PROVERBELE Introducere Nu este un album de portrete, nicio carte de maniere, cio lucrare ce ne oferd a cheie pentru viatit. Mostrele de conduita pe care le afiseazd sunt cu tocte evaluate in virtutea unui singur criteriu, ce ar putea fi rezumat succint astfel: «Este aceasta injelepciune sau nechibuuintd?»’ L Locul unic in Canon Cartea Proverbelor are aceeasi actuali- tate. pentru epoca in care trdim pe care a avut-o si cand a fost compusa, intrucat tlnim in ea probleme cu care fiecare din noi se confrunta in viata, Daca vreo carte din Biblie este adecvatai mai cu seam pentru tineri, atunci negresit aceasta este cartca Proverbelor. Cand un tanir i-a spus lui Carlyle ci n-a gisit nimic de leat din Cartea Prover- belor, acesta i-a rispuns: ,,Compune $i tu cteva proverbe, si iti vei schimba negresit parerea despre aceastit carte."! Cartea Proverbe este cca mai aleasi colectie de ziciitori sacre, pline de intelep- ciune practicii din lume, destinatii in special tinerilor, ca acestia sA nu trebuiascd si repete greselile varstnicilor. Scopul Proverbelor este precizat in 1:1- 7. Pe scurt, este acela de a da intelepciune si pricepere unui tanar, pentru ca acesta si giseasc4 adevarata binecuvantare in viati sis scape de cursele gi capcanele pacatu- lui. Versetul cheie este 9:10: ,,Frica de Domnul este inceputul intelepciunii si cunoasterea Celui Sfint este pricepere." Ammot a numit cartea aceasta: ,,.Legi din cer pentru viata pe pimant.“2 Este o de- scriere foarte adecvatd a continutului ei. Proverbul este o formulare foarte suc- cint& a unui bob de intelepciune, adesea in- u-o manicra mestesugitd, menitd s& fa- ciliteze memorarea. Cele mai multe dintre —Derek Kidner proverbe contin doud propozitii, in care sunt prezentate fie similitudini, fie con- traste. Exist mai multe varietiti de proverhe, dupa cum reiese din urmitoarele: 1. Unele sunt simple afirmatii, ex- primand un fapt simplu: Cand fi sunt plicute Domnului cdile cuiva, fi face si fie in pace cu el chiar g veiimasii tui (16:7). pe 2. Unele sunt construite pe tiparul a dou’ propozitii sau fraze in care un lucru este comparat cu altul: Ca apa rece pentru un suflet obosit, Asa este 0 veste bund venith dintr-o tard indepartati (25:25). 3, Altele sunt clidite pe modelul a doutt propozitii legate intre ele prin conjunctia adversativa dar, descriind fapte contrarii, principii opuse: Amintirea celui drept este binecuvan- tat, Dar numele celor rai va putrezi (10:7). Acest tip de proverbe se intalneste mai cu seami in capitolele 10-15. 4, Apoi avem proverbe cu doul propo- Zitii sau fraze in care acelasi gand se repet fntr-o formi putin modificata: »Cici o prostituatd este o groapil adanc’, $i o seducitoare este o fantdn’ stramta* (23:27). 713714 Proverbete T. Paternitatea Cartea aceasta este numit uneori »Proverbele lui Solomon, “‘intrucat cele mat Thulte dintre ele au fost compuse de acest rege infelept (1:1; 10:1; 25:1). 1 Regi 4:32 ne spune ci Solomon a compus 3.000 de proverbe, dintre care cele cteva sute cuprinse in cartea pe care o studiem au fost inspirate de Duhul lui Dumnezeu s& consti- tuic textul sacru al Sfintelor Scripturi. Suntem informati c& in capitolul 30 gisim .cuvintele lui Augur fiul lui Iache“ (30:1). Capitolul 31 este prezentat drept: »cuvintele Jui Lemuel (31:1). Nu dis- punem in prezent de informatii referitoare la identitatea acestor doi oameni. Unii cred ca ar fi vorba de alte nume purtate de Solomon. IE. Data intrucat Proverbe 25:1 ne spune c& oa- meni lui Ezechia au copiat o sectiune a Proverbelor lui Solomon, forma finala a c&rtii trebuie sa se fi conturat definitiv cam prin anul 700 i.Cr., bazindu-se pe materialul compus initial de Solomon in- cepand din anul 900 7.Cr. Dac Augur si Lemuel nu reprezinta alte nume poetice ale lui Solomon, ci persoane distincte, care au trait anterior anului 900 1.Cr. sau dup& 700 #.Cr., atunci inseamné ci inter- valul in care a fost alcatuita cartea Proverbe a fost chiar mai mare. IV. Fondul si temele Sctis& de Solomon si de alti autori, fer- mecitoarea oper poeticd a Proverbelor este un bun manual de educatie generala. parcurgand o mare varietate de teme — de la necesitatea disciplinarii unui copil la modul cel mai infeiept de a conduce'un regat, Ne intrebiim daci existi vreun ade- var care sii nu fie cuprins in aceasti clirti- cic&, cel putin in formé incipient’. Astfel ni se prezinta pericolele consumului de alcool, cumparaturilor in rate, delicventei juvenile si problemelor din miscarea sindicala, Intalnim apoi tot felul de per- soane pe paginile cartii - femceia certreata, prostul fudul, omul c&ruia nu- i place s& i se arate greselile si sotia ide- al, Si, mai presus de toate, fl intdlnim pe Dornnul Isus pe paginile ci, adresfindu-Se in ipostaza de Intelepciune fntrupati. ,E- Jementele ideale ale cartii ne vorbesc de- spre El; detectele prezentate pe paginile ei constituie un strigat dupa ajutorul Lui* (citat din Daily Notes). Nu este deloc usor si intocmim