BIROS A.

ANDREA
Expert contabil
Anul I semestrul II
Analiza diagnostic a intreprinderii
1 (71). S se calculeze marja comercial i valoarea adugat generate de societatea X
despre care se cunosc informaiile financiare dn tabelul de mai jos i s se analizeze
repartiia valorii adugate pe destinaii.
Indicator
Venituri din vnzarea mrfurilor
Producia vndut
Producia stocat
Producia imobilizat
Cheltuieli cu mrfurile
Cheltuieli cu materii prime
Cheltuieli salariale
Cheltuieli cu amortizarea
Cheltuieli cu chirii
Cheltuieli cu dobnzi
Impozit pe profit

u.m.
20000
30000
1000
200
15000
15000
12000
3000
1500
1400
1000

Marja comerciala = veniturile din vanzari de marfuri

cont 707 - sunt evaluate la pret de vanzare, exclusiv reducerile comerciale acordate
ulterior facturarii - si costul de achizitie aferent marfurilor vandute cont 607 - exclusiv reducerile
comerciale primite ulterior facturarii

Marja comerciala = 20000-15000=5000

Valoarea adaugata = Marja comerciala + Productia exercitiului - Consumatia exercitiului

provenind de la terti (din conturile 600-608, exclusiv 607, conturile 61 si 62)

Consumatia exercitiului provenind de la terti corespunde cu notiunea macroeconomica de

consum intermediar si include toate consumurile din exterior, oricare ar fi destinatia lor
functionala (interna):
- cheltuieli cu stocurile din cumparari (materii prime si materiale consumabile);
- cheltuieli cu combustibili, energie si apa;
- cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti (pentru intretinere si reparatii, redevente, locatii
de gestiune si chirii, prime de asigurare, cheltuieli cu studiile si cercetarile, cheltuieli cu
colaboratorii, reclama, publicitatea etc.);
- alte cheltuieli materiale

Consumatia exercitiului provenind de la terti = cheltuieli cu materii prime + cheltuieli cu

chirii + cheltuieli cu dobanzi = 15000+1500+1400 = 17900 lei

Productia exercitiului = Productia vanduta (cont 70 - cont 707) +/- Productia stocata (cont
711) + Venituri din productia de imobilizari (cont 72) = 30000 + 1000+200 =31200 lei

Valoarea adaugata = 5000 + 31200 -17900 =18300lei

Valoarea adaugata reprezinta surplusul de bogatie adaugat prin valorificarea

potentialului uman si contributia sa la realizarea acestei valorii adaugate.
Indicatorul masoara performanta economico-financiara a intreprinderii, indicele de
crestere al valorii adaugate trebuind sa-l depaseasca pe cel al productiei exercitiului si sa fie intro crestere continua
Valoarea adaugata permite masurarea puterii economice a intreprinderii. Acest indicator
reprezinta o valoare adaugata bruta deoarece cheltuielile cu amortizarea nu sunt consumatii din
exterior si, deci, deprecierea capitalului economic (imobilizarilor) nu este luata in considerare,
rezultand o valoare adaugata bruta, care include si amortizarea. Diminuarea valorii adaugate
brute cu amortizarea imobilizarilor aferente exploatarii permite obtinerea valorii adaugate nete.
Audit
2 (100). Cazuri de dezacord cu conducerea ntreprinderii-client.
Auditorul, folosind mijloacele pe care le-a considerat necesare, a constatat o
iregularitate contabil pe care conducerea ntreprinderii refuz s o corecteze. Acest dezacord
poate fi important i s influeneze certificarea. Pot fi, de exemplu, dezacorduri privind:

- insuficiena provizioanelor pentru deprecierile de stocuri i creane;

- stocuri supraevaluate sau subevaluate datorita unor erori n calculul costurilor produciei sau n
determinarea mrimii stocului (cantitilor)
- nerespectarea principiului independenei exerciiului;
- neluarea n considerare a evenimentelor posterioare care confirma sau infirm o situaie
existent la data nchiderii exerciiului;
- neluarea n considerare a principiului prudenei prin supraevaluarea activelor;
- erori n clasarea terilor (clieni inceri meninui ca clieni obisnuii).
Auditorul certific cu rezerv atunci cnd iregularitatea este semnificativ, dar
importana ei nu este suficient pentru a considera c situatiile finciarean nu sunt corecte i
sincere i c nu dau o imagine fidel asupra poziiei i situaiei financiare precum i rezultatului
exerciiului.
Oricare ar fi natura neregularitilor, auditorul i prezint n raport opinia, preciznd:
- natura dezacordului;
- postul i suma respectiv;
- influena asupra rezultatului net

3 (101). Coninutul raportului de audit.

Raportul de audit trebuie sa contina:
- relatia contractuala de executare a misiunii de audit;
- observatiile reiesite din diverse verificari;
- informatiile a caror mentiune n raport este prevazuta expres de lege;
- oferirea garantiei pentru actionari si terti ca un personal calificat a obtinut asigurarea
ca situatiile financiare ofera o imagine fidela, clara si completa pozitiei financiare,
performantelor si situatiei financiare generale a intreprinderii;
- mentiunea ca situatiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit.
Din raportul de audit trebuie sa rezulte n mod clar:
- mentionarea responsabilitatilor pentru auditor si pentru conducerea intreprinderii;
3

- descrierea obiectivelor si natura misiunii de audit;

- situatiile care fac sa apara incertitudini;
- natura si locul observatiilor n raport.

4 (102). Rolul raportului de audit.

Standardul International de Audit (ISA) nr. 700 stabileste procedurile si principiile
fundamentale si modalitatile lor de aplicare cu privire la forma si continutul raportului
auditorului independent emis pe baza concluziilor rezultate din auditarea situatiilor financiare ale
unei entitati (misiunea de baza). Cele mai multe din prevederile acestui standard pot fi adaptate
la rapoartele emise si n cazul unor misiuni de audit diferite de misiunea de baza.
Raportul de audit are un triplu rol:
- instrument de comunicare cu utilizatorii situatiilor financiare emise de entitatea
auditata, respectiv cu publicul, precum si cu actionarii pentru decizii economice;
- instrument de confirmare a ncrederii publicului si actionarilor n situatiilor financiare
prezentate de o entitate;
- instrument de identificare a responsabilitatilor pentru auditor si pentru conducerea
entitatii auditate.
Raspunderea conducerii entitatii auditate se refera la ntocmirea si prezentarea situatiilor
financiare.
Responsabilitatile auditorului sunt de trei naturi:
responsabilitatea de baza; pentru opinia sa n legatura cu situatiile financiare auditate;
responsabilitati secundare care au urmatoarele caracteristici: rezulta din texte de legi,
reglementari diverse sau norme ale organismului profesional; nu necesita tehnici si
proceduri diferite de cele folosite pentru misiunea de audit de baza; nu presupune
exprimarea unei opinii distincte (opinia este implicita ca, de exemplu, raspunsul la
obligatia legala de verificare daca registrele contabile au fost tinute corect si la zi);
responsabilitati aditionale care au urmatoarele caracteristicii: rezulta din texte de legi
si alte reglementari, pot fi abordate tehnici si proceduri care nu sunt obligatorii pentru
misiunea de baza; presupun exprimarea n mod explicit a unei opinii sau concluzii;
raportarea se poate face separat sau poate fi integrata n raportul de audit (n cuprins sau
n anexe la acesta). De exemplu, conformitatea cu unele reglementari specifice (piata de
capital, banci, asigurari etc.) sau raportul asupra controlului intern.
4

5 (103). Rolul i coninutul notei de sintez.

Pentru a permite auditorului sa-si faca o parere definitva asupra situatiilor financiare, este
util sa-si stabileasca o "nota de sinteza" care recapituleaza toate punctele importante ale lucrarii,
care pot avea o incidenta asupra deciziei finale.
Nota de sinteza este stabilita pe o foaie de lucru care presupune:
- o referire la foaia de lucru n care punctul retinut ca important este dezvoltat;
- o descriere sumara a punctului respectiv;
- pozitia auditorului (punctul sau de vedere).
Descrierea punctelor respective se va referi la toate elementele importante ale desfasurarii
lucrarilor si n special la:
- problemele tehnice ntlnite si maniera n care au fost rezolvate;
- punctele n suspensie care necesita primirea unei informatii complementare;
- domeniile care necesita o luare de pozitie si o decizie finala a auditorului;
- o lista a modificarilor propuse, evidentiindu-le pe cele care au fost contabilizate si
separat pe cele care nca nu au fost acceptate de ntreprindere.
Poate fi utila, de asemenea, realizarea unui scurt rezumat al evenimentelor semnificative
care au marcat viata ntreprinderii n timpul exercitiului ca, de exemplu:
- evolutia principalelor elemente din situatiile financiare;
- produse (activitati) noi;
- schimbari n strategia ntreprinderii.
6 (41). Marja net a dobnzii la o banc se calculeaz ca un raport ntre:
a) dobnzi ncasate minus dobnzi pltite i active totale minus active nevalorificate;
b) dobnzi ncasate minus dobnzi pltite i venituri bancare;
c) dobnzi ncasate minus dobnzi pltite i totalul activelor bancare (bilaniere i nebilaniere).

