adic n contradicie cu acesta. i principiul raiunii suficiente, n virtutea cruia considerm c nici un
fapt nu poate fi adevrat sau real, nici o propoziie veridic, fr s existe un temei, o raiune suficient pentru care
lucrurile sunt aa i nu altfel, dei temeiurile acestea de cele mai multe ori nu ne pot fi cunoscute.
1.3Caracterizati prin intermediul unui principiu logic importanta respectarii legilor pt o buna functionare a
statului de tip democratic.

Bilet III Principiile logicii juridice

1.1 Descrieti caracteristicile esentiale ale legilor logice.
Regulile speciale ale corectitudinii formelor gndirii se adreseaz formelor particulare pe care le iau
noiunile, judecile i raionamentele.n general legile logice speciale sunt forme particularizate de
actiune a celor patru legi generale.
Exemple
Reguli ale sistemelor axiomatice
1.Consisten
O construcie axiomatic este formal consistent dac i numai dac ea nu con ine contradic ii.Dac ea
conine att o formul ct i contradictoria ei atunci ea este formal inconsistent.Inconsisten a este dat
de proba conjunciei celor dou formule care este o autocontradic ie.Este un caz particular de manifestare
a legii noncontradiciei.
2.Completitudine
Orice propoziie A aparinnd sistemului poate fi sau demonstrat sau respins adic din orice cuplu de
propoziii contradictorii A i non A, din sistem, tebuie s fie demonstrat cel pu in una.
3.Independena
Aceast regul se refer la independen a axiomelor.Este cerin a ca nici una din axiome s nu derive din
celelalte.Nici unul din enunurile componente ale bazei axiomatice nu trebuie s fie deductibil din
celellalte.Proba independenei se face ori prin scoaterea axiomei vizate ori prin substituirea ei cu
contradictoria sa cu condiia ca sistemul s nu devin incosistent.
1.2 Caracterizati fiecare principiu logic si cerintele necesare de respectat.
1.Principiul identitii
Orice lucru este identic cu el nsui i numai cu el nsui.
Din acest principiu se deduce c putem avea un act de gndire corect dac i numai dac pstrm n
cursul unuia i aceluiai act de gndire acelai neles al unui cuvnt.
2.Principiul noncontradiciei
Un lucru ori este ori nu este, n acelai timp.
Deci un lucru nu este i totodat este. Cu privire special la raportul ntre dou judeci dintre care
una neag ceea ce cealalt afirm nu pot fi ambele adevrate. Suntem obligai s nu ne contrazicem
pe noi nine cnd gndim sau eventual cnd comunicm.
3.Principiul terului exclus
Din dou judeci n care una neag ceea ce cealalt afirm, una din ele este cu necesitate adevrat,
alt posibilitate neexistnd.
Aceast lege oblig la admiterea a dou i numai dou valori de adevr pentru judecat. Deci
judecata poate fi sau adevrat sau fals.
4.Principiul raiunii suficiente
Orice lucru are un temei.
Deci nu exist ceva fr baz. Nu exist ceva fr cauz. Tot aa orice judecat trebuie s aib un
temei constnd n dovezi, argumente, probe.
1.3 Argumentati importanta cunoasterii principiilor logice pt activitatea practica a unui jurist.
Pentru formarea culturii politice a juritilor, trebuie ca acetia s aib o cunoatere aprofundat a
principiilor logice, respectarea crora contribuie la aplicarea logicii n practica juridic;a formelor de
gndire abstract; a metodelor de cunoatere de natur logic: deducie, inducie,analogie, analiz,
sintez, generalizare, abstractizare, etc.; a regulilor i cerinelor care deriv
din principiile logice, cum ar fi regulile definiiei, regulile clasificrii, etc.; a modurilor i regulilor ar
gumentrii. Cunoaterea logicii formale i va ajuta pe viitorii juriti a se folosi contient
de principiile gndirii corecte, a dezvolta i a disciplina capacitile intelectuale; a dezvolta vorbirea
profesional coerent i argumentat, a amplifica capacitatea de convingere; a dezvlui
contradiciilelogice n mrturii, n propria activitate i gndire; a combate argumentele incorecte ale
oponenilor;mai eficient i mai exact de construit versiunile juridice; de a folosi mijloacele logice
pentrufundamentarea argumentat a propriei opinii.