o schitia cirtii Proverbe, deoarece in loc ne prezinte o continuitate de idei, aidoma unui film, ne ofera imagini individuale. aidoma unor diapozitive. Studiind-o veli constata ci se aseam&nd in multe privinfe cu cartea Ta- cov. Un alt procedeu menit sa-i faciliteze studierea fl constituie gasirea unor ilus- tratii de proverbe individuale din urma- toarele surse: i. Biblia insisi 2. storie 3. Biografie 4. Literatura 5. Natura 6. Ziare si publicatii periodice 7. Radioul si televiziunea 8. Propria dvs. experienti E bine s& nu uitém ck desi uncle proverbe sunt formulari de adevéir abso- lut, altele sunt prezentari de adevar cir caracter general valabil, cirora li putea gasi unele exceptii ic’ pildi, desi este intotdeauna adevarat ch »numele Domnului este un turn puternic* (18:10), se vor putea giisi exceptii la re- gula potrivit cireia ,,un prieten iubeste in- totdeauna™ (17:17). C4nd studiati Comentariul Biblic al Credinciosului este esential si cititi mai inti versetal sau versetele corespunzii- toare comentate de pasajul respectiv. Multe din explicatii ar fi total lipsite de sens in absenta lecturarii proverbului in cauza. Clasificarea unora dintre personajele din Cartea Proverbe Domnul Binecuvantarea Sa (10:22) Increderea in El (3:25, 26)Proverbele 15 Creajia— opera mainilor Sale (3:19, 20; 16.4; 20:12; 22:2b; 29:1 3b) Disciplinarea ‘noastra de catre Domnul G:H, 12) Frica de Domnul (1:7, 29; 10:27; 14:26, 27; 15:16, 33; 16:6; 19:23; 21 17; 24:21; 28:14) Calauzirea noastri de catre Et (3:5, 6; 16:3, 9) Judecata si dreptatea facuti de El (15:25a; 17:3; 21:2: 29:26) Omniprezenta Sa (15:11; 16:2) Raspunsurile pe care Je da El la rugdciu- nile noastre (15:8, 29). Ocrotirea noastra de cdtre El (15:25b; 18:10) Bogaiui si s4racul (10:15; 13:7, 8; 14:20, 21, 31;15:16; 17:1, 5; 18:23; 19:1, 4, 17; 21:13; 22:2, 7, 16, 22, 23; 28:3, 6, 11, 27; 29:7, 13) Sursa intelepciunii (2:6-8) Suveranitatea si puterea Sa (16:1, 7, 9, 33; 19:21; 20:24; 21:30, 31; 22:12) Cel in care putem avea incredere (29:25b) 8:13; 9:10; Arta de a fi parinte Instruire pentru a sti cum sé-ti cresti co- piii (13:24; 19:18; 22:6, 22:15; 23:13, 14; 29:15. 17) Ascultarea si neascultarea de parinti (1: 9; 6:20, 22; 13:1, 19-26; 20:20; 23:22: 30:17) Sfaturi parintesti (1:8-19: 4:1-27; 521-23; 35; 24:4-22; 31:1-9) Vorbirea Cea adecvata (15:23; 25:11) Vorbirea de rau (25:23) Subestimarea (11:12a) Vorbele aspre (27:14) Vorbele rele (12:13a; 15:28b) Excesiva (,,Vorba mult&) (10:19; 13:3b) Lingusitoare (20:19; Nechibzuita (12: 18:6, 7) Blanda (5:la, 4a) Frumoasa (10:20, 21a; 16:21, 23, 24; 23:16) 26:28b; 28:23; 29:5) 23a, 7; 15:2b; Vatimitoare (11:9, 11; 12:18a; 15:4b; 16:27; 18:21; 26:18, 19) Aspra (15:15) Pripitd (18:13; 29:20) Témaduitoare (12:18b; 18:21) Sincera (12:19a; 13:5) Nepotriviti (17:7) Mincinoasa, ingelatoare (6:17; 10:18a; T2:19b, 22a; 14:25b: 17:4; 26:18, 19, 23-26, 28a) Perversa (4:24; 10:31, 32b; 15:4b: !7:20b) i Ib; UI: 12b, 1b: 12:23a; 1S:4a; 16:24; Satisficdtonre (12:14: 18: Calomniatoare (10: 18b; 30:10) Omul care duce vorba, barfitorul (11:13a: 16:28; 17:9b; 18:8; 20:19; 22:1 1a; 26:10, 22-26, 28) Vorbirea chibzuita (15:28a) Marturia credincioasd $i cea mincinoasa (6:19; 12:17, 14:5, 25; 19:5, 9, 28; 21:28; 25:18) Vorbirea inteleaptd (10:31; 14:3b; 15:2a; 18:4) Netrebnica (14:23b) Diverse teme 12:22; 15:8, 9, 26; 23; 21:27; 28:9) ~pentru altii (13:19; 16:12; 24:9, 26:25; 29:27) Hotarele sirdbune (22:28; 23:10, 11) Datul si fuatul cu imprumut (22:76) Omul harnic (21:5; 22:29; 27:18, 23-27: 28:19) Contrast intre omul harnic si cel lenes (10:4, 5; 12:24, 27; 13:4) Vrijmasul (16:7; 24:17, 18: Invidia (3:3. 3 2: Greutatile si cantarul fals Qi:l; 20:10, 23) 21; 27:6) 24:1, 19; 27:4) 16:11; Prieteni, vecinii si prietenia (3:27.29; 621-5; 11:12; 12:26; 175 18:17, 2452716 Proverbele Mierea (16:24; 24:13; 25:16, 27; 27:7) Hamnicia (12:9, 11; 14:4, 23a) Corelatia dintre sindtatea fizica, mental si spirituald (3:1, 2, 7, 8, 16; 4:10, 22; 9:11,13:12; 14:30; 15:13, 30; 16:24; 17:22; 18:14; 27:9) Dreptatea si nedreptatea (13:23; 17:15, 26: 18:5; 21:15; 22:8, 16; 24:23, Regele sau dregitorul (14:28, 35; 16:10, 12-15; 19:12; 20:2, 8, 26, 28; 21:1; 22:11, 29; 23:1; 24:21, 22; 28:15, 16; 29:2, 4, 12, 14, 26; 30:31; 31:4, 5) Sortul (16:33; 18: 18) Partinirea (18:5; 24:23b-25; 28:21) Mandria si smerenia (3:34b; 8:13; 15:33; 16:5,18, 19; 18:1 Reputatia (10:7; 22:1) Contrast intre omul bun si omul rau (3:32, 33; 10:3, 6, 7, 9, LI, 16, 24, 25, 28, 29- 32; 11:3-11, 17-21, 23, 27, 31512:2, 3, 5- 8, 12-14, 20, 21, 26, 28; 13:2, 5, 6,9, 21, 25; 14:2, 9, 11, 14, 22, 32; 15:8, 9, 26; 24:15, 16; 28:1, 12) Dispretuitorul sau batjocoritorul (3:34a: 9:7, 8, 12; 13:1; 14:6; 15:12; 19:25; 21:14, 24; 22:10; 29:84) Slujitorii si sclavii (14:35; 17:2; 19:10; 29:19, 21) Lenegul (6:6-11; 10:26; 15:19; 18:9;19:15, 24; 20:4, 13; 21:25; 22:83; 24:30-34; 26:13-16) Castigarea de suflete (21:30; 24:11, 12) Certurile si neintelegerile (10:12; 12:18; 13:20; 15:1-4, 18; 16:27, 28; 8; 21:9, 19; 28:25) Garantul, zlogul (6:1-5; 11:15; 17:18; 20:16; 22:26, 27, 27:13) Calitatea de a te ldsa invatat (disponibili- tatea de a primi invatatura i indrepare) (5; 15:5, 10, 12, 31, 32; 1 21:11; 25:12; 27:5, 6; Enervarea gi ribdarea (1 16:32; 19:11) Cumpatarea si stipanirea de sine (23:1-3; 25:28) Vinul (20:1; 21:17; 23:20, 21, 29-35; 31:4- D intelepciunea de a cere cHlauzire sau sfaturi de la altii (11:14; 12:15; 15:22; 20:18; ', 29; 15:18; 24:6) Intelepciunea personificaté (1:20-33; 8:1- 36; 9:1-6; I4:la; 16:16, 22; 19:23) Contrast intre omul intelept si cel nechibzuit (3:35; 10:8, 13, 14, 23: 12:15, 16, 23; 13:16; 14:3, 8, 15, 16, 18, 19, 24. 