Raspuns:
a) dobnzi ncasate minus dobnzi pltite i active totale minus active nevalorificate;

Marja net din dobnzi (rata veniturilor din dobnzi Rvd sau Rrd) este un indicator de
performanta si se calculeaza ca raport intre venitul net din dobnzi (diferena dintre dobnzi
ncasate i dobnzi pltite) i activele valorificate, respectiv, activul bilantier minus suma
urmatoarelor elemente de activ:
-numerar;
-valoarea mijloacelor fixe si a obiectelor de inventar;
-soldul conturilor de debitori si al celor de decontare;
-alte active.
Activele valorificate, ca noiune, reprezint diferena dintre totalul activului bilanier i
suma urmtoarelor elemente de activ: casa, mijloace fixe, obiecte de inventar, decontri i
debitori, alte active, care nsumate formeaz activele nevalorificate. Conceptele active
valorificate i active nevalorificate se refer la implicarea activului bncii n activitatea de
acordare a creditelor.
O valoare mare a acestui indicator, deci un venit net din dobnzi ct mai mare la acelai
nivel al activelor exprim o activitate profitabil (colectare i redistribuire de capital), deci un
bun management al activelor i pasivelor. De asemenea, o marj net din dobnzi ridicat poate
fi obinut pe seama angajrii n activiti riscante.
Un nivel redus al marjei poate reflecta cheltuieli mari cu dobnzile (dependen de
pasive volatile, pe termen scurt), dar i o atitudine mai prudent a bncii, care conduce la
venituri din dobnzi mai mici.
Marja din dobnzi ridicat este caracteristic bncilor de detaliu (retail), care au o larg
reea de sucursale, filiale, agenii n teritoriu, ce i procur resursele la un pre sczut, n timp ce
bncile cu ridicata (banca central) au o marj mai sczut datorit unui cost al procurrii
fondurilor mai ridicate.

7 (42). Ce rol are raportul de audit asupra situaiilor financiare ale unei bnci:
a) instrument de comunicare, instrument de identificare a responsabilitilor i instrument de
confirmare a ncrederii n situaiile financiare prezentate;
b) instrument de garantare a fidelitii situaiilor financiare n faa publicului;
c) instrument de raportare prevzut prin contractul de prestri de servicii.

Raspuns:
a) instrument de comunicare, instrument de identificare a responsabilitilor i instrument de
confirmare a ncrederii n situaiile financiare prezentate;
Prin continutul sau, raportul de audit financiar poate dobandi un atribut aparte, acela de
document de fundamentare financiara pentru admiterea la cotare.
Scopul raportului de audit asupra situatiilor financiare, conform Standardului de audit nr. 700
( I.S.A. 700 The auditors Report on Financial Statements ) este de a prezenta clar, concis si
sintetic concluziile auditorului cu privire la situatiile financiare, respectarea principiilor si
normelor de reflectare contabila a tuturor operatiunilor patrimoniale si extrapatrimoniale
prezentate in bilant si in afara bilantului, in contul de profit si pierdere, in anexa la bilant.

8 (43). inerea corect i la zi a registrelor contabile ale bncii; aceasta reprezint pentru auditor:
a) o responsabilitate de baz;
b) o responsabilitate secundar;
c) o responsabilitate adiional.
Raspuns:
b) o responsabilitate secundar;
Raspunderea pentru organizarea si tinerea contabilitatii... revine administratorului,
ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii patrimoniului
Regulamentul pentru aplicarea Legii contabilitatii nr. 82/1992
Rspunderea conducerii entitii auditate se refer la ntocmirea i prezentarea situaiilor
financiare.
Responsabilitile auditorului sunt de trei naturi:
-responsabilitatea de baz; pentru opinia sa n legtur cu situaiile financiare auditate;
-responsabiliti secundare care au urmtoarele caracteristici: rezult din texte de legi,
reglementri diverse sau norme ale organismului profesional; nu necesit tehnici i proceduri
diferite de cele folosite pentru misiunea de audit de baz; nu presupune exprimarea unei opinii
distincte (opinia este implicit ca, de exemplu, rspunsul la obligaia legal de verificare dac
registrele contabile au fost inute corect i la zi);
-responsabiliti adiionale care au urmtoarele caracteristicii: rezult din texte de legi
i alte reglementri, pot fi abordate tehnici i proceduri care nu sunt obligatorii pentru misiunea
de baz; presupun exprimarea n mod explicit a unei opinii sau concluzii; raportarea se poate
face separat sau poate fi integrat n raportul de audit (n cuprins sau n anexe la acesta). De
exemplu, conformitatea cu unele reglementri specifice (piaa de capital, bnci, asigurri etc.)
sau raportul asupra controlului intern.

9 (44). n cazul unei opinii fr rezerve, dar cu un paragraf de observaii, acesta se situeaz:
a) naintea paragrafului de opinie;
b) dup paragraful de opinie;
c) ntr-o not anex la raportul de audit.
Raspuns:
b) dup paragraful de opinie;
n unele cazuri, raportul de audit poate fi modificat, adugnd un paragraf de observaii al
crui obiectiv este de a lmuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale, expus de o
manier detaliat n anex. Adugarea unui astfel de paragraf nu afecteaz opinia auditorului;
aceasta se situeaz de preferin dup paragraful de opinie i precizeaz, n general, c acesta nu
constituie o rezerv.
Acest tip de opinie se formuleaz atunci cnd apar elemente care ns nu afecteaz opinia
auditorului; paragraful de observaii se situeaz, de regul, dup paragraful de opinie.
Contabilitate
10 (518). SC GAMA SA inregistreaza factura nr. 1101 primita de la intreprinderea de transport
local, pentru transportul personalului unitatii la si de la locul de munca in valoare de 300 lei,
TVA 24%.
Raspuns
inregistrarea transportului la unitate si de la locul de munca

5311

372

624

300

4426

72

11 (519). Consumul de bilete si tichete de calatorie cu transportul de persoane, pe luna curenta

este de 150 lei.
Raspuns
624

5323

150

12 (579).SC CRISUL SA vinde in numerar marfuri la pretul de vanzare cu amanuntul de 5000

lei, tva inclus in pret.
Raspuns
vanzarea marfurilor in numerar

5311

5000

707

3800

4427

1200

13 (580).Se incaseaza in numerar suma de 200 lei, tva 24%, reprezentand venituri obtinute de SC
TURIST SA din transportul de persoane, pe luna curenta.
Raspuns
incasarea sumei

5311

248

704

200

4427

48

14 (610).Se vinde la bursa un pachet de actiuni, valoarea nominala fiind de 600 lei, iar pretul de
vanzare de 650 lei.
Raspuns
vanzarea actiunilor la bursa

5121

650

503

600

7642

50

15 (611).SC BETA SA acorda un imprumut pe termend e 5 ani, in valoare de 10.000 lei, cu o

dabanda de 20% pe an. Sa se inregistreze dobanda in primul an.
Easpuns
acordarea imprumutului

2672

5121

10.000

763

2000

dobanda in primul an

2678

16 (612).Se vand obligatiuni, la pretul pietei de 1000 lei, valoarea de rambursare 850 lei.
Raspuns
vanzare de obligatiuni

5121

1000

506

850

7642

150

17 (655). SC AVANTUL SA trimite spre prelucrare 90 m tesaturi a 20 lei/m , in valoare de 1800

lei.
In urma prelucrarii se obtin 300 halate. Furnizorul a facturat o manopera de 25 lei/bucata, tva
24%, iar cheltuielile de transport dus-intors sunt de 80 lei, tva 24%, care s-au achitat in numerar.
Costul de achizitie al halatelor.
Raspuns
costul de achizitie al halatelor
1800 + 300 x 25 + 80 = 9380

10

manopera
300 x 25 lei/buc = 7500
7500 x 24% = 1800
cheltuieli de transport 80 lei
80 x 24% = 19.2 lei

total cheltuieli= 7500 + 80 = 7580

total tva = 1800 + 19.2 = 1819.2
total plata 7580 + 1819.2 = 9399.2
trimiterea materialelor la prelucrare
351

301

1800

351

1800

aducerea halatelor
303

18 (656). SC GAMA SA vinde marfuri, factura cuprinzand 100 bucx 6 lei/ buc = 600 lei, TVA
24%.
Ambalajele care insotesc marfa : 100 bucx 0.15 lei/buc=15 lei, se expediaza pw baza avizului de
insotire. La termenul prevazut clientul restituie 90 bucati ambalaje.Se factureaza ambalajele
nerestituite.
Raspuns
vanzare marfuri
4111

744

707

600

4427

144

381

15

358

13.5

expedierea ambalajelor
358

primirea ambalajelor
381

11

facturarea ambalajelor nerestituite

4111

1.86

708

1,5

4427

0,36

descarcarea gestiunii
608

358

1,5

19 (657). SC OMEGA SA inregistreaza un prejudiciu cauzat prin efractie de catre autori

necunoscuti in valoare de 12.000 lei , adaos comercial 20%, tva 24%.
Dupa expirarea termenului de prescriptie ( 3 ani), daca prejudiciu nu a fost recuperat, se va
scadea creanta fata de debitorii diversi , dupa care se va inregistra in contul in afara bilantului
8034 Debitori scosi din activ si urmariti in continuare.
Raspuns
inregistrarea lipsei
%

371

17.856

473

12.000

378

2.400

4428

3.456

imputarea lipsei
461

17.856

7588

14.400

4427

3.456

nerecuperarea lipsei
654

461

17.856
12

inregistrarea in contul in afara bilantului 8034

8034

17.856

20 (702). La nceputul exerciiului N, s-a dat n funciune un utilaj n valoare de 20.000 u.m. n
anul N, amortizarea contabil a fost de 2.000 u.m., iar amortizarea fiscal, de 2.800 u.m. Cota de
impozit pe profit n vigoare n anul N: 16%. Pn la nchiderea exerciiului N nu au aprut
reglementri privind modificarea cotei de impozit pentru exerciiul viitor.
S se calculeze impozitul amnat la nchiderea exerciiului N n conformitate cu IAS 12
Impozitul pe profit.
Raspuns
Valoarea contabila a activului la 31.12.N = 20.000 u.m. - 2.000 u.m. 18.000 u.m.
Baza de impozitare a activului la 31.12.N = 20.000 u.m. - 2.800 u.m. 17.200 u.m.
Diferenta temporara impozabila = 18.000 u.m. - 17.200 u.m. 800 u.m.
Pasivul de impozit amanat care trebuie inregistrat in exercitiul N: 16% x 800 u.m. = 128 u.m.