Bilet IV Gindire si limbaj

1.1 Analizati relatia gindire-limbaj
Gandirea juridica,ca orice gandire este inseparabila de limbaj,ea exprimindu-se intotdeauna cu
ajutorul limbajului juridic.Se considera ca dr si limbajul juridic s-au nascut impreauna,pt ca o idee
juridica nu poate fi exprimata corect decit intr-un limbaj specific stiintelor juridice.Dreptul este de
fapt o profesie a cuvintelor limbajul fiind vehiculul prin intermediul cruia sunt transmise normele.
1.2 Elaborati caracteristici distinctive relatiei gindire-limbaj juridic.
1.3 Argumentati afirmatia precum ca limbajul este sistem conceptual de redare a realitatii
juridice.

http://zethus.ro/fileadmin/Pdf/logica_juridica.pdf

Bilet V Gindire si limbaj

1.1Relatati despre esenta limbajului juridic
Una dintre particularitile limbajului juridic este faptul c el abund n reguli,maxime i adagii
(argumente) formulate n limba latin. Maximele(sau regulile) juridice sunt scurte definiii ce
prezint principii de se aplic diferitelor tipuri de cazuri. Regulile valabile n cazurile generale i
pierd fora nfaa excepiilor. Adagiile(care mai sunt numite aforisme sau argumente) sunt propoziii,
formulegenerale, potrivite prin concizia lor s se ntipreasc n memorie. Ele sunt adevrate oracole
ale jurisprudenei oferind o direcie atunci cnd legea este obscur sau insuficient. Majoritatea
adagiilor au fost formulate de ctre jurisconsulii latini.Maximele i adagiile sunt folosite i azi n
aceeasi form deoarece au un rol mnemotehnic. nvarea maximei n latin face ca propoziia
respectiv s-i pstreze o form exact nlturndu-se astfel riscurile alterrii sensului originar prin
folosirea unorsinonime n limba matern sau a unor cuvinte polisemice.
1.2Determinati esenta relatiei intre sens si semnificatie in cadrul sistemului de drept.
Sens i semnificaie, impun, pe de o parte, apelul la modalitile cantitative, pe de alta, la cele
calitative; pe fond, este necesar o identificare sistematic i obiectiv att a potentialului coninut
ct i a celui manifest/evident. Lingvistul Noam Chomsky a distins dou niveluri ale limbajului:
structura de suprafa, tot ceea ce spunem nou nine sau altora, i structura de adncime, adic
nelesul profund a ceea ce spunem, coninnd informaia ce nu este nici exprimat nici tiut, n
mod contient.
Programele personale, de interpretare a realitii, sunt procesri i reacii la propriile noastre
reprezentri, vis a vis nu de realitate (sens), ci fa de contextul n care am perceput un fragment din
realitate (semnificaie). Pentru fiecare actor, agent chiar dac percepia este consensual (are acelai
sens cu al celorlali actori) semnificaia poate fi diferit; este un ecou mai amplu generat de propria
cultur mental ( statut profesional, experiena de via i munc, sex, religie, ras, aspiraii, dorine,
biografie).Analiza discursiv, prin intermediul algoritmului sens i semnificaie, raportate
contextual, confer validitate interpretrii i pune n valoare importana contextului social concret
(presiunea obiectiv) sau contextul mental colectiv subiectiv (tiparele de gndire) n procesul de
nelegere.
1.3 Apreciati importanta functiilor limbajului juridic in realizarea dreptului.
Importanta limbajului juridic pt logica juridica rezulta din f-le pe care acesta le indeplineste:
Funcia de comunicare a limbajului juridic-un instrument de transmitere a cunostintelor juridicelimbajul este la cea mai general apreciere un sistem de semne i - n genere - este purttor de
informaie.
Deci, comunicarea ar putea fi:
Simboluri, vorbire, limbaj;
Trsturi comune amplificarea a ceea
ce este mprtit sau acceptat de ambele
nelegere - receptarea, nu transmiterea
pri
mesajelor
Memorie, stocare comunicarea duce la
Reducerea incertitudinii ipotetic
acumularea de informaie i putem
dorin fundamental, care duce la
comunica cu astfel de depozite
cutarea de informaie n scopul adaptrii
informative
Procesul - ntreaga secven a
Putere - comunicarea vzut ca mijloc
transmiterii
de influen.
Transfer, transmitere micarea
conotativ n spaiu sau timp
Funcia de fixare a cunostintelor juridice-acestea sunt fixate in propozitii,care nu sunt posibile in
afara operatiei realizata cu ajutorul limbajului.
Funcia constitutiva-limbajul juridic este mediul in care se formeaza cunoasterea si constiinta jurid.
Funcia argumentativa-limbaj jur serveste la intemeierea cunostintelor jur.