33; 15:7, 14, 20, 21; 17:11, 12, 16, 21, 24, 25, 28; 18:2, 6-8; 29:8, 9, 11) Cuvantul gi ascultarea de el (13:13, 14; 16:20; 19:16; 28:4, 9:18: 30:5, 6) Bogiitiile Sunt insotite de necazuri (15:6, 16, 17; Dobndite prin mijloace violente (11:16) Dobindite pe cai necinstite (10:2; 13:22b; 15: 28:8) Dobandite in grab& (13:1); 20:21; 28:20b. 22) Dobandite pe cai cinstite (10:16) Darurile si mita (15:27; 17:8, 23; [8:16; 19:6; 21: Mostenite (19:14) Valoarea limitatd a bogatiilor (11:4) Valoreazi mai putin decat intelepciunea (46:16) Nu trebuie si ne incredem in ele (11:28) Cei ce se prefac ci sunt bogati (13:7) Protectia pe care o oferit bogiitiile (10:15a: 13:8; 18:11) Administrarea bogitiilor si generozitatea 3:9, 10, 27, 28; 11:24-26; 19:6; 21:26b; 22:9; 28:27) Trecatoare (23:4, 5; 27:24) Femeia rea Femeia rea sau curva (prostituata) (2:16-19; 24-35; 7:5-27; 9:13-18; :27, 28; 30:20) Alte femei O femeie frumoast, dar fra minte (11:22) O femeie galcevitoare (19:13; 21:9, 19; 25:24; 27:15, 16) O sotie bund (12:4; 18:22: 31:10-31) sotie plind de har (11:16) O sotie prudenti (19:14) O femeie neiubité (30:23) Sofia tineresii cuiva (5:18, 19)Proverbele 17 SCHITA I. INTRODUCERE (1:1-7) Il. PROVERBELE LUI SOLOMON PE TEMA INTELEPCIUNII SI A PROSTJEI (1:8-9:18) A. Indemnul intelepeiunii (1:8-33) B. C&ile intelepeiunti (cap. 2) C. Risplatile intelepciunii (3:1-10) D. Intelepciunea ca premiu (3:1 1-20) E. fntelepciunea pusi in practici (3:21-35) . F. fntelepciunea ca tezaur de familie (4:1-9) G. Infelepciunea si cele dow’ cai (4:10-27) H. Nebunia imoralititii (cap. 5) I. Nebunia de a te pune garant, lenea si ingel&ciunea (6:1-19) J, Nebunia adulterului si a curviei (6:20-7:27) K. Intelepciunea personificati (cap. 8) L. Invitatiile lansate de intelepciune si nebunie (9:1-18) Il. PROVERBE ALE LUI SOLOMON PE TEMA MORALEI PRACTICE (10: 1-22:16) A. Contrastul dintre stilul de viati neprihanit si cel rau (10:1-15:33) B. Preamirirea stilului de viat& neprihanit (16: 1-22:16) IV, PROVERBE ALE UNOR OAMENI INTELEPT! (22: 17-24:34) A. Cuvintele infeleptilor (22:17-24:22) B. Alte cuvinte rostite de cei infelepti (24:23-34) Y. PROVERBE ALE LUI SOLOMON COMPILATE DE OAMENII LUI EZECHIA (25:1-29:27) VIL CUVINTELE LUI AUGUR (cap. 30) VII. CUVINTELE PRIMITE DE REGELE LEMUEL DE LA MAMA‘SA (31:1-9) VII. SOTIA $I MAMA IDEALA (31:10-31) COMENTARIU T. INTRODUCERE (1:1-7) mai 0 parte din ele au fost consemnate in 1:1 Solomon fiul lui David a fost cel —_cartea de fati, de la 1:4 la 29:27. ‘tai intelept, mai bogat si mai onorat dintre 1:2, 3 Versetele 2-6 ne spun de ce a regii Israclului (1 Re. 3:12, 13; 4:30, 31), _scris el aceste proverbe. Pe scurt, ele asigu- Ela compus trei mii de proverbe, dar nu- rio intelepciune practicd pentru viat% gi un718 mod in care cineva poate sti-si conducd viaqa. tn aceasta carte camenii pot inviita sii fie chibzuiti si s& primeasc’ invatitura care si le arate calea in viatd. Aici ei pot invita s& priceapii cuvintele de Mfelegere, si dis cearnd intre bine $i riiu, intre ce e de folos si cee nue, intre cee util gi inutil. Aici oa- menii sunt instruiti sé cunoasci ceea ce este intelept, drept, adecvat si onorabil. 1:4 Luand seama la aceste proverbe, oamenii lipsiti de minte (,.simpli* in origi- nal) pot si-si cultive prudenfa sau ,.bunu! simt" iar tinerii capita pricepere si inte legere. 1:5 Cei intelepti vor deveni sii mai intelepfi, ascultand de aceste proverbe iar omul priceput va invita cum sd se cala- uzeasca in ce sfaturi si dea altora. Mi se pare semnificativ faptul cd incd de la inceputul crtii se face afirmatia ci ,,in- teleptul asculta.“ Aceasta e definitia dati inteleptului in cartea Proverbe: omul care se lasd fnvatat, care e dornic sa asculte, iar nu s& vorbeascii numai el. Nu e un nesufe- rit de Inerezut. 