21 (703). La 31.12.N, societatea are o datorie privind dobnzile de pltit de 1.000 u.m.
Presupunem c din punct de vedere fiscal dobnzile sunt deductibile n exerciiul financiar n
care genereaz fluxuri de trezorerie. n decembrie N, a aprut o reglementare conform creia,
ncepnd cu 01.01.N+1, cota de impozit pe profit va crete de la 30% la 35%.
S se calculeze impozitul amnat la nchiderea exerciiului N, n conformitate cu IAS 12
Impozitul pe profit.
Raspuns
Valoarea contabila a datoriei
Baza de impozitare a datoriei
Diferenta temporara deductibila

l .000 u.m.
0 u.m.
l .000 u.m.

Activul de impozit amanat care trebuie inregistrat in exercitiul N: 35% x 1.000u.m. = 350u.m.
22 (758). O ntreprindere romneasc a cumprat de la un furnizor strin, la 25 octombrie N,
mrfuri n valoare de 50.000 euro. Decontarea contravalorii mrfurilor a fost efectuat la 25
ianuarie N+1. ntreprinderea i nchide conturile sale la 31 decembrie N.
13

Cursul monedei europene a suportat urmtoarea evoluie:

la 25 octombrie N: 3 lei;
la 31 decembrie N: 2,9 lei;
la 25 ianuarie N+1: 3,2 lei.
S se prezinte nregistrrile n contabilitatea societii romneti.
Raspuns
la 25 octombrie N, cumprarea stocului de mrfuri (50.000 euro x
3 lei/euro):

371

401

150.000 lei

la 31 decembrie N, datoria fa de furnizori este de 50.000 euro x 2,9 lei/euro = 145.000 lei i
recunoaterea ctigului din diferene de curs (50.000 euro x 0,1 lei/euro):
401

765

5.000 lei

la 25 ianuarie N+l, plata furnizorului (50.000 euro x 3,2 lei/euro) i recunoaterea unei pierderi
din diferene de curs (50.000 euro x 0,3 lei/ euro):
%
401
665

512

160.000 lei
145.000 lei
15.000 lei

23 (759). La 1 septembrie N, societatea romneasc M a acordat un mprumut de 2.000.000

franci filialei sale elveiene F. Acest mprumut are, de fapt, caracterul unei finanri permanente.
Cursul monedei elveiene a suportat urmtoarea evoluie:
la 1 septembrie N: 3 lei/franc;
la 31 decembrie N: 3,1 lei/franc.
S se prezinte nregistrrile n contabilitatea societii M la 1 septembrie i la 31 decembrie N.
Raspuns

la l septembrie N, acordarea mprumutului (2.000.000 franci x 3 lei/franc):

167

5121

6.000.000 lei

14

la 31 decembrie N, creanele sunt de 2.000.000 franci x 3,1 lei/franc = 6.200.000 lei si

recunoaterea diferenelor de curs (2.000.000 franci x O,l lei/franc):
167

765

200.000 lei

24 (810). Care sunt condiiile i aspectele metodologice eseniale privind efectuarea compensrii
lipsurilor cu eventualele plusuri constatate la inventariere, potrivit normelor n domeniu?
Raspuns
La stabilirea valorii debitului, n cazurile n care lipsurile n gestiune nu sunt considerate
infraciuni, se va avea n vedere posibilitatea compensrii lipsurilor cu eventualele plusuri
constatate, dac sunt ndeplinite urmtoarele condiii:
a) existena riscului de confuzie ntre sorturile aceluiai bun material din cauza asemnrii
n ceea ce privete aspectul exterior: culoare, desen, model, dimensiuni, ambalaj sau alte
elemente;
b) diferenele constatate n plus sau n minus s priveasc aceeai perioad de gestiune
i aceeai gestiune.
La stabilirea valorii de imputare nu se vor avea n vedere ajustrile pentru depreciere
constatate.
Nu se admite compensarea n cazurile n care s-a fcut dovada c lipsurile constatate la
inventariere provin din sustragerea sau din degradarea bunurilor respective din cauza vinoviei
persoanelor care rspund de gestionarea acestor bunuri. Listele cu sorturile de produse, mrfuri,
ambalaje i alte valori materiale care ntrunesc condiiile decompensare datorit riscului de confuzie
se aprob anual de ctre administratori, respectiv de ctre ordonatorii de credite. Aceste liste
sunt de uz intern, fiind numai la dispoziia administratorului unitii, respectiv a ordonatorilor de
credite. Compensarea se face pentru cantiti egale ntre plusurile i lipsurile constatate, n cazul n
care cantitilesorturilor supuse compensrii la care s-au constatat plusuri sunt mai mari dect
cantitile sorturilor admise la compensare la care s-au constatat lipsuri, se va proceda la stabilirea
egalitii cantitative prin eliminarea din calcul a diferenei n plus. Aceast eliminare se face ncepnd cu sorturile care au preurile unitare cele mai sczute, n ordinea crescnd.
n cazul n care cantitile sorturilor supuse compensrii la care s-au constatat lipsuri sunt mai
mari dect cantitile sorturilor admise la compensare la care s-au constatat plusuri, se va proceda,
de asemenea, la stabilirea egalitii cantitative prin eliminarea din calcul a cantitii care depete
totalul cantitativ al plusurilor. Eliminarea se face ncepnd cu sorturile care au preurile unitare
cele mai sczute, n ordine crescnd.
Pentru valorile materiale la care sunt acceptate sczminte, n cazul compensrii
lipsurilor cu plusurile stabilite la inventariere, scz-mintele se calculeaz numai n situaia n
care cantitile lips sunt mai mari dect cantitile constatate n plus.
n aceast situaie, cotele de sczminte se aplic n primul rnd la valorile materiale la care s-au
constatat lipsurile. Dac n urma aplicrii sczmintelor respective mai rmn diferene cantitative
n minus, cotele de sczminte se pot aplica i asupra celorlalte valori materiale admise n
compensare la care s-au constatat plusuri sau la care nu au rezultat diferene.
15

Diferena stabilit n minus n urma compensrii i aplicrii tuturor cotelor de sczminte,

reprezentnd prejudiciu pentru unitate, se recupereaz de la persoanele vinovate, n conformitate cu
dispoziiile legale. Normele de sczminte nu se aplic anticipat, ci numai dup constatarea
existenei efective a lipsurilor i numai n limita acestora. De asemenea, normele de sczminte
nu se aplic automat, aceste normefiind considerate limite maxime.
Pentru pagubele constatate n gestiune rspund persoanele vinovate de producerea lor.
Imputarea acestora se va face la valoarea de nlocuire, aa cum a fost definit n normele n
vigoare. Ajustrile constituite cu ocazia inventarierii pentru deprecierile constatate i
pentru riscurile i cheltuielile viitoare nu sunt deductibile fiscal, cu excepiacelor prevzute n
reglementrile legale n vigoare. Rezultatele inventarierii trebuie nregistrate att n evidena
tehnico-operativ, ct i n contabilitate, n termen de cel mult 5 zile de la data
terminrii operaiunilor de inventariere.
Pe baza registrului-inventar i a balanei de verificare se ntocmete bilanul contabil, ale
crui posturi, n conformitate cu art. 28 din Legea contabilitii, trebuie s corespund cu datele
nregistrate n contabilitate, puse de acord cu situaia real a elementelor patrimoniale stabilite pe
baza inventarului.
Comisia de inventariere stabilete caracterul plusurilor, lipsurilor i deprecierilor constatate i
propune modul de regularizare a diferenelor de inventariere. In cazul n care lipsurile nu sunt
considerate infraciuni, se poate avea n vedere posibilitatea compensrii lipsurilor cu
plusurile constatate, dac sunt ndeplinite urmtoarele condiii:
1.
s existe riscul de confuzie ntre costurile aceluiai bun material;
2.
diferenele constatate n plus sau n minus s priveasc aceeai perioad de gestiune i
aceeai gestiune.
25 (811). Care sunt lucrrile premergtoare (preliminare) ntocmirii situaiilor financiare anuale?
Raspuns
1. intocmirea balanei conturilor inainte de inventariere;
2. Inventarierea general a patrimoniului;
3. Contabilitatea operaiilor de regularizare, cuprinzand:
a) diferenele de inventar;
b) amortizrile;
c) ajustrile pentru deprecieri;
d) provizioanele;
e) diferenele de curs valutar;
f) delimitarea in timp a cheltuielilor i veniturilor;
4. Determinarea rezultatului exerciiului i distribuirea profitului sau finanarea pierderilor.