Bilet VI Teoria termenului juridic

1.1 Relatati despre caracteristicile generale ale notiunii ca forma a gindirii.
Gandirea,in mod traditional,cunoaste urmatoarele forme logice:
Notiunea
Judecata
Rationamentul
Noiunea mai este cunoscut ain logica si sub denumirea de termeni,deoarece ceea ce spune un
termen sau un cuvint intr-o anumita forma de limbaj,este continutul sau,informatia pe vcare o
contine.Notiunea juridica inseamna reflectarea pe plan mintal intr-o forma logica abstracta a
proprietatilor esntiale comune ale unei anumite realitati juridice.Notiunea este form logic
fundamental care reflect caracteristicile necesare, generale i repetabile ale unei clase de obiecte.
Noiunea are compoziie dual parile sale fiind coninutul sau intensiunea i sfera sau extensiunea.
Noiunea se exprim n cuvnt.Intesiunea sau coninutul noiunii este mulimea nsuirilor
caracteristice clasei de obiecte desemnat de noiune. Extensiunea sau sfera este mulimea tuturor
obiectelor din clasa reflectat de noiune ce posed caracteristicile reunite n intesiune.
Caracteristicile prevzute de intensiune mai poart numele de note. Raportul de dualitate dintre
coninutul i sfera noiunii se manifest sub forma variaiei inverse: o noiune cu un coninut mai
restrns are o sfer mai larg iar o noiune cu un coninut mai bogat are o sfer mai restrnsa.
1.2 Caracterizati fiecare tip de notiuni indicind criteriul de la care se obtine si exemplificati.
Clasificare notiunilor este o operatie indispensabila pentru studierea modului in care acestea
interactioneaza si pentru studiul propozitiilor si rationamentelor.Notiunile pot fi impartite in
diverse clase in functie de diferite criterii:
*Notiunile cognitive-cele a caror extensiune este data in mod obiectiv si isi pastreaza intelesul in
orice situatie.
Notiunile pragmatice-cele a caror extensiune este data de o conventie si se poate modifica in
functie de contextul socio-istoric.
*Notiuni precise si notiuni imprecise-au o extensiune bine determinata,adica cunoastem ce
obiecte sunt desemnate de ea.Termenii imprecisi au o sfera care nu poate fi bine determinata
deoarece criteriile de delimitare ale sferei nu au fost stabilite ferm.
*Notiuni concrete si notiuni abstracte.Notiunile concrete sunt acelea care au o extensiune
reala,perceptibila,pe cind cele abstracte nu pot fi aplicate unei realitati.Ex:termenul de
om,infractor,avocat,poate fi raportat la obiecte reale,pe cind termenul de drept subiectiv sau de
raport juridic civil nu au o acoperire in realitate.
*Notiuni absolute si notiune relative.Notiunile absolute sunt cele care au inteles de sine
statator(avocat,infractor).Notiunile relative sunt cele care nu au un inteles decit atunci cind se
afla in raport cu alte notiuni corelative.Ex:sot-sotie,parinti-copii,drept-nedrept,bun-rau.
*Notiuni vide,nevide si ideale.Notiunile vide sunt cele care nu cuprind nici un obiect in
extensiunea lor.Ele sunt de doua feluri:notiuni logic-vide(cuprind o contradictie logica:infractornevinovat)si notiuni factual-vide care sunt vide,doar in raport cu experienta noastra
factuala(extraterestru).
*Notiunile simple si compuse.Notiunile simple constau dintr-un singur
cuvint(infractor,avocat),pe cind notiunile compuse sunt formate din mai multe cuvinte(pedeapsa
contraventionala,drept subiectiv civil).
*Din punct de vedere al continutului,notiunile pot fi:
a)Comparabile-cind notele notiunilor juridice se refera la acelasi domeniu al realitatii juridice
Ex:notiunile de Raport de complicitate.
b)Necomparabile-cind notele notiunilor juridice se refera la domenii diferite ale realitatii juridice
Ex:notiunile contract.
1.3 Argumentati importanta notiunii pt conceptualizarea dreptului.