1:6 Cartea are menirea de a imputernici © persoan’ si inteleagi un proverb gi o enigma, adici lectia care se ascunde de multe ori sub aspectul exterior al Iucrurilor. Ba fi va ajuta sd inteleagi sensul vorbelor intelepte si al adevirurilor ce se ascund in ele. 1:7 Am ajuns la versetul cheie al cArtit (vezi si 9:10). Frica de Domnul este inceputul intelepciunii sau partea princi- paldi a cunoasterii. Dacd cineva doreste si fie intelept, va trebui si inceapii prin a se inchina si a-L respecta din adancul fiint pe Dumnezeu, increzindu-se in El si ascultind de El. Ce ar putea fi mai rezo- nabil pentru 0 creaturd decat sii se increada in Creatorul ei? Pe de altd parte, ce poate fi mai lipsit de logicd pentru un om decat si resping Cuvantul fui Dumnezeu gi si tri- iascd dupa propriile sale idei? Intelept este 8A te pociiesti de pacate, si te increzi in Isus Cristos ca Domn si Mantuitor si apoi si traiesti pentru El cu toati fiinta, fiindu-I pe de-a-niregul devotat. Nebunii (prostii) dispretuiesc intelep- ciunea si invatatura. Dup’i cum intelept Proverbele In cartea aceasta este cel dornic si dispu: invete. nebunul (sau prostul} este cel ciirui na poti sii spui nimic, pe care nu ai voie sa-i inveti. Este cet imptac si increzut, care mu invaté decat daci rece prin mari greutifi, si chiar si atunci nu e¢ sigur cli va invita. PROVERBELE LUI SOLOMON PE TEMA INTELEPCIUNI SI A PROSTIE] (1:8-9:18) A. indemnul intelepciunii (1:8-33) 1:8 Primele saptc capitole se adresea fn principal, ,,fiului meu‘ — sintagmi co apare de 15 oti, In aceste capitole simtim. bataia inimii unui parinte care doreste tot ce e mai bun pentru copilul stu. Ascultind de sfaturile parintesti, un tanir sau o tanairi va evita cursele vietii si va dobéndi expe- rienti de mare pret in chestiunile practive ale vietii de zi cu zi, O, ce mult datorim parintilor evlaviosi si in special mamelor eviavioase, cum ne reaminteste Henry Bosch: Multi cameni mari din trecut au fost nespus de binecuvantati prin ceea ce au invitat pe genunchiul mamei lor. Ganditi-vi mumai [a Moise, Samuel si Timotei. Grija pe care at avut-o mamele acestora’ de ei, influent evlavioasi exercitatd asupra acestor lideri spiri- twali au dat roade bogate in vielite for. Gandit vi apoi la Augustin, la John Newton si la zelosii frati Wesley. E posibil ca aumele Jor sa nu fi luminat niciodatt paginile istoriei cacti nu ar li avut mamele eviavioase pe care le-auy avul, cv i-av crescut in tamil in care fegea dragostei si maruria crestind au fost ciilduza si inspiratia lor zilnica.3 1:9 Cand sfaturile pirintesti sunt urmate, ele devin o ghirlandé plicutit pe cap si un Hinjisor de aur la gat - imagini poetice prin care se afirma c& ascultarea aduce onoare si frumusete moralé in viata unui fiu intelept. 1:10 Adesea cand un tani isi ruineazit viata, explicatia lui este cdi ,,s-a incureai cu oameni cu care nu trebuia si aib& nimic de a face.“ Procesul este descris in culori vii in versetele 10-19.Proverbele 719 Mai intdi fnsi se fluturi fanionul de avertizare, Viata este plinii de ademeniri la rau. Noi insii trebuie si avem curajul si verticalitatea de a spune ,,nu“ de o mie de ori pe saiptimana, daci se cere. 1:11 Aici gasea de la coltul su il inviti pe tindirul nostra prieten si ia parte la un act de jaf armat. La nevoie ei fi vor face de petrecanie victimei. Poate ci prie- tenul nostru se simte flatat c& tipii acestia duri I-au inclus in gasca lor. ,,Vino cu noi! spun ei. $i s-ar putea ca el si cedeze, sub presiunea unor lucruri care i se par atat de palpitante. 2-14 Poate ca feciorul nostru. s-a plictisit de o viata atat de feritd si vrea si fac& ceva riscant, care s-i aduci satis- factie. Si uite ci s-a gisit o astfel de ac- tiune! Crima perfecta! Victima va fi lichi- dat& rapid iar dovezile vor fi eliminate cu multa dibdcie. Mobilul este desigur sansa ‘imbogitirii peste noapte! Prada va fi atat de mare incdt toli complicii vor avea de ajuns ca si-si umple casele. Prin urmare, se da semnalul: ,.Nu mai stim pe ganduri. fn doi timpi si trei miscari ne-am imbogitit. Fiecare primeste parte egali. Dintr-o asa afacere n-ai cum sa pierzi!“ 1:15, 16 Dar un glas Auntric intelept fi sopteste tandrului la ureche: ,,Fiul meu, nu #4 una ca asta! Stai cat mai departe de ei! Nu avea nimic de a face cu planurile lor de ‘imbogitire rapid’. N-ai cum s& céstigi daca te inhiitezi cu ei!* »Trebuie si intelegi cA ingii acestia tri- iesc numai din talharii, c& nu ezité sd tragi in orice clipi. Crimele comise de ei se tin lant 1:17, 18 O pasare are atata minte si se fereascd de latul pe care-I- vede. Dar oamenii acestia isi fntind 0 cursa lor insisi, dupa care dau buzna in ea. 1:19 Istoria isi are morala ei. Cei ce incearci si se imbogateasc4 rapid plitesc scump lacomia lor. ruindndu-si viata. Asa sunt caile oricdrui om care umbla dupa cAstig necinstit, cdstig care ia viata celor ceil au. Acest pasaj se ocupi de incercarea unora de a se imbogiti prin mijloace vio- lente. Dar aplicatia sa este mult mai cuprinzatoare. Sunt vizate aici toate ter- tipurite de imbogitire rapid, si jocurile de noroc, si participarea la tombole si loterii, si specula de la bursd. in continuare auzim doua glasuri care fi strigd pe trecitori, Unul este glasul fntelep- ciunii, celalalt glasul femeii strdine. Intelepciunea, desi este prezentatit aici ca femeie, fl reprezinti de fapt pe Domnul Isus Cristos.4 Femeia, striind este tipul ispitei pic&toase gi al lumii ce nu-L cunoaste pe Dumnezeu. In versetele 20-30 intelepciunea stiruie pe langii cei ce cred fn mod eronat ci se pot descurca fir ea. 3:20 Observati c& intelepciunea stri: fn focurile strategice, pentru ca toti si-i audi mesajul. {si inaltd glasul in pietele oraselor. 