26 (856). n vederea achiziionrii unor elemente de mobilier sunt efectuate mai multe operaii i
nregistrri contabile, dup cum urmeaz:
a) acordarea unui avans de 10% n numerar pe baza antecalculaiei efectuate de furnizor de
20.000 lei;

16

b) recepionarea bunurilor facturate de ter, n care este consemnat preul de vnzare de 21.000
lei, TVA 24%;
c) diminuarea obligaiei fa de furnizor cu avansul acordat anterior i subscrierea unui bilet la
ordin pentru diferena rmas;
d) decontarea la scaden a biletului la ordin subscris.
Cum se nregistreaz n contabilitate aceste operaii?

Raspuns
a) Acordarea avansului pentru achizitia mobilierului:
%

5121 lei

2.480 lei

232

2.000 lei

4426

480 lei

b) Receptia mobilierului:
%

404

214

26.040 lei
21.000 lei

4426

5.040 lei

c) Diminuarea obligatiei si subscrierea biletului la ordin:

404 =

%
232
4426
405

26.040 lei
2.000 lei
480 lei
23.560 lei

d) Decontarea biletului la ordin:

405 =

5121

23.560 lei

27 (857). Cum se nregistreaz n contabilitate urmtoarele operaii effectuate ce privesc

achiziionarea de materii prime:
a) acordarea unui avans n numerar n valoare de 2.000 lei, TVA 24%;
17

b) cheltuielile de transport sunt facturate de o unitate specializat la tariful de 400 lei, TVA 24%;
c) recepionarea materiilor prime avnd n vedere c valoarea aferent cantitii totale livrate este
de 10.000 lei, iar furnizorul acord un rabat pentru defecte de calitate de 2%;
d) decontarea dintr-un acreditiv a diferenei datorate furnizorului.
Raspuns
a) Acordarea avansului pentru achizitia de materii prime:
%

5121

4091

2.480 lei
2.000 lei

4426

480 lei

b) Cheltuielile de transport facturate de o unitate specializata:

%

401

496 lei

301

400 lei

4426

96 lei

c) receptia materiilor prime:

Pret de cumparare 10.000 lei
Rabat 200 lei
Net comercial

9.800 lei

Tva 2352
Total factura
%

12.152 lei
=

401

12.152 lei

301

9.800 lei

4426

2.352 lei

18

d) Decontarea din acreditiv a diferentei datorate:

Total datorie = 496 lei + 12.152 lei = 12.648 lei
Diferenta de plata = 12.648 lei - 2.480 lei avans = 10.168 lei
Deschiderea acreditivului:
581 = 5121

10.168 lei

5411 =

581

10.168 lei

401

Plata :
%

12.648 lei

4091

2.000 lei

4426
5411

480 lei
10.168 lei

28 (915). S se stabileasc fluxurile de numerar pentru activitile de exploatare ale unei societi
n condiiile urmtoare: rezultatul contabil naintea impozitrii i a elementelor extraordinare
10.000 lei, cheltuieli cu amortizarea 2.000 lei, venituri din provizioane 500 lei, venituri din
plasamente 300 lei, creterea stocurilor de materii prime 1.500 lei, scderea stocurilor de mrfuri
300 lei, scderea conturilor de creane clieni 1.300 lei, creterea conturilor de datorii la furnizori
200 lei, impozit pe profit pltit 1.000 lei.
Raspuns
Rezultatul contabil inaintea impozitrii si a elementelor extraordinare 10.000
+ cheltuieli cu amortizarea 2000 - venituri din provizioane 500 -venituri din plasamente 300
- creterea stocurilor de materii prime 1500 + scderea stocurilor de mrfuri 300 +
scderea conturilor de creane clieni 1300+ creterea conturilor de datorii la furnizori 200
- impozit pe profit pltit 1000 = 10.500

19

Evaluarea intreprinderilor
29 (31). Diagnosticul comercial urmreste determinarea:
a) raporturilor dintre ntreprindere si mediul su exterior socialeconomic;
b) pietei si a locului ocupat de ntreprindere pe aceast piat;
c) nivelul calitativ al produselor si serviciilor sau al lucrrilor executate de ntreprindere.
Raspuns
b) pietei si a locului ocupat de intreprindere pe aceasta piata;
Obiectivul de baza al diagnosticului comercial consta in estimarea pietei actuale si
potentiale a intreprinderii si a locului ei pe piata. In cadrul diagnosticului comercial se
recomanda a fi abordate urmatoarele aspecte esentiale: piata, produsele/serviciile, pretul,
promovarea.

30 (47). Care este valoarea activului net corijat al unei ntreprinderi care, dup reevaluarea
bunurilor, prezint urmtoarea situatie patrimonial: capital social 3.000.000; imobilizri
8.000.000; stocuri 20.000.000; creante 15.000.000; rezerve 500.000; profit 1.000.000; diferente
din reevaluare 14.000.000; disponibilitti 500.000; obligatii nefinanciare 25.000.000; instalatii
luate cu chirie 10.000.000:
a) 43.500.000;
b) 18.500.000;
c) 28.500.000.
Raspuns
B 18.500.000
ANC reprezint valoarea patrimonial a intreprinderii i red excedentul bunurilor i creanelor
fa de datoriile i obligaiile unitii (pasivul exigibil).
ANC= Active corectate - Datorii corectate
= (imobilizari + stocuri + creante +disponibilitati) obigatii nefinanciare
= 43.500.000 -25.000.000
= 18.500.000

20

Expertize contabile

31 (22). Care este diferena dintre expertul contabil i economistul salariat; dar ntre contabilul
autorizat i contabilul salariat?
Raspuns
Expertul contabil este persoana care a dobndit aceast calitate, n condiiile O.G. nr. 65/1994,
avnd competena profesional de a verifica i de a aprecia modul de organizare i de conducere
a activitii economico-financiare i de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societilor
comerciale i de a verifica legalitatea bilanului contabil i a contului de profit i pierdere.
Prin urmare, ne gsim n faa unei arii de competene mult mai largi fa de cea a unui economist;
economistul fiind subordonat unui ef ierarhic i executnd atribuiile specifice fiei postului su.
De asemeni, economistul este specializat n multe domenii: turism, servicii, marketing,
management, planificare, salarizare, financiar-contabil, etc.
Expertul contabil este un economist, absolvent al specializrii financiar-contabile, independent
fa de societatea comercial. El nu primete, pentru lucrrile executate, un salariu, ci un
onorariu prevzut prin contractul ncheiat cu referire la misiunea sa. Contabilul autorizat este
persoana care a dobndit aceast calitate n condiiile O.G. nr. 65/1994 i are capacitatea de a ine
contabilitatea i de apregti lucrrile necesare ntocmirii situaiilor financiare. Contabilul
autorizat, ca i expertul contabil, este un profesionist independent, nesalarizat de o entitate
economic.
Contabilul salarizat este subordonat efului ierarhic i execut sarcinile ce i revin din fia
individual a postului. Rareori, n cazul unei ntreprinderi mari, mijlocii, execut toate lucrrile
contabile. De regul, este specializat pe un sector al contabilitii.
Ca i economistul salariat, contabilul salariat rspunde fa de calitatea lucrrilor executate,
putnd fi stimulat ori penalizat de eful ierarhic sau la propunerea acestuia. Expertul contabil,
contabilul autorizat, chiar dac sunt independeni, rspund civil i penal fa de ntreprindere. De
asemenea, ei pot pierde ntreprinderea de client i, prin aceasta, sursa de venit.
n schimb, economistul i contabilul, salariai, pierd cu greu postul n urma unor proceduri
anevoioase.
-

Este n discuie starea de salariat al unei firme al unui cabinet de experi contabili sau
de contabili autorizai;
Trebuie fcut distincia ntre auditorii interni i cei externi, prin prisma
independenei;
Economistul, contabilul profesionist salariat sunt angajai n industrie, comer,
sectorul public, nvmnt .a.;
Contabilul profesionist lucreaz independent (inclusiv practicieni individuali,
parteneri sau corporaie) n industrie, comer, sectorul public, nvmnt .a. i este
membru al unei orgnizaii afiliate IFAC.
21

32 (17). Care sunt principiile deontologice dup care se ghideaz expertul contabil n efectuarea
expertizelor contabile judiciare i extrajudiciare?
Raspuns
Principiile deontologice fundamentale, crora trebuie s li se supun profesionistul contabil,
inclusiv expertul contabil, sunt explicit definite n Codul privind conduita etic i profesional a
experilor contabili i a contabililor autorizai din Romnia (aprobat prin Hotrrea nr. 1/1995 a
Conferinei Naionale a Experilor Contabili i Contabililor Autorizai).Ele sunt:
-

Integritate,
Obiectivitate,
Independen,
Secretul profesional,
Respectarea normelor tehnice i profesionale,
Competen profesional,
Comportare deontologic.