Bilet VII Judecata juridica

1.1 Relatati despre judecata juridica ca forma a gindirii.
Termenul Judecata desemneaza un continut propozitional si are avantajul de a reliefa
deosebirea de obiecte dintre analiza logica si gramaticala.Pt a evita confuzia intre logic si
psihologic,in logica moderna se utilizeaza cuvintul propozitie in loc de judecata,termen
incetatenit in logica traditionala.De aceea,se si vorbeste de o logica propozitionala.In logica
juridica,avind in vedere specificul acesteia fata de logica in general,ni se pare mai corect
termenul de judecata intelegind prin propozitii doar concretizarea acesteia pe plan
lingvistic.
1.2 Indicatii caracteristici ale tipurilor de judecati simple complexe si exemplificati.
1.3 Apreciati modul in care are loc verificarea valorii de adevar al judecatilor si modul
in care acestea sunt validate.Comparati termenul validare in drept si validare in
logica

Bilet VIII Indiferenta ca forma a gindirii

1.1Relatati despre specificul inferentei ca forma a gandirii.

Inferenta-o operatie intelectuala prin care,dintr-un anumit numar de propozitii logice,obtinem

o noua judecata de o noua cunostinta/o modalitate de rationament.Inferenta are urmatoare
structura:
a)Premisa-propozitie din care rezulta judecata noua.
b)Concluzia-propozitia logica care contine cunostinte noi,derivate din premise.
c)Principiile-ce fundameaza,justifica insasi operatia derivarii si regulile,legile gindirii logice.
d)Corpuladeci-simbolurile ce o inlocuiesc.
Inferenta se realizeaza prin modalitati ca:
-Analiza
-Sinteza
-Formarea concluziilor.
1.2Analizati inferentele de tip deductiv si cele de tip inductiv,comparindu-le din
perspective,verificati valorile de adevar a concluziilor.
Inferentele sunt de tip :
-Deductiv:care rezulta de la general la particular; inferen ce poate fi caracterizat drept
adevrat sau fals. Ea se ntemeiaza pe o lege generala. Cea mai mare parte a logicii se
ocupa cu studiul acestor rationamente/inferente.
-Inductiv: rezulta de la particular la general sau de la particular la particular; inferen ce nu
poate fi carcaterizat n mod adecvat ca fiind valid sau nevalid ci, drept probabil sau mai
puin probabil, concluzia spunnd mai mult dect premisele din care a fost obinut.
Inferentele inductive sunt inferente cu concluzii probabile din cauza ca premisele nu contin
informatii suficiente pentru a ntemeia concluzia. Sub aspect strict formal, inductia poate fi
considerata un tip de inferenta reductiva, prin care se obtine premisa din concluzie.
1.3Apreciati care este rolul rationamentului jurid in cadrul dr si care sunt tipurile de
rationament mai des intilnite in Coduri(Penale,Civil).Formulati exemple.
Cunoaterea tiinific mbin inducia i deducia. n cunoaterea de experien dominant
este inducia, deducia avnd un rol secundar. n acest sens sunt relevante cuvintele lui
Newton care i sintetiza astfel metoda: n filosofia natural la fel ca i n matematic,
investigarea lucrurilor dificile prin metoda analizei trebuie ntotdeauna s precead metoda
sintezei. Aceast analiz const n a face experimente i observaii i n a trage din ele prin
inducie concluzii generale. i cu toate c argumentele scoase prin inducie, din experimente
i observaii nu sunt demonstraii ale concluziilor generale, totui este metoda cea mai bun
de argumentare pe care o admite natura lucrurilor i ea poate fi cu att mai riguroas cu ct
inducia este mai general. Prin aceast cale a analizei putem proceda de la compui la
ingredienii lor, iar de la micare la forele care o produc; i, n general, de la efecte la
cauzele lor, i de la cauzele particulare la cele mai generale, pn ce argumentaia se ncheie
n generalitatea maxim. Newton nu pune ns problema fundamentrii cunoaterii
tiinifice, ci doar pe cea a desfurrii acesteia.