1:21 Iat-o ba la intersectiile aglomerate, ba la porfile cetiitii. $i astfel Domnut nos- tru cheam& omenirea peste tot pe unde trece: Unde se incruciseazi cilile aglomerate ale vierii. Unde risuni strigitele clanurilor si triburilor. Mai presus dle zarva sfortirilor eguiste, iyi auzim glasut, Fiu al Omului! ~Frank Mason North 1:22 intelepciunea apeleazi la oamenii nestiutori, la batjocoritori si la prosti. Cei nestiutori sunt oamenii naivi, usor de impresionat, pe care-i poate picali oricine. ce se preteaza la tot felul de influente. si bune, si rele. Aici instabilitatea lor pare si-i conducii in directia gresitit. Batjoco- titorii sunt cei ce trateaza sfaturile intelepte cu dispret: nimic nu e sacru sau serios pen- tru acestia, Prostti sunt cei fara minte, care refuzi s& fie tnvitati; cei infumurati si jnrSdacinati, pe care nu-i scoti din opiniile lor ignorante. 1:23 Versetul acesta poate fi inteles in doud feluri: Mai inti, ar putea si insemne: Yntrucdt nu yreti sii luati in seam’ invi- tatia mea, luati in seam macar mu tratea mea. Voi turna duhul meu pes cuvinte, in semn de judecat si vi voi spune ce vii asteapta. Potrivit acestei interpretiri, verseteie 24-27720 Proverbele sunt cuvintele care descriu soarta lor. Al doilea sens pe care poate sil aib& versetul este urmatorul: Intoarceti-va si pociiti-va cand va mustru. Dacd veti proceda asa, voi turna dubul meu peste voi in semn de binecuvantare si vi voi face cunoscute cuvintele mele de intelepciune. Termenul ,,duhul* inseamni probabil in acest context ,,géndurile mele. Desi este adevarat ci Cristos toarnd Duhul Sfant peste cei ce rispund la chemarea Sa, ade- virul acesta nu le-a fost facut cunoscut sfintilor din VT cu aceeagi claritate ca cea a sfintilor din NT, 1:24 Una din marile tragedii ale vietii este respingerea brutal a ofertelor pline de dragoste ale injelepciunii. Versetul ne aminteste de un alt prilej pierdut pe culmea Muntelui Maslinilor: Am vrut... dar voi nati vrut. 1:25 Injelepciunea e intristata din prici- Na unor oameni care resping toate sfaturile ei si nu vor sd aib& nimic de a face cu cri- tile ei constructive. Ceea ce face si mai irational refuzul incpatinat al oamenilor este faptul c& poruncile si avertismentele Iui Dumnezeu sunt spre binele sau, nu al iui Dumnezeu, cum reiese din istorioara relatati de D. G. Barnhouse: © fetitii s-a strecurat dincolo de bara de metal ce-i separa pe spectatori de cusca leilor la Gridina Zoologica din Washington. Cand bunicul siu i-a poruncit si jas afar, ea a refuzat, rézind si apro- \du-se si mai mult de cugc. Dupa care un leu a apucat-o si a tarat-o in cugcii, luandu-i viata, Dup% Barnhouse, lectia ce se desprinde din aceasta intimplare ar fi urmitoarea: Dumnezeu ne-a dat porunci si principii spre binele nosiru. Dumnezeu nu ne di niciodati o poruncé pentru ci ar fi arbitrar sau pentru ci nu doreste s ne simtim bine. Dumnezeu spunc: Sa nu ai nici un alt fel de dumnezei in afarii de Mine" nu pentru ci este gelos cu pozitia Sa sau prerogativele Sale, ci pentru ci stie ci dacit punem orice, absolut orice mai presus de El, acel lucru ne va face ru, Dacé vom intelege principiui care sti la baza acestei reaiititi, vorn intelege si de ce Dumnezeu ne mustri” (Ey. 12:6). El nu vrea ca noi si ne ducem in gura leu- Jui, deoarece existd un leu — diavolul, care cautd pe cine si inghiti: 1:26 Daca cineva va persista in refuzul dea asculta, aceastii respingere fi va aduce negresit pierzarea si ruinarea, Alunci va veni rindul Intelepciunii de a ride: ,,De aceea si eu voi rade cand veti fi in vreo nenorocire; tmi voi bate joc de voi cand va va prinde groaza. SA insemne asta oare ci Domnul real- mente va rade cand nenorocirea se va abate peste cei rai, cum se sugereazii aici si in Psalmul 2:4? Dacd prin ris intelegem © atitudine de rautate, de spirit vindicativ si cruzime, atunci rispunsul este categorie Nu." Mai degrabi, tebuie si intelegem rasul acesta la modul figurat. In limbaj idiomatic, el exprima ridicolul situatiei in care un biet om isi permite si-L stideze pe Suveranul Atotputernic, ca un tantar in fala unui cuptor aprins. in plus, ar mai putea [i vorba si de urmdtorul lucru: Un om poate s& radi de poruncile intelepciunii sau sit fe trateze ca si cand ele n-ar exista, Dar cnd omul acela culege roadele nechibzuinte: sale, poruncile rimén neclintite si i se par batjocoritorului ca cei ce rad fa urma, cum se spune in binecunoscuta zicali. 1:27 Va veni negresit 0 zi de plata. Judecata de care s-au temut oamenii va veni peste ei ca o furtun’i. Nenorocirea se va abate cu repeziciune peste ei. Necazul si strmtorarea fi vor cuprinde dintr-odata si-i va face si dispere. 