33 (12). Cum procedeaz expertul contabil verificator privind ndeplinirea atribuiilor sale?
Raspuns
n activitatea lor de verificare a rapoartelor de expertiz contabil judiciar, experii contabili
verificatori trebuie s urmreasc dac:
-

n elaborarea lucrrii, experii contabili autori au respectat n totalitate prevederile

Normei profesionale nr. 35/2000;
- obiectivele stabilite au fost tratate corespunztor, iar rspunsurile date au fost
susinute prin acte i documente care au legtur cu cauza;
- autorii lucrrii nu s-au ndeprtat de tiina contabilitii, procednd la ncadrri
juridice ale faptelor sau la efectuarea de operaiuni i lucrri care presupun alte
cunotine dect cele contabile;
- autorii lucrrii au respectat prevederile Codului etic naional al profesionitilot
contabili.
De asemenea trebuie s analizeze opiniile separate sau rapoartele experilor contabili consilieri
ai prilor, urmrind aceleai obiective ca n cazul raportului de expertiz contabil propriu-zis.
Folosind exclusiv legea, tiina contabilitii i Normele profesionale, expertul contabil
verificator solicit autorilor lucrrilor de expertiz contabil s i le revad, n funcie de
observaiile fcute, procednd diferit:
-

dac nu sunt observaii sau dac lucrrile sunt refcute, expertul contabil verificator
va aplica pe prima pagin a lucrrilor analizate tampila dreptunghiular de verificare,
va semna i va aplica tampila filialei.
22

Dac sunt observaii, iar rapoartele de expertiz contabil judiciar nu sunt refcute n
spiritul observaiilor expertului contabil verificator, acesta trebuie s ntocmeasc un
referat cu constatrile i observaiile sale, pe care s-l ataeze, n original, raportului
de expertiz judiciar ce urmeaz a fi depus organului judiciar care a solicitat
expertiza, spre informarea i decizia acestuia.

Fiscalitate

34 (15). Cum se stabilesc plile anticipate de impozit n cazul veniturilor realizate de persoanele
fizice din cedarea folosinei bunurilor?
Raspuns

Contribuabilii care realizeaz venituri din cedarea folosinei bunurilor, au obligaia ca n termen
de 15 zile de la nceperea activitii, s nregistreze contractele de nchiriere la organele fiscale n
raza crora i au domiciliul fiscal i s depun formularul 220 Declaraia privind venitul
estimat. n urma prelucrrii acestei declaraii, se emite Decizia de impunere pentru pli
anticipate pentru perioada urmatoare, n baza creia contribuabilii datoreaz plai anticipate n
contul impozitului pe venit ctre bugetul de stat, care se efectueaz n 4 rate egale, pn la data
de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru.
Plile anticipate se stabilesc de organul fiscal astfel: pe baza contractului ncheiat ntre
pari prin aplicarea cotei forfetare de 25% sau pe baza veniturilor determinate potrivit datelor din
contabilitatea n partid simpl, potrivit opiunii. n cazul n care, potrivit clauzelor contractuale,
venitul din cedarea folosinei bunurilor reprezint echivalentul n lei al unei sume n valut,
determinarea venitului anual estimat se efectueaz pe baza cursului de schimb al pieei valutare,
comunicat de Banca Naional a Romniei, din ziua precedent celei n care se efectueaz
impunerea.
Excepie! Pentru veniturile din arendare, nu se depune formularul 220 i nu se fac pli
anticipate n cursul anului, iar impozitul anual se stabilete pe baza formularului 200 Declaraie
privind veniturile realizate din Romnia.

35 (10) O societate care comercializeaz fructe suport o pierdere pe parcursul transportului de

5.000 lei din totalul cantitii aprovizionate, n valoare de 42.000 lei. Diferen a rmas a fost
vndut la un pre de 70.000 lei. Care este limita de perisabilitate?
Raspuns
23

Inregistrarea pierderii
607 = 371

5.000 lei

Limita de perisabiliti = 0,5% * 42.000 = 2.100 lei

Perisabiliti nedeductibile fiscal = 5.000 2.100 = 2.900 lei
TVAaferent = 24% * 2.900 = 696 lei
635 = 4427

696

Total cheltuieli nedeductibile = 2.900 + 696= 3.596 lei

36 (12). S se determine acciza pentru o cantitate de 20.000 sticle de alcool etilic a 0,5 litri
fiecare ce are o concentraie alcoolic de 93%. Acciza unitar i cursul de schimb sunt cele
prevzute de codul fiscal.
Raspuns
Acciza specifica pentru alcool cu concentratie de 100% este de 750 lei.
20.000 sticle a 0.5l/sticla = 100hl
Cursul de schimb = 4.2655 lei/euro
Acciza = Concentratia alcoolica x Acciza specifica x Cursul de schimb x Cantitatea in hectolitri
Acciza = 93% x 750 x 4.2655 x 100 = 297.518,62 lei

Organizarea auditului intern si controlul intern al intreprinderii

37 (20). Elaborare politici si proceduri contabile. Studiu de caz:societatea de productie.

Raspuns
Politicile contabile dezvoltate de catre persoana/persoanele care conduc contabilitatea societatii
trebuie aprobate de administratori. Politicile contabile reprezinta principiile, bazele, conventiile,
regulile si practicile specifice aplicate de o entitate la intocmirea si prezentarea situatiilor
financiare anuale. Administratorii entitatii trebuie sa aprobe politici contabile pentru operatiunile
derulate, inclusiv proceduri proprii pentru situatiile prevazute de legislatie. Politicile contabile se
elaboreaza avand in vedere specificul activitatii, de catre specialisti in domeniul economic si
tehnic, cunoscatori ai activitatii desfasurate si ai strategiei adoptate de entitate.
24

Politicile contabile se dezvolta de regula sub forma unui manual de politici contabile. Acesta este
utilizat in mod curent de catre persoanele care conduc contabilitatea entitatii in vederea
identificarii tratamentelor contabile prevazute pentru diferite tipuri de operatiuni. De asemenea,
politicile contabile ale entitatii trebuie sa fie facute cunoscute utilizatorilor situatiilor financiare
anuale pentru ca acestia sa poata identifica tratamentul contabilaplicat diverselor operatii si sa
poata identifica modificarea politicilor contabile intervenite in cursul timpului.
Politicile contabile trebuie aplicate cu consecventa de la un exercitiu financiar la altul.
Schimbarea politicii contabile este permisa atunci cand se modifica legislatia in vigoare
aplicabila sau la initiativa entitatii.
Modificarea de politica contabila la initiativa entitatii poate fi determinata de contextul
economico-financiar in care aceasta isi desfasoara activitatea, posibilitatea de a obtine informatii
mai credibile si mai relevante.
In cazul modificarii unei politici contabile, se mentioneaza in notele explicative natura
modificarii politicii contabile, precum si motivele pentru care aplicarea noii politici contabile
ofera informatii mai relevante si credibile, pentru ca utilizatorii sa poata aprecia daca noua
politica contabila a fost aleasa in mod adecvat, efectul modificarii asupra rezultatelor raportate
ale perioadei si tendinta reala a rezultatelor activitatii entitatii. Modificarea politicilor contabile
poate fi efectuata numai de la inceputul unui exercitiu financiar.

Studiu de caz

Societatea Anda SRL, avand ca obiect de activitate productia si vanzarea de mobilier pentru
studiouri de inregistrare, intocmeste manualul politicilor contabile.

Manualul politicilor contabile al SC Anda SRL

Societatea aplica prevederile Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a CEE,
parte componenta a Directivelor europene aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr.
3055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare. Politicile contabile cuprinse in acest
manual au fost elaborate in conformitate cu prevederile Ordinului ministrului finantelor publice
nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.
Politicile contabile au ca principal obiectiv furnizarea de informatii care sa indeplineasca
cerintele calitative stabilite prin reglementarile contabile si anume sa fie: inteligibila, relevanta,
credibila si comparabila.
-Politicile contabile respecta principiile contabile general admise.
-Contabilitatea este condusa in lei, iar pentru operatiunile in valuta in lei si valuta.

25

-Situatiile financiare anuale sunt intocmite utilizand politicile contabile din acest manual, in
limba romana si in lei.

1.Exercitiul financiar
Exercitiul financiar al SC Anda SRL este anul calendaristic.
2. Prezentarea activelor ca active imobilizate sau ca active circulante
Activele imobilizate sunt acele active achizitionate sau produse de societate, generatoare de
beneficii economice viitoare si detinute pe o perioada mai mare de un an, care au o valoare
initiala mai mare de 1.800 lei (valoarea se stabileste de catre entitate si poate fi diferita de
valoarea stabilita in scopuri fiscale).

3. Imobilizarile necorporale
Cheltuielile de constituire ale societatii se imobilieaza in categoria imobilizarilor necorporale.
Cheltuielile ocazionate de infiintarea societatii se amortizeaza liniar pe o perioada de 2 ani.
Cheltuielile ulterioare efectuate cu o imobilizare necorporala dupa cumpararea acesteia se
inregistreaza in conturile de cheltuieli atunci cand sunt efectuate.
Metoda de amortizare - imobilizarile necorporale se amortizeaza prin metoda lineara.
Durata de viata a imobilizarilor necorporale este de 3 ani.
Ajustari pentru pierderi din depreciere - la data bilantului are loc inventarierea imobilizarilor
necorporale. Eventualele diferente constatate intre valoarea de inventar si valoarea contabila neta
a imobilizarii respective se inregistreaza ca si pierdere din depreciere pe seama conturilor de
cheltuieli corespunzatoare atunci cand valoarea contabila este mai mare decat valoarea de
inventar.Aceste pierderi din depreciere se reiau pe venituri ulterior, la incetarea conditiilor care
au condus la recunoasterea lor.

