Regulamentul privind aplicarea Legii contabilitatii

Este prevazut de Directivele Europene a IV a si a VII a aprobate de

O.M.F.P nr 1.752/2005 si respecta prevederile art 42 din Legea Contabilitatii nr
82 din 24 decembrie 1991.
Potrivit Legii contabilitatii sunt denumite unitati patrimoniale: regiile
autonome,societatile comerciale, societatile agricole,organizatiile cooperatiei
mestesugaresti,organizatiile cooperatiei de consum si credit, Banca Nationala a
Romaniei si societatile bancare, institutiile publice de subordonare centrala sau
locala, unitatile de asigurari sociale altele decat cele de stat, asociatiile,
fundatiile, sindicatele, unitatile de cult precum si celelalte persoane care au
dobandit personalitate juridica potrivit legii.. Deasemenea, sunt obligate sa
conduca contabilitate si persoanele fizice cu activitate comerciala care sunt
inmatriculate la Oficiul Registrului Comertului potrivit legii.
Evaluarea patrimoniului in contabilitate
1. evaluarea la intrare se referea la valoarea contabila de intrare sau
valoarea la prima inregistrare si se identifica cu :
a) valoarea de utilitate pentru bunurile intrate prin aport in natura, obtinute
cu titlu gratuit sau prin donatie si se stabileste in functie de pretul pietei
sau utilatea bunului pentru intreprindere
b) costul de achizitie care este format din pretul de cumparare, taxele
nerecuperabile, cheltuielile de transport aprovizionare si alte cheltuieli
accesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate sau intrare in
gestiune a bunului respectiv.
c) Valoarea de productie sau costul de productie pentru bunurile produse
in unitatea patrimoniala. Acesta cuprinde costul de achizitie al materiilor
prime si materialelor consumate, celelalte cheltuieli directe de productie,
precum si cota cheltuielilor indirecte de productie determinate rational
asupra bunului produs in societatea comerciala.. Cheltuielile generale de
administratie, cheltuielile de desfacere si cele financiare, de regula nu se
includ in costurile de productie
2. evaluarea la iesire. La data iesirii din patrimoniu sau la darea in consum,
bunurile se evalueaza si se scad din gestiune la valoarea lor de intrare sau
contabila.Daca bunuri de natura stocurilor si titlurilor de valoare similare
sau identice au valori de intrare diferite si nu exista posibilitatea
identificarii valorilor de intrare, evaluarea la iesire se face pe baza costului
mediu ponderat
3. evaluarea la inventar se intemeiaza pe valoarea actuala in functie de
utilitatea bunului si pretul pietei cu ocazia inventarierii bunurilor.
4. evaluarea la bilant se intemeiaza pe valoarea neta contabila calculata pe
baza valorii contabile de intrare diminuata cu amortizarile si provizioanele
pentru deprecieri.
1

Documentele contabile justificative

Datele si informatiile proprii circuitului economic al patrimoniului sunt
consemnate in cadrul documentelor contabile
Formularele folosite ca documente contabile pot fi tipizate si netipizate.
Formularele tipizate sunt suporturi de informatii in care continutul, forma
si formatul sunt prestabilite si imprimate prin reglementari legale
Formularele netipizate sunt suporturi de informatii in care continutul,
forma si formatul nu sunt prestabilite si imprimate.
Orice operatie patrimoniala se consemneaza in momentul efectuarii ei
intr-un inscris care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind
astfel calitatea de document justificativ.
Urmatoarele elemente principale formeaza continutul documentelor
justificative :
Denumirea, numarul si data documenntului, denumirea si sediul
unitatii patrimoniale, serviciul si sectorul dupa caz care a intocmit
documentul, mentionarea partilor care participa la efectuarea operatiei
daca este cazul, continutul operatiei economice si financiare- iar atunci
cand este cazul si temeiul legal al efectuarii ei, datele cantitative si/sau
valorice aferente operatiei economice si financiare efectuate, semnaturile
persoanelor care raspund de efectuarea operatiilor si a celor care avizeaza
si a celor in drept sa aprobe operatiile respective, alte elemente menite sa
asigure consemnarea completa a operatiilor in documentele justificative.
In principiu, documentele justificative sunt intocmite la locul de munca
unde se produce operatia sau participa la infaptuirea ei.
Dupa completare, documentele justificative sunt supuse operatiei de
prelucrare. Ea consta in sortarea documentelor pe operatii, exprimarea in
etalon monetar a marimii operatiilor economice si financiare daca este
cazul,cumularea mai multor documente si obtinerea centralizatoarelor,
verificarea de forma, aritmetica,si de fond ( legalitatea, realitatea,
oportunitatea, necesitatea) iar in final inregistrarea in contabilitate.
Inregistrarile se fac fie document cu document, fie din documentele
centralizatoare in care sunt inscrise mai multe documente justificative al
caror continut se refera la operatii de aceasi natura si din aceasi perioada.
Documentele centralizatoare trebuie sa contina elemente referitoare la
felul,numarul si data documentului justificativ,sumele corespunzatoare
operatiilor efectuate, conturile sintetice si analitice debitoare si creditoare,
semnaturile pentru intocmire si verificare.
Din punct de vedere metodologic, inregistrarile in contabilitate se
fac cronologic, prin respectarea succesiunii documentelor dupa data de
inscriere sau de intrare a acestora in unitate si sistematic in registrele
2

deschise pentru conturile sintetice si analitice, in conformitate cu regulile

stabilite pentru fiecare forma de contabilitate in parte.
Dupa ce documentele justificative au fost inregistrate in registrele
de contabilitate sunt supuse operatiei de clasare iar in final celei de
arhivare.
Erorile constatate cu ocazia intocmirii, verificarii si inregistrarii
documentelor justificative, se corecteaza prin taierea cu o linie a textului
sau cifrei gresite, in toate exemplarele, iar deasupra lor se scrie textul sau
cifra corecta. Corectura se confirma prin semnatura persoanei sau a
persoanelor care au intocmit documentul justificativ, mentionandu-se si
data efectuarii operatiei.
Nu sunt admise corecturi in documentele justificative privind
mijloacele banesti si alte operatii prevazute prin dispozitiile legale. In
acest caz, documentul gresit se anuleaza fara a se detasa din carnetul
respectiv.
Pentru documentele care consemneaza operatii de predare-primire a
valorilor materiale, corectura trebuie confirmata prin semnatura atat a
predatorului, cat si a primitorului. In cazul completarii documentelor in
sistem informatic corecturile sunt admise numai inainte de prelucrarea
acestora, mentionandu-se data rectificarii si semnatura celui care a facut
modificarea.
GESTIUNEA DOCUMENTELOR
Problemele ce formeaza obiectul gestiunii documentelor sunt :
- organizarea circulatiei documentelor
- utilizarea si evidenta documentelor
- reconstituirea documentelor
- pastrarea documentelor
1.Organizarea circulatiei documentelor se refera la circulatia acestora
intr-o anumita ordine, fara retineri inutile in cadrul compartimentelor asigurand
rezolvarea lor completa si la timp.
2.Utilizarea si evidenta documentelor contabile
Pentru toate formularele folosite ca documente se organizeaza o evidenta
operativa si una contabila potrivit aceleiasi metodologii..
O parte din documentele contabile intra sub incidenta formularelor cu regim
special. Pentru formularele folosite in acest scop, se organizeaza o evidenta
operativa cu ajutorul. Fisei de magazie a formularelor cu regim special.
Fisa se completeaza separat pentru fiecare formular cu regim special si ea
cuprinde date cu privire la primirea formularului si elaborarea sa in consum,
restituirea de formulare eronat intocmite. De asemenea toate formularele cu
regim special inainte de a fi date in folosinta sunt inseriate si numerotate, iar

eliberarea lor din magazie se face numai pe baza bonului de consum, intocmit de
compartimentul care le solicita.
3. Reconstituirea documentelor contabile are loc in cazul in care sunt
pierdute, sustrase sau distruse. Operatia are loc in termen de 30 de zile cu
respectarea normelor din legislatia contabila.
4. Pastrarea ( arhivarea ) documentelor contabile
In cursul anului curent de gestiune documentele si registrele de evidenta
contabila se pastreaza in cadrul compartimentului financiar contabil. Dupa
expirarea anului, acestea sunt predate la arhiva generala a unitatii. Registrele
contabile si documentele justificative se pastreaza 10 ani iar celelalte documente
3 ani Exceptie fac statele de salarii care se pastreaza timp de 50 de
ani.Documentele sunt arhivate dupa denumirea documentului, natura sau felul
operatiei economice si financiare, cronologic.
PRINCIPALELE REGISTRE SI FORMULARE TIPIZATE COMUNE
PRIVIND ACTIVITATEA FINANCIARA SI CONTABILA
1.Registre de contabilitate
-registrul jurnal de incasari si plati-pentru inregistrarea cronologica a
incasarilor si platilor
-registrul inventar-pentru inventarierea anuala a patrimoniului
-fisa mijlocului fix
-procesul verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe
2. Materiale
-nota de receptie si constatare de diferente- document de receptie a bunurilor de
natura activelor circulante
-bon de predare transfer restituire-document justificativ privind produsele finite
obtinute din productia proprie si transferul de produse
-bon de consum document justificativ privind consumul de materii prime si
materiale
-dispozitia de livrare-document de eliberare din magazie a bunurilor pentru
vanzare la terti
-aviz de insotire a marfii-document de insotire pe timpul transportului
-borderou de predare a documentelor-de la gestiuni la contabilitate
-fisa de magazie-evidenta operativa a stocurilor la locurile de depozitare
-fisa de evidenta a obiectelor de inventar
-lista de inventariere-inventarierea stocurilor aflate in gestiunea unitatii
3. Mijloace banesti si decontari
-chitanta fiscala- pentru incasari in numerar la casieria unitatii
-dispozitie de plata-incasare catre casierie
-imputernicire-pentru incasarea unor drepturi banesti cand titularul nu se poate
prezenta
-registrul de casa-pentru evidenta operativa a incasarilor si platilor in numerar
4

-factura-pentru facturarea bunurilor materiale, lucrarilor si serviciilor.

4. Salarii si alte drepturi de personal
-stat de salarii-pentru calcululsi plata remuneratiei curente a salariatilor
-fisa de pontaj
-ordin de deplasare (delegatie) pentru deplasarea si decontarea cheltuielilor
efectuate de titularul de avans
5. Contabilitatea generala
-note de contabilitate
-extras de cont
-jurnal privind operatiile de casa si banca
-jurnal pentru vanzari
-jurnal pentru cumparari
-balanta de verificare
6. Bilantul contabil
STRUCTURI PRIVIND SITUATIA PATRIMONIULUI

ACTIV ( UTILIZARI)
Pasiv ( Resurse)
1.ACTIVE IMOBILIZATE
1. Capitaluri proprii
1.1 Imobilizari necorporale
1.1 Capital social
1.2 Imobilizari corporale
1.2 Rezerve
1.3 Imobilizari financiare
1.3 Rezultate
2 . ACTIVE CIRCULANTE
1.4 Alte capitaluri proprii
2.1 Stocuri si productie in curs de executie
2. Provizioane pt riscuri
si cheltuieli
2.2 Creante
3. Datorii
2.3 Plasamente si disponibilitati
3.1 Datorii pe termen
lung
3. ACTIVE DE REGULARIZARE SI ASIMILATE 3.2 Datorii pe termen
scurt
4.ACTIVE DE
REGULARIZARE SI
ASIMILATE

Activele imobilizate cuprind valorile economice de investitie de folosinta

durabila a caror lichiditate se extinde pe o perioada mai mare de 1 an iar activele
circulante au o lichiditate mai mica sau de cel mult 1 an.

PLANUL DE CONTURI GENERAL

-reprezinta sintaxa intregului mecanism de reprezentare si calcul al situatiei
patrimoniului si al rezultatului obtinut.
Cele 9 clase de conturi proprii Planului de conturi general sunt :
Clasa1-Conturi de capitaluri
Clasa2-Conturi de active imobilizate
Clasa3-Conturi de stocuri si productie in curs de executie
Clasa4- Conturi de terti
Clasa5- Conturi de trezorerie
Clasa6-Conturi de cheltuieli
Clasa7-Conturi de venituri
Clasa8- Conturi speciale
Clasa9-Conturi de gestiune
Conturile sunt impartite in 9 clase simbolizate de la 0-9, clasele sunt dizizate
in grupe sau conturi principale de la 00 la 99, grupele pe conturi sintetice de
gradul I simbolizate de la 000 la 999 iar conturile divizionare pe conturi
sintetice de gradul II simbolizate de la 0000 la 9999.
Structura contului se refera la :
1.-titlul contului
2.-data inregistrarii
3.-explicatia contului- care se refera la prezentarea continutului operatiei
inregistrate
4.-debitul si creditul-definesc forma sa bilantiera si ajuta la sistematizarea
modificarilor de sens contrar, soldul initial si cel final.
Debitul provine de la notiunea de debitor si desemneaza persoana care
primeste o valoare si urmeaza sa acorde un echivalent valoric iar notiunea de
creditor indica persoana care da o valoare si urmeaza sa primeasca un echivalent
valoric.
Debitul reprezinta partea stanga a conturilor in care se inregistreaza
existentele initiale si cresterile de activ, micsorarile si existentele finale de pasiv
iar creditul reprezinta partea dreapta a conturilor in care se inregistreaza
existentele initiale si cresterile de pasiv, micsorarile si existentele finale de activ.
Activ = pasiv si activ-datorii= situatia neta a patrimoniului
5.-miscarea sau rulajul contului reprezinta totalul sumelor inregistrate in cursul
unei perioade de gestiune in debitul sau creditul contului. Astfel exista miscare
debitoare sau rulaj debitor si miscare creditoare sau rulaj creditor.
Prin insumarea soldului initial debitor si a rulajului debitor se obtine
totalul sumelor debitoare iar prin adunarea soldului initial creditor si a rulajului
creditor se stabileste totalul sumelor creditoare.
6

Sid+ Rd=Tsd
Sic+ Rc =Tsc
Daca contul nu are sold initial debitor, totalul sumelor debitoare este egal
cu rulajul debitor la fel si in cazul soldului initial creditor.
Soldul final se calculeaza ca diferenta intre totalul sumelor debitoare si
totalul sumelor creditoare si invers.
Soldul este debitor daca totalul sumelor debitoare este mai mare decat cel al
sumelor creditoare si invers.
Sf= Tsd-Tsc
Daca Tsd > Tsc rezulta Sfd si invers.
Sf= Tsd-Tsc
Daca Tsd < Tsc rezulta Sfc si invers
Daca Ts debitoare=Ts creditoare, contul nu are sold.
Regulile de functionare a conturilor definesc modul de debitare si creditare a
conturilor :
1-conturile de activ se debiteaza cu existentele de activ iar conturile de pasiv se
crediteaza cu existentele de pasiv
2- conturile de activ se debiteaza cu cresterile de activ, iar conturile de pasiv se
crediteaza cu cresterile de pasiv
3-conturile de activ se crediteaza cu micsorarile de activ, iar conturile de pasiv
se debiteaza cu micsorarile de pasiv
4- conturile de activ au sold final debitor iar conturile de pasiv au sold final
creditor
exemplu :
D
Si

300 Materii prime A

5000

Data 08.01 F 50/07.01.2008

10.01 F 79/10.01.2008

2400
600

Rulaj debitor

3000

Total sume debitoare

8000

15.01 Bon de consum

30.01 Bon de consum
Rulaj creditor

C
2100
500
2600

Total sume creditoare

2600

Sold final debitor

5400

Sfd va fi soldul initial al lunii viitoare al contului 300 Materii prime.

Analiza contabila a operatiilor economice se finalizeaza in cadrul formulei
contabile.

Formula contabila reprezinta expresia raportului de echilibru stabilit intre

conturile corespondente simultan si cu aceasi suma. In consecinta, intre cele 2
conturi corespondente se pune semnul egalitatii.
Formula contabila simpla se compune dintr-un singur cont debitor si un singur
cont creditor.
Formula contabila compusa este aceea care cuprinde in structura sa un singur
cont debitor si doua sau mai multe conturi creditoare sau invers.

CLASA 1. Conturi de capitaluri

Conturile de capitaluri din clasa 1 inregistreaza si evidentiaza totalitatea
resurselor de finantare stabile, formate din :
1.Capitaluri proprii ( grupele 10-13 din planul de conturi general PCG ) care
reprezinta totalitatea drepturilor de proprietate ale actionarilor si/sau asociatilor
in activele intreprinderii, dupa deducerea tuturor datori ilor acesteia.
2. Provizioane ( grupa 15 din PCG ) care reprezinta sursa specifica de finantare
a riscurilor sau cheltuielilor unor evenimente viitoare probabile.
3. Imprumuturi si credite pe termen lung ( GRUPA 16 DIN PCG) sunt
angajate de intreprindere pentru perioade ce depasesc un an.
O parte importanta din capitalurile proprii o constituie capitalul social.
Capitalul social este egal cu suma valorilor nominale a actiunilor sau partilor
sociale si se imparte in
- capital subscris nevarsat si
- capital subscris varsat
Capitalul subscris varsat si cel nevarsat se inregistreaza distinct in
contabilitate, pe baza actelor de constituire a societatilor si a documentelor
justificative privind varsamintele de capital.
Actiunea reprezinta o fractiune a capitalului societatilor in comandita pe
actiuni si pe actiuni, fractiune care este in mod necesar un titlu de valoare.
Cresterea capitalului social se face prin :
- emiterea de noi actiuni si aport de capital in bani si in natura ;
- cresterea capitalului social prin operatiuni interne ( incorporarea
rezervelor, primelor legate de capital);
- conversia obligatiunilor in actiuni;
- conversia dividendelor in actiuni;
Micsorarea capitalului social se face prin :
- reducerea numarului actiunilor ;
- reducerea valorii nominale a actiunilor;
- rascumpararea de pe piata a actiunilor proprii si anularea lor ;
- acoperirea pierderilor ;
- retragerea sau excluderea asociatilor ;
Contul 101 Capital tine evidenta capitalului social subscris si varsat in
natura sau in numerar precum si cel nevarsat de actionarii sau asociatii societatii.
8

Este cont de P
In creditul sau se inregistreaza constituirea si cresterea capitalului prin
aportul in bani si /sau in natura al proprietarilor, iar in debit micsorarea
capitalului prin rambursarea catre asociati si acoperirea cu pierderi provenite din
exercitiile financiare precedente. Soldul contului reprezinta capitalul subscris
varsat/nevarsat.
Contul 456 Decontari cu asociatii privind capitalul este un cont de
activ\pasiv ( bifunctional ).
In debitul acestui cont se inregistreaza capitalul subscris de asociati respectiv
sumele achitate acestora cu ocazia retragerii capitalului. In creditul contului se
reflecta valoarea aporturilor varsate in numerar sau natura, precum si capitalul
retras de asociati.
Soldul debitor al contului reprezinta capitalul subscris nevarsat de asociati
iar cel creditor datoria din capitalul de rambursat.
Contabilitatea analitica a contului 456 se tine nominal pe fiecare asociat,
cuprinzand numarul de parti sociale sau actiuni nominative si valoarea acestora.
CONTABILITATEA CONSTITUIRII UNEI SOCIETATI IN CONDITII
NORMALE
Infiintarea societatilor comerciale implica in primul rand, crearea capitalului
social, in vederea demararii a activitatii propriu-zise.
Principalele operatii, la constituirea unei societati sunt:
- subscrierea capitalului social, de catre actionari sau asociati, conform
actelor de constituire a societatii ( statut, contract de societate etc).
- aportul ( varsarea) capitalului in natura sau\si in bani, conform actelor
justificative intocmite.
Exemplu privind constituirea unei societati cu raspundere limitata - SRL
Se constituie societatea comerciala X s.r.l. cu un capital social de
100.000.000 lei divizat in 500 parti sociale, cu valoarea nominala de 200.000 lei,
prin participarea a 2 asociati asrfel :
- asociatul 1 : cu 300 parti sociale x 200.000 lei=60.000.000 lei, din care
60 % in natura ( o cladire ) si 40 % in lei la banca ;
- asociatul 2 cu 200 parti sociale x 200.000 lei=40.000.000 lei, din care
numerar in lei 10.000.000 si in devize ( valori ) 30.000.000 lei.
Se considera ca aportul a fost adus la infiintarea societatii in intregime.
1. Subscrierea capitalului social conform prevederilor din contract
-asociatul 1 - 60.000.000
-asociatul 2 - 40.000.000
456 = 1011
100 mil

2. Aportul asociatilor :
- asociatul1 :
Cladire : 60.000.000 x 60 % =36.000.000
In lei, la banca : 60.000.000 x 40 % = 24.000.000
% = 456.1
212
5121

60.000.000
36.000.000
24.000.000

- asociatul 2 :
* in lei numerar 10.000.000
* in devize ( valori) la banca : 30.000.000
% = 456.2
40.000.000
5311
10.000.000
5124
30.000.000
3. Concomitent, se inregistreaza realizarea capitalului varsat si diminuarea
sau anularea capitalului nevarsat.
1011 = 1012
40.000.000
Cazuri de crestere si de reducere a capitalului social
- cresterea capitalului social pe seama profitului realizat la incheierea
exercitiului financiar in valoare de 1.000 lei ;
129 =1012
1.000
- crestera capitalului social pe seama exercitiilor precedente ( profit
nerepartizat ) ce se regaseste in soldul creditor al ct 117 in valoare de 100.000.
117 = 1012
1.000
- cresterea capitalului social prin incorporarea rezervelor - cu exceptia
rezervelor legale;
106 = 1012
1.000
- incorporarea primelor la capital, in capitalul social, la majorarea acestuia.
104 = 1012
1.000
Contul 104 Prime legate de capital- tine evidenta primelor legate de
capital.
Este cont de P. In C se inregistreaza valoarea primelor stabilite cu ocazia
emisiunii, fuziunii si aportului de capital iar in D se inregistreaza valoarea
primelor de capital trecute la alte structuri de capital propriu: capital social,
rezerve. Soldul contului reprezinta primele de capital netransferate la capital sau
rezerve.