1:28 Atunci oamenii vor chema intelep- ciunea, dar va fi in zadar. O vor cduta cu disperare, dar n-o vor gsi, dandu-si seama c&e prea trziu, ci nu fi se mai di lumina pe care au respins-o. N-cut voit si vada, Prin urmare, acum nu mai pot vedea. Duhul lui Dumnezeu nu Se va lupta in per- manenté cu omul (Gen. 6:3). Tocmai in asta consti urgenta mesajului Evanghelici: Nu pierde prilejul! Nu pierde prilejul! Ct vreme te cheami Isus, Nu pierde prilejul! Daca mai zibovesti in picat,Proverbele 721 S-ar putea s& constati cii usa nu mai ¢ deschisi Cite prea tarziu. De aceea, ari cind auzi Glasul, Nu pierde prilejul! “Autor necunoscut din veacul al 19-lea 1:29 Condamnarea acestor batjocoritori consti in faptul ci au urat invatiturile intelepciunii si au refuzat cu incdpatanare s& se smereasc’ in fata lui Iehova si si-L respecte. Poate ci au ras, spundnd cé evanghelia este bund pentru femei gi copii, dar nu pentru ei. ,,Pretinzdindu-se intelepti, au innebunit* (textual: ,,au devenit prosti,* nit.) (Rom. 1:22). Urdrea intelepciunii este de asemenea tratat’ in Joan 3:19-21. 1:30 Ei nu au avut loc in vietile lor pen- tru sfaturile bune cuprinse in Cuvantul lui Dumnezeu gi au ris cand Scripturile au condamnat cuvintele si faptele lor rele. Nu s-au temut de Dumnezeu sau de mustrarea Lui. 1:31 Acum sunt nevoili si pliiteasci pretul uluitor de mare al inc&patanarii lor, fiind n&paditi de roada faptelor lor. Greseala le apartine in intregime lor. Nu fntelepciunea este de vind! Pur si simplu, ei nu au voit s& asculte. 1:32 ,,Cici oamenii indaritnici cad rapusi de propria lor indaratnicie iar cei nepriceputi sunt nimiciti de propria lor indiferent&* (Moffatt). Orice om este liber s& ia deciziile pe care le crede de cuviinti in viata, dar nu este liber s& aleaga con- secintele optiunilor sale, Dumnezen a sta- bilit anumite principii morale in lume. Aceste principii dicteaz un anumit set de consecinte pentru alegerea ficuti. Nu se poate desparti ceea ce Dumnezeu a unit. 1:33 fn latura pozitiva, cel care ia seama fa glasul intelepciunii va tri in siguranta, neavand de ce se teme. Cei ce sunt dis- cipolii Intelepciunit se bucurd de o viati frumoasi, scipand de suferinte, intristari gi rusinea ce le atin calea celor indaratnici si B. Ciile intelepciunii (cap. 2) in capitolul 2, Solomon isi indeamn% fiul si umble pe caile intelepciunii, Primele patru versete ne ofera conditiile pentru a primi cunostinta lui Dumnezeu; o persoana trebuie sa fie serioasa si sincera, cdutand-o din toat& inima. Restul capitolu- lui promite c& intelepciunea si dis- cernimAntul vor fi diruite unei astfel de persoane. Versetul 22 corespunde celor 22 de litere ale alfabetului ebraic. 2:1 Mai inti, fiul este indemnat sd ta aminte la inv&titura tatilul sdu si si pistreze ca pe o comoara poruncile sale. Proverbele au fost date ca si fie stranse ca © comoar& sau memorate. 2:2 Apoi omul trebuie s& aiba urechile si mintea deschise. Fiul trebuie si fie un ascultator atent, nu un vorbitor neincetat. Nu i se spune s8-si depene problemele, cum se intimpla la cele mai multe sesiuni de consiliere din vremea noastri, ci si asculte de sfaturile intelepte ale altora. 2:3, 4 Daci este serios, atunci si cear’ cu stéruinté discerniimantul si sa solicite priceperea. Este important si existe o tenacitate, o hotardre neclintitd de a ajunge la telul dorit. Este o lege a vietii ci obtinem ceea ce urmirim, Avem nevoie de aceeasi tenacitate pe care o au cei ce fac sipiituri in industria mineritului, ciutdnd argint sau comori ascunse. Tragedia este ci prea de multe ori oamenii dau dovada de mai multa ravna. pentru obfinerea unor bogatii materiale decat pentru cele spirituale. 2:5 Dar cei ce cauti vor giisi negresit, Cei ce doresc sii intre intr-o relatie corect cu Domnul si si-L cunoasca cu adevarat pe Dumnezeu nu vor fi dezamagiti. De aceea nul din patintii bisericit din perioada pri- mar a spus ci omul care fi cauti pe Dumnezeu deja L-a gisit. Cristos fl descopera pe Tatal tuturor celor care cred in El. A-L cunoaste pe Cristos inseamni a-L cunoaste pe Dumnezeu. 2:6 Dupa ce am fost m&ntuiti prin cre- dinta in Cristos, suntem in misurd si ne fnsusim intelepciunea divind de 1a Dom- nul, El ne invaté cum si gandim corect, cum s& cantarim lucrurile, cum sa dis- cernem adevirul de neadevar si cum si invagim s4 deosebim lucrurile prin lumina divin’. 2:7 El ne pune la dispozitie adevarata intelepciune a celor drepti si scutul de ocrotire al celor-ce umbla in integritate. 2:8 El ocroteste cArdrile celor ce722 Proverbele © viata curati si moral. Sfintii S&i scapa de durerea si amariciunea pe care o las in urméa picatul. ,.Teferi si sin&tosi vin si pleacd prietenii alesi ai Ini Dumnezeu‘ (Knox). 2:9 Versetul acesta este o paraleld la versetul 5. Ambele incep cu cuydntul: »atunci,* enumerand beneficiile c&utariti cu ravnd a cunostinyei lui Dumnezeu. Persoana care doreste cu inflacirare si cunoascd si s& fact voia lui Dumnezeu va invata cum si se poarte frumos, cum s& actioneze corect si si se comporte princi pial si onest — pe scurt, sd aleagi calea cea bund si carSrile neprihanirii in viat’. 2:10 Motivul pentru care se intimpli aga este faptul c& intelepciunea pune stépanire asupra mintii si inimit cuiva, acestei persoane devenindu-i pldcutd cunoasterea c&ilor drepte. Pentru credin- ctosul adevarat, poruncile lui Dumnezeu nu sunt grele. Jugul lui Cristos este usor si povara Sa nu este grea. 2:11 Chibzuinta sau capacitatea de a lua decizii infelepte il scuteste pe cineva de multe aluneciri. Judecata sdndtoasd ne izbaveste.si nu ne incurcdm cu cei rai sau ne scapd din atari incurcaturi. Nici unui din noi nu ne dim seama cat de mult suntem ocrotiti zilnic de primejdiile spirituale, morale gi fizice. Crestinul se bucuri de o viatd in care este ferit de primejdii, dupa ce a sc&pat de striciiciunea care este in lume prin poft. 2:12 Noi suntem salvati de partisia cu oamenii ri (v. 12-15) si de imbritisarea femeii uguratice (v. 16-19). Mai intdi, suntem salvati de lumea celor rai, fara Dumnezeu, care ristilmacesc faptele si denatureazi adevarul. Nu te poti increde in cuvintele lor. 2:13-15 Acestia sunt cei ce parisesc strzile bine luminate ale dreptitii, ca si umble pe cile intunecoase ale crimelor si talhiriilor. Ei igi gisesc o plicere perversi in a face rul si se desfati in c&ile lor pacdtoase, bucurdndu-se de haosut pe care fl produc. Ei se duc pe c&i intortocheate, com- portarea lor fiind smecheri si perversa. 2:16 infelepciunea ne salveaza nu doar de compania unor oameni de teapa.acesto- ra, ci side ghearele femeii imorale, Pulem ‘intelege prin aceasta o prostituat sau un simbol al religiei false sau al jumii fara Dumnezeu. Metoda ci de lucru este flatarca: Nu esti apreciat cum se cuvine acas’, Esti un om asa.de frumos, asa de talentat, att de tnzes- trat! Ai nevoie de dragoste si de intelegere. pe care eu ti le pot da din belsug."* 2:17 Ea este necredincioasi tova- rasului tineretii ei, adicii sotului ei. Ea uita de legaméntul incheiat cu Dum- nezeu, adicd de jurdmintele fcute cAnd s-a cununat fnaintea lui Dumnezeu. Sau slegimantul incheiat cu Dumnezeu‘ ar putea si se refere la Cele Zece Porunci si in special la porunea a saptea, care inter- zice adulterul. 2:18 Prima propozitie din versetul 18 ar putea fi tradusi astfel: ,,C&ci casa ei coboarA la moarte“ sau ,.ca se cufunda in moarte, care este locuinta ei* (text margin- al RV), Propozitia paralela din a doua parte a versetului pare sd sprijine varianta adop- tala de traducerea NKJV. Prin unirea celor dowd propozitii se contureaza urmétoarea idee: casa ei conduce la moarte si, prin urmare, cei ce fi trec pragul alunecii spre mormant. Caile ei conduc la moarte si, prin urmare, cei ce merg pe ele curdind se vor trezi pe tirdmul duhurilor celor plecati din tre cei vii intruc&t toti vor muri la un moment dat, nu despre moartea obisnuit’ este vorba aici. ci moartea moral ce duce la moartea vesnicii. 2:19 De indati ce un birbat a fost prins in cursa ei, va fi aproape imposibil si mai scape, De fapt versetul pare si excludii speranfa vreunei reveniri. Dar multe afir- matii din Biblie trebuie Iwate ca reguli ge- nerale, fatii de care se pot formula unete exceptii — exact ideea subliniata de acest verset. De indat ce un barbat a fost initiat in secretele ei, este extrem de dificil s& mai poatii reveni Ia calea dreapta. 2:20 Legati versetul 20 de versetul 11 intelepciunea te pazeste niu doar de oameni ri si de femeia strain’, ci, in latura pozi- tiv’, ea promoveazd : tovarisiile cu cei vrednici si drepti. 2:21, 22 Sub legea lui Moise oameni integri — cei drepti si fri prihand — erauProverbele 723 rsplAtiji printr-un loc de siguranta in tara Canaan. Cand ajungem in Noul Testament nsd aceste binecuvantiri materiale fn locurile p&mntesti sunt inlocuite cu Dbinecuvantari spirituale in_locurile ceresti. Dar faptul riimane 4 neprihiinirea si cum- secidenia sunt recompensate in aceasti viatd si in cea viitoare. Tot atat de adevarat este c& cei rai vor fi nimiciti din tara binecuvantarii. Cei perfizi nu au parte de o mostenire trainica. C. Risplitile intelepeiunii (3:1-10) Asemenea tuturor printilor buni, Intelepciunea le doreste copiilor s&i tot cee ‘mai bun. Ea stie c& asta se poate realiza doar prin ascultarea de invatiiturile ei, adicd ascultarea de Sfintete Scripturi. Prin urmare, ea isi roagil aici fiut fierbinte si-si aduc& aminte cu mintea si si asculte cu neral, cei ce sunt supusi sc mai mult si mai frumos. Cei care se impotrivesc disciplinei pirintesti se expun bolilor, accidentelor, tragediilor gi in cele din urma decesului prematur. Versetul acesta corespunde poruncii a cincea (Ex. 20:12), care promite viati indelungaté celor care-si cinstesc parintii. Jay Adams scrie: Biblia ne invati ci pacea mintii, care conduce ja o via mai fndelungati si mai fericit&, provine din pizirea poruncilor lui Dumnezeu, © constiinté vinovati este 0 povari ce fringe trupul. Un cuget curat este factorul principal ce conduce ta tongevitate si sfinitate fizic’. Si ast- fel, intr-o privinti, buniistarea somaticd (tru- peascd) a cuiva izvoriste din bunistarea sufle- tufui stu. Este un principiu bine stabilit pe plan fizic cX exist’ © corelatie stransi intre com- portarea cuiva fnaintea lui Dumnezeu si conditia sa fizica $ 3:3, 4 indurarea si adevarul trebuie vazute in comportarea extern’ (leagi-ti-le Ja gt), dar si in viata lduntricd (serie-le pe tablita inimii tale). Astfel vei cipata trecere si stim’ inalté (sau succes, AV margin) inaintea tui Dumnezeu si a oamenilor. Ideea care se desprinde de aici este ci 0 viata satisfaca- toare este aceea care & in centrul voii lui Dumnezeu. Dar aici se ridick fntre- barea: Cum pot cunoagie’ eu voia iui Damnezeu in viata mea?" In cele dout ver- sete care urmeazi gisim rispunsul clasic. 5 Mai intai, trebuie si ne predim pe de-a-ntregul, cu dubul, sufletul si cu trupul, Domnului. Trebuie s& ne ineredem in El nu doar in privinta mantuirii sufletului nostra, ci si in ce priveste directia vietii noastre. Trebuie si fie o predare fra rezerve. in continuare trebuie si manifestiim o neincredere sindtoas’ fati de cul nostra. 0 recunoastere a faptului ci nu stim s3 alegem ce-i mai bun pentru noi, c4 nu suntem cap: bili si ne c&l%uzim singuri. leremia a expri mat foarte bine acest lucru: ,.Stiu, Doamn c& soarta omului nu este in puterea lui; nici nu st& in puterea omului, cand umbl&. si-3i indrepte pasii (leremia 10:23). 3:6 In fine. trebuie si existe o recunoastere a Domniei lui Cristos: »Recunoaste-L in toate ciiile tale, si Bl if va netezi caririle.“* Toate compartimentele vietii noastre trebuie aduse sub controlu! Sau. Nu trebuie si avem vointa noasiri pro- prie, ci doar o singura dorinti curatii de a cunoaste voia Sa si de a o implini. Daca aceste conditii sunt intrunite. avem promisiunea ci Dumnezeu va netezi (sau dirija) c&ile noastre. © poate face prin intermediul Bibliei, prin sfaturile unor crestini evlaviosi, prin minunata conver- gent a imprejuririlor, prin pacea ISuntricd a Duhului sau printr-o combinatie a acestos elemente. Dar daci suntem dispusi sa asteptim, El va face si ni se para atét de clara c&lauzirea incat a o refuza ar echivala cu neascultare fata de El. 3:7, 8 Cand suntem insa fncrezuti si ne bizuim pe noi ingine, suspendim c&lduzirea divina. Cand insii ne temem de Domnul si ne departam de rau, suntem ,,cu toate panzele sus." Asta va insemna siini- tate pentru trupul nostru si tarie (tcxtual: bduturd sau inviorare) pentru oasele no: tre. Din nou, suntem confruntati cu legétu- ra strans& dintre conditia moral si spiritu- ald a omului si starea sanatatii sale fizice. S-a apreciat cd frica, intristarea, invidia, ‘esentimentele, ura, sentimentele de culpa- bilitate si alti factori emotivi de sures consti-724 Proverbele tuie 60% din cauzele imbolnavirilor noas- tre, Si adaugim la acestea groaznicul pret pe care-| reclami consumul de alcool (cirozA la ficat); tutunul (emfisema, can- cerul, bolile cardiace); imoralitatea (bolile venerice, SIDA). Apoi ne dim seama c3 textul EI iti va conduce ciile* poate fi tradus mai literal: ,,El iti va netezi* sau »indrepta® c&rarile, dar ideea de calauzire este negresit inclusd in promisiune. Prin intelepciune diving, Solomon a fost cu mult mai avansat decat descoperirile pe care aveau si le faci ulterior stiintele medicale. 3:9 O modalitate prin care putem onora domnia lui Cristos este prin felul in care administrim averile noastre. Tot ce avem este al Lui. Noi nu suntem decAt adminis- tratori, carora ni s-a incredintat raspun- derea de a avea grijii de aceste lucruri. Este un privilegiu pentru noi sd alegem un stan- dard modest de viata pentru noi ingine, si punem tot ce cAstigim pe deasupra in lucrarea luj Dumnezeu si si ne incredem in Dumnezeu cu privire la vitor. Ca David Livingston, gi noi trebuie si ne hotiram si nu considerim nici unul din lucrurile de care dispunem decAt in relatie cu imparitia Jui Dumnezeu. 3:10 Evreului din VT care daruia cu mana largi i se promiteau granare imbelsugate si teascuri ce gemeau de must. Desi binecuvAntZrile noastre s-ar putea si fie de natura mai spiritual decat acestea, rimane totusi adevaral ci nu putem si-L intrecem pe Domnul in privinta damiciei. D. fntelepciunea ca premiu (3:11-20) 3:11, 12 De asemenea fl putem recunoaste pe Domnul supundndu-ne dis- ciplinei Sale. Prea de multe ori avem ten- dinta s& echivalim disciplina cu pedeapsa, dar in realitate ea include tot ce se cuprinde. in educatia corecté a unui copil: invafditura, prevenirea, incurajarea, sfituirea, indrep- tarea (corectarea) si mustrarea. Tot ce ingdduie Dumnezeu sa vind in viata noas- tri are un scop binedefinit si, prin urmare, nu trebuie s& dispretuim acel lucru, dupa cum nu trebuie s& dam inapoi in fata sa sau sa ne dim bituti. Mai degrabi, trebuie si ne preocupéim ca planul avut in vedere de Dumnezeu sé se tealizeze prin disciplina respectivd si astfel noi sd beneficiem la maximum de pe