4. Imobilizarile corporale
Recunoasterea initiala - imobilizarile corporale sunt recunoscute initial la costul de achizitie sau
de productie.
Cheltuielile ulterioare - cheltuielile ulterioare aferente unei imobilizari corporale trebuie
recunoscute drept cheltuieli in perioada in care au fost efectuate.
Cheltuielile ulterioare efectuate asupra cladirilor care au ca efect renovarea acestora in procent
mai mare de 40%, care au ca rezultat cresterea gradului de confort si cresterea beneficiilor
obtinute se recunosc ca o componenta a activului renovat si majoreaza valoarea acestuia.

26

Amortizarea - societatea utilizeaza metoda de amortizare liniara.

Durata de viata - se stabilesc urmatoarele durate de viata:
Cladiri: 20 ani
Autoturisme: 5 ani
Alte dispozitive specifice: conform catalog

Evaluarea la data bilantului - imobilizarile corporale sunt reevaluate la un interval de 3 ani.

Reevaluarea se efectueaza de catre evaluatori autorizati.
In exercitiile financiare in care nu se efectueaza reevaluari (intre doua evaluari) imobilizarile
sunt prezentate in situatiile financiare anuale la:
-valoarea justa de la data ultimei reevaluari ;
- amortizarea cumulata ;
- ajustarile pentru pierderi din depreciere cumulate.
Tratamentul amortizarii la reevaluare - amortizarea cumulata pana la data cand se efectueaza
reevaluarea este eliminata din valoarea activului.

5. Rezerva din reevaluare

Plusul sau minusul rezultat din reevaluarea imobilizarilor corporale se reflecta in creditul sau
debitul contului 105 aRezerve din reevaluare. Evidentierea rezervelor din reevaluare trebuie
efectuata pe fiecare imobilizare corporala in parte si pe fiecare operatiune de reevaluare care a
avut loc.
Surplusul din reevaluare inclus in rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul direct in
rezerve la scoaterea din evidenta prin cedare sau casare a activului pentru care s-a constituit
rezerva din reevaluare.

6. Stocurile
Evaluarea initiala - sunt inregistrate initial la costul de achizitie al acestora.
Costul de achizitie se determina ca suma a pretului de cumparare, taxele nerecuperabile,
cheltuielile de transport, manipulare si alte cheltuieli direct atribuibile achizitiei bunurilor
respective.
27

Reducerile comerciale acordate de furnizor si inscrise pe factura de achizitie reduc pretul de

achizitie al bunurilor.
Reducerile comerciale primite ulterior facturarii, indiferent de perioada la care se refera, se
evidentiaza distinct in contabilitate in conturi de cheltuieli corespunzatoare, pe seama conturilor
de terti.
Evaluarea la data bilantului. La data bilantului stocurile sunt evaluate la cea mai mica valoare
dintre valoarea contabila si valoarea realizabila neta (valoarea de inventar).
In cazul in care valoarea realizabila neta este mai mica decat valoarea contabila, valoarea
stocurilor se diminueaza pana la nivelul valorii realizabile nete, prin constituirea unei ajustari
pentru depreciere.
Evaluarea la iesirea din gestiune. Pentru determinarea costului de iesire al stocurilor se foloseste
metoda FIFO.

7. Creantele
Creantele sunt inregistrate la valoarea probabila de incasare. Pentru creantele a caror scadenta a
fost depasita cu 6 luni, la data bilantului se recunosc ajustari pentru deprecierea creantelor.
Creantele in valuta se inregistreaza la cursul comunicat de BNR de la data facturarii.
Evaluarea creantelor in valuta, precum si a celor cu decontare in lei in functie de cursul unei
valute se face lunar la cursul comunicat de BNR, eventualele diferente favorabile sau
nefavorabile se inregistreaza la venituri sau cheltuieli financiare, dupa caz.

8. Fondurile nerambursabile
Fondurile nerambursabile primite se reflecta in categoria subventiilor aferente activelor sau
aferente veniturilor, in functie de natura lor.
Recunoasterea la venituri: subventiile se recunosc, pe o baza sistematica, drept venituri ale
perioadelor corespunzatoare cheltuielilor aferente pe care aceste subventii urmeaza sa le
compenseze.In cazul subventiilor aferente activelor, fondurile nerambursabile se inregistreaza pe
venituri lunar, concomitent cu inregistrarea amortizarii activului respectiv.Determinarea sumei
anuale care se reia la venituri se face prin raportarea fondurilor primite/durata de viata a activului
achizitionat (ani).
Subventiile pentru venituri se inregistreaza in contabilitate ca venit amanat.Venitul amanat se
inregistreaza in contul de profit si pierdere pe masura inregistrarii cheltuielilor.
Pentru determinarea sumei care se recunoaste la venituri se calculeaza procentul de executie al
proiectului la sfarsitul perioadei, dupa urmatoarea formula:

28

% de executie = cheltuieli aferente proiectului suportate de la inceputul perioadei pana in

prezent/cheltuieli totale necesare proiectului (fonduri nerambursabile + fonduri proprii)
Suma de recunoscut la venituri aferente perioadei de la inceputul proiectului pana in prezent se
determina astfel :
procentul de executie determinat x valoarea totala a venitului amanat (fonduri nerambursabile)
Suma de recunoscut la venituri ale perioadei (lunii) se determina ca:
venit aferent perioadei de la inceputul proiectului pana in prezent - venituri recunoscute deja

9. Costul indatorarii
Recunoasterea costului indatorarii
Costul indatorarii se recunoaste ca si cheltuiala in contul de profit si pierdere atunci cand este
suportat.

10. Instrumente financiare pe termen scurt

Recunoasterea initiala. La intrarea in entitate, investitiile pe termen scurt se evalueaza la costul
de achizitie, prin care se intelege pretul de cumparare, sau la valoarea stabilita potrivit
contractelor.
Evaluarea la iesirea din entitate. La iesirea din gestiune a investitiilor pe termen scurt se aplica
metoda FIFO (primul intrat primul iesit).

11. Repartizarea profitului

Rezultatul definitiv al exercitiului financiar se stabileste la inchiderea acestuia si reprezinta
soldul final al contului de profit si pierdere. Repartizarea profitului se inregistreaza in
contabilitate pe destinatii, dupa aprobarea situatiilor financiare anuale. Repartizarea profitului se
efectueaza in conformitate cu prevederile legale in vigoare. Evidentierea in contabilitate a
destinatiilor profitului contabil se efectueaza dupa adunarea generala a actionarilor sau
asociatilor care a aprobat repartizarea profitului, prin inregistrarea sumelor reprezentand
dividende cuvenite actionarilor, rezerve si alte destinatii, potrivit legii.
Pierderea contabila reportata se acopera din profitul exercitiului financiar si cel reportat, din
rezerve si capital social, potrivit hotararii adunarii generale a actionarilor sau asociatilor, cu
respectarea prevederilor legale.

12. Corectarea erorilor contabil

29

Corectarea erorilor se efectueaza la data constatarii lor. Corectarea erorilor aferente exercitiului
financiar curent se efectueaza pe seama contului de profit si pierdere.
Stornarea operatiunilor contabile aferente exercitiului financiar curent se efectueaza in rosu prin
corectarea cu semnul minus a operatiunii initiale.
Corectarea erorilor aferente exercitiilor financiare precedente atat a celor semnificative cat si a
celor nesemnificative se efectueaza pe seama rezultatului reportat.

13. Inventarierea
Perioada. Inventarierea anuala se efectueaza in perioada 3-6 ianuarie a fiecarui an. Rezultatele
inventarierii se reflecta in situatiile financiare ale exercitiului incheiat la 31 decembrie.
Comisia de inventariere este formata din 3 persoane, un inginer, un economist si un maistru, din
care una din persoane este numita presedinte al comisiei. Nominalizarea persoanelor in comisia
de inventariere se face prin decizie a administratorului, emisa cu cel putin 5 zile lucratoare
inaintea inceperii lucrarilor de inventariere.

Desfasurarea inventarierii:
-comisia de inventariere solicita gestionarului o declaratie scrisa prin care sa specifice daca in
afara bunurilor societatii are in gestiune si alte bunuri apartinand tertilor, primite cu sau fara
documente, are plusuri sau lipsuri in gestiune, are bunuri nereceptionate sau care trebuie
expediate pentru care s-au intocmit documentele aferente, a primit sau a eliberat bunuri fara
documente legale, detine numerar din vanzarea bunurilor aflate in gestiunea sa, are documente
de primire-eliberare care nu au fost operate in evidenta gestiunii sau care nu au fost predate la
contabilitate;
-de asemenea, gestionarul va mentiona in declaratia scrisa felul, numarul si data ultimului
document de intrare/iesire a bunurilor in/din gestiune;
-declaratia se dateaza si se semneaza de catre gestionarul raspunzator de gestiunea bunurilor si de
catre comisia de inventariere;
-se sigilieaza spatiile de inventariere;
-se constata existenta faptica a elementelor de natura imobilizarilor si se inscriu in lista de
inventariere;
-stabilirea stocurilor faptice se face prin numarare, cantarire, masurare sau cubare, dupa caz.
Bunurile aflate in ambalaje originale intacte se desfac prin sondaj astfel incat sa fie verificate
20% din bunurile ambalate;
-toate bunurile inventariate se inscriu in listele de inventariere care trebuie sa se intocmeasca pe
locuri de depozitare, pe gestiuni si pe categorii de bunuri;
30

-produsele in curs de executie, lucrarile si serviciile in curs de executie se inventariaza prin

stabilirea stadiului de executare a acestora. Stadiul de executare se determina ca raport intre:
cheltuielile efectiv suportate (conform devizelor)/costuri totale estimate pentru finalizarea
produsului (conform contractelor incheiate);
-creantele si obligatiile fata de terti sunt supuse verificarii si confirmarii pe baza punctajelor
reciproce scrise.
-disponibilitatile banesti, precum si alte valori aflate in casierie se inventariaza prin confruntarea
soldului Registrului de casa cu numerarul existent.
-disponibilitatile aflate in conturi la banci se inventariaza prin confruntarea soldurilor din
extrasele de cont emise de acestea cu cele din contabilitate.
-listele de inventariere se semneaza pe fiecare fila de catre presedintele comisiei, membrii
comisiei de inventariere si de catre gestionar.

Valoarea de inventar

Valoarea de inventar se determina tinand seama de starea bunului si pretul pietei. In cazul
constatarii unei degradari accentuate a bunului, o reducere a pretului pietei este necesara
determinarea valorii recuperabile a imobilizarii, respectiv a valorii realizabile nete in cazul
stocurilor. In cazul in care se constata ca valoarea de inventar este mai mare decat valoarea cu
care acesta este evidentiat in contabilitate, in listele de inventariere se inscriu valorile
dincontabilitate.

Rezultatele inventarierii

Pentru plusurile, lipsurile si deprecierile constatate la bunuri, precum si pentru pagubele

determinate de expirarea termenelor de prescriptie a creantelor sau din alte cauze, comisia de
inventariere solicita explicatii scrise de la persoanele care au raspunderea gestionarii bunurilor,
respectiv a urmaririi decontarii creantelor.Pe baza explicatiilor primite si a documentelor
analizate, comisia de inventariere stabileste natura lipsurilor, pierderilor, pagubelor si
deprecierilor constatate, precum si natura plusurilor. Bunurile constatate plus la inventariere se
inregistreaza la valoarea justa. Activele constatate minus in gestiune se scot din evidenta, cu
imputarea sau nu a lipsei acestora, dupa caz.

31

38 (19). Elaborare politici si proceduri contabile. Studiu de caz:societatea de comert.

Raspuns
Politica de contabilitate a ntreprinderii este elaborat n cazul trecerii la noul sistem de
contabilitate i se precizeaz la nceputul fiecrui an de gestiune. Adoptarea i precizarea politicii
de contabilitate se perfecteaz printr-un document organizatoric de dispoziie (ordin, dispoziie
etc.) al conducerii ntreprinderii. Procedura formrii i aprobrii politicii de contabilitate este
stabilit autonom de fiecare ntreprindere.
Politica de contabilitate aleas poate fi examinat la adunarea fondatorilor (proprietarilor) sau de
Consiliul de directori i perfectat prin decizia de protocol.
Responsabilitatea pentru formarea i respectarea politicii de contabilitate o poart conductorul
ntreprinderii.
La alegerea i argumentarea politicii de contabilitate ntreprinderea trebuie s porneasc de la
anumite convenii fundamentale. Snt prevzute trei convenii fundamentale ale contabilitii:
- continuitatea activitii,
- permanena metodelor
- specializarea exerciiilor.
La formarea politicii de contabilitate conducerea trebuie s aprecieze posibilitile ntreprinderii
de a-i continua activitatea ntr-un viitor previzibil. Dac conducerea nu are intenia i nu este
nevoit s lichideze ntreprinderea, s suspende sau s reduc considerabil volumul produciei, la
ntocmirea rapoartelor financiare se aplic metode obinuite de evaluare a activelor, datoriilor, de
constatare i determinare a veniturilor, cheltuielilor i rezultatelor activitii.
n cazul n care conducerea are intenia sau este nevoit s lichideze ntreprinderea rapoartele
financiare trebuie s fie ntocmite n baza altor principii i metode. De exemplu, n cazul
funcionrii normale a ntreprinderii mijloacele fixe snt reflectate n bilan la valoarea de
intrare cu scderea uzurii acumulate, iar n cazul lichidrii ntreprinderii - la valoarea de vnzare
(lichidare).
Metodele i regulile de contabilizare acceptate de ntreprindere trebuie s fie aplicate de la o
perioad de gestiune la alta. n acest caz, de regul, este vorba de permanena metodicii adoptate
de reflectare a operaiunilor economice, metodelor de evaluare a activelor i datoriilor, de
calculare a uzurii mijloacelor fixe i amortizrii activelor nemateriale n decursul anului de
gestiune, precum i de la un an de gestiune la altul. Totodat, o atare convenie nu semnific
interzicerea de a introduce modificri n politica de contabilitate. n acest caz este vorba de
raionalitatea i justificarea modificrilor introduse n politica de contabilitate n fiecare caz
concret.
Veniturile i cheltuielile se constat i se reflect n contabilitate i rapoartele financiare ale
perioadei n care au avut loc, indiferent de momentul efectiv de ncasare sau plat a mijloacelor
bneti, de exemplu, veniturile din vnzarea produselor i mrfurilor se constat la livrarea lor i
transmiterea drepturilor de proprietate cumprtorului; veniturile din prestarea serviciilor - pe
msura efecturii acestora; veniturile sub form de dobnzi, redevene i dividende - la calcularea
acestora, indiferent de momentul primirii mijloacelor bneti sau a altei forme de compensare.
32

Energia electric consumat se trece la consumuri sau cheltuieli n perioada de gestiune n care a
fost consumat, indiferent de momentul virrii mijloacelor bneti.
n mod analog se contabilizeaz salariul calculat, cheltuielile de deplasare, de transport etc.
Conform prevederii date la formarea politicii de contabilitate ntreprinderea trebuie s porneasc
de la incoincidena eventual temporal a operaiunii economice i a asigurrii cu bani a acesteia.
De aici rezult c toate operaiunile economice trebuie s fie reflectate n contabilitate n
momentul realizrii acestora. Nici o operaiune nu poate fi stopat sau accelerat din punctul de
vedere al nregistrrii acesteia n contabilitate. Rapoartele financiare bazate pe principiul
specializrii exerciiilor asigur utilizatorii cu informaii nu numai privind operaiunile
precedente legate de primirea sau plata mijloacelor bneti, dar i privind datoriile aferente plii
mijloacelor bneti n viitor i ncasrile ulterioare ale acestora.
Politica de contabilitate adoptat de ntreprindere trebuie s asigure respectarea urmtoarelor
principii: prudena, prioritatea coninutului asupra formei, importana relativ (esenialitatea) .
La luarea deciziilor n condiiile unei incertitudini este necesar s fie respectate msurile de
precauie ca activele i veniturile s nu fie supraevaluate, iar datoriile i cheltuielile subevaluate. Conform acestui principiu, veniturile se constat numai n cazul n care au fost
ctigate, iar cheltuielile - nemijlocit n momentul efecturii acestora. Metodele acceptate de
ntreprindere trebuie s asigure un grad mai nalt de disponibilitate de a reflecta n contabilitate i
rapoartele financiare cheltuielile i datoriile dect veniturile i activele. De exemplu, stocurile de
mrfuri i materiale se evalueaz i se reflect n bilanul contabil la suma cea mai mic dintre
"cost" i "valoarea realizabil net".
Pierderile din lipsurile i deteriorarea valorilor se trec la cheltuieli n momentul constatrii
acestora (indiferent de cauzele lor), iar sumele de recuperare a acestor pierderi de ctre
persoanele vinovate (venitul) se constat i se eflect n contabilitate numai atunci cnd
ntreprinderea dispune de o certitudine argumentat privind primirea acestora (acordul n scris al
angajatului privind recuperarea daunei materiale cauzate, decizia judectoreasc etc.).
Respectarea principiului prudenei permite ntreprinderii, dac este necesar, s creeze rezervele
respective pe seama cheltuielilor perioadei, de exemplu, pentru recuperarea pierderilor probabile
aferente datoriilor dubioase, pentru returnarea i reducerea preurilor la mrfurile vndute, pentru
reparaiile i deservirea cu garanie a mrfurilor vndute etc.
n acelai timp la alegerea politicii de contabilitate este inadmisibil o pruden exagerat care
poate conduce la crearea unor rezerve nejustificate, denaturnd astfel informaiile furnizate
utilizatorilor de rapoarte financiare.
Metodele acceptate n politica de contabilitate trebuie s fie orientate spre reflectarea
operaiunilor economice n contabilitate, pornind nu numai de la forma juridic a acestora, dar i
de la coninutul economic i situaia economic n care acestea au fost efectuate. Respectarea
acestui principiu este deosebit de important n condiiile constituirii economiei de pia, cnd
legislaia i baza normativ a contabilitii privind unele probleme rmn n urma evoluiei
practicii activitii economico-financiare a ntreprinderilor.
n rapoartele financiare trebuie s fie dezvluit toat informaia esenial pentru utilizatorii
rapoartelor financiare din punctul de vedere al posibilitii utilizrii acesteia pentru diferite
evaluri i luarea deciziilor.
Informaia se consider esenial n cazul cnd lipsa sau insuficiena acesteia poate s influeneze
deciziile utilizatorilor adoptate de ei n baza rapoartelor financiare. n acelai timp n cazul cnd
informaia sau gradul de exactitate a acesteia nu are o importan mare pentru utilizatorii de
rapoarte financiare, ea se consider neesenial. De exemplu, rapoartele financiare publicate ale
33

unor ntreprinderi mari pot fi exprimate n mii lei, ntruct sumele nensemnate nu influeneaz
procesul de luare a deciziilor. Aplicarea principiului esenialitii are menirea s contribuie la
simplificarea lucrrilor de prelucrare a informaiei i ntocmire a rapoartelor financiare.
Conveniile fundamentale i principiile contabilitii trebuie s constituie baza elaborrii politicii
de contabilitate a ntreprinderii.
Nerespectarea acestora denatureaz informaia privind situaia patrimonial, financiar i
rezultatele activitii ntreprinderii i se consider ca o nclcare a regulilor de inere a
contabilitii i de ntocmire a rapoartelor financiare.
Politica de contabilitate se formeaz n baza actelor legislative i normative incluse n sistemul
de reglementare normativ a contabilitii.
Procedura elaborrii politicii de contabilitate viznd o problem (sector) concret a contabilitii
const n alegerea unei variante din cteva, admise de actele legislative i normative, n
justificarea metodei alese, pornind de la particularitile activitii ntreprinderii i acceptarea
acesteia n calitate de baz pentru inerea contabilitii i ntocmirea rapoartelor financiare.
La elaborarea politicii de contabilitate ntreprinderea alege acea metod de calculare a uzurii care
corespunde ntr-o msur mai mare modelului prevzut de exploatare a unui obiect concret de
mijloace fixe.
"Venitul" prevede dou variante de constatare a veniturilor din prestarea serviciilor: pe fiecare
tranzacie sau pe stadii de terminare a lucrrilor. ntreprinderea alege acea variant care permite a
determina mai exact mrimea venitului obinut n perioada de gestiune.
Dac sistemul de reglementare normativ a contabilitii nu stabilete metodele de inere a
contabilitii viznd o problem concret, ntreprinderea este n drept s elaboreze metoda
respectiv autonom sau cu atragerea firmei de consulting (de audit).
Variantele i regulile de evaluare i contabilizare a activelor i datoriilor, veniturilor i
cheltuielilor acceptabile pentru o ntreprindere pot s influeneze negativ asupra rezultatelor
activitii altei ntreprinderi sau chiar s fie absolut inutile pentru aceasta. Astfel, evaluarea
materialelor n contabilitatea curent poate s fie efectuat prin trei metode: de identificare, FIFO
i costului mediu ponderat.
Metoda de identificare prevede determinarea costului fiecrei uniti a stocurilor de mrfuri i
materiale i este adecvat pentru ntreprinderile cu producie individual i n serii mici.
Metodele FIFO i costului mediu ponderat pot fi utilizate la ntreprinderile care dispun de un
asortiment bogat i variat de stocuri de mrfuri i materiale. n acest caz metoda FIFO este
preferabil la majorarea permanent a preurilor, iar metoda costului mediu ponderat - n cazul
variaiilor considerabile de preuri la stocurile de mrfuri i materiale.
Politica de contabilitate pentru anul curent se aprob de conductorul ntreprinderii la finele
anului precedent i intr n vigoare ncepnd cu 1 ianuarie al anului de gestiune. Ea se aplic de
toate subdiviziunile structurale ale ntreprinderii, inclusiv cele evideniate ntr-un bilan distinct,
indiferent de sediul lor.
Politica de contabilitate aleas de ntreprindere trebuie s fie aplicat consecutiv - de la o
perioad de gestiune la alta. De exemplu, modificrile n politica de contabilitate pot fi operate n
cazul:
a) reorganizrii ntreprinderii (contopirii, asocierii, separrii), care n conformitate cu
legislaia n vigoare poate fi efectuat conform deciziei fondatorilor (participanilor), organelor
de stat mputernicite sau organului judiciar. n aceste cazuri modificrile n politica de
contabilitate se introduc la data nregistrrii de stat a persoanelor juridice nou aprute;
b) schimbrii proprietarilor - la data schimbrii proprietarilor (participanilor);
34

c) introducerii modificrilor n legislaia n vigoare (interzicerea sau limitarea unei sau

altei activiti, introducerea sau anularea reglementrii de stat a preurilor la produse;
modificarea condiiilor activitii economice externe - nsprirea substanial sau liberalizarea
regimului fiscal, creterea nivelului inflaiei; modificarea unor prevederi i altor acte normative)
- la data intrrii n vigoare a modificrilor i completrilor actelor legislative i normative;
d) elaborrii noilor metode de inere a contabilitii - ncepnd cu 1 ianuarie a anului
urmtor, cu excepia unor situaii excepionale. Precizarea politicii de contabilitate de la
nceputul noului an de gestiune asigur consecutivitatea exerciiului contabil n decursul anului
de gestiune i comparabilitatea indicatorilor formai n contabilitate.
Toate modificrile n politica de contabilitate, indiferent de cauzele apariiei lor, trebuie s fie
argumentate i perfectate prin documente de dispoziie (ordine, dispoziii), indicndu-se data
intrrii n vigoare a acestora.
Manualul de politici contabile SC ANCA SRL, comert cu amanuntul.
Specific pentru comertul cu amanuntul este obligativitatea utilizarii casei de marcat si
conducerea raportului de gestiune zilnic pentru evidenta analitica a marfurilor.
In cazul neplatitorilor de TVA se ignora conturile de TVA: 4426, 4427 si 4428. Astfel din
formulele contabile vor disparea inregistrarile cu aceste conturi.
Pentru a se putea descarca gestiunea este necesar a se calcula adaosul marfurilor vandute. Acest
adaos se calculeaza cu ajutorul coeficientului K:
K = (Si 378 + Rc 378) / [ (Si 371 Si 4428) + (Rd 371 Rc 4428) ]
Acest coeficient K se inmulteste cu valoarea marfurilor vandute din care s-a scazut cota aferenta
de TVA, adica cu rulajul lunar al contului 707*.
Adaosul comercial = K x Rulajul lunar al contului 707
Astfel costul marfurilor vandute va fi:
Cost = Rulaj lunar al contului 707 Adaos comercial
* Rulajul lunar al contului 707 se refera doar la veniturile din vanzarea marfurilor cu amanuntul.
In rest se vor aplica politice contabile generale stabilite de catre conducere.
Politici contabile in cazul comertului cu ridicata la SC ADINA SRL
La fel ca la comert cu amanuntul, mai putin receptia marfurilor, vanzarea lor si descarcarea
gestiunii, care vor avea urmatoarele monografii contabile:
Receptia marfurilor de la furnizori in baza facturii:
%
= 401
371
4426

35

Receptia marfurilor de la furnizori in baza avizului de insotire al marfii:

%
=
408
371
4428
Inregistrarea facturii primite:
408 = 401
4426 = 4428
Inregistrarea vanzarilor catre clienti pe baza de:
factura:
4111 =

%
707
4427

aviz de insotire si factura:

418

%
707
4428

si la emiterea facturii
4111 = 418
4428 = 4427
Descarcarea gestiunii marfurilor vandute:
607 = 371
In rest se vor aplica politici contabile generale stabilite de catre conducere.

36

Studii de fezabilitate

39 (1). Ce este un plan de afaceri; cele trei elemente ale acestuia;

Raspuns
Planul de afaceri este un document care descrie afacerea, resursele de care dispun proprietarii
acesteia, piaa, rezultatele vizate. Reprezint o planificare de ansamblu a tuturor elementelor ce
contribuie la reusita unei afaceri.
Etapele elaborrii :
-documentarea, culegerea informaiilor
- planificarea efectiv a activitii firmei
-redactarea propriu-zis a planului.Termenul de afacere se refer n acest context la
-activitatea propriu-zis ce o va derula un agent economic nou nfiinat
-o nou activitate, un nou produs n cazul agenilor economici care deja funcioneaz
Coninutul unui plan de afaceri:
1. Prezentarea general
a. Agentul economic: denumire, forma juridica, adresa, scurt istoric, proprietari,
valoare CS, principalul obiect de activitate etc
b. Afacerea: scurta descriere, data demarrii afacerii, stadiul actual, aciuni
ntreprinse, necesarul de surse de finanare, dimensiunea afacerii, obiective
concrete pe 2-5 ani etc.
2. Analiza pieei:
a. Produsul nou: descriere exact, parametrii economic
b. Segmentul de pia: localizare, tendine, tip client, concureni
c. Strategia de comercializare: politica de produs, pre, distribuie, modaliti de
vnzare, mijloace de promovare
3. Organizarea activitii:
a. Organizare: echipamente, utilaje, materiale, mrfuri, asigurarea calitii,
manipulare, transport etc.
b. Conducere: responsabiliti, organigram, monitorizarea personalului
c. Personal: numr angajai, pregtire profesional, salarizare, securitatea muncii
4. Informaii financiare:
a. Situaia financiar curent
b. Proiecii financiare: bilan previzionat, prognoya profitului, cash-flow previzionat,
riscuri ce influeneaz prognoza

37

Lectori abilitai, pe discipline:

Disciplina

Lector

Administrarea i lichidarea
ntreprinderilor

Gavri Ancua Ioana

Analiza diagnostic a
ntreprinderii

Chindlea Mihai

Audit

Bochi Leonica

Contabilitate

Berce Magdalena
Bogdan Victoria
Score Carmen Mihaela

Evaluarea ntreprinderilor

Bochi Leonica

Expertize contabile

Chindlea Mihai

Fiscalitate

Morar Dan Ioan

Fuziuni si divizri de
ntreprinderi

Bochi Leonica

Organizarea auditului intern i

controlul intern al
ntreprinderii

Bochi Leonica

Studii de fezabilitate

Chindlea Mihai

38