10

Primele de emisiune reprezinta diferenta dintre valoarea de emisiune a

noilor actiuni si a partilor sociale ( mai mare ) si valoarea lor nominala mai
mica.
Primele de fuziune reprezinta diferenta dintre valoarea bunurilor primite
prin fuziune si suma cu care a crescut capitalul social al societatii absorbante.
Primele de aport, apar cand aportul in natura la capitalul social este mai
mare decat cel al actiunilor.
Primele de conversie a obligatiunilor in actiuni apar cand valoarea
nominala a obligatiunilor este mai mare decat cea a actiunilor.
1. Stabilirea si inregistrarea primelor de emisiune,(1041) cu ocazia emisiunii
de noi actiuni
456 = %
10.500
1011
10.000
1041
500
Idem pt 1042 ( prime de fuziune).
2. Incorporarea primelor de emisiune la rezerve.
1041 = 1068

500

Rezervele- sunt structuri de capital propriu destinate sa finanteze pe termen

nelimitat activele intreprinderii.
Contul 105 Rezerve din reevaluare tine evidenta rezervelor din
reevaluarea imobilizarilor corporale si a altor reevaluari efectuate potrivit legii.
Este cont de P. In creditul sau se inregistreaza constituirea si cresterea
rezervelor rezultatea din reevaluare iar in debitul sau se inregistreaza
diminuarea sau lichidarea rezervelor.
Soldul creditor al contului reprezinta rezerva din reevaluarea imobilizarilor
corporale existente.
1. Reevaluarea in plus a terenurilor cu suma de 1.000 lei.
2111 = 105
1.000
2. Reevaluarea in minus a imobilizarilor corporale fata de valoarea contabila
neta.
105 = %
600
2111
400
212
200
Contul 106 Rezerve - este un cont de P. In creditul sau se inregistreaza
rezervele constituite din repartizarea profitului exercitiului curent, a profitului
reportat din anii precedenti, din preluari ale altor structuri de capital propriu. In
debitul sau se inregistreaza rezervele folosite la majorarea capitalului social,
acoperirea pierderilor exercitiilor precedente. Soldul contului reprezinta
rezervele existente si neutilizate.
11

1. Constituirea rezervelor din :

a. Profitul net realizat in exercitiul curent, 100.000 lei.

129 = 106
100.000
b. Primele de emisiune transferate la rezerve, 100.000 lei.
117 = 106
100.000
c. Primele de emisiune transferate la rezerve, 100.000 lei.
1041 = 1068
100.000
d. Marirea capitalului social din rezerve.
1068 = 1012
100.000
Contul 107 Rezerve din conversie este cont B.Acesta inregistreaza
diferentele de curs favorabile si/sau nefavorabile la data bilantului.
In creditul contului se inregistreaza constituirea si majorarea diferentelor
favorabile determinate la finele exercitiului rezultate din conversia in lei a
creantelor si datoriilor in valuta iar in debitul contului se inregistreaza
constituirea si majorarea diferentelor de conversie nefavorabile la finele
exercitiului. Soldul este debitor sau creditor si reprezinta rezervele din
conversie favorabile sau nefavorabile.(Acest cont este prezentat pentru
lectura.)
Contul 117 Rezultatul reportat .
Rezultatele reportate sunt rezultate calculate in perioada curenta, aferente
acestei perioade dar transferate din diverse motive spre solutionare si
utilizare in perioada urmatoare.Este cont B.In C se inregistreaza rezultatele
favorabile iar in debit rezultatele nefavorabile. Soldul D (debitor ) reprezinta
pierderea neacoperita iar soldul C profitul nerepartizat.
1. Evidentierea pierderilor realizate in exercitiile curente reportate pentru
exercitiile viitoare.
1171 = 121
20.000
2. Evidentierea profitului net realizat in exercitiile precedente reportat si
destinat cresterii capitalului.
1171 = 1012
100.000
3. Evidentierea dividendelor datorate actionarilor din profitul net realizat in
exercitiile precedente.
1171 = 457
80.000
4. Acoperirea pierderilor realizate in exercitiile precedente pe seama
rezervelor.
106 = 117
30.000
5. Evidentierea profitului net realizat in exercitiul curent ramas nerepartizat si
reportat.
121 = 1171
200.000
6. Acoperirea pierderilor reportate din exercitiul anterior din profitul realizat
in perioada curenta.
121 = 1171
70.000
12

Contul 121 Profit si pierdere Tine evidenta profitului sau pierderii

realizate in cursul exercitiului. Soldul creditor reprezinta profitul realizat
( cheltuieli < venituri) iar soldul debitor pierderea realizata
( cheltuieli > venituri).
1. Inchiderea conturilor de venit la sfarsitul lunii.
% = 121
5.000
701
1.000
.
.
.
786
1.500
2. Evidentierea pierderilor din exercitiile curente care au fost repartizate in
exercitiului urmator.
117 = 121
200
3. Inchiderea conturilor de cheltuieli la sfarsitul lunii.
121 = %
4.000
601
1.000
.
.
698
600
4. Pierderea din anii precedenti acoperita din profit in perioada curenta.
121 = 117
2.000
5. Diminuarea profitului brut cu impozitul pe profit calculat.
121 = 691
800
Contul 129 Repartizarea profitului tine evidenta repartizarii profitului
realizat in exercitiul curent. Este cont de A. Soldul debitor reprezinta profitul
repartizat aferent anului in curs.
1. Constituirea rezervelor din profitul realizat in ezercitiul curent.
129 = 106
2.000
2. Sume repartizate pentru participarea salariatilor la profit.
129 = 117
1.000
3. Evidentierea profitului net realizat in exercitiul precedent si repartizat.
121 = 129
1.000
4. Acoperirea pierderilor din anii precedenti din profitul realizat pe anul in
curs.
129 = 117
300
GRUPA 13 Subventii pentru investitii- sume alocate de la bugetul de
stat sau alte surse pentru procurarea sau executarea de chipamente, bunuri, si
alte investitii .
Ex : Evidentierea valorii subventiei de primit.
445 = 131
20.000

13

Gr 15 Provizioane - sunt destinate finantarii riscurilor si cheltuielilor pe

care evenimente trecute sau actuale le fac probabile ( litigii, penalitati,
impozite).
Contul 151 Provizioane este cont de P. Se C la constituirea si majorarea
provizioanelor pentru litigii, garantii acordate clientilor, si se D la micsorarea si
respectiv anularea lor. Soldul C reflecta existentele de provizioane.
1. Constituirea provizioanelor pentru :
6812= %
40.000
-litigii
1511
20.000
-pt garantii acordate clientilor
1512
10.000
-alte riscuri si cheltuieli
1518
10.000
2. Diminuarea sau anularea provizioanelor, pentru : % = 7812
20.000
-litigii
1511
10.000
-pt garantii acordate clientilor
1512
5.000
-alte riscuri si cheltuieli
1518
5.000
Grupa 16 Imprumuturi si datorii asimilate - reprezinta datorii pe
termen lung care trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an.
Contul 161 Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni -reprezinta
contravaloarea datoriilor corespunzatoare obligatiunilor emise prin subscriptia
publica, potrivit legii. Este cont de P. In C sau se evidentiaza suma
imprumuturilor din obligatiuni inclusiv primele calculate la acestea,iar in debit
valoarea obligatiunilor convertite in actiuni, a acelor rascumparate si anulate, a
platilor pentru rambursarea imprumutului. Soldul creditor corespunde valorii
imprumuturilor nerambursate, respectiv obligatiunilor nerascumparate.
Ex Evidentierea imprumuturilor obtinute la valoarea de incasare a obligatiunilor
emise. ( 1.000 obligatiuni x 1.000 val.de emisie )
461 = 161
1.000
Contul 162 credite bancare pe termen lung Este cont de P.Se C cu
suma creditelor obtinute si se D la rambursarea acestora. Soldul C reprezinta
suma creditelor bancare si a altor credite pe termen nerambursate.
Ex 1. Obtinerea (angajarea creditelor) :
a. prin virarea lor in contul bancar
5121 = 162
4.000
b. pentru achitarea unor furnizori
401 = 162
4.000
Contul 167 Alte imprumuturi si datorii asimilate . In aceasta
categorie intra : concesiuni , brevete, licente, marci de fabrica, garantii
primite, alte datorii asimilate, precum si cele de leasing financiar. Este
cont de P si functioneaza dupa regulile corespunzatoare.
Ex.1. Valoarea concesiunilor obtinute.
205 = 167
10.000

14

Contul 168 Dobanzi aferente imprumuturilor si datoriilor asimilate .

Este cont de P. Soldul contului reprezinta dobanzile datorate si neplatite.
Ex 1. Valoarea dobanzilor datorate
666 = 168
500
Contul 169 Prime privind rambursarea obligatiunilor- reprezinta
diferenta intre valoarea nominala mai mare si valoarea de emisiune mai mica sau
valoarea de rambursare mai mare si valoarea nominala mai mica a obligatiunilor.
Este cont de A. Soldul contului reprezinta valoarea primelor de rambursare a
obligatiunilor neamortizate.
Ex 1. Evidentierea primelor privind rambursarea obligatiunilor.
169 = 161
100
100 obligatiuni x ( emise la valoarea de ) 100 = 10.000
100 obligatiuni x 90 ( val de rambursare) = 9000

CLASA 2. CONTURI DE IMOBILIZARI

Activele imobilizate reprezinta valori economice de investitie a caror
perioada de utilitate si lichiditate este mai mare de 1 an . Ele nu se consuma la
prima lor utilizare.
In categoria imobilizarilor sunt cuprinse :
1. Imobilizarile necorporale ( nemateriale ) reprezinta valori economice de
investitie care nu imbraca fizic forma de bunuri materiale concrete.
(Cheltuieli de constituire, de cercetare-dezvoltare, concesiuni, brevete,
licente, fondul comercial si alte imobilizari).
2. Imobilizarile corporale ( materiale ) reprezinta bunuri materiale de
folosinta indelungata in activitatea unei intreprinderi. Ele se gasesc sub
forma de :
- terenuri
- mijloace fixe ( cladiri si constructii, masini, utilaje, instalatii de lucru,
aparate de masura, control, reglare, mijloace de transport si altele.
Activele imobilizate corporale, cu exceptia terenurilor, isi pierd in timp din
valoare ca urmare a uzurii lor datorata utilizarii.
3. Imobilizarile in curs reprezinta valorile cu sau fara substanta care la
finele unei perioade de gestiune nu sunt finalizate.
4. Imobilizarile financiare ( investitii financiare ) cuprind valori financiare
investite de intreprindere in patrimoniul altor societati cu intentia de a le
detine durabil ( mai mult de 1 an ).

15

Inregistrarea operatiunilor in conturile de valori imobilizate se face la

valoarea contabila de intrare respectiv :
a. Valoarea ramasa actualizata aferenta fiecarui activ care a fost reevaluat in
conformitate cu Hotarari ale Guvernului.
b. Costul de achizitie pt activele procurate cu titlu oneros.
c. Pretul de achizitie pt titlurile financiare de felul imobilizaarilor financiare.
d. Costul de productie pt imobilizarile produse sau costurile de intreprindere.
e. Valoarea actuala ( justa ) pt activele imobilizate obtinute cu titlu gratuit.
f. Valoarea de aport pt activele imobilizate intrate cu ocazia asocierii,
fuziunii, majorarii capitalului, etc.
g. Valoarea nominala sau de lichiditate din momentul derularii tranzactiilor
pentru creantele imobilizate.
Conturile de imobilizari, cu exceptia celor privind varsamintele de
efectuate pt imobilizari financiare (ct 269) sunt conturi de A.
Se D cu cheltuielile activate ca imobilizari necorporale, intrarile de
imobilizari corporale sau de titluri financiare imobilizate sau constituirea de
creante imobilizate, precum si cu cresterile de valoare ale acestora in urma
reevaluarilor.
In C conturilor se inregistreaza cheltuielile si valorile amortizate integral
in cazul imobilizarilor necorporale, iesirile din functiune sau cedarea
imobilizarilor corporale si a titlurilor financiare, reducerile de valori in urma
reevaluarilor.
Soldul debitor reflecta valoarea activelor imobilizate aflate in
intreprindere.
Exceptie face contul 207 Fond comercial determinat ca diferenta intre
valoarea justa si costul de achizitie a partilor din activul net procurat si a
carui marime este determinata de clientela, bonitate, calificarea personalului
etc. Este cont de A/P . Se debiteaza cu valoarea fondului comercial
achizitionat sau aportat ( prin C contului 404 , 456 ), se C cu valoarea
fondului comercial cedat ( amortizari partiale prin D contului 6583, sau
amortizat integral prin debitul contului 2807). Soldul contului reprezinta
valoarea fondului comercial existent.
Conturile de amortizari sunt folosite pentru inregistrarea si reflectarea
deprecierilor ireversibile ale imobilizarilor. Sunt conturi cu functie de P in
creditul carora se inregistreaza amortizarea calculata si transferata lunar
asupra cheltuielilor pt imobilizarile detinute in proprietate sau leasing
financiar, iar in debit amortizarea cumulata corespunzatoare imobilizarilor
scoase din evidenta ( functiune ) sau cedate. Totodata se inregistreaza si
amortizarea corespunzatoare imobilizarilor detinute de intreprindere
( corporale si necorporale ).
Amortizarea se calculeaza si inregistreaza distinct pe fiecare activ si pe
grupe si categorii ale activelor.

16

Pentru evidentierea deprecierilor reversibile ale activelor imobilizate se

folosesc conturile de ajustari pt deprecierea sau pierderea de valoare a
imobilizarilor. Dupa functiune sunt conturi de P. Se C la inchiderea
exercitiului pe seama cheltuielilor pentru constituirea sau majorarea
ajustarilor si se D la inchiderea sau in cursul exercitiului cu ocazia diminuarii
sau anularii ajustarilor prin afectarea veniturilor. Au sold creditor.
Exemple de inregistrari :
- grupa 20 Imobilizari necorporale .
Contul 201 cheltuieli de constituire
1.Inregistrarea cheltuielilor de constituire prin :
a. conturi la banci cont curent
201 = 5121
2.000
b. casa
201 = 5311
200
c. furnizori ( unitati specializate in constituirea SC)
201 = 404
800
2. Inregistrarea amortizarilor cheltuielilor in rate lunare (5 rate ) .
Inregistrarea se va mai repeta de 4 ori.
6811 = 2801
300
unde 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor
Contul 203 Cheltuieli de dezvoltare
Din aceasta categorie de cheltuieli fac parte: proiectarea uneltelor si
matritelor, constructia si operarea unei uzine pilot care nu este folosita din punct
de vedere economic pt productia de scara larga si altele.
1. Inregistrarea cheltuielilor cu proiectele de cercetare prin proiecte de
dezvoltare realizate in intreprindere.
203 = 721
8.000
unde 721 Venituri din productia de imobilizari necorporale
Contul 205 Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale si alte
drepturi si active similare
1. Valoarea concesiunilor etc ;
-intrate cu titlu gratuit - prin donatie, subventie.
205 = 131
10.000
-furnizate de terti ;
205 = 404
4.000
Contul 207 Fond comercial .
1. Intrarea si iesirea fondului comercial :
- prin aportul adus de asociati ;
207 = 456
5.000
- achizitionarea fondului comercial ;
207 = 404
1.000

17

- deprecierea fondului comercial in urma efectuarii testului de depreciere a

unitatilor generatoare de numerar si a existentei fondului comercial ( pozitiv ) .
6813 = 207
7.500
unde 6813 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pt deprecierea
imobilizarilor.
Grupa 21 Imobilizari corporale
Contul 211 Terenuri si amenajari de terenuri.
1. achizitionarea de la furnizori ;
%
= 404
35.700
2111
30.000
4426
5.700
unde 4426 TVA deductibila .
2. preluate in leasing, concesiune etc ;
2111 = 167
90.000
3. scaderea din gestiune a terenurilor vandute;
6583 = 2111
5.000
unde 6583 Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital .
Contul 212, 213, 214 .
Nu sunt supuse amortizarii, dar sunt considerate imobilizari corporale:
activele apartinand proprietatii publice, lacurile, baltile, iazurile, care nu sunt
rezultatul unei investitii.
1.Intrarea mijloacelor fixe in unitate:
- de la furnizori
% = 404
35.700
213
30.000
4426
5.700
din productie proprie.
213 = 722
10.000
- din productie proprie prin 231 ;
213 = 231
5.000
2. Amortizarea activelor :
-inregistrarea amortizarii lunare indiferent de metoda folosita pentru
calcularea ei .
6811 = 281
3.000
- amortizarea integrala a activelor sau scoaterea din folosinta ( val de intrare =
30.000, amortizare = 30.000 )
281 = 212
30.000
3. Scaderea din gestiune , dupa caz,:
- a activelor amortizate integral
281 = 212
10.000
- a celor neamortizate integral ( v.i = 10.000. amortizare = 8.000,
valoare neamortizata = 2.000.)
18

% = 213
10.000
281
8.000
6583
2.000
4.Iesirea activelor corporale din cauza unor calamitati naturale ( v.i =
40.000, amortizare = 60 %)
% = 213
40.000
2813
24.000
671
16.000
unde 671 Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare.
GRUPA 23 Imobilizari in curs de executie
- contul 231
ex. 1. Realizarea imobilizarilor in curs ;
- de la furnizori.
%
= 404
23.800
231
20.000
4426
3.800
- in regie proprie.
231 = 722
20.000
2. Receptionarea activelor corporale ca urmare a imobilizarilor in curs,
terminate.
212 = 231
200
-contul 232
ex 1. Avansuri acordate furnizorilor.
232 = 512
9.000
-contul 233
ex 1. Imobilizari necorporale facturate de la furnizori, pentru lucrarile in
curs ;
% = 404
119.000
233
100.000
4426
19.000
2. Imobilizari necorporale realizate pentru nevoi proprii si neterminate
sau nepuse in functiune.
233 = 721
200.000
unde 721 Venituri din productia de imobilizari necorporale.
3.. Imobilizari necorporale in curs cu destinatia : concesiuni, brevete.
205 = 233
10.000
Grupa 26 Imobilizari financiare .

19

Contul 261 Actiuni detinute la entitatile afiliate .

Ex 1. Intrarea ( crearea ) titlurilor financiare respectiv actiunilor :
- de la asociati
261 = 456
3.000
- cu plata in numerar
261 = 5311
7.000
- titluri cumparate pentru care trebuie facute varsaminte ;
261 = 269
6.000
2. Iesirea actiunilor detinute la filiale.
- a celor cedate
6641 = 261
2.000
- retragerea titlurilor de participare de catre asociati
456 = 261
3.000
Contul 263 Interese de participare .
Ex 1. Procurarea titlurilor prin:
- achizitionarea cu varsare ulterioara de capital (cu plata imediata in
numerar sau virament)
263 = 269
10.000
2. Cedarea titlurilor;
6641 = 263
10.000
3. Cresterea valorii titlurilor prin incorporarea profitului ;
263 = 7613
10.000
Contul 264 Titluri puse in echivalenta .
Ex 1. Transferul valorii contabile a titlurilor si intereselor de participare in
vederea punerii in echivalenta.
264 = %
8.000
261
3.000
263
4.000
265
1.000
Contul 265 Alte titluri imobilizate .
Ex.1. Procurarea titlurilor ;
- fara plata imediata
265 = 269
2.000
- cu plata imediata, in numerar ;
265 = 5311
200
2. Retragerea si cedarea titlurilor
6641 = 265
2.000
Contul 267 Creante imobilizate creante legate de participatii,
imprumuturi acordate pe termen lung, si a altor creante imobilizate cum sunt :
depozite (bancare) si garantii platite .
Ex 1. Acordarea unui imprumut altei S.C. inclusiv a garantiilor platite
furnizorilor ( telefon, apa, energie electrica ) .
20

267 = 5121
3.000
Contul 269 Varsaminte de efectuat pentru imobilizari financiare. Este
cont de P. Soldul contului reprezinta sumele datorate pentru imobilizari
financiare.
Ex 1. Evidentierea sumelor datorate pt imobilizarile financiare;
261 = 269
4.000
In locul contului 261 se pot posta conturile: 263 ,265, 267, dupa caz.
Contul 280 Amortizari privind imobilizarile necorporale .
Ex 1. Inregistrarea amortizarii imobilizarilor necorporale ;
6811 = 280
3.500
2.Inregistrarea amortizarilor imobilizarilor vandute sau scoase din activ.
Ex - amortizarea cheltuielilor de dezvoltare;
2803 = 203
400
Contul 281 Amortizari privind imobilizarile corporale . Cont de P.
Soldul contului reprezinta amortizarea imobilizarilor corporale.
Ex 1. Evidentierea cheltuielilor aferente imobilizarilor corporale la sfarsitul
lunii ( pt imobilizari corporale ).
6811 = 281
10.000
unde 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor .
2. Valoarea amortizarii imobilizarilor corporale vandute sau scoase din
activ.
281 = 212
10.000
3. Inregistrarea amortizarii mijloacelor fixe intrate prin donatie.
6811 = 281
30.000
Grupa 29 Ajustari pentru deprecierea sau pierderea de valoare a
imobilizarilor .
Contul 290
Ex 1. Constituirea provizioanelor pe seama cheltuielilor ;
6813 = 290
50.000
2. Diminuarea sau anularea provizioanelor si virarea lor la venituri.
290 = 7813
30.000
Asemanator pentru Contul 291 si contul 293.
Contul 296 Ajustari pentru pierderea de valoare a imobilizarilor
financiare .
Ex 1. Constituirea ajustarilor pe seama cheltuielilor ;
686 = 296
5.000

21

AMORTIZAREA IMOBILIZARILOR METODE DE CALCUL

Mijloacele fixe se amortizeaza utilizand unul din urmatoarele regimuri de
amortizare :
1. AMORTIZAREA LINIARA
2. AMORTIZAREA DEGRESIVA
3. AMORTIZAREA ACCELERATA
1. AMORTIZAREA LINIARA se refera la repartizarea uniforma a valorii
de intrarea a imobilizarilor pe toata durata de functionare stabilita a acestora.
In acest caz se au in vedere urmatoarele elemente :
- valoarea contabila de intrare (ex. 50.000 lei) ;
- durata normala de functionare ( 5 ani ) in functie de care se calculeaza ;
a. Rata anuala a amortizarii =
100
= 100 = 20%
(cota de amortizare )
durata normala de folosinta
5
b. Anuitatea amortizarii = Rata amortizarii x Valoarea contabila de intrare
= 20
x 50.000 = 10.000 lei
100
sau
c. Amortizarea anuala = Valoarea contabila de intrare = 50.000 = 10.000
Durata normala de functionare 5 ( ani )
Rata lunara de amortizare = 20 : 12 = 1.666 %
(cota de amortizare )
Amortizarea lunara = 50.000 x 1.666 = 833,33
sau
Amortizare lunara = 10.000 :12 =833.33
Inregistrarea in contabilitate intr-o luna.
6811 = 281
833,33
Amortizarea incepe din luna urmatoare intrarii sau punerii in functiune .
EX .Daca un activ intra in functiune la data de 17 martie 2007. Bunul se
foloseste 9 luni in anul 2007.
Amortizarea anuala = 50.000 x 20 x 9 =7.500 sau
(in anul intrarii )
100
12
Amortizarea anuala = 50.000 x 20 x 270 ( zile ) =7.500
( in anul intrarii )
100
365 (zile )
2. AMORTIZAREA DEGRESIVA in Romania are in vedere multiplicarea
cotelor de amortizarea liniara cu unul din coeficientii urmatori :
a. 1.5 pentru activele cu durata normala de utilizare intre 2 si 5 ani
b. 2,0 pentru activele cu durata normala de utilizarea intre 5 si 10 ani
c. 2.5 pentru activele cu durata normala de utilizare peste 10 ani

22

Durata normala de folosinta ( functionare ) a unui mijloc fix este prevazuta in

H.G. 2139/2004 .
Ex. Valoarea de intrare = 50.000
Cota de amortizare liniara = 20%
Amortizare anuala liniara = 10.000
Durata normala de utilizare este de 5 ani deci cota de amortizare se
multiplica cu coeficientul 1.5 astfel :
Cota de amortizare in regim degresiv = 20 x 1.5 = 30%
Calculul amortizarii anuale va fi :
Valoarea
Valoarea
degresiva
ramasa
amortizata
-in primul an 50.000x 30/100
= 15.000
35.000
-in al doilea an 35.000x 30/100
= 10.500
24.500
-in al treilea an 24.500 x30/100, 24.500/3
= 8.166,667
16.333
-in al patrulea an
= 8.166,667
8.166
-in al cincilea an
= 8.166,667
0
TOTAL
50.000.000
Nota : In momentul cand nivelul amortizarii obtinute prin inmultirea cotei
de amortizare degresiva cu valoarea ramasa de amortizat este mai mic sau egal
cu amortizarea anuala determinata prin raportul dintre valoarea ramasa de
recuperat la numarul de ani ca functionare ramasi, se ia in calcul aceasi suma,
egala pe ani de functionare ramasi.
In acest caz : 7.350 < 8.166,667
si
Amortizarea lunara = amortizarea anuala
12
iar inregistrarea 6811 = 281
3.AMORTIZAREA ACCELERATA
- consta in includerea in primul an de functionare , in cheltuielile de
exploatare , a unei amortizari de pana la 50% din valoarea de intrare a activului
respectiv.
Amortizarile anuale pentru exercitiile urmatoare sunt calculate la valoarea
ramasa de amortizat, dupa regimul liniar, prin raportare la numarul de ani de
utilizare ramasi.
De subliniat ca nu trebuie confundat primul an de functionare cu anul
calendaristic.
Folosind datele de mai sus, situatia apare astfel :
- in anul I
Valoarea de intrare ( v.i) = 5.000 x 50 = 2.500
100
Valoarea ramasa = 5.000 2.500 = 2.500
23

- in anul II - IV
Valoarea anuala a amortizarii = 2.500 = 625
4
care se inregistreazN Na in contabilitate dupa regulile cunoscute.
Amortizarea degresiva si amortizarea accelerata, indiferent daca valorile
calculate in baza acestor sisteme sunt peste nivelul sau sub nivelul amortizarii
liniare, sunt considerate amortizari fiscale.

CLASA 3 . CONTURI DE STOCURI SI PRODUCTIE IN CURS

DE EXECUTIE.
Stocurile si productia in curs de executie reprezinta ansamblul bunurilor
si serviciilor din cadrul unitatii patrimoniale , destinate :
- fie a fi vandute in aceasi stare sau dupa prelucrarea lor in procesul
de productie ,
- fie a fi consumate la prima utilizare.
In cadrul stocurilor propriu- zise se cuprind : marfurile, materiile
prime, materialele consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar,
produsele (semifabricatele, produsele finite, produsele reziduale), animalele si
pasarile, ambalajele, productia in curs de executie.
La intrarea in patrimoniu, bunurile materiale de natura stocurilor se
evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare denumita
valoare contabila, astfel :
a. materiile prime, materialele consumabile, materialele de natura obiectelor
de inventar, marfurile la costul de achizitie iar marfurile pot fi evaluate si la
pretul de vanzare;
b.productia in curs de executie, semifabricatele si produsele finite, ambalajele
si bunuri produse de catre unitatea patrimoniala, la costul de productie ;
c. animalele si pasarile, la costul de achizitie sau costul de productie, dupa
caz ;
d. stocurile de marfuri pot fi evaluate la intrare si iesire, si la pretul de
vanzare, inclusiv sau exclusiv T.V.A.
La intrare, se poate folosi si metoda pretului cu amanuntul in comertul cu
amanuntul.
Intrarea stocurilor se face in functie de metodele inventarului permanent sau
intermitent.
1. Metoda inventarului permanent- consta in faptul ca, conturile de
stocuri si comenzi in curs de executie se debiteaza cu intrarile de valori
materiale si se crediteaza cu iesirile de valori materiale.
2. Metoda inventarului intermitent consta in faptul ca ,in cursul
perioadei de gestiune, miscarile de stoc ( intrari-iesiri ) nu se inregistreaza
prin conturile de stoc, ci prin conturile de cheltuieli.
24

La iesirea din patrimoniu,bunurile materiale se evalueaza si se inregistreaza

prin aplicarea :
a. Metodei -Costului mediu ponderat (C.M.P.),
b. Metodei primei intrari-primei iesiri ( F.I.F.O.),sau
c. Metodei ultimei intrari-primei iesiri ( L.I.F.O.)
NOTA : Metoda aleasa trebuie aplicata cu consecventa, iar daca administratorii
decid schimbarea metodei, in notele explificative trebuie sa se explice motivul
schimbarii si efectele asupra rezultatului.
a. C.M.P se poate calcula lunar sau dupa fiecare operatie de intrare , ca
raport intre valoarea totala a stocului initial plus valoarea intrarilor pe de o
parte si cantitatea existenta in stocul initial plus cantitatea intrata pe de
alta parte.
C.M.P = ( Stoc initial x pret ) + ( Cantitati intrare x pret )
Stoc initial + Cantitati intrare
Exemplu : - stoc initial la 01.01.2008 ; 2.000 buc x 500 lei / buc= 1.000.000 lei
- la 08.01.2008 : intrari 3.000 buc x 520 lei /buc =1.560.000 lei.
Stoc
5.000 buc
=2.560.000 lei
C.M.P la 08.01.2008 = (2.000x500) + ( 3.000x520 ) = 2.560.000=512
2.000 + 3.000
5.000
b. Metoda primei intrari primei iesiri (F.I.F.O.). Potrivit acestei metode ,
bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie al primei intrari
( lot ). Pe masura epuizarii lotului, stocurile iesite se evalueaza la costul de
achizitie al lotului urmator in ordine cronologica.
c. Metoda ultimei intrari- primei iesiri (L.I.F.O.), unde iesirile din stoc sunt
evaluate la valoarea de inlocuire bazata pe pretul ultimei facturi ( eventual la
prt estimativ al urmatoarei facturi ). De regula acest prt este egal cu pretul
pietei sau costul de inlocuire, dupa caz.
Conturile de stocuri si productie in curs de executie furnizeaza
informatii privind situatia si miscarea stocurilor si comenzilor in curs de
executie si au functia contabila de activ. Se debiteaza cu valoarea stocurilor
intrate in gestiunea unitatii patrimoniale prin consum, vanzare si alte destinatii.
Se crediteaza cu valoarea stocurilor iesite din gestiunea unitatii patrimoniale
prin consum, vanzare si alte destinatii. Soldul debitor reprezinta valoarea
bunurilor si serviciilor in stoc la sfarsitul exercitiului financiar.
Contul 301 Materii prime si contul 302 Materiale
consumabile .
Materiile prime sunt bunurile care participa direct la fabricarea produselor si
se regasesc in produsul finit integral sau partial, fie in starea lor initiala, fie
transformata.

25

In categoria materialelor consumabile sunt incluse : materialele auxiliare,

combustibilii, piesele de schimb, semintele, furajele.
Conturile 301 si 302 sunt conturi de A si tin evidenta existentei si miscarii
stocurilor de materii prime respectiv materiale consumabile. .Se debiteaza cu
valoarea la prt de inregistrare a materiei prime respectiv materialelor
consumabile, intrate prin diferite surse. Se crediteaza cu valoarea la prt de
inregistrare a materiilor prime, respectiv materialelor consumabile iesite pe
diferite destinatii. Soldul debitor reprezinte valoarea la prt de inregistrare a
diferitelor materii prime sau materiale consumabile aflate in stoc.
Exemple :
1. Inregistrarea intrarilor de materii prime.
a. de la furnizori, cu factura la prt negociat de 1.000 lei, T.V.A (19 %)
-190, de platit -1.190 lei.
% = 401
1.190
301
1.000
4426
190
b. de la furnizori, fara factura cu aceleasi date :
- pe baza avizului de expediere ;
% = 408
301
4428
- la primirea facturii ;
408 = 401
si
4426 = 4428
c.de la asociati, ca aport in natura,
301 = 456
d. din avansuri de trezorerie ;
% = 542
301
4426
-unde 542 Avansuri de trezorerie

e. materii si materiale aflate la terti. ;

301 = 351
f. din donatii cu titlu gratuit ;
301 = 7582
g. plusuri la inventariere.
301 = 601

1.190
1.000
190
1.190
190
5.000
238.000
200.000
38.000

1.000
1.000
500
26

unde 601 Cheltuieli cu materiile prime

h. evidentierea cheltuielilor de transport facturate de furnizori
% = 401
119.000
301
100.000
4426
19.000
2. Inregistrarea iesirilor :
a. consumul obisnuit ;
601 = 301
2.000
b. pierderi, lipsuri si deprecieri pe baza de inventariere, neimputabile si
concomitent T.V.A.
601 = 301
5.000
635 = 4427
900
c. imputatii vinovatilor prin :
c 1. scoaterea din gestiune ;
601 = 301
c 2. imputarea propriu zisa ;
4282 = %
(461) 7588
4427

10.000
119.000
100.000
19.000

d. calamitati naturale ;
671 = 301
e.donatii :
e 1 scaderea din gestiune ;
6582 = 301
e 2 T.V.A 19 %
635 = 4427

1.000
2.000
380

f. vanzari ( trecerea lor la marfuri ) ;

371 = 301
1.000
g. materii prime date ( trimise ) spre prelucrare sau reconditionare la terti.
351 = 301
4.000
h ) retrageri de catre asociati ;
456 = 301
5.000
i. livrari la unitate sau subunitati .
481 = 301
1.000
(482)

27

Contul 303 Materiale de natura obiectelor de inventar

EX .Inregistrarea intrarilor cu valoare la prt de inregistrare
1. achizitionate ;
303 = 401
1.000
2. aportul in natura la capitalul social ;
303 = 456
1.000
3. constatate plus la inventariere ;
303 = 603
1.000
4. - primite cu titlu gratuit ;
303 = 7582
1.000
5. - obtinute din productie proprie
303 = 345
1.000
Inregistrarea iesirilor la pretul de inregistrare ;
1. date in folosinta ;
603 = 303
1.000
2. ca avans ;
471 = 303
1.000
3.lipsa la inventar ;
603 = 303
1.000
4. vandute ca atare ;
371 = 303
1.000
5. trimise la terti ;
351 = 303
1.000
6. donate ;
658 = 303
1.000
7. pierderi din calamitati
671 = 303
1.000
Contul 308 Diferente de prt la materii prime si materiale - tine
evidenta diferentelor ( in plus sau in minus ) intre pretul de inregistrare
standard si costul de achizitie aferent materiilor prime, materialelor
consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar..Este un cont de
A/P.
Se debiteaza cu diferentele de prt in plus :
a. provenite de la furnizori ;
308 = 401
1.000
b. diferente de prt in minus aferente :
308 = %
3.000
-materiilor prime
601
1.000
-materialelor consumabile
602
1.000
-obiectelor de inventar
603
1.000

28

Se crediteaza cu :
a. diferentele de prt in minus aferente :
% = 308
301
302
303
b. diferentelor de prt in plus aferente :
% = 308
-materiilor prime
601
-materialelor consumabile 602
-obiectelor de inventar
603

3.000
1.000
1.000
1.000
3.000
1.000
1.000
1.000

GRUPA 33. PRODUCTIA IN CURS DE EXECUTIE

-este productia neterminata la sfarsitul perioadei si se determina prin
inventariere sau prin metode tehnice de constatare a gradului de finalizare.
EX :
1. Evidentierea stocului, respectiv a lucrarilor si serviciilor, la sfarsitul lunii
331 ( 332) = 711
100
2. Evidentierea scaderii lor din gestiune la inceputul lunii urmatoare.
711 = 331 ( 332)
100
Contul 341 SEMIFABRICATE
Semifabricatele sunt produsele al caror proces tehnologic s-a incheiat
intr-o sectie, urmand sa treaca in faza urmatoare sau sa se livreze tertilor. Este
cont de A.
EX. 1. Receptionarea semifabricatelor in cursul lunii.
341 = 711
1.000
2. Inregistrarea la sfarsitul lunii, pentru diferentele de pret dintre pretul
de inregistrare si cel efectiv :
a. favorabile (prt prestabilit 1.000 si cost efectiv 900)
711 = 348
100
b.nefavorabile ( prt prestabilit 1.000 si cost efectiv 1.200)
348 = 711
200
3.plus la inventar ;
341 = 711
4.000
4. vanzarea semifabricatelor ;
411 = %
59.500
702
50.000
4427
9.500
5. descarcarea gestiunii la pretul de inregistrare de 50.000.
711 = 341
50.000
29

6. Lipsuri la inventar ( perisabilitati ) ;

711 = 341
30.000
7.Lipsuri din calamitati naturale ;
671 = 341
12.000
Contul 345 Produse finite
Produsele finite sunt cele care au parcurs toate fazele procesului
tehnologic- nu mai au nevoie de prelucrari ulterioare in cadrul unitatii, sunt
depozitate sau livrate direct clientilor. Este cont de A.
EX 1. Produse finite intrate in gestiune sau plusuri la inventar.
345 = 711
1.000
2. Vanzarea produselor finite ( la descarcarea gestiunii ) sau lipsuri la
inventar pentru perisabilitati.
711 = 345
1.000
3. Acordarea de produse finite salariatilor ca plata in natura, potrivit legii ;
421 = 345
1.000
4. produse finite consumate pentru fondul de protocol.
623 = 345
1.000
635 = 4427
190

5.Diferente de prt aferente produselor vandute :

a. favorabile
348 = 711
b. nefavorabile
711 = 348

600
600

Contul 346 PRODUSE REZIDUALE Este cont de A.

Produsele reziduale sunt : rebuturile, materialele recuperabile sau
deseurile.
Exemplele privind corespondentele contului 346 sunt identice cu cele ale
conturilor prezentate mai sus, cu exceptia celor care se refera la diferentele
de prt.
Contul 348 Diferente de prt la produse - tine evidenta diferentelor
intre pretul standard si costul de productie la produse . Este cont de A/P.
- contul 348 se debiteaza cu diferentele nefavorabile .
Exemplificarea a fost prezentata mai sus, la punctul 5.
GRUPA 35 STOCURI AFLATE LA TERTI
Contul 351 Materii prime si materiale aflate la terti . Este cont de A.
EX.1. Dare spre prelucrare sau reconditionare la terti.
351 = 302
20.000
2. Evidentierea facturilor si lasarea materialelor in custodie la furnizori.
% = 401
23.800
30

351
4426

20.000
3.800

3.Receptionarea materialelor lasate in custodie

301 (302) = 351
20.000
4. Minusuri de materii prime la aducerea de la terti.
601 = 351
400
Contul 354 PRODUSE AFLATE LA TERTI -tine evidenta
stocurilor de produse trimise la terti.Este cont de A.
EX 1. Produse finite trimise la terti .
354 = 345 (341,346)
1.000
2. Produse finite intrate in gestiune, aduse de la terti.
345(341,346) = 354
1.000
GRUPA 36 ANIMALE
Contul 361 Animale si pasari - tine evidenta efectivelor de animale si
pasari . Este cont de A si functioneaza la fel ca si celelalte conturi de stocuri,
dupa regulile de functionare a conturilor.
Contul 368 Diferente de prt la animale si pasari functioneaza asa
cum am aratat la contul 308 Diferente de prt la materii prime si materiale
fiind cont de A/P.
GRUPA 37 MARFURI
Marfurile sunt bunuri pe care unitatea le cumpara in vederea revanzarii
,sau produselor predate spre vanzare magazinelor proprii.
Contul 371 Marfuri -tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de
marfuri .
Inregistrare intrarilor de marfuri :
1. de la furnizori cu factura ;
% = 401
3.570
371
3.000
4426
570
2.a. de la furnizori fara factura ;
% = 408
3.570
371
3.000
4428
570
2.b. la sosirea facturii.
408 = 401
3.570
4426 = 4428
570
3. Din avansuri de trezorerie ;
% = 542
2.380
371
2.000
4426
380
31

4 .De la asociati prin aport in natura.

371 = 456
5. Prin transferare de la materii prime.
371 = 301
6. Plus la inventar.
371 = 607

500
1.000
500

7.Donatii primite cu titlu gratuit ;

371 = 7582
500
Iesirea marfurilor :
1. la o intreprindere en gros , la pretul de achizitie.
607 = 371
1.000
2. La o intreprindere cu amanuntul, la pretul cu amanuntul, cunoscandu-se :
% = 371
4.000
-prt achizitie ;
607
2.791
-ad.com aferente mf vandute ;
378
565
-T.V.A neexigibila 19%
4428
644
3.Minus la inventar (perisabilitati ) ;
607 = 371
4.Ca urmare a unor calamitati naturale.
671 = 371

400
100

5. Prin donatii cu titlu gratuit

a. trecerea pe cheltuieli
6582 = 371
1.000
b. T.V.A. aferent
635 = 4427
190
6. Valoarea la prt de inregistrare a marfurilor trimise la terti ;
357 = 371
1.000
Determinarea adaosului comercial aferent marfurilor vandute (iesite )dupa formula conform precizarilor din normele legale, literatura si practica.
K=
Sic 378 + Rc 378
x100
(Si 371 Si 4428 ) + (Rd 371 Rc 4428 )
si adaosul comercial aferent marfurilor ramase in stoc ;
= K X ( Sfd 371 Sfc 4428 )
100
si adaosul comercial aferent marfurilor vandute ;
= Sic 378 +Rc 378 adaosul comercial aferent marfurilor ramase in
stoc ( dupa formula de mai sus )
32

Contul 381 Ambalaje -este cont de activ si functioneaza la fel ca si

celelalte conturi de stocuri.
Ambalajele sunt bunuri achizitionate sau confectionate de unitate , destinate
ambalarii si transportului produselor finite cat si a marfurilor.
EX particularitati.
1. Intrarea ambalajelor de la terti in cazul prelucrarii sau reconditionarii.
381 = 358
400
2. Valoarea la prt de inregistrare a ambalajelor realizate din productie
proprie.
381 = 345
500
3. Trimiterea ambalajelor la terti spre reconditionare
358 = 381
400
Contul 388 Diferente de prt la ambalaje -functioneaza la fel ca si
conturile 308 si 328 , prezentate mai sus.
GRUPA 39 Provizioane pentru deprecierea stocurilor si productiei
in curs de executie
Prin conturile din aceasta grupa se evidentiaza constituirea, de regula la
sfarsitul exercitiului financiar, a ajustarilor pentru deprecierea stocurilor si a
productiei in curs de executie, precum si a suplimentarii, diminuarii sau
anularii lor, potrivit legii. Sunt conturi de pasiv. Se crediteaza cand se creaza
si suplimenteaza ajustarile , daca e cazul, si se se debiteaza cand se reduc sau
anuleaza aceste ajustari, trecandu-se la venituri. Soldul reprezinta valoarea
ajustarilor existente la sfarsitul perioadei.
EX.1. Constituirea ajustarilor pentru deprecierea materiilor prime.
6418 = 391
300
2. Anularea (diminuarea ) ajustarilor, prin virarea lor la venituri.
391 = 7418
100

33

CLASA 4. CONTURI DE TERTI

Contabilitatea tertilor asigura evidenta datoriilor si creantelor unitatii
patrimoniale in relatiile acesteia cu furnizorii, clientii, personalul, asigurarile
sociale, bugetul statului, unitatile afiliate din cadrul grupului, asociatii,
actionarii, diversi debitori si creditori si alte persoane fizice sau juridice.
Persoanele fizice si juridice fata de care unitatea are obligatii banesti sunt
denumite generic creditori .
Contabilitatea furnizorilor si clientilor, a celorlalte datorii si creante se
tine pe categorii, precum si pe fiecare persoana fizica sau juridica.
In contabilitatea analitica, furnizorii si clientii se grupeaza astfel : interni
si externi, iar in cadrul acestora pe termene de plata respectiv de incasare.
Contabilitatea decontarilor cu personalul cuprinde drepturile salariale,
sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizatiile pentru
concediile de odihna,, precum si cele pentru incapacitate temporara de
munca, platite din fondul de salarii si alte drepturi in bani si / sau in natura
datorate de unitate personalului pentru munca prestata si care se suporta ,
potrivit reglementarilor in vigoare, din fondul de salarii.
Alte drepturi si avantaje care nu se suporta din fondul de salarii ( masa
calda, bonuri de masa, etc ) nu se suporta din fondul de salarii.
Retinerile din salariile personalului pentru cumparari cu plata in rate,
chirii, popriri, pensii alimentare si altele, se efectueaza numai pe baza unor
titluri executorii sau ca urmare a unor relatii contractuale.
Contabilitatea decontarilor privind asigurarile sociale cuprinde obligatiile
pentru contributia la asigurarile sociale la fondul pentru sanatate si la
constituirea fondului pentru ajutorul de somaj.
In cadrul decontarilor cu bugetul statului si fondurile speciale se cuprind :
impozitul pe profit, taxa pe valoarea adaugata, impozitul pe venit, subventiile
de primit si alte impozite, taxe si varsaminte asimilate.
Impozitul pe profit de plata trebuie recunoscut ca datorie in limita sumei
neplatite. Daca suma platita depaseste suma datorata, surplusul trebuie
recunoscut drept creanta.
Taxa pe valoarea adaugata datorata bugetului de stat se stabileste lunar, pe
baza de decont, ca diferenta intre valoarea taxei aferente bunurilor livrate sau
serviciilor prestate ( T.V.A colectata ) si a taxei deductibile pentru
cumpararile de bunuri si servicii ( T.V.A. deductibila ).
In situatia in care exista decalaje intre faptul generator de T.V.A si
exigibilitatea acesteia, totalul T.V.A se inregistreaza intr-un cont distinct :
T.V.A. neexigibila care pe masura ce devine exigibila, se trece la T.V.A
colectata, respectiv T.V.A deductibila.

34

Tot aici se inregistreaza si T.V.A deductibila si colectata pentru livrarile

de bunuri si prestari de servicii pentru care nu au sosit sau nu s-au intocmit
facturile.
Diferenta de taxa in plus sau in munus, intre T.V.A colectata si T.V.A.
deductibila se inregistreaza in conturi distincte ( T.V.A de plata ) respectiv
T.V.A. de recuperat) si se regularizeaza in conditiile legii.
Contabilitatea decontarile intre unitatile afiliate si cu asociatii cuprinde
operatiile care se inregistreaza reciproc si in aceasi perioada de gestiune , atat
in contabilitatea unitatii debitoare , cat si a celei creditoare, apartinand
aceluiasi grup.
Diferentele de curs valutar apar cu ocazia decontarii creantelor si
datoriilor in valuta la cursuri diferite fata de cele la care au fost inregistrate
initial pe parcursul perioadei si trebuie recunoscute ca venituri sau cheltuieli
in perioada care apar.
Cheltuielile efectuate si veniturile realizate in perioada curenta ,dar care
privesc exercitii viitoare, sunt inregistrate in contabilitate, la cheltuieli in
avans, respectiv venituri in avans ( ex : cheltuieli cu chiriile, abonamentele ,
efectuate anticipat,respectiv venituri din chirii, abonamente).
In cadrul Clasei 4 de conturi Conturi de terti distingem :
-conturi care inregistreaza datoriile si au functie contabila de pasiv. Se
crediteaza cu datoriile create in mod curent fata de terti, se debiteaza la
decontarea datoriilor. Soldul este creditor si reprezinta datoriile in curs de
decontare.
- conturi care reflecta creantele si functioneaza in regimul conturilor de
activ. Se debiteaza la crearea creantelor asupra tertilor si se crediteaza la
decontarea creantelor. Soldul conturilor este debitor si reprezinta creantele
intreprinderii asupra tertelor persoane.
- conturi care reflecta decontarile cu tertii si au functie contabila de activpasiv.
A). Contabilitatea privind decontarile cu furnizorii.
Contul 401 Furnizori - tine evidenta datoriilor si a decontarile in
relatiile cu furnizorii pentru aprovizionarile de bunuri, lucrari executate sau
servicii prestate . Este cont de P.
Contul 403 Efecte de platit -tine evidenta obligatiilor de plata
stabilite pe baza de efecte comerciale( bilet de ordin , cambie -P.
Contul 404 Furnizori de imobilizari -tine evidenta obligatiilor de
plata stabilite fata de furnizorii de imobilizari corporale sau necorporale. P.
Contul 405 Efecte de platit pentru imobilizari -tine evidenta
obligatiilor de plata fata de furnizorii de imobilizari stabilite pe baza de
efecte comerciale ( bilet de ordin, cambie ). P.

35

Contul 408 Furnizori-facturi nesosite .-tine evidenta decontarilor cu

furnizorii pentru aprovizionarile de bunuri, lucrarile executate si prestarile de
servicii pentru care nu s-au primit facturi.-P.
Contul 409 Furnizori-debitori -tine evidenta avansurilor acordate
furnizorilor pentru cumparari de bunuri de natura stocurilor sau executari de
lucrari si prestari de servicii. A.
EX.
1. Aprovizionarea cu stocuri de la furnizori pe baza facturii si notei de
receptie si constatare de diferente.
-in cazul inventarului permanent ;
%
= 401
3
4426
- in cazul inventarului intermitent ;
%
= 401
60
4426
2. Lucrarile si serviciile primite de la furnizori, pe baza facturii, se
inregistreaza :
%
= 401
60 si 61
4426
3.Bunuri sosite fara factura :
%
30, 37 si 38
4428
-la sosirea facturii :

= 408

408 = 401
4426 = 4428
4. Achitarea furnizorilor prin conturile de la banca, pe baza de cecuri
bancare.
401 = 5121
5. Decontarea datoriilor fata de furnizori pe baza de efecte comerciale ;
401 = 403
6. Se primeste de la furnizorul x la sfarsitul lunii martie, o factura de
reducere in valoare de 200 lei pentru marfurile aprovizionate, T.V.A. 19 %.
(se foloseste metoda inventarului intermitent).

36

- in contabilitatea cumparatorului :
401 =
%
607
4426
-in contabilitatea furnizorului (vanzatorului)
%
=
411
707
4427

238
200
38
238
200
38

7. Sconturi obtinute de la furnizori pentru decontarea datoriilor inainte de

termen ;
401 = 767
8. Facturi contabilizate pentru lucrari si servicii neprimite ;
- la primirea facturii
60 si 61 = 401
- anularea cheltuielilor la inchiderea exercitiului
471 = 60 si 61
B) Contabilitatea operatiilor privind decontarile cu clientii
Contul 411 Clienti tine evidenta creantelor si decontarilor cu clientii
interni si externi, pentru produse, semifabricate, materiale, marfuri, etc
vandute,lucrari executate si servicii prestate, pe baza de facturi, inclusiv a
clientilor incerti, rau platnici, dubiosi sau aflati in litigiu (prin contul 4118
Clienti incerti sau in litigiu .-A
Contul 418 Clienti facturi de intocmit -tine evidenta livrarilor de
bunuri, prestarile de servicii sau executarile de lucrari, inclusiv T.V.A. pentru
care nu s-au intocmit facturi in termenul legal sau la sfarsitul lunii A. Soldul
debitor al contului reprezinta valoarea facturilor de intocmit.
Contul 419 Clienti creditori - tine evidenta clientilor creditori,
reprezentand datoriile pentru avansurile incasate de la clienti -P. Soldul
creditor al contului reprezinta obligatia unitatii fata de clientii ei pentru
avansurile primite si nedecontate.
EX 1. Vanzari de marfuri pe credit comercial , cu factura ;
411 = %
707
4427
2. La intocmirea facturii pentru bunurile livrate, prestatii fara factura ;
411 = 418
4428 = 4428
3. Diferenta nefavorabila de curs valutar la incheierea exercitiului ;
665 = 411

37

4. Acceptarea la plata a efectelor comerciale de incasat ;

413 = 411
5. Sconturi acordate clientilor cu ocazia incasarii clientilor ;
667 = 411
6. Clienti rai platnici, dubiosi ;
4118 = 4111
7. Avansuri incasate de la clienti prin casierie ;
5311 = 419
C.)Contabilitatea operatiilor privind decontarile cu personalul
Decontarile cu personalul, au ca obiect calculul, inregistrarea la cheltuieli
si decontarea salariilor cuvenite angajatiilor.
Contul 421 Personal salarii datorate - tine evidenta decontarilor cu
personalul pentru drepturile salariale cuvenite acestuia in bani sau natura,
inclusiv a adaosurilor si premiilor achitate sdin fondul de salarii. Soldul
contului reprezinta drepturi salariale datorate-P.
Contul 423 Personal ajutoare materiale datorate -tine evidenta
ajutoarelor materiale datorate angajatilor de la asigurarile sociale(de boala,
deces, somaj tehnic ) diminuate cu retinerile din drepturile respective pentru :
impozitul pe salarii, contributia la asigurarile sociale si la fondul de somaj.
P.
Contul 424 Prime privind participarea personalului la profit -tine
evidenta stimulentelor acordate personalului din profitul realizat P. Soldul
creditor al contului evidentiaza obligatiile unitatii fata de salariatii ei pentru
plata stimulentelor din profitul realizat.
Contul 428 Alte datorii si creante in legatura cu personalul -se
foloseste de regula la finele exercitiului pentru delimitarea in timp a unor
datorii fata de personal sau a unor creante fata de salariati. Este cont
bifunctional. Soldul creditor reprezinta sumele cuvenite personalului iar
soldul debitor sumele datorate de personal.
Elementele da calcul si decontare a remuneratiilor asa cum sunt
ierarhizate in statul de salarii se prezinta astfel :
salariul brut de baza
+ sporuri si adaosuri
+ indemnizatii de conducere si alte sporuri acordate pentru conducere
+ indezarile de salariu
+salariul in natura
- contributia personalului la pensia suplimentara
- contributia peronalului la fondul de somaj
= Salariul brut impozabil
- Impozitul pe salarii
38

- Avansuri acordate personalului

- Retineri din remuneratii datorate tertilor
- Alte retineri datorate unitatii.
= Salariul net de plata
1. Inregistrarea salariilor si a altor drepturi accesorii salariilor in

ultima zi a lunii.
641 = 421
1.000
2. Retineri din salarii conform statelor de plata.
421 = %
425
427
4282
4372
444 Impozit pe venituri de natura salariilor
3. Sume neridicate de personal ,la chenzina a-II-A ;
421 = 426
4. Achitarea salariilor nete ;
- prin casieria unitatii :
421 = 5311
-in conturile de card ale salariatilor ;
421 = 5121
5. Ajutoarele materiale suportate din fondurile de ajutor social;
4311= 423
6. Ajutoare materiale suportate de unitate conform dispozitiilor legale
in vigoare (ajutorul brut ).
6458 = 423
7. Evidentierea stimulentelor acordate personalului din profitul
realizat.(obligatiile unitatii )
117 Rezultatul reportat = 424
8. Plata avansului chenzinal
425 = 5311
9. Sume datorate personalului sub forma de ajutoare
4381 = 4281
10. Indemnizatii pentru concedii de odihna neefectuate pana la
inchiderea exercitiului financiar .
641 = 4281

39

D.) Contabilitatea operatiilor privind decontarile cu asigurarile

sociale si protectia sociala.
Contributia pentru asigurarile sociale genereaza datorii si creante pentru
societatile comerciale care folosesc personal salariat.
Contul 431 Asigurari sociale -tine evidenta decontarilor privind
contributia angajatorului si a personalului la asigurarile sociale si a contributiei
pentru asigurarile sociale de sanatate-P. Soldul contului reprezinta sumele
datorate asigurarilor sociale si asigurarilor sociale de sanatate.
Contul 437 Ajutor de somaj -tine evidenta decontarilor privind ajutorul
de somaj datorat de angajator , precum si de personal, potrivit legii. P. Soldul
contului reprezinta ajutorul de somaj datorat.
La creditare (la salariul de 1.000 lei )
1.contributia angajatorului la asigurarile sociale ;
6451 = 4311
2.contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate ;
6453 = 4313
3. Contributia personalului la asigurarile sociale .
421 = 4312
4. Contributia personalului pentru asigurarile sociale de sanatate ;
421 = 4314
5. Sume datorate de unitate pentru constituirea fondului de somaj ;
6452 = 4371
6. Sume datorate de personal la fondul de somaj.
421 = 4372
7.Inregistrarea sumelor datorate pentru fondul de accidente si boli profesionale
( 0.5 % ).
6451 = 4315
- -unde 4315 ( cont nou )- contributia unitatii la fond de accid si boli
profesionale.
-sunt operatii determinate de impozitele si taxele datorate bugetului de stat,
precum si creantele asupra bugetului.
Contul 441 Impozitul pe profit/ venit este platit de catre contribuabili,
obiectul impunerii reprezentandu-l profitul impozabil calculat ca diferenta intre
veniturile realizate si cheltuielile corespondente, la care se adauga cheltuielile
nedeductibile.
Marimea impozitului se stabileste in principiu, prin aplicarea unei cote
procentuale (16%) asupra profitului impozabil.
1. Inregistrarea sumelor datorate bugetului statului.
691 = 4411
-pentru microintreprinderi 698 = 4412
- sume virate la bugetul statului
4412 = 5121
40

Contul 444 Impozitul pe venituri de natura salariilor -se crediteaza cu

sumele datorate bugetului ca impozit pe salarii retinut din salariile angajatilor si
altor drepturi similare . Impozitul se calculeaza prin aplicarea unor cote legale
asupra veniturilor in bani si in natura datorate personalului conform legislatiei in
vigoare. P. Soldul creditor al contului reprezinta impozitul retinut si datorat
bugetului de stat.
1. Evidentierea impozitului datorat asupra salariilor ;
421 = 444
Contul 445 Subventii - tine evidenta decontarilor privind fondurile
alocate de la bugetul de stat, imprumuturilor nerambursabile si alte subventii
potrivit legii. A. Soldul debitor al contului reprezinta subventiile de primit .
Ex. 1 Subventii virate in contul unitatii.
5121 = 445
Contul 446 Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate - tine evidenta
decontarilor cu bugetul statului sau cu bugetele locale privind : accizele, taxele
vamale, imopozitul pe dividende, impozitul pe cladiri si impozitul pe terenuri,
alte impozite si taxe. Este cont de pasiv.Soldul contului reprezinta sumele
datorate bugetului de stat sau bugetelor locale.
EX. 1 Taxa vamala.
371 = 446
2. Impozit pe cladiri ( taxa pentru terenuri , accize datorate ) ;
635 = 446
3. Impozitul pe dividende ;
457 = 446
Contul 447 Fonduri speciale taxe si varsaminte asimilate - tine
evidenta datoriilor si a varsamintelor efectuate catre alte organisme publice,
potrivit legii. P. Soldul contului reprezinta sumele datorate.
Ex. 1. Datorii suportate pe cheltuiala unitatii pentru alte fonduri speciale ,
conform reglementarilor legale ;
- evidentierea comisionului la cartile de munca (0.75 %)
635 = 447
Contul 448 Alte datorii si creante cu bugetul statului - tine evidenta
sumelor reprezentand salariile neridicate, prescrise, datorate bugetului de
stat,alte datorii fata de bugetul statului cum sunt amenzile si penalitatile ;
EX 1. Datorii la buget din amenzi si penalitati
658 = 448
-unde 658 Alte cheltuieli de exploatare ;

41

Contabilitatea operatiilor privind decontarea T.V.A.

( taxa pe valoarea adaugata)
T.V.A reprezinta un impozit indirect intemeiat pe criteriul deductibilitatii iar
ca marime t.v.a este echivalenta cu diferenta dintre vanzarile si cumpararile in
cadrul aceluiasi stadiu al circuitului economic.De aceea se aplica asupra
tranzactiilor fiecarui stadiu al circuitului economic si reprezinta un venit al
bugetului de stat.
Constituie obiect al impozitarii T.V.A. urmatoarele categorii de operatii :
- livrari de bunuri mobile si prestari de servicii efectuate in cadrul exercitarii
activitatii profesionale ;
- transferul proprietatii bunurilor imobiliare intre agentii economici, precum
si intre acestia si institutii publice si persoane fizice ;
- importul de bunuri si servicii ;
- vanzarea cu plata in rate sau inchirierea unor bunuri pe baza de contract ;
Documentele justificative si de evidenta privind T.V.A sunt :
-dispozitia de livrare pentru eliberarea de bunuri materiale din depozit si
pentru intocmirea avizului de insotire a marfii sau as facturii, dupa caz ;
-avizul de insotire a marfii -serveste in mod similar cu dispozitia de livrare la
care se adauga functia de document de insotire pe timpul transportului.
-factura fiscala reprezinta documentul pe baza caruia se intocmeste
instrumentul de decontare a produselor si marfurilor livrate, lucrarilor executate
si serviciilor prestate.-totodata este folosit ca document de insotire pe timpul
transportului.
-chitanta fiscala serveste ca document de deducere a T.V.A in cazul
cumpararilor de bunuri si servicii pentru nevoile unitatii cand plata acestora se
face in numerar, ca document, in cazul in care unii agenti economici sunt scutiti
de obligatia emiterii unei facturi potrivit legii (ex tranportul cu taximetre ) si ca
document de inregistrare in contabilitate.
- jurnalul pentru cumparari serveste ca registru jurnal auxiliar pentru
inregistrarea cumpararilor de valori materiale sau a prestarilor de servicii si ca
document de stabilire a T.V.A.-deductibila lunara ;
- jurnalul pentru vanzari este utilizat ca registru jurnal auxiliar pentru
inregistrarea vanzarilor de valori materiale sau a prestarilor de servicii si ca
document de stabilire a T.V.A. colectata.
- T.V.A deductibila (4426 ) cont de A se calculeaza si se inregistreaza ca o
creanta asupra bugetului statului .La sfarsitul lunii nu prezinta sold.

42

ex T.V.A deductibila inscrisa in facturile furnizorilor pentru activitatea de

exploatare.
%
= 401
4426
3
6
- T.V.A colectata (4427) cont de P . se calculeaza si inregistreaza ca o
datorie fata de bugetul statului in cvadrul urmatoarelor operatii privind iesirile
.La sfarsitul lunii nu prezinta sold.
Ex T.V.A colectata inscrise in facturile emise catre clienti.
4111 = %
707 Venituri din vanzarea marfurilor
4427
- T.V.A. neexigibila (4428 ) cont bifunctional intervine in cazul operatiilor
de cumparare vanzare pentru care nu s-au intocmit documente de facturare
pana la inchiderea exercitiului , pentru livrari de bunuri, lucrari si servicii cu
plata in rate, precum si cea inclusa in pretul de vanzare cu amanuntul la unitatile
comerciale ce tin evidenta la acest prt. Soldul contului reprezinta T.V.A.
neexigibila.
EX 1. livrari de produse finite fara factura
418 = %
701
4428
-la intocmirea facturii ;
4428 = 4427
4111 = 418
2. livrari de marfuri cu plata in rate :
4111 = %
1.390
707
1.000
4428
190
472
200
REGULARIZARE T.V.A.
La sfarsitul fiecarei luni se stabileste T.V.A de plata sau de recuperat prin
compensarea soldurilor conturilor 4426 T.V.A deductibila si
4427 T.V.A colectata.

43

Situatia 1.
Daca T.V.A colectata > T.V.A. deductibila (4427 > 4426 ) diferenta va fi
inregistrata in contul 4423 T.V.A. de plata
4427
>
4426
Diferenta
1.200
1.000
200
4427 = %
4426
4423

1.200
1.000
200

a) virarea diferentei
4423 = 5121

200

b) daca se poate face compensarea si in Sid al contului 4424 este o suma ( ex 50

lei )
4423 = 4424
50
c) varsarea la buget, daca a mai ramas de platit ( 200-50 = 150)
4423 = 5121
150
Situatia 2.
Daca T.V.A. colectata < T.V.A. deductibila (4427 < 4426) diferenta
reprezinta T.V.A. de recuperat (ct 4424)
4427 <
4426
Diferenta
3.500
3.800
300
% = 4426
3.800
4427
3.500
4424
300
Diferenta de 300 lei se recupereaza astfel :
a) prin retinere din T.V.A. de plata (4423 ) a lunii viitoare
4423 = 4424
300
b) prin incasarea ei de la bugetul statului
5121 = 4424
300
GRUPA 45 Grup si actionari / asociati
Contul 451 Decontari intre entitatile afiliate -tine evidenta operatiilor
privind virarile de sume intre unitatile apartinand aceluiasi grup. Este cont B.
Soldul debitor reflecta creantele unitatii, iar soldul creditor reflecta datoriile
unitatii in relatiile cu entitatile afiliate ce apartin aceluiasi grup.
EX 1. Diferente favorabile de curs valutar aferente crean telor in devize fata
de entitatile afiliate.
4511 = 765

44

Contul 455 Sume datorate actionarilor /asociatilor -tine evidenta sumelor

lasate temporar la dispozitia unitatii de catre asociati /actionari. Soldul creditor
al contului reflecta sumele datorate de unitate asociatilor.
Ex 1 . Incasarea unor sume depuse de asociati.
5121 = 4551
Contul 457 Dividende de plata
Ex 1. Dividende datorate actionarilor din profitul realizat
a )-in anul curent ;
1171 = 457
b) in anii precedenti, ramas nerepartizat ;
1171 = 457
2. Micsorarea dividendelor cu impozitul datorat;
457 = 758
GRUPA 46 Debitori si creditori diversi
Contul 461 Debitori diversi - tine evidenta debitorilor din pagube
materiale create de terti si altor creante izvorate din existenta unor titluri
executorii.
Ex 1. Titluri mobiliare de plasament cedate.
461 = 109 Actiuni proprii
2. Creante pentru concesiuni, chirii, locatii de gestiune, licente si alte
drepturi similare.
461 = 706 Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii
Contul 462 Creditori diversi - tine evidenta sumelor datorate tertilor pe
baza de titluri executorii sau a unor obligatii ale unitatii fata de terti, provenind
din alte operatii. Este cont de pasiv. Soldul contului reflecta sumele datorate
creditorilor.
EX 1.Datorii fata de terti pe baza titlurilor executorii
2,3,4,5 si 6
= 462
2. Redevente, locatii de gestiune si chirii datorate tertilor ;
612 = 462
GRUPA 47 .Conturi de regularizare si asimilate
Contul 471 Cheltuieli inregistrate in avans - tine evidenta cheltuielilor
anticipate sau efectuate in avans,( chirii platite in avans, abonamente, prime de
asigurare, dobanzi platite anticipat) care urmeaza a se suporta esalonat pe
cheltuieli, pe baza unui scadentar, in perioadele sau exercitiile viitoare -Este
cont de A. Soldul contului reflecta cheltuielile efectuate in avans.

45

Ex. 1. Cheltuieli inregistrate in avans, de la inceput in contul 471.

% = 401
471
4426
2. Cheltuieli constatate la inchiderea exercitiului ca fiind aferente
exercitiului urmator
471 = 611
Contul 472 Venituri inregistrate in avans - tine evidenta veniturilor
anticipate si a veniturilor de realizat( chirii, taxe )
Ex 1. Veniturile inregistrate in avans si a celor aferente perioadelor viitoare
( chirii, vanzari de locuinte in rate, abonamente, asigurari, vanzari de marfuri cu
plata in rate ) cu factura.
411 = %
471
4428
Contul 473 Decontari din operatii in curs de clarificare -tine evidenta
sumelor in curs de clarificare ( amenzi, locatii, cheltuieli de judecata, a
operatiilor efectuate in conturile bancare pentru care nu exista documente
operatii ce nu pot fi inregistrate pe cheltuieli, rezultate financiare sau alte conturi
in mod direct, fiind necesare cercetari si lamuriri suplimentare ).
Ex. 1. Sumele in curs de lamurire si platile care nu se pot inregistra definitiv
intr-un cont anume, conform extrasului de cont .
473 = 5121
GRUPA 48 Decontari in cadrul unitatii
Contul 481 Decontari intre unitate si subunitati -tine evidenta
decontarilor intre unitati si subunitatile sale, fara personalitate juridica, care
conduc contabilitatea proprie. Este un cont bifunctional. Soldul debitor
reprezinta sumele de incasat, iar soldul creditor sumele datorate.
Contul 482 Decontari intre subunitati -tine evidenta decontarilor intre
subunitatile fara personalitate juridica cu contabilitate proprie din cadrul
aceleiasi unitati. Este cont bifunctional. Soldul debitor reprezinta sumele de
incasat de la subunitati, iar soldul creditor sumele datorate.
GRUPA 49 Ajustari pentru deprecierea creantelor
Ex 1. Constituirea sau marirea ajustarilor pe seama cheltuielilor ;
68 = 49
2. Diminuarea sau anularea provizioanelor prin virarea lor la venituri ;
491 (496 ) = 7814
495 = 7864
46

CLASA 5 - CONTURI DE TREZORERIE

Contabilitatea trezoreriei asigura evidenta existentei si miscarii titlurilor de
plasament, disponibilitatilor in conturi la banci si in casierie, creditelor bancare
pe termen scurt si altor valori de trezorerie.
Titlurile de plasament, reprezinta actiunile si obligatiunile rascumparate si
achizitionate in vederea realizarii unui castig ( profit ) pe termen scurt.Spre
deosebire de titlurile de participare a caror posesiune este durabila, perioada de
rotatie a titlurilor de plasament nu depaseste de regula, un an.
Ele se identifica cu actiunile, obligatiunile, bonurile de tezaur sau trezorerie
si alte titluri de valoare dobandite pe termen scurt.
Veniturile se realizeaza prin diferenta dintre pretul de vanzare mai mare si
pretul de cumparare mai micsi sub forma dividendelor si dobanzilor incasate.
Actiunile sunt titluri de valoare, care atesta participarea detinatorului la
capitalul social al unei societati pe actiuni si care-i confera dreptul de a primi o
parte din profitul societatii sub forma de dividende, precum si dreptul de
proprietate asupra unei parti din capital, corespunzator cu aportul adus in
societatea respectiva.
Obligatiunile sunt hartii de valoare, care confera posesorului calitatea de
creditor si dreptul de a primi pentru suma imprumutata un anumit venit fix sub
forma de dobanda, stabilita dinainte,indiferent de rezultatele obtinute de cel care
le-a emis.
Actiunile pot fi nominale sau la purtator .
Atat actiunile cat si obligatiunile pot fi proprii , emise de unitatile
patrimoniale si cumparate , emise de alte societati .
Actiunile si obligatiunile proprii vandute , pot fi rascumparate pentru a fi
anulate sau negociate la bursa, in vederea unui castig suplimentar.
GRUPA 50 Investitii pe termen scurt
Conturile din aceasta grupa, cu exceptia contului 509 Varsaminte de
efectuat pentru titluri de plasament au functie contabila de activ.
Se debiteaza cu titlurile de valoare- actiuni, obligatiuni si alte optiunicumparate sau rascumparate din propriile emisiuni si se crediteaza cu valoarea
contabila a titlurilor vandute sau anulate, dupa caz.
Au sold final debitor care reprezinta valorile mobiliare de plasament aflate in
portofoliul intreprinderii.
Valoarea contabila de inregistrare a titlurilor in cadrul conturilor este egala cu
pretul de cumparare sau cu valoarea stabilita potrivit contractelor de achizitie.
Cheltuielile necesare de cumparare a titlurilor de valoare, cum sunt
comisioanele intermediarilor, onorariile, se inregistreaza direct in cheltuielile de
exploatare ale exercitiului.

47

Contul 509 Varsaminte de efectuat pentru titluri de plasament .

Este cont de activ si -tine evidenta varsamintelor de efectuat pentru titlurile
de valoare dobandite dar neachitate integral. In creditul contului se inregistreaza
valoarea datorata de varsat pentru titlurile de plasament cumparate, in debit
valoarea varsata pentru titlurile de plasament dobandite, iar soldul creditor al
contului reprezinta valoarea de varsat pentru plasamentele dobandite.
Ex 1. Titluri de plasament achizitionate ;
50
=
-valoarea datorata
-suma achitata prin conturi curente la banci
-achitate in numerar
50 Titluri de plasament - la pretul de cumparare ;

%
509
5121
531

2. Rascumpararea de obligatiuni emise cu plata in numerar(obligatiuni

proprii).
505 = 5311
3. Plata obligatiunilor cumparate prin contul curent ;
509 = 5121
4. Vanzarea obligatiunilor la un prt inferior celui platit la cumparare, cu
numerar ;
-prt cumparare 4.000
-prt vanzare
3.800
% = 506 Obligatiuni
5311
664

4.000
3.800
200

5. Vanzarea obligatiunilor la un prt superior celui de cumparare.

-prt cumparare -4.000
-prt vanzare -4.100
5121 = %
4.100
506
4.000
764
100
6. Cumpararea altor titluri.
508 = 5311
7. Vanzarea acestor titluri la acelasi prt.
5311 = 508

48

Contabilitatea operatiilor de incasari si plati efectuate prin

conturile de la banci
Prin intermediul conturilor de la banci sunt delimitate si inregistrate valorile
de incasat cum sunt cecurile si efectele comerciale depuse la banca,
disponibilitatile in lei si in devize, creditele bancare pe termen scurt, precum si
dobanzile aferente disponibilitatilor si creditelor bancare.
Conturile la banci cuprind valorile de incasat, conturile curente, dobanzile de
platit si de incasat, creditele bancare pe termen scurt cu dobanzile aferente.
Sumele virate sau depuse la banci ori prin mandat postal pe baza de
documente prezentate persoanei juridice si neaparute inca in extrasele de cont,
se inregistreaza intr-un cont distinct.
Pentru achitarea unor obligatii fata de furnizori se pot deschide acreditive la
banci in lei sau in valuta, in favoarea acestora.
La incheierea exercitiului financiar, diferentele de curs valutar rezultate din
evaluarea disponibilitatilor in valuta si a altor valori de trezorerie la cursul de
schimb de la aceasta data si cursul de schimb de la data inregistrarii in
contabilitate se inregistreaza in conturile de venituri si cheltuieli din diferente de
curs valutar, dupa caz.
Transferurile de disponibilitati banesti intre conturile la banci , precum si
intre conturile la banci si casieria unitatii, se inregistreaza in contul de
viramente interne.
Pentru pierderea de valoare a titlurilor de plasament, la sfarsitul exercitiului
financiar, cu ocazia inventarierii se constituie ajustari pe seama cheltuielilor.

Instrumente de plata :
Obligatiile banesti intre societatile comerciale sau intre societatile comerciale
si alte persoane fizice sau juridice se pot efectua, dupa caz, in numerar si fara
numerar .
Plata/ incasarea in numerar se face imediat, fara intermediere, prin miscarea
directa a sumelor banesti.
1.Documentele de incasari-plati in numerar care sunt folosite pentru
inregistrarea operatiilor de casa sunt :
chitanta- serveste ca document justificativ, pentru incasarea unei
sume in numerar in casieria societatii societatii comerciale.
Ca o varianta a chitantei este chitanta pentru operatii in valuta.
Pentru cumpararea unor produse, lucrari sau servicii, in conditiile
in care nu se intocmeste factura, se completeaza chitanta fiscala.
redarea sumelor de casierul societatii comerciale catre casierii
platitori se consemneaza in procesul verbal de plati

49

 Imputernicirea este documentul justificativ prin care se autorizeaza

o persoana pentru a incasa drepturi banesti de la casieria
intreprinderii cand titularul nu se poate prezenta pentru aceasta.
Registrul de casa, in lei sau in valuta, serveste ca document
centralizator de inregistrare operativa a incasarilor si platilor in
numerar efectuate de casieria intreprinderii pe baza actelor
justificative. Pe baza lui se stabileste soldul de casa la finele
fiecarei zile.
Factura si factura fiscala document pe baza caruia se intocmesc
instrumentele de plata a produselor si marfurilor livrate, lucrarilor
executate sau a serviciilor prestate. Se poate folosi si ca document
de insotire pe timpul transportului si de receptie-incasare in
gestiune a primitorului.
2.Operatiile de incasari/plati fara numerar prin utilizarea unor instrumente si
mijloace de plata, fara miscare efectiva a sumelor banesti din categoria carora
fac parte : cecul, cambia, biletul la ordin si ordinul de plata.
Cecul este un instrument de plata utilizat de titularii de conturii
bancare cu disponibil corespunzator in aceste conturi. Cecul
prezentat este platit numai la vedere (prezentare) si poate fi la
purtator, cecul barat, cecul certificat si cecul de calatorie.
Cecul barat consta in inscrierea a doua linii paralele orizontale sau
oblice pe fata cecului. Bararea indica obligatia ca beneficiarul sa
recurga la serviciile unei banci pentru incasarea sumei inscrise pe
cec, incasarea in numerar direct de la banca tragatorului nefiind
posibila.
Cecul certificat prin care banca confirma pe cec existenta si
blocarea disponibilului necesar efectuarii platii.
Cecul de calatorie prin care tragatorul poate conditiona plata
acestuia de identitatea dintre semnatura persoanei care a primit
cecul ( posesorul) si semnatura persoanei care incaseaza cecul la
prezentare. O prima semnatura se pune in momentul primirii
cecului si a doua in momentul incasarii, in prezenta functionarului
bancar sau in momentul efectuarii unei plati , in prezenta
beneficiarului.
Cambia este simultan un instrument de plata si un titlu de credit
prin care tragatorul , creator de titlu, plateste o datorie fata de o
anumita persoana ( beneficiar) prin intermediul altei persoane
( tras) care era datoare tragatorului. Plata se face la ordinul
tragatorului sau al beneficiarului dupa caz.

50

 Biletul la ordin este un instrument de plata prin care emitentul isi

ia angajamentul de a plati la o anumita data , o suma determinata
beneficiarului sau celui care este posesorul legitim al
instrumentului. Ca titlu de credit, este creat de emitent in calitatea
de debitor care se obliga sa plateasca o suma de bani la un anumit
termen sau la prezentarea unui beneficiar aflat in calitatea de
creditor.
Ordinul de plata este o dispozitie neconditionata, data de catre
emitentul acesteia unei societati bancare receptoare de a pune la
dispozitia unui beneficiar o anumita suma de bani la o anumita
data. Pentru a face plata trebuie sa existe lichiditati suficiente in
contul de la banca.
Cecul simplu inlocuieste cecul de numerar fiind utilizat pentru
ridicarea de numerar din conturile de la banci.
Contul 511 Valori de incasat tine evidenta valorilor de incasat , cum
sunt : cecurile si efectele comerciale primite de la clienti. Este cont de activ.
Soldul contului reprezinta valoarea cecurilor si efectelor comerciale neancasate
EX 1. Valoarea cecurilor primite de la clienti si depuse la banca spre incasare.
5112 = 411
unde 5112 Cecuri de incasat
unde 411 Clienti
2. Incasarea cecului.
5121 = 5112
5122
Contul 5121 Conturi la banci in lei - tine evidenta disponibilitatilor in
lei aflate in conturi la banci si a miscarii acestora.
Exemple privind corespondentele contului 5121 :
Sume incasate :.
5121 = %
- viramente interne depuneri de numerar in cont 581
-subventii privind investitiile 131
-subventii . 445
-credite bancare pe termen lung 162
-credite bancare pe termen scurt ... 519
-datorii ce privesc imobilizarile financiare 166
-decontari cu entitatile afiliate in cadrul grupului .. 451
-decontari privind interesele de participare 453
-alte imprumuturi si datorii asimilate . 167
-creante imobilizate 267
-clienti 411
51

-efecte de primit de la clienti .. 413

-clienti- creditori .419
- alte datorii si creante in legatura cu personalul ..428
-T.V.A. de recuperat ...4424
-alte impozite taxe si varsaminte asimilate ...446
-alte datorii si creante cu bugetul statului .448
-sume datorate asociatilor ... 455
-decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul .. 456
-decontari din operatii de participatie .. 458
-debitori diversi 461
-creditori diversi (sume necuvenite).462
-venituri inregistrate in avans ...472
-decontari din operatii in curs de clarificare .473
-decontari intre unitate si subunitati .481
-investitii financiare pe termen scurt la entitatile afiliate din cadrul grupului 501
-obligatiuni emise si rascumparate .. 505
-alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate ..508
-valori de incasat (cecuri si efecte de incasat).. 511
-venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii .706
-venituri din dobanzi .766
-venituri din subventii de exploatare 741
-alte venituri din exploatare .758
-venituri din imobilizari financiare ..761
-venituri din investitii financiare pe termen scurt 762
-venituri din creante imobilizate . 763
-venituri din investitii financiare cedate ...764
-venituri din diferente de curs valutar ..765
-venituri din dobanzi 766
-venituri din sconturi obtinute ..767
-venituri din subventii pentru evenimente extraordinare si altele similare ..771
Sume platite din cont : % = 5121
-viramente interne ..581
-imprumuturi din emisiuni de obligatiuni ..161
-credite bancare pe termen lung .162
-credite bancare pe termen scurt..519
-datorii ce privesc imobilizarile financiare..166
-alte imprumuturi si datorii asimilate ..167
-decontari cu entitatile afiliate in cadrul grupului ...451
-alte imprumuturi si datorii asimilate ..167
-valoarea de achizitie a investitiilor financiare cumparate261-265 si 505-508
-varsaminte de efectuat pentru imobilizarile financiare .. 269
52

-varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt 509

-decontari privind interesele de participare ..453
-decontari din operatii de participatie...458
-suma dobanzilor platite ...168, 518, 686
-avansuri acordate pentru imobilizari corporale ...232
-avansuri acordate pentru imobilizari necorporale ...234
-plati efectuate catre furnizorii de bunuri si servicii si efecte comerciale
.(401,403,404,405,409)
-plati efectuate catre personalul unitatii 421,423,424,425,426 ;
-sume achitate tertilor din retineri salarii ....427
-sume achitate din contributia la asigurarile sociale ...431
-ajutor de somaj437
-alte datorii si creante sociale...438
-impozitul pe profit/ venit 441
-T.V.A de plata-achitata .4423
-T.V.A deductibila-achitata in vama ..4426
-fonduri speciale.taxe si varsaminte asimilate...447
-alte impozite, taxe si varsaminte asimilate...446
-alte datorii si creante cu bugetul statului .448
-impozitul pe venituri de natura salariilor .444
-sume datorate asociatilor-si achitate 455
-decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul 456
-dividende de plata 457
-creditori diversi 462
-decontari din operatii in curs de clarificare ..473
-decontari intre unitate si subunitati ...481
-cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate ...627
-cheltuieli cu diferente de curs valutar665
Conturile deschise la banci sunt pentru operatiuni in lei si separat in devize
(valuta) si pot functiona drept conturi de disponibilitati -cand platile se fac in
limita disponibilitatilor existente-sau conturi curente caz in care platile se
pot face peste disponibilitatile existente din creditele pe termen scurt, numite si
credite de trezorerie.
Este prudent de a compara la perioade de timp regulate ( in general in fiecare
luna)soldul ce figureaza in extrasul de cont cu soldul ce figureaza in contul
5121.
Aceasta comparatie reprezinta un punctaj bancar.
Contul 5124 Conturi la banci in valuta -tine evidenta disponibilitatilor
in valuta aflate in conturi la banci.
EX 1. Incasare de la clienti externi 500 dolari S.U.A X 2.57 LEI la cursul zilei.
53

5121 = 411 Clienti

1.375
2. Plata unor furnizori externi , la aceasi data si acelasi curs.
401 = 5124
1.375
ALTE EXEMPLE
1. Evidentierea dobanzilor de plata la creditele bancare contractate.
666= 5186
unde 666 Cheltuieli privind dobanzile
unde 5186 Dobanzi de platit
2. Plata dobanzilor datorate.
5186 = 5121
3. Evidentierea dobanzilor de incasat la disponibilitatile din cont.
5187 = 766
unde 5187 Dobanzi de incasat
unde 766 Venituri din dobanzi
4. Incasarea dobanzilor cuvenite.
6121 = 5187
Contul 519 Credite bancare pe termen scurt -tine evidenta creditelor
acordate de banci pe termen scurt. Soldul contului reprezinta creditele bancare
pe termen scurt nerestituite.
Exemple :
1. Contractarea unui credit bancar pe termen scurt si primirea sumei in
contul curent.
5123 = 5191
unde 5191 credite bancare pe termen scurt.
2. Evidentierea dobanzii la creditele bancare pe termen scurt, a dobanzii
datorate la sfarsitul exercitiului.
666 = 5198
unde 666 Cheltuieli privind dobanzile
unde 5198 Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt
3. Rambursarea (plata unor rate) la creditul bancar pe termen scurt.
5191 = 5121
4. Achitarea dobanzii.
5198 = 5121

54

Contul 531 Casa tine evidenta numerarului aflat in casieria unitatii,

precum si a miscarii acestuia, ca urmare a incasarilor si platilor efectuate.
Toate incasarile in numerar se inregistreaza in debitul contului
531 Casa si in creditul conturilor care arata sursa incasarilor. Platile se
oglindesc in creditul contului in corespondenta cu debitul conturilor care
evidentiaza destinatia platilor.Este cont de activ. Soldul contului reprezinta
numerarul existent in casierie.Documentul de inregistrare zilnica in
contabilitate a operatiilor de casaeste Registrul de casa la care se
anexeaza documentele justificative de incasari si plati in numerar.
Exemple privind corespondentele contului 5311 Casa in lei :
Incasari cu numerar..... 5311 =
%
-sume ridicate de la banci 581
-sume incasare de la clienti 411-419
-sume incasate de la asociati .455
-decontari in cadrul grupului si decontari privind interesele de
participare. .451-452
-sume incasate reprezentand aport la capitalul social 456
-sume incasate de la debitori 428-461
-sume incasate de la diversi .462
-sume incasate reprezentand venituri anticipate ..472
-avans de trezorerie neutilizat...542
-incasari din imobilizari financiare pe termen scurt cedate ..501-508
-incasari din prestari servicii, vanzare marfuri si alte activitati .704,707,708
-incasari din despagubiri si alte venituri din exploatare .758
-diferente favorabile de curs valutar aferente disponibilitatilor in valuta765
Plati cu numerar
% = 5311
-depuneri cu numerar la banci .581
-costul de achizitie al investitiilor pe termen scurt cumparate cu numerar
.(261,263,265,267,269,501,505,506,508,509)
-plati efectuate catre furnizori 401,404
-avansuri acordate .409
-sume achitate personalului .(421,423,424,425,426,428)
-sume achitate tertilor reprezentand retineri .427
-decontari in cadrul grupului si decontari privind interesele de participare
.451,452
-sume restituite asociatilor..455,456
-dividende platite actionarilor sau asociatilor...457
-sumele achitate diversilor creditori..462
-sume transferate intre unitate si subunitati...481
55

-avansuri de trezorerie acordate.542

-alte valori achizitionate.532
-diferente nefavorabile de curs valutar...665
-alte cheltuieli de exploatare...658
Contul 5314 Casa in valuta
EXEMPLE :
1.Cumpararea valutelor 100 EURO la curs de 3.55 lei.
5314 = 5311
355
2. Depunerea valutei la banca.
5124 = 5314

355

3. Cheltuieli transport, deplasari valuta.

625 = 5314
Contul 532 Alte valori este cont de activ. Soldul reprezinta alte valori
existente.
Contul 5321 Timbre fiscale si postale
EX 1. Cumpararea timbrelor postale
5321 = 5311
2. Consumul de timbre postale conform condicii de expeditie a
corespondentei.
626 = 5321
Contul 5322 Bilete de tratament si odihna
EX1. Cumpararea biletelor de tratament si odihna.
5322 = 5121
2. Distribuirea biletelor de tratament si odihna costurile fiind suportate de
unitate.
6458 = 5322
Contul 5323 Tichete si bilete de calatorie
EX1. Cumpararea unor abonamente colective sau a unor bilete speciale
C.F.R.(foi de drum).
5323 = 5311
5324
GRUPA 54 ACREDITIVE -tine evidenta acreditivelor deschise in banci
pentru efectuarea de plati in favoarea tertilor. Este cont de activ. Soldul
reprezinta valoarea acreditivelor deschise in banci, existente.
56

Acreditivele si avansurile de trezorerie reprezinta sumele rezervate la banci

sau puse la dispozitia tertilor, in vederea efectuarii unor plati datorate de
intreprindere. Sumele incredintate de intreprindere administratorilor sau altor
persoane imputernicite , inclusiv avansurile spre decontare, pentru efectuarea
unor plati in favoarea acesteia se inregistreaza la contul 542 Avansuri de
trezorerie
EXEMPLE :
1. Constituirea (deschiderea) unui acreditiv din contul curent ;

581 = 5121
5411 = 581

si

2. Plata unor furnizori din acreditivul deschis ;

401 = 5411
3. Anularea acreditivului la expirarea termenului de folosire .

581 = 5411
4. In cazul acreditivelor in devize, pot exista
a) diferente favorabile de curs valutar;
5412 = 765
b) diferente nefavorabile de curs valutar ;
665 = 5412
5. Acordarea avansurilor in numerar pentru deplasari ;
542 = 5311
6. Decontarea avansurilor la inapoierea din delegatie:
% = 542
- cheltuieli cu transport, diurna, cazare 625
-materiale, rechizite de birou nestocabile; .. 604
-T.V.A (la cazare, materiale global) 4426
Contul 581 Viramente interne
Operatiile de transferuri de disponibilitati banesti intre conturile de la banci ,
precum si intre conturile de la banci si casieria intreprinderii se inregistreaza
prin contul 581 Viramente interne
In debitul contului se inregistreaza sumele virate dintr-un cont de trezorerie
in alt cont de trezorerie iar in creditul contului se inregistreaza sumele intrate
intr-un cont de trezorerie dintr-un alt cont de trezorerie. De regula, contul nu
prezinta sold.
Folosirea contului se explica prin aceea ca intre momentul depunerii banilor
la banca si consemnarea lor in extrasul de cont, poate interveni un anumit
57

interval de timp, perioada in care, operatiile se inregistreaza prin contul

581 Viramente interne
Exemplu :La depunerea din casierie pe baza de chitanta-varsamant a
unei sume de bani in contul curent de la banca se fac inregistrarile :
a) la depunerea efectiva a sumei de bani ;
581 = 5311
b) la consemnarea operatiei in extrasul de cont :
5121 = 581
GRUPA 59 Ajustari pentru pierderea de valoare a conturilor de
trezorerie
Conturile din aceasta grupa sunt conturi de pasiv. Se crediteaza pe seama
cheltuielilor cand se constituie si se majoreaza ajustarile. Se debiteaza cand se
reduc sau anuleaza ajustarile, trecandu-se la venituri. Soldul lor reprezinta
valoarea ajustarilor constituite pentru pierderile de valoare constatate, existente
la sfarsitul perioadei.
EXEMPLE :
1. Constituirea ajustarilor pe seama cheltuielilor( inclusiv majorarea lor).
6864 = 591
2. Diminuarea sau anularea provizioanelor prin virarea lor la venituri.
591 = 7864
Similar functioneaza si celelalte conturi de ajustari.

CLASA 6. CONTURI DE CHELTUIELI

Contabilitatea financiara a cheltuielilor si veniturilor are ca obiect evaluarea
si inregistrarea cheltuielilor si veniturilor in functie de natura lor, iar
contabilitatea de gestiune in raport de destinatia sau functia cheltuielilor.
Cheltuielile unitatii reprezinta valorile platite sau de platit pentru : consumuri
de stocuri, lucrari executate si servicii prestate de care beneficiaza unitatea,
cheltuieli cu personalul, executarea unor obligatii legale sau contractuale.etc.
Pierderile reprezinta reduceri ale beneficiilor economice si pot rezulta sau nu
ca urmare a desfasurarii activitatii curente a persoanei juridice.
Ele nu difera ca natura de alte tipuri de cheltuieli. In cadrul cheltuielilor
exercitiului se cuprind deasemenea amortizarile, mprovizioanele si ajustarile
constituite.
Contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli , dupa natura lor,
astfel :
1. Cheltuieli de exploatare care cuprind : cheltuieli cu materiile prime si
materialelor consumabile, costul de achizitie al materialelor nestocate, trecute
direct asupra cheltuielilor ;contravaloarea energiei si apei consumate ; valoarea
58

animalelor si pasarilor ; costul marfii vandute si al ambalajelor ; cheltuieli cu

lucrarile si serviciile executate de terti, locatii de gestiune si chirii, prime de
asigurare, studii si cercetari, cheltuieli cu alte servicii executate de
terti(colaboratori), comisioane si onorarii, cheltuieli de protocol , reclama si
publicitate, transportul de bunuri si personal,deplasari, detasari si transferari ;
cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii, servicii bancare si altele, cheltuieli
cu personalul ( salariile, asigurarile si protectia sociala si alte cheltuieli cu
personalul suportate de persoana juridica ; alte cheltuieli de exploatare( pierderi
din creante si debitori diversi ; despagubiri, amenzi si penalitati ; donatii si alte
cheltuieli similare ; cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital)
2. Cheltuieli financiare, care cuprind : pierderi din creante legate de
participatii ; cheltuieli privind investitiile financiare cedate, diferentele
nefavorabile de curs valutar, dobanzile privind exercitiul financiar in curs,
sconturile acordate clientilor, pierderi din creante de natura financiara si altele ;
3. Cheltuieli extraordinare ( calamitati si alte evenimente extraordinare) ;
4. Cheltuieli cu amortizarile , provizioanele si ajustarile, precum si cheltuieli
cu impozitul pe profit/ venit si alte impozite, calculate potrivit legii, se
evidentiaza distinct, in functie de natura lor.
Ocazionarea cheltuielilor se deruleaza in mai multe etape succesive sau
simultane de timp iar in cazul cheltuielilor se intalnesc 4 momente : angajarea,
consumul, platile, imputarea.
1.Angajarea are loc in momentul in care se contracteaza obligatia baneasca
generatoare de plati sau consumatoare de resurse.
Exemplu : in cazul unei aprovizionari cu materiale de la furnizori, angajarea
cheltuielilor intervine in momentul in care s-a creat obligatia baneasca fata de
furnizori de a plati stocurile primite de la acestia.
2.Consumul este specific utilizarii efective sau sacrificarii resurselor in
scopul satisfacerii unor nevoi productive sau neproductive, dupa caz .
Exemplu : utilizarea materialelor in procesul de productie in scopul obtinerii
de produse, lucrari si servicii.
3.Platile constau in achitarea unei sume de bani ca echivalent in cadrul
relatiilor financiare.
Exemplu : achitarea obligatiei fata de furnizori pentru materialele
aprovizionate de la acestia reprezinta o plata ca echivalent ; in schimb, plata
impozitului pe profit reprezinta un transfer fara echivalent.
4.Imputarea reprezinta momentul cand cheltuielile sunt decontate sau
repartizate asupra rezultatelor obtinute.
Conturile sintetice de cheltuieli se pot dezvolta pe conturi analitice, in
functie de necesitatile impuse de anumite reglementari sau potrivit necesitatilor
proprii.
Potrivit art 19. alin 1 din Legea Contabilitatii nr 82/1991, republicata,
modificata si completata prin O.G. nr 61/2001 , in contabilitate, profitul sau
pierderea se stabileste lunar, trimestrial si anual cumulat de la inceputul anului.
59

In acest sens, conturile de cheltuieli si conturile de venituri in care se

inregistreaza , in functie de natura lor, se inchid provizoriu prin rezultatul
exercitiului.
Rezultatul definitiv al exercitiului se stabileste anual si reprezinta soldul
final al contului de profit si pierdere.
Repartizarea profitului se inregistreaza in contabilitate pe destinatiile
prevazute de dispozitiile legale in vigoare, cu aprobarea adunarii generale a
actionarilor sau asociatilor.
Conturile din clasa 6 Conturi de cheltuieli sunt conturi cu functie de
activ. La sfarsitul perioadei, soldul acestor conturi se transfera asupra contului
Profit si pierdere - contul 121
1. Contabilitatea cheltuielilor de exploatare .
Activitatea de exploatare cuprinde toate operatiile economice si comerciale
privind aprovizionarea, productia se desfacerea bunurilor, lucrarilor si
serviciilor.
Deasemenea sunt incluse si operatiile privind investitiile , prin care se
realizeaza productia si constructia proprie de mijloace fixe.
Structural contabilitatea operatiilor privind constatarea cheltuielilor se
diferentiaza in functie de natura resurselor utilizate.
GRUPA 60- Cheltuieli privind stocurile
In toate cazurile cand se foloseste metoda inventarului permanent,
cheltuielile colectate in cursul exercitiului se inregistreaza prin articolul
contabil :
Grupa 60 = Conturi clasa 3
Exemple :
1. Darea in consum a unor materiale de ambalat ( sfoara, sarma, cuie) la prt
de achizitie.
6023 = 3023
1.000
2. Plusuri la inventar:
3023 = 6023

100

3. Echipamentul de lucru suportat de unitate

603 = 303

1.000

-cota suportata de personal

4282 = %
758
4427

1.190
1.000
190

4. Echipament de lucru plus la inventariere

60

303 = 603

100

5. Echipament de lucru minus la inventariere

603 = 303

100

6. Inchiderea contului 603 la sfarsitul lunii

121 = 603
7. Darea in consum a unor materiale achizitionate ( neanregistrate in contul
302 Materiale consumabile la intrari- rechizite de birou ) deci intra in
categoria materialelor nestocate, de la furnizori cu factura.
% = 401
1.190
604
1.000
4426
190
8. Inregistrarea facturii privind energia electrica pentru consumul unitatii.
% = 401
605
4426
9. Inregistrarea valorii marfurilor vandute la o intreprindere comerciala cu
ridicata , la pretul de achizitie.
607 = 371
1.000
10. Descarcarea gestiunii cu valoarea marfurilor vandute, prin magazinele cu
amanuntul, la o intreprindere comerciala cu amanuntul.
% = 371
11.900
607
8.500
378
1.500
4428
1.900
Pentru inregistrarea unor perisabilitati la marfuri intalnim aceleasi inregistrari
de mai sus (pct 9 si 10) in functie de tipul de intreprindere en-gros si en-detail ,
cu valoarea perisabilitatilor constatate.
11. Imputarea unor marfuri constatate lipsa la inventariere.
a) la I.C.R. ( EN-GROS)
-descarcarea gestiunii
607 = 371
-imputarea propriu-zisa
4282 = %
7588
4427

9.520
8.000
1.520

b) la I.C.A- (EN-DETAIL)
61

-descarcarea gestiunii
% = 371
607
378
4428
-imputarea propriu-zisa
4282 = %
7588
4427

11.900
8.500
1.500
1.900
9.520
8.000
1.520

12. Inchiderea contului 607 la sfarsitul lunii cu 2.000 lei ( suma

conventionala) ;
121 = 607
2.000
GRUPA 61 Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti.
-se refera la cheltuielile privind lucrarile si serviciile ocazionate direct de
desfasurarea activitatii, in ansamblu a intreprinderii.
EX.1. Executarea unor cheltuieli de intretinere si reparatii , cu factura.
% = 401
611
4426
2. Inregistrarea unor chirii :
a) datorate tertilor
% = 401
612
4426
b) platite direct din casa.
% = 5311
612
4426

238
200
38
119
100
19

c) platite in luna curenta care privesc perioadele viitoare de gestiune.

471 = 612
300
3. Evidentierea valorii primelor datorate ASIROM-ului (fara T.V.A).
613
= 401
GRUPA 62 Cheltuieli cu alte servicii executate de terti
EX1.Inregistrarea comisioanelor si onorariilor datorate pentru serviciile
efectuate de terti ( inclusiv T.V.A) .
% = 401
952
622
800
62

4426

152

4. Inregistrarea cheltuielilor decontate din alte valori ( abonamente de

transport, bilete speciale de calatorie) ;
624 = 5323
250
5. Inregistrarea unor cheltuieli cu deplasarile conform decontului de pe
verso-ul ordinului de serviciu- cu avans la plecarea in delegatie.
% = 542
625
4426
6. Inregistrarea facturii telefonice, pe care urmeaza sa o achitam.
% = 401
626
4426
7. Consum de timbre fiscale pentru operatiuni bancare.
627 = 5321
GRUPA 63 Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate
-cuprinde impozitele, taxele si varsamintele asimilate datorate bugetului de
stat sau altor organisme publice sub forma de prorata din T.V.A. deductibila
devenita nedeductibila, T.V.A. colectata aferenta bunurilor si serviciilor folosite
in scop personal sau predate cu titlu gratuit, cea aferenta lipsurilor peste normele
legale, precum si cea aferenta bunurilor si serviciilor acordate salariatilor sub
forma avantajelor in natura, imozitul pe cladiri , pe terenuri, taxa pentru
folosirea terenurilor proprietate de stat, alte impozite si taxe.
ex 1.
635 = %
4426
4427
446
2. Diferite impozite si taxe datorate bugetului de stat ( impozit pe cladiri
si pe terenuri, etc) ;
635 = 446
3. Datorii si varsamintele de efectuat pentru diverse fonduri speciale,
conform prevederilor legale(ex fondul special pentru dezvoltarea si
modernizarea drumurilor).
635 = 447
4. La sfarsitul lunii inchiderea contului 635.
121 = 635

63

GRUPA 64. Cheltuieli cu personalul

La aceasta grupa de cheltuieli sunt contabilizate : cheltuielile cu salariile
personalului, cheltuielile privind contributia intreprinderii la asigurarile sociale
si contributia intreprinderii la fondul de somaj.
Inregistrarea contabila este de forma :
Gr 64
=
%
Gr 42
Gr 43
Exemple.
1. Inregistrarea drepturilor personalului conform statelor de plata la sfarsitul
lunii.
641 = 421
2. Inregistrarea la sfarsitul exercitiul lui incheiat a drepturilor de personal
pentru care nu s-au intocmit state de plata.
641 = 4281
3. Achizitionarea tichetelor de masa de la furnizori :
% = 401
5.950
5328
5.000
4426
950
4. Repartizarea tichetelor catre salariati :
642 = 5328
5.000
5. Datorii catre salariati reprezentand tichete de masa.
642 = 4281
5.000
6. Acordarea tichetelor.
4281 = 5328

5.000

7. Inregistrarea unor sume ce se acorda personaluli pentru protectia sociala

(ajutoare).
6458 = 423

GRUPA 65 Alte cheltuieli de exploatare

In aceasta grupa se inregistreaza cheltuielile ocazionate de pierderile din
creante suportate de intreprindere, pierderile din lichidarea dobanzilor si
creantelor, precum si alte cheltuieli de exploatare.
Inregistrarea contabila este de forma :
65 = %
64

4118
167
4
EX : 1. Sumele trecute pe cheltuieli cu ocazia scaderii din evidenta a unor
clienti incerti sau in litigiu.
654 = 4118
2. Repartizarea unor cheltuieli cu reparatiile capitale efectuate cu forte
proprii conform scadentarului.
6588 = 471
3. Donatii acordate ca stocuri:
6582 = 371
4. Valoarea neamortizata a imobilizarilor necorporale scoase din activ ;
6583 = 208

GRUPA 66 Cheltuieli financiare

Ex. 1. Valoarea pierderilor din creantele imobilizate.
663 = 2671
2. Imobilizari financiare cedate ;
6641 = 261
3. Diferentele nefavorabile de curs valutar in urma lichidarii creantelor
in valuta.
a) creante legate de participatii.
665 = 2675
b) avansuri acordate furnizorilor.
665 = 409
c) creante fata de clienti ;
665 = 411
d) aferente disponibilitatilor bancare in devize.
665 = 5124

4.Dobanzi datorate aferente imprumuturilor .

666 = 168
5. Valoarea dobanzilor platite direct din contul curent la creditele

bancare ;
666 = 5121-conturi la banci in lei

65

6. Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt.

666 = 5198
7. Se inregistreaza sconturile acordate clientilor la incasarea acestora
inainte de termen.
% = 411
5121
667
Contul 668 Alte cheltuieli financiare - tine evidenta cheltuielilor
financiare, altele dacat cele inregistrate in celelalte conturi din aceasta grupa.
Functioneaza similar cu celelalte conturi din grupa 66 (663-667).
GRUPA 67 Cheltuieli extraordinare
EX. 1. Inregistrarea valorii despagubirilor, amenzilor si penalizarilor
datorate.
671 = 4481
2. Plata acestora prin contul curent.
671 = 5121
3. Pierderile din calamitati( cu referire la conturile din clasa a-3-a de
stocuri de la 301 - 381)
671 = 301
GRUPA 68 Cheltuieli cu amortizarile , provizioanele si ajustarile pentru
depreciere - sunt cheltuieli de exploatare si financiare , ocazionate de
deprecierea activelor amortizabile si neamortizabile, precum si cele
determinate de constituirea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli si a
provizioanelor reglementate.
EX. 1. Constituirea provizioanelor pentru litigii.
6812 = 151
2. Amortizarea aferenta imobilizarilor necorporale.
6811 = 280
6811 = 281 amortizari privind imob corporale.
3. Constituirea ajustarilor pentru creante neancasabile, pentru clienti
dubiosi sau in litigii;
6814 = 491
4. Amortizarea terenurilor cu destinatie economica.
6811 = 2811
EXEMPLE privind corespondentele contului 686 Cheltuieli financiare privind
amortizarile si ajustarile pentru pierdere de valoare
66

1. Constituirea ajustarilor pentru pierderea de valoare a imobilizarilor

financiare.
6863 = 296
2. Constituirea ajustarilor pentru deprecierea titlurilor de plasament ;
6863 = 598
3. Inchiderea contului 686.
121 = 686
GRUPA 69 Cheltuieli cu impozitul pe profit si alte impozite.
Contul 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit
EX .1. Inregistrarea impozitului pe profit datorat bugetului de stat.
691 = 4411
2. Inchiderea contului 691.
121 = 691
Contul 698 Cheltuieli cu impozitul pe venit si alte cheltuieli cu impozitele
care nu apar in elementele de mai sus.
EX.1. Inregistrarea impozitului pe venit, datorat de o microintreprindere.
698 = 4418
2. inchiderea contului 698.
121 = 698

CLASA 7 CONTURI DE VENITURI

Veniturile constituie cresteri ale beneficiilor inregistrate pe parcursul
perioadei contabile, sub forma de intrari sau cresteri ale activelor ori reduceri ale
datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat
cele rezultate din contributii ale actionarilor.
67

In categoria veniturilor se includ atat sumele sau valorile incasate sau de

incasat in nume propriu din activitati curente, cat si castigurile din orice alte
surse.
Castigurile reprezinta cresteri ale beneficiilor economice care pot aparea sau
nu ca rezultat din activitatea curenta, dar nu difera ca natura de veniturile din
aceasta activitate.
Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din
evenimente sau tranzactii ce sunt clar diferite de activitatile curente si care,
prin urmare , nu se asteapta sa se repete intr-un mod frecvent sau regulat( de ex
exproprieri sau dezastre naturale).
Veniturile din activitati curente se pot regasi sub diferite denumiri, cum ar fi :
vanzari, comisioane, dobanzi, dividende.
Contabilitatea veniturilor se tine pe categorii de venituri, dupa natura
lor astfel :
1.Venituri din exploatare, care cuprind :
- venituri din vanzarea produselor, marfurilor, lucrarilor executate si
serviciilor prestate ; venituri din variatia stocurilor, reprezentand variatia in plus
( cresteri) sau in minus ( reducere) dintre valoarea la cost de productie efectiv a
stocurilor de produse si productie in curs, neluand in calcul ajustarile pentru
depreciere constituite.
Variatia stocurilor de produse finite si in curs de executie pe parcursul perioadei
reprezinta o corectie a cheltuielilor de productie pentru a reflecta faptul ca fie
productia a marit nivelul stocurilor, fie vanzarile suplimentare au redus nivelul
stocurilor. Veniturile din productia stocata se inscriu , alaturi de celelalte venituri
, in contul de profit si pierdere cu semnul + ( sold creditor) sau minus (sold
debitor).
- venituri din productia de imobilizari, reprezentand costul lucrarilor si
cheltuielilor efectuate de unitate pentru ea insasi , care se inregistreaza ca active
imobilizate corporale si necorporale ; venituri din subventii de exploatare ,
reprezentand subventiile pentru acoperirea diferentelor de prt si pentru
acoperirea pierderilor , precum si alte subventii ( finantarea activitatii de
cercetare si alte finantari) de care beneficiaza unitatea ; alte venituri din
exploatarea curenta , cuprinzand veniturile din creante recuperate si alte venituri
de exploatare ; precum cele din cedarea imobilizarilor, din despagubiri, din
penalitati, din donatii etc.
2. Venituri financiare, care cuprind : venituri din imobilizari financiare,
venituri din investitii financiare pe termen scurt ; venituri din creante
imobilizate ; venituri din investitii financiare cedate ; venituri din diferente de
curs valutar ; venituri din dobanzi ; venituri din sconturi obtinute si alte venituri
financiare ;
Sumele colectate de persoana juridica in numele unor terte parti, inclusiv in
cazul contractelor de mandat sau comision, nu reprezinta venit din activitatea
curenta. In aceasta situatie, veniturile din activitatea curenta sunt reprezentate de
68

comisioanele cuvenite. Suma veniturilor rezultate dintr-o tranzactie eszte

determinata de obicei printr-un acord dintre vanzatorul si cumparatorul/
utilizatorul activului, tinand cont de suma oricaror reduceri comerciale.
3. Venituri extraordinare
-In contabilitate, veniturile din vanzari de bunuri se inregistreaza in
momentul predarii bunurilor catre cumparatori, al livrarii lor pe baza facturii sau
in alte conditii prevazute in contract, care atesta transferul dreptului de
proprietate asupra bunurilor respective catre clienti. Veniturile din vanzarea
bunurilor se recunosc in momentul in care sunt indeplinite urmatoarele conditii :
persoana juridica a transferat cumparatorului riscurile si avantajele semnificative
ce decurg din proprietatea asupra bunurilor ; persoana juridica nu mai
gestioneaza bunurile vandute la nivelul la care ar fi facut-o , in mod normal, in
cazul detinerii in proprietate a acestora, si nici nu mai detine controlul efectiv
asupra lor ; veniturile si respectiv cheltuielile ocazionate de tranzactie pot fi
cuantificate.
-Veniturile din prestarea de servicii- se inregistreaza in contabilitate pe
masura efectuarii acestora.
-Veniturile din dobanzi, redevente si devidende-se recunosc astfel : dobanzile
se recunosc periodic, in mod proportional, pe masura generarii venitului
respectiv, pe baza contabilitatii de angajamente, conform contractului si
dividendele se recunosc atunci cand este stabilit dreptul actionarului de a le
incasa ;
-Veniturile din provizioane si ajustari pentru deprecieri sau reduceri de
valoare in functie de natura acestora.
Diminuarea sau anularea provizioanelor si ajustarilor constituite se
efectueaza prin inregistrarea l ;a venituri in cazul in care nu se mai justifica
mentinerea lor, respectiv are loc realizarea riscului sau cheltuiala devine
exigibila.
In cadrul procesului de creare a veniturilor se delimiteaza 4 momente :
productia, facturarea sau vanzarea pe credit ; incasarea ; incorporarea.
1. Productia este momentul crearii rezultatului ca produs al activitatii
consumatoare de resurse.
2. Facturarea sau vanzarea pe credit consta in transferarea dreptului de
proprietate de la vanzator la client.
3. Incasarea reprezinta etapa in care rezultatul vandut se transforma in bani.
4. Incorporarea este o etapa strict contabila prin care veniturile sunt inglobate
in rezultate, pentru a absorbi cheltuielile corespondente.
Conturile din clasa 7 Conturi de venituri sunt conturi cu functie de
pasiv, cu exceptia contului 711 Venituri din productia stocata -care este un
cont bifunctional.La sfarsitul perioadei, soldul sau rulajul acestor conturi, se
transfera asupra contului Profit si pierdere ( contul 121).

69

Contabilitatea veniturilor din exploatare.

- incepe cu obtinerea productiei si se continua cu vanzarea aceleiasi productii
sau a marfurilor cumparate.
Se considera venituri realizate , in functie de care se determina rezultatul,
numai cele din stadiul de vanzare, adica din faza unde are loc transferarea
dreptului de proprietate.
Veniturile nelegate de vanzari, cum sunt ( cele financiare si in unele cazuri
cele exceptionale) sunt considerate realizate in momentul constatarii sau
incasarii, dupa caz.
Exemplu privind corespondentele contului :701 V din vanzarea roduselor
finite
1. Livrarea catre clienti a poduselor finite cu factura .
411 = %
701 .
4427
In caz de factura refuzata sau o parte a bunurilor din factura refuzata, se face
aceeasi inregistrare, cu sume in rosu.
Exemple privind corespondentele contului 702 Venituri din vanzarea
semifabricatelor .
1. Livrarea semifabricatelor fara factura.
418 = %
702
4428
2. Ulterior se intocmeste factura.
411 = 418
4428 = 4427
Exemple privind corespondentele contului 704 Venituri din lucrari executate si
srvicii prestate.
1. Facturarea lucrarilor si serviciilor prestate catre terti.
411 = %
704
4427

2. Incasarea in numerar a unor lucrari executate si servicii prestate cu

chitanta fiscala .
5311 = %
704
4427

70

Exemplu privind corespondentele contului 705 Venituri din studii si

cercetari .
1. Facturarea activitatii de studii si cercetari pentru clienti conform
contractelor incheiate.
411 = %
705
4427
Exemple privind corespondentele contului 706 Venituri din redevente, locatii
de gestiune si chirii
1. Incasarea direct la casierie a sumelor din chirii cu chitanta.
5311 = %
706
4427
2. Evidentierea chiriilor datorate de personalul unitatii la locuintele
proprietatea unitatii si administrate de aceasta.
4282 = %
706
4427
Exemple privind corespondentele contului 707 Venituri din vanzarea
marfurilor
1. Livrarea marfurilor catre clienti cu factura.
411 = %
707
4427
2. Livrarea marfurilor catre clienti fara factura.
418 = %
707
4428
3. Ulterior la intocmirea facturii.
411 = 418
4428 = 4427
In categoria Venituri din activitati diverse -contul 708 sunt cuprinse :
venituri din valorificarea ambalajelor, venituri realizate din relatiile cu tertii,
punerea la dispozitia tertilor a personalului unitatii.etc.
1.Incasarea cu numerar a veniturilor din activitati diverse.
5311 = %
708
4427

71

Exemple privind corespondentele contului 711 Variatia stocurilor .

1. Evidentierea la sfarsitul perioadei a costului productiei in curs de executie
si a lucrarilor si serviciilor in curs de executie.
331 = 711
2.000
332 = 711
1.000
2. La inceputul perioadei urmatoare se reia productia si lucrarile in curs de
executie.
711 = 331
2.000
711 = 332
1.000
3. Inregistrarea la receptionarea proselor finite in cursul lunii la pretul
prestabilit.
345 = 711
4. Diferente favorabile de prt la produse.
348 = 711
5. Diferente nefavorabile de prt la produse.
711 = 348
Exemple privind corespondentele contului 721 Venituri din productia de
imobilizari necorporale
1. Inregistrarea proiectelor de cercetare dezvoltare.
203 = 721
Similar contului 203 se inregistreaza si conturile :205 Concesiuni, brevete,
licente, marci comerciale si alte drepturi si valori similare ; 208 Alte
imobilizari necorporale ; 233- Imobilizari necorporale in curs.
Exemple privind corespondentele contului 722 Venituri din productia de
imobilizari corporale .
1. Inregistrarea mijloacelor fixe constructii- din productie proprie.
212 = 722
2. Inregistrarea imobilizarilor corporale in curs din productie proprie.
231 = 722
Exemple privind corespondentele contului 741 Venituri din subventii de
exploatare
Contul 741 tine evidenta subventiilor de primit sau primite de unitatea
patrimoniala pentru acoperirea pierderilor, pentru diferentele de prt la produsele
subventionate si alte subventii.
1. Inregistrarea veniturilor din subventii .
445 = 741
Exemple privind corespondentele contului 758 Alte venituri din exploatare
1.Inregistrarea unor sume reprezentand remuneratii primite in plus, sporuri,
ajutoare sociale( suportate de unitate) si imputate personalului.
4282 = 7588
72

2. Venituri din donatii incasate prin cont curent.

5121 = 7582
Contabilitatea veniturilor financiare
Exemple privind corespondentele conturilor din grupa 76 Venituri
financiare .
1. Inregistrarea dividendelor incasate prin cont curent in lei.
5121 = 761
2.Inregistrarea veniturilor din dividende si din alte titluri imobilizate ce i
se cuvin unitatii.
461 = 762
3. Inregistrarea dobanzilor ce-i revin unitatii.
267 = 763
Exemplu privind corespondentele contului 764 Venituri din investitii
financiare cedate
Inregistrarea ca o crestere de creante a unitatii.
461 = 764
Exemple privind corespondentele contului 765 Venituri din diferente de curs
valutar .
1. Inregistrarea diferentelor favorabile de curs valutar rezultate in urma
lichidarii :
- creditelor bancare pe termen lung in valuta.
162 = 765
- datoriilor fata de furnizori in valuta.
401 = 765
2. Diferente de curs valutar aferente disponibilitatilor banesti in devize
existente la inchiderea perioadei.
- trecute la venituri
5124 = 765
- trecute la cheltuieli.
665 = 5124
Exemple privind corespondentele contului 766 Venituri din dobanzi .
1. Inregistrarea dobanzilor de primit de la banci pentru disponibilitatile din
contul curent .
5187 = 766
2. Dobanzi datorate unitatii de catre debitorii diversi.
461 = 766
Exemplu privind corespondentele contului 767 Venituri din sconturi
obtinute
73

1. Inregistrarea veniturilor din sconturi obtinute cu ocazia achitarii

obligatiilor inainte de termen cu o reducere de 10%, de la furnizori.
401 = %
10.000
5121
9.000
767
1.000
Contul 768- Alte venituri financiare ; functioneaza la fel ca si
conturile 761 767 ;
GRUPA 77 Venituri extraordinare - tine evidenta acelor venituri care
nu sunt legate de activitatea normala curenta a unitatii patrimoniale.
Exemple privind corespondentele contului 771 Venituri din subventii pentru
evenimente extraordinare si altele similare.
1. Inregistrarea veniturilor exceptionale provenite din subventii.
445 = 771
2. Subventii primite direct in cont.
5121 = 771
GRUPA 78 Venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere sau
pierdere de valoare .
Exemple privind corespondentele contului 781 Venituri din provizioane si
ajustari pentru depreciere privind activitatea de exploatare
1. Constituirea provizioanelor pentru litigii , garantii, pensii :
151 = 7812
2. Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor corporale.
291 = 7813
3. Ajustari pentru deprecierea creantelor- clienti.
491 = 7814

Exemple privind corespondentele contului 786 Venituri financiare din

ajustari pentru pierdere de valoare
1. Inregistrarea sumelor reprezentand anularea sau diminuarea
provizioanelor prin virarea lor la venituri pentru :
- deprecierea imobilizarilor financiare;
296 = 7863
- decontari in cadrul grupului si cu asociatii ;
495 = 7864

74

CLASA 8. CONTURI SPECIALE

Din clasa 8 , fac parte 2 grupe de conturi si anume :
-grupa 80 Conturi in afara bilantului
-grupa 89 Bilant
Pentru grupa 80 se foloseste metoda de inregistrare in partida simpla, adica
inregistrarile se fac in debitul si creditul unui singur cont, fara folosirea de
conturi corespondente.
Conturile din grupa 89 functioneaza in partida dubla, intrand in
corespondenta cu conturile de activ si de pasiv din clasele 1-5 ale Planului de
Conturi General.
Contul 891 Bilant de deschidere
Cu ajutorul acestui cont se asigura deschiderea tuturor conturilor conform
inventarului la infiintarea intreprinderii, sau a balantei de verificare la inceputul
exercitiului.
In debitul contului se inregistreaza soldurile conturilor de pasiv ( prin
creditarea acestora), iar in credit, soldurile conturilor de pasiv ( prin debitarea
acestora).Dupa efectuarea acestor inregistrari, contul se soldeaza.
Contul 892 Bilant de inchidere
Cu ajutorul acestui cont se asigura inchiderea tuturor conturilor la lichidarea
intreprinderii sau la inchiderea exercitiului.
In debitul contului se inregistreaza soldurile conturilor de activ ( prin
creditarea acestora), iar in credit soldurile conturilor de pasiv ( prin debitarea
acestora). Dupa efectuarea acestor inregistrari, contul se soldeaza.

CLASA 9 Conturi de gestiune

Modul de organizare a contabilitatii de gestiune este la latitudinea fiecarei
unitati patrimoniale in functie de specificul activitatii si de necesitatile proprii
ale acesteia.
Pe langa conturile de cheltuieli pe destinatii pot fi utilizate conturi de
venituri si de rezultate analitice corespunzatoare , in functie de optiunea fiecarei
unitati patrimoniale.
Prin calculatia costurilor de productie , cheltuielile dupa natura lor, se
grupeaza in :
-cheltuieli directe
-cheltuieli indirecte de productie ( cheltuieli comune ale sectiei) ;
-cheltuieli de desfacere ;
-cheltuieli generale de administratie
In contabilitatea financiara , evidenta cheltuielilor si veniturilor se tine pe
feluri de cheltuieli si venituri, dupa natura lor ( clasele 6 si 7)
75

In conturile de gestiune, inregistrarile se fac conform partidei duble, iar

conturile corespondente fac parte din aceasta clasa a 9-a respectiv este exclusa
corespondenta lor cu conturile din celelalte 8 clase de conturi ale PCG.

Registrele contabile si formele de inregistrare

Datele consemnate n documentele justificative sunt nregistrate n ordine
cronologic i grupate n registrele contabile. Acestea se prezint sub forma unor
registre legate, fie i situaii ale cror coninut i form corespund scopului
pentru care se in.
Registrul reprezinta un grup de file cu o liniatura speciala, folosit pentru
inscrierea operatiilor economice care au loc in unitate.
Registrele se intocmesc pe formulare tipizate. Fiecare registru trebuie sa poarte
denumirea agentului economic care il foloseste, denumirea registrului si
perioada de gestiune pentru care este destinat.. Filele registrelor se numeroteaza
si se parafeaza. Parafarea consta in aplicarea unei stampile cu semnatura
contabilului sef.. Registrele legate sunt supuse si operatiilor de snuruire, sigilare
si certificare, in care scop sunt prevazute la cotor cu doua perforatii care strabat
toate filele. Prin aceste perforatii se trece un snur si se innoada la spatele
registrului. Nodul sn urului este fixat pe ultima fila a registrului si se aplica
peste, tampila unitatii
Sunt interzise stersaturile in registre.
Pentru corectarea erorilor se procedeaza astfel:
-pentru erorile din text, corectarea se face prin taierea cu o linie a textului gresit
si inscrierea deasupra a textului corect, sub semnatura celui care face corectura
si cu indicarea datei corectarii;
-pentru erorile privind contarea sau inregistrarea sumelor in conturi, corectarea
se face prin stornarea articolului contabil gresit.
Nu sunt permise randuri libere, nescrise, registrele completandu-se ordonat si cu
respectarea liniaturii.
Principalele registre ce se folosesc, obligatoriu, n contabilitate sunt: Registruljurnal, Cartea-mare i Registrul-inventar.
a) Registrul-jurnal este documentul contabil obligatoriu n care se nregistreaz,
prin articole contabile, n mod cronologic, operaiile patrimoniale, prin
respectarea succesiunii documentelor, dup data de ntocmire sau intrare a
acestora n unitate. In cazul utilizarii unui program de contabilitate se listeaza la
sfarsitul lunii , iar totalurile (rulajul) se inscrie manual in registrul jurnal
(formularul tipizat) snuruit si inregistrat la Administratia finantelor publice la
data infiintarii firmei.
76

b) Registrul Cartea-mare este un document contabil obligatoriu n care se

nscriu lunar, direct sau prin regrupare pe conturi corespondente, nregistrrile
efectuate n registrul-jurnal, stabilindu-se situaia fiecrui cont, respectiv soldul
iniial, rulajele debitoare, rulajele creditoare i soldurile finale. Formularele
folosite drept registru Cartea-mare pot mbrca diverse forme, cum ar fi: fie de
cont pentru operaiuni diverse, fie de cont ah sau pe conturi corespondente,
forma Cartea-mare centralizatoare.
c) Registrul-inventar este documentul contabil n care se nregistreaz toate
elementele de activ i de pasiv, grupate n funcie de natura lor, conform
posturilor din bilanul contabil, inventariate potrivit normelor legale. Elementele
patrimoniale nscrise n Registrul-inventar au la baz listele de inventariere sau
alte documente care justific coninutul fiecrui post din bilanul contabil.
Registrul-inventar cuprinde dou pri: listele de inventariere i recapitulaia
inventarului. n cadrul recapitulaiei, datele preluate din listele de inventariere
sunt grupate pe structurile patrimoniale de activ i pasiv.
d) Registrul general de evidenta a salariatilor. Se numeroteaza pe feicare
pagina si va purta obligatoriu pe toate paginile stampila inspectoratului teritorial
de munca. Angajatorul are obligatia completarii registrului in ordinea incheierii
contractelor individuale de munca.
Registrul cuprinde elementele de identificare a tuturor salariatilor , data
incheierii contractului individual de munca , data inceperii activitatii,
modificarea si suspendarea contractului, durata acestuia , durata muncii a in
ore/zi, respectiv codul acesteia potrivit Clasificarii ocupatiilor din
Romania(C.O.R.), salariul de baza la data incheierii contractului, data incetarii
contractului si temeiul legal al incetarii acestuia, numele, prenumele si
semnatura persoanei care face inscrierea.
.
e) Registrul unic de control are ca scop evidentierea tuturor controalelor
desfasurate la contribuabil de catre toate organele de control specializate, in
domeniile : financiar-fiscal, inspectia muncii, sanitar, fitosanitar, urbanism,
calitatea in constructii, protectia consumatorului, protectia impotriva incediilor,
precum si in alte domenii prevazute de lege .
f) Registrul de evidenta fiscala are ca scop inscrierea tuturor informatiilor care
au stat la determinarea profitului impozabil si a calculului impozitului pe profit
cuprins in declaratia privind obligatiile de plata la bugetul general consolidat.
Informatiile din Registrul de evidenta fiscala sunt inregistrate in ordine
cronologica si corespund cu operatiunile fiscale si cu datele privind impozitul pe
profit din declaratia privind obligatiile de plata la bugetul general consolidat.
77

Document justificativ de inregistrare in evidenta magaziilor (depozitelor )si in

contabilitate.

BALANTELE DE VERIFICARE
A INREGISTRARILOR IN CONTURI
Contabilitatea trebuie sa asigure reflectarea exacta si corecta a operatiilor
economice efectuate.
Potrivit principiului dublei inregistrari, orice operatie economica se
inregistreaza concomitent in debitul unui cont si in creditul altui cont cu aceasi
suma.In cazul unor inregistrari corecte , se obtine o egalitate permanenta intre
totalul sumelor debitoare si totalul sumelor creditoare ale conturilor folosite.
Orice inregistrare care se abate , intr-o forma sau alta , de la principiul dublei
inregistrari, duce la ruperea acestei egalitati .
Pornind de la acest principiu, s-a elaborat un procedeu pentru verificarea
exactitatii inregistrarilor, denumit balanta, datorita egalitatilor pe care trebuie sa
le asigure.
Prin balanta de verificare se realizeaza, totodata, centralizarea conturilor
folosite in contabilitatea unitatii, fapt care permite cunoasterea si analiza
structurii elementelor patrimoniale, precum si a modificarilor intervenite in
perioada curenta si in perioadele precedente de gestiune.
In concluzie, balanta de verificare este un procedeu al metodei
contabilitatii, de verificare a exactitatii inregistrarilor si de centralizare a
conturilor, bazat pe principiul dublei inregistrari.
Balantele de verificare se intocmesc la sfarsitul fiecarei luni, precum si ori de
cate ori este necesar sa se asigure exactitatea informatiilor furnizate de
contabilitate.
Pe baza balantei de verificare se intocmeste bilantul.
Balanta de verificare se intocmeste pe baza notei contabile. Dupa felul
conturilor pe care le cuprind, balantele de verificare pot fi sintetice( generale) si
analitice.
BALANTELE DE VERIFICARE SINTETICE cuprind toate conturile sintetice
folosite in contabilitatea unitatii.
Verificarea exactitatii inregistrarilor se realizeaza prin stabilirea uneia sau a
mai multor egalitati in cadrul balantei.
78

Balanta de verificare cu o singura egalitate se prezinta in 2 variante :

-balanta de sume ;
-balanta de solduri ;

Balanta de sume cuprinde 2 coloane : una pentru sume debitoare si una

pentru sume creditoare. Prin totalizare , trebuie sa se obtina egalitatea acestor
sume.
Balanta de verificare incheiata pe luna februarie 2008
Simbol cont

2133
371
401

Denumirea
conturilor
Mijloace de
transport
Marfuri
Furnizori.etc
( se completeaza
toate conturile
sintetice ale unitatii
TOTAL

Total
debitoare

sume
creditoare

4.000
8.000
1.000

4.000
5.000

20.000

20.000

Balanta de solduri prezinta aceasi liniatura, cu deosebirea ca verificarea se

face pe baza soldurilor debitoare si creditoare ale conturilor, care, dupa insumare
trebuie sa fie, deasemenea, egale.
Balanta de verificare incheiata pe luna februarie 2008
Simbol cont

2133
371
401

Denumirea
conturilor
Mijloace de
transport
Marfuri
Furnizori.etc
( se completeaza
toate conturile
sintetice ale unitatii
TOTAL

Solduri
debitoare

finale
creditoare

4.000
3.000

5.000

12.000

12.000

79

Balanta de verificare cu 2 egalitati numita si balanta de sume si solduri a

rezultat prin reunirea egalitatilor balantei de sume si a balantei de solduri. Ea
cuprinde 2 perechi de coloane care, prin totalizare, trebuie sa fie egale doua cate
doua.
Balanta de verificare incheiata pe luna februarie 2008
Simbol cont

2133
371
401

Denumirea
conturilor
Mijloace de
transport
Marfuri
Furnizori.etc
( se
completeaza
toate conturile
sintetice ale
unitatii
TOTAL

Total
debitoare

sume
creditoare

Solduri
debitoare

finale
creditoare

4.000
8.000
1.000

4.000
5.000

4.000
3.000
-

5.000

20.000

20.000

12.000

12.000

Balanta de verificare cu 3 egalitati extinde posibilitatile de control si de

descoperire a erorilor, urmarind obtinerea egalitatilor pentru soldurile initiale ,
rulajele lunii curente si soldurile finale ale conturilor sintetice.
Aceasta balanta reprezinta, din punctul de vedere al liniaturii, doua
variante : forma tabelara si forma tablei de sah sau balanta sah.
Balanta de verificare cu 3 egalitati de forma tabelara cuprinde 6 coloane,
cate 2 coloane pentru fiecare egalitate.
Simbol cont

2133
371
401

Denumirea
conturilor
Mijloace de
transport
Marfuri
Furnizori.etc
( se
completeaza
toate conturile
sintetice ale
unitatii
TOTAL

Solduri
debitoare

initiale
creditoare

3.500
1.000

Rulaje
luna
debitoare

Solduri
debitoare

finale
creditoare

300

4.000
3.000
-

5.000

3.000

12.000

12.000

80
400

15.000

curenta
creditoare

15.000

3.000

Balanta de verificare cu 4 egalitati pastreaza forma de prezentare tabelara cu 8

coloane care sunt utilizate doua cate doua pentru determinarea urmatoarelor

80

egalitati : total sume din balanta precedenta( sold initial), rulajul lunii curente,
total sume si solduri finale, fiecare separat pentru debitul si creditul conturilor.
Modul de intocmire a balantelor de verificare sintetice.Pentru intocmirea
balantelor de verificare sintetice , sunt necesare urmatoarele lucrari :
- se totalizeaza toate conturile sintetice, dupa ce in prealabil au fost inregistrate
toate operatiile economice. Aceste totaluri se stabilesc in fisele sintetice sah sau
in Cartea mare.
Se completeaza formularul de balanta de verificare potrivit cu egalitatile ce
urmeaza a se stabili.
-datele care se refera la perioade anterioare celei pentru care se intocmeste
balanta de verificare, cum sunt soldurile initiale sau sumele precedente debitoare
si creditoare, se completeaza prin preluarea lor direct din bilant sau din balanta
de verificare precedenta ;
- rulajul lunii curente se trece in balanta de verificare din fisele sintetice sah sau
din Cartea mare si reprezinta totalul operatiilor debitoare si creditoare ale
fiecarui cont in luna respectiva.
- totalul sumelor debitoare si creditoare, pentru balantele de verificare cu una
sau doua egalitati se stabileste tot in fisele sintetice sah sau in registrul Cartea
mare, prin insumarea soldului de la inceputul lunii cu rulajul din luna curenta.
In balantele de verificare cu 4 egalitati, totalul sumelor debitoare si creditoare se
stabileste direct in balanta, prin adunarea sumelor precedente cu rulajul din luna
curenta, separat, pentru debit si separat pentru credit.
- soldurile finale se determina , in cadrul balantei, ca diferenta intre totalul
sumelor debitoare si creditoare ale fiecarui cont.
In balanta de verificare se trec toate conturile sintetice folosite de unitate,
indiferent daca prezinta sold sau sunt soldate. Omiterea unui cont din balanta de
verificare duce la nerealizarea egalitatilor ei.
Se totalizeaza balanta de verificare.
Fiecare pereche de coloane ale balantei trebuie sa prezinte totaluri egale.
In continuare se exemplifica modul de intocmire a balantei de verificare cu 4
egalitati pe luna ianuarie.
Conform bilantului. S.C. X S.R.L prezinta la 31 decembrie urmatoarea situatie :

Bilant la 31 decembrie 2007

Activ
Lei

Pasiv
lei

2133 mijl de transport

400.000 . 1012- Capital subscris varsat 487.000
301 materii prime
100.000. 401 furnizori
40.000
456 Decontari cu actionarii
421 Personal salarii datorate 25.000
81

/asociatii privind capitalul

461 debitori diversi
5121- Ct la banci in lei
5311 Casa in lei

30.000
1.500
100.000
500

519 Credite bancare pe t scurt

80.000

632.000
632.000
In luna ianuarie au avut loc urmatoarele operatii economice :
1.- In data de 4 ianuarie, se ridica de la banca suma de 25.000 lei pe baza cecului
de numerar ;
2.- La aceasi data se platesc salariile cuvenite personalului, de 25.000 lei.
3.-In data de 18 ianuarie, se elibereaza materii prime in valoare de 30.000 lei
pentru sectiile principale de productie ;
4. In data de 25 ianuarie se receptioneaza de la un asociat un autocamion in
valoare de 8.000 lei.
5. In data de 26 ianuarie se acorda unui lucrator un avans spre decontare, in
valoare de 80 lei ;
6. In data de 28 ianuarie, se achita datorii fata de furnizori , in valoare de 10.000
lei.
7. In data de 30 ianuarie se ramburseaza din contul de la banca credite scadente
in valoare de : 45.000 lei.
8.Inchiderea conturilor de cheltuieli la sfarsitul lunii ( 31.01.2008).
REZOLVARE :
Pe baza analizei contabile a operatiilor economice, se intocmesc urmatoarele
articole contabile , care se inregistreaza in evidenta cronologica, astfel :
1.
5311 = 5121
25.000
2.

421 = 5311

25.000

3.

601 = 301

30.000

4.

2133 = 456

8.000

5.

461 = 5311

80

6.

401 = 5121

10.000

7.
519 = 5121
45.000
8.
121 = 601
30.000
Se efectueaza inregistrarile in Cartea mare. In acest scop, la inceputul lunii se
face , pe baza bilantului deschiderea conturilor, cu soldurile initiale de la 1
ianuarie. Apoi se completeaza rulajul lunii ianuarie, in debitul si creditul fiecarui
cont sintetic, in ordinea cronologica a operatiilor economice si se determina
totalul.
82

D
Sold initial

2133 - mijloace de transport

400.000

25.1
Rulaj luna 01.
Total sume

8.000
8.000
408.000

D
Sold initial

301 materii prime

100.000
30.01

sold final debitor

Total sume d

100.000

D
Sold initial

461 debitori diversi

1.500

26.01
Rulaj luna 01.
Total sume

80
80
1.580

D
Sold initial
Total sume d

Rulaj 01.
Total sume c
sold final debitor

sold final debitor

5121- conturi la banci in lei

100.000
4.01.
100.000

28.01
30.1
Rulaj luna ian.
Total sume creditoare
sold final debitor

5311 casa in lei

408.000

C
30.000
30.000
30.000
70.000

1.580
C
25.000
10.000
45.000
80.000
80.000
20.000
C
83

Sold initial
4.1
Rulaj luna 01.
Total sume d
D

500

04.01

25.000

25.000
26.01
25.000
Rulaj luna ian.
25.500 Total sume c
sold final debitor
1012- Capital subscris varsat
Sold initial
Total sume c

80
25.080
25.080
420
C
487.000
487.000

sold final creditor 487.000

D
28.01
Rulaj luna 01.
Total sume d
sold final creditor

401 furnizori
10.000
Sold initial
10.000 Total sume c
10.000
30.000

D
04.01
Rulaj luna 01.
Total sume d

421 personal remuneratii datorate

25.000
Sold initial
25.000
25.000 Total sume c
25.000
25.000
=

40.000
40.000

D
456-decontari cu asociatii/actionarii privind capitalul
Sold initial
30.000
25.01
Total sume d
30.000
Rulaj luna ian.
Total sume c
sold final debitor
D
30.01
Rulaj luna 01.
Total sume d
sold final creditor

519 credite bancare pe termen scurt

45.000
Sold initial
45.000 Total sume c
45.000
35.000

C
8.000
8.000
8.000
22.000
C
80.000
80.000

84

D
18.01
Rulaj luna 01.
Total sume d
D
131.01
Rulaj luna 01.
Total sume d

601 Cheltuieli cu materiile prime

30.000
31.01.
30.000
30.000
Rulaj creditor luna 01. 30.000
30.000 Total sume creditoare
30.000
=
121 profit si pierdere
C
30.000
30.000
30.000
Sold final debitor 30.000

Se completeaza formularul de balanta de verificare, corespunzator celor 4

egalitati care trebuie obtinute. Fiind intocmite pe luna ianuarie, prima egalitate
se completeaza cu soldurile initiale pe baza bilantului
Balanta de verificare incheiata pe luna ianuarie 2008
Simbol
cont

1012
121
2133
301
401
421
456
461
5121
5311
519
601
TOTAL

Denumirea
conturilor

Solduri
debitoare

initiale
creditoar
e

400.000
100.000
30.000
1.500
100.000
500
632.000

487.000
40.000
25.000
80.000
632.000

Egalitatea

Rulaje
luna
debitoa
re

curenta
credito
are

Total
debitoare

sume
creditoar
e

Solduri

finale

debitoare

creditoare

487.000
30.000
8.000
10.000
25.000
80
25.000
45.000
30.000
173.080
Egalita
tea

487.000

173.800

30.000
408.000
100.000
10.000
25.000
30.000
1.580
100.000
25.500
45.000
30.000
805.080

30.000
40.000
25.000
8.000
80.000
25.080
80.000
30.000
805.080

30.000
408.000
70.000
22.000
1.580
20.000
420
552.000

30.000
35.000
552.000

II

Egalitatea

III

Egalitatea

IV

30.000
8.000
80.000
25.800
30.000

Se analizeaza egalitatile balantei de verificare.

Intrucat balanta de verificare intruneste aceste conditii, inseamna ca
inregistrarile s-au facut corect.
Identificarea erorilor de inregistrare cu ajutorul balantelor de verificare
sintetice.
Nerealizarea unor egalitati in cadrul balantei sau a corelatiei cu Jurnalul de
inregistrare sunt dovada existentei unor erori de inregistrare. Pentru descoperirea
acestora, se procedeaza la o verificare a tuturor operatiilor de intocmire a
balantei de verificare si a inregistrarilor in conturi.

85

- se aduna din nou toate coloanele balantei de verificare si se verifica modul in

care s-au determinat in cadrul balantei, pentru fiecare cont, totalul sumelor
debitoare si creditoare, precum si soldul.
-se verifica transcrierea sumelor din fisele sintetice sah sau din Cartea mare, in
balanta de verificare, prin operatia numita punctaj( se pot constata cazuri de
scriere incompleta a unor sume in loc de 50.000 numai 5.000, inversari- in loc
de 1.745 s-a trecut 1.754) , transcrierea unei alte sume decat cea corecte.
In cazul in care aceste operatii de verificare nu au rezolvat inegalitatuile din
balanta, este necesara o verificare de fond.
-Se efectueaza verificarea prin punctaj, a fiecarei inregistrari din fisele sintetice
sah, cu documentele primare si centralizatoare.
Pe langa erorile mentionate mai sus se pot descoperi alte erori datorate
neatentiei, cum sunt : inregistrarea sumei in alta parte a contului sau in alt cont
corespondent decat cel corect.
Prin punctaj se descopera toate erorile de inregistrare, chiar si acelea
nesemnalate de balanta de verificare, intrucat nu reprezinta o abatere de la
principiul dublei inregistrari :
-inversarea articolului contabil ;
- omiterea completa la inregistrare a unei operatii economice ;
-inregistrarea de doua ori a aceleiasi operatii economice, etc.
Desi in conditiiile utilizarii calculatoarelor electronice in munca de contabilitate
creste exactitatea calculelor, functia de control a balantei de verificare se
mentine, iar corelatiile pe care se bazeaza, servesc la prevederea unor chei de
control in programele de lucru ale echipamentelor moderne de prelucrare a
datelor.
Balanta de verificare cu patru egalitati se intocmeste in doua variante, care iau
nastere din continutul diferit al primelor coloane, astfel:
a) in cazul lunii ianuarie, balanta de verificare cu patru egalitati cuprinde
soldurile initiale debitoare si creditoare, iar egalitatea se stabileste intre aceste
totaluri ale soldurilor initiale debitoare si creditoare;
b) la sfirsitul celorlalte luni ale anului, primele doua coloane contin date privind
totalul sumelor precedente debitoare si creditoare.
Cu toate avantajele pe care le prezinta fata de celelalte balante de verificare,
balanta conturilor cu patru egalitati are urmatorul neajuns: nu reflecta rulajele
conturilor din lunile precedente. Acestea sunt cumulate cu soldurile initiale de la
inceputul anului.
In practica unitatilor economice, cele mai utilizate balante de verificare sunt
balantele cu 4 egalitati.
O parte din erorile care nu pot fi descoperite cu ajutorul balantelor de verificare
sintetice, pot fi identificate cu ajutorul balantelor de verificare analitice.
BALANTELE DE VERIFICARE ANALITICE
-servesc pentru verificarea inregistrarilor efectuate in contabilitatea analitica.
86

Pentru fiecare cont sintetic dezvoltat pe conturi analitice, se intocmeste cate o

balanta de verificare analitica.( cont sintetic:3021-materiale auxiliare; conturi
analitice :1. fonta cenusie, 2. cositor ; 3. plumb, 4. teava din otel;
Descoperirea erorilor de inregistrare se bazeaza pe verificarea respectarii
legaturii dintre contul sintetic si conturile analitice din care este format( nu se
stabilesc egalitati intre coloanele de sume sau solduri debitoare si creditoare.
Corelatiile care demonstreaza exactitatea inregistrarilor sunt urmatoarele:
-totalul sumelor debitoare din balanta analitica trebuie sa fie egal cu totalul
debitului contului sintetic;
-totalul sumelor creditoare din balanta analitica trebuie sa fie egal cu totalul
creditului contului sintetic.
-totalul soldurilor din balanta analitica trebuie sa fie egal cu soldul contului
sintetic.
EXEMPLU:
Pentru conturile analitice ale contului Furnizori:
Balanta de verificare analitica a contului Furniozori pe luna ianuarie 2008
Nr crt.t

1.
2.
3.

Denumirea
analitice

conturilor

Baza de aprovizionare
S.C. Policolor. S.A
Combinatul
Siderurgic Resita
TOTAL
Contul sintetic
Furnizori

Sold
precedent

Rulaje
debitoare

creditoare

Sold
final

8.300
6.000

8.300
6.000

5.275
-

5.275
--

14.300

37.000
51.300

37.000
42.275

5.275

14.300

51.300

42.275

5.275

Din verificarea corelatiilor interne ale balantei de verificare

( 14.300+ 42.275- 51.300 = 5.275), precum si din compararea totalului balantei
cu totalurile contului sintetic Furnizori rezulta o concordanta deplina.
In consecinta, contul Furnizori prezinta o situatie contabila corecta.

INVENTARIEREA PATRIMONIULUI

87

Inventarierea reprezinta procedeul de constatare faptica la o anumita data

a existentei elementelor patrimoniale, din punct de vedere cantitativ, calitativ si
valoric.
Importanta inventarierii: contribuie la stabilirea corecta a indicatorilor de
calcul si evidenta , contribuie la infaptuirea controlului asupra integritatii si
corectei gestionari a patrimoniului unitatii, contribuie la mobilizarea rezervelor
interne, accelerarea vitezei de rotatie a mijloacelor circulante si respectarea
disciplinei financiare etc.
Clasificarea inventarierii
A.Dupa sfera de cuprindere
-inventariere generala care cuprinde intreg patrimoniul intreprinderii precum si
bunurile apartinind altor unitati luate spre prelucrare de unitatea inventariata
-inventarierea partiala cuprinde o parte a patrimoniului intreprinderii
B.Dupa intervalul de timp la care se efectueaza
-inventariere anuala in vederea stabilirii reale a elementelor patrimoniale pentru
a fi trecute in bilant
-inventariere periodica care are loc in cursul anului sau la intervale mai mari de
1an se efectueaza pentru verificarea existentei anumitor elemente patrimoniale
-inventariere ocazionala se efectueaza in cursul anului fiind determinata de
imprejurari speciale cum ar fi predare-primire de gestiune
-inventariere inopinanta se efectueaza in cursul anului de catre conducerea
unitatii
Pregatirea inventarierii consta in stabilirea obiectului inventarierii si
stabilirea sferei de cuprindere a inventarului.
Din comisia de inventariere nu pot face parte gestionarii, contabilii care
tin evidenta gestiunii inventariate .
Comisia de inventariere are obligatia sa sigileze locurile si caile de acces
cu exceptia locului unde a inceput inventarierea, sa solicite o declaratie scrisa in
care sa se mentioneze urmatoarele:
-dace in gestiune exista plusuri sau bunuri apartinind tertilor
-daca au fost efectuate operatiuni fara respectarea normelor legale
-daca au documente neinregistrate in evidenta etc
Inventarierea propriu zisa -; reprezinta etapa care marchiaza inceperea
efectiva a inventarierii .
Continutul ei il reprezinta constatarea faptica , descrierea si evaluarea
elementelor supuse inventarierii .
Constatarea reprezinta stabilirea pe cale directa si concreta a existentei
elementelor patrimoniale, a marimii si starii in care se gasesc ele la data cand are
loc inventarierea .
Existenta elementelor de activ se constata practic prin numerare ,
masurare, cantarire. De la aceasta regula fac exceptie bunurile aflate in ambalaje
industriale cum ar fi lichidele a caror constatare se face prin sondaj
88

.Inventarierea mijloacelor banesti aflate in conturi la banci se efectueaza prin

urmarirea extraselor de cont ale bancilor, prin compararea acestora cu soldurile
conturilor din evidenta proprie.
Pe baza constatarilor facute elementele inventariate se trec in listele de
inventariere in care alaturi de cantitate si valoare se trec si caracteristicile proprii
elemenetelor inventariate.
Urmeaza confruntarea documentelor faptice cu constatarile din evidenta
contabila proprie pentru a se afla rezulatatele inventarierii.
Listele de inventar se semneaza de catre toti membrii comisiei de
inventariere precum si de gestionarii carora li s-a efectuat inventarierea.
Pe ultima fila a listelor de inventariere gestionarul trebuie sa mentioneze
daca bunurile inventariate se afla in pastrarea sa.Daca exista bunuri care nu se
pot inventaria valoric vor fi puse pe liste de inventariat cantitativ.
Stabilirea si regularizarea rezultatelor inventarierii este ultima etapa care
se inregistreaza in urma stabilirii diferentelor dintre constatarile faptice si
inregistrarile din evidenta contabila.
In cazul in care diferenta apare mai mare in urma constatarilor faptice
fata de inscrisuri acestea se numesc plusuri in inventar care deobicei se
inregistreaza, daca diferenta este nefavorabila atunci cand constatarile faptice
sunt mai mici decat inregistrarile avem de-a face cu un minus in inventar , acesta
lipsa fiind imputabila.
In urma inventarierii se pot efectua regularizari prin compensari numai din
punct de vedere cantitativ a plusurilor cu minusurile cu conditia ca diferentele sa
apara la acelasi gestionar .
Plusurile se inregistreza ca intrari in gestiune prin debitarea conturilor care
indica plusul respectiv si creditarea conturilor de cheltuieli pe locuri de
constatare a plusurilor respective
Pentru inregistrarea minusurilor in contabilitate exista urmatoarele
situatii :
-daca vina apartine gestionarului se imputa acestuia la pretul cu amanuntul,
diferenta dintre pretul de inregistrare a bunurilor constatate lipsa si pretul cu
amanuntul se vireaza la bugetul statului
-in cazul in care la inventariere pentru lipsa constatata nu s-au stabilit cauzele ,
lipsurile respective se inregistreaza in creditul conturilor de bunuri prin debitul
contului decontari in curs de lamurire
Acest din urma cont se inchide in momentul in care s-a stabilit cauza, cand nu
este o persoana vinovata lipsa se trece pe cheltuieli , pe locuri de constatare a
acesteia, cand este o persoana vinovata aceasta devine debitor si i se imputa in
consecinta.
BILANTUL CONTABIL
SI CONTUL PROFIT SI PIERDERE

89

Potrivit Legii 31/1990 privind societatile comerciale si a Legii

Contabilitatii 82/1991, toti agentii economici ( toate persoanele juridice ) sunt
obligati sa intocmeasca bilant contabil.
Bilantul este documentul oficial de sinteza al tuturor unitatilor patrimoniale.
Bilantul contabil contribuie sa dea o imagine fidela, clara si completa a
patrimoniului, a situatiei financiare si asupra rezultatelor obtinute de unitatea
patrimoniala, care presupune:
- respectarea cu buna credinta a regulilor privind evaluarea patrimoniului;
respectarea principiilor: prudentei, permanentei metodelor, continuitatea
activitatii bilantului de deschidere cu cel de inchidere, a noncompensarii;
- posturile inscrise in bilant trebuie sa corespunda cu datele inregistrate in
contabilitate, puse de acord cu inventarul.
Bilantul este documentul contabil de sinteza, prin care se prezinta activul
si pasivul unitatii patrimoniale la inchiderea exercitiului, precum si in celelalte
situatii prevazute de Legea Contabilitatii.
Importanta bilantului contabil deriva din functiile pe care acesta le
indeplineste:
- functia de generalizare a datelor contabilitatii;
- functia de cunoastere a mersului activitatii economico-financiare;
- functia previzionala.
1) Functia de generalizare a datelor in ciclul contabil de prelucrare a
informatiilor izvoraste din necesitatea de a grupa datele dispersate ale
contabilitatii curente, dupa criterii bine stabilite, intr-un numar restrans de
indicatori, care sa poata oferi o imagine de ansamblu asupra situatiei economicofinanciare a unitatii patrimoniale.
2) Functia de analiza a mersului activitatii economico-financiare se
manifesta prin aceea ca, pe baza bilantului contabil se analizeaza periodic,
gradul realizarii indicatorilor proiectati si a rezultatelor, se identifica rezerve si
se stabilesc masuri de perfectionare a activitatii economice si financiare.
3) Functia previzionala consta in posibilitatea oferita de bilant de a orienta
activitatea viitoare. In acest scop, intocmirea bugetului de venituri si cheltuieli
pentru perioadele urmatoare se fundamenteaza pe situatia patrimoniala si a
rezultatelor din perioada considerata baza de raportare.

2. STRUCTURA BILANTULUI CONTABIL

90

Bilantul contabil are in componenta sa documente si situatii de sinteza

economica sau de control fiscal, cuprinzand urmatoarele elemente:
**1.Bilantul propriu-zis;
**2.Contul de Profit si pierdere ( respectiv contul de exercitiu in cazul
institutiilor publice );
**3.Anexa la bilant;
**4.Raportul de gestiune.
La intocmirea bilantului contabil, se au in vedere urmatoarele reguli:
posturile de bilant sa corespunda cu datele inregistrate in contabilitate, puse de
acord cu situatia reala a elementelor patrimoniale stabilite pe baza inventarului;
nu sunt admise compensari intre conturile ce se inscriu in bilant si respectiv intre
conturile de venituri si cheltuieli din contul de Profit si pierdere.
A) Bilantul propriu-zis poate fi alcatuit in doua variante sau sisteme, in
functie de gruparea intreprinderilor in intreprinderi mici , mijlocii si
intreprinderi mari, grupare ce se face in functie de praguri fiscale ( care au in
vedere valoarea activului bilantului, cifra de afaceri si numarul mediu de
salariati ).
1.Bilant contabil in sistem simplificat, in cazul intreprinderilor mici si mijlocii,
care presupune o schema de bilant mai redusa.
2.Bilant contabil in sistem de baza prevazut sa fie utilizat de intreprinderi mari,
acesta cuprinzand posturi si indicatori completi privind activitatea si rezultatele
intreprinderii.
B) Contul de Profit si pierdere reprezinta o recapitulatie a veniturilor si
a cheltuielilor.
Datele se preiau din rulajele debitoare ale conturilor de cheltuieli, respectiv
din rulajele creditoare ale conturilor de venituri, cumulate de la inceputul anului.
Contul de Profit si pierdere are un continut indeosebi economic,
deoarece ofera informatii asupra activitatii de productie, comerciale sau
financiare a unitatii patrimoniale prin dimensiunea veniturilor, cheltuielilor,
rezultatelor pe care le genereaza.
Cifra de afaceri reprezinta grupa contului 700 (conturi de venituri).
In ambele cazuri, cheltuielile si veniturile sunt grupate in trei categorii:
-din exploatare;
-financiare;
-exceptionale.
C) Anexa la bilant are ca obiective principale completarea si explicarea
datelor inscrise in bilant si in contul de Profit si pierdere si contine informatii
cu privire la situatia patrimoniala si financiara, la rezultatele aferente exercitiului
incheiat.
D) Odata cu bilantul, cu contul de Profit si pierdere si cu anexa la
bilant, unitatile patrimoniale depun raportul de gestiune. Acesta contine in
principal:
91

- prezentarea situatiei unitatii patrimoniale si evolutia sa previzibila;

- elemente deosebite intervenite in activitatea unitatii patrimoniale dupa
incheierea exercitiului;
-participatiile de capital la alte unitati;
- activitatea si rezultatele de ansamblu a sucursalelor, filialelor si altor subunitati
proprii;
- activitatea de cercetare-dezvoltare;
- alte referiri cu privire la activitatea desfasurata care sunt considerate necesare a
fi inscrise in raportul de gestiune.
Bilanturile contabile sunt supuse verificarii si certificarii de catre
cenzori, contabili autorizati sau experti contabili, dupa caz.
Eventualele erori constatate in contabilitate, dupa aprobarea si depunerea
bilantului contabil vor fi corectate in anul in care acestea se constata, bilanturile
contabile ale exercitiilor anterioare nemaiputand fi modificate.
Bilantul contabil anual se pastreaza in arhiva intreprinderii timp de 50 de
ani.
Operatiunea de completare a bilantului consta in prelucrarea si transcrierea
datelor din balanta de verificare finala si din bilantul exercitiului anterior.
Pentru contul de Profit si pierdere datele necesare sunt preluate din
ultima balanta de verificare, numai ca in acest caz sunt preluate rulajele
cumulate ale conturilor de venituri si cheltuieli, adica se prezinta o miscare, o
realizare cumulata a veniturilor si cheltuielilor si a rezultatelor financiare pe anul
respectiv.
Celelalte anexe la bilant se intocmesc in baza datelor din bilant si a
soldurilor analitice din ultima balanta de verificare.
Termenele pentru depunerea bilantului contabil sunt urmatoarele:
- pana la 10 martie, declaratiile agentilor economici care nu au desfasurat
activitate de la data infiintarii pana la 31 decembrie a anului pentru care se
incheie bilantul;
- pana la 31 martie, agentii economici care, potrivit prevederilor Ordinului
Guvernului sunt grupati in categoria contribuabililor mici;
- pana la 15 aprilie, agentii economici care, potrivit prevederilor O.G. sunt
grupati in categoria contribuabililor mari.
Termenele enumerate mai sus vor fi respectate si de unitatile cu personalitate
juridica din sectorul cooperatist si obstesc, care desfasoara activitati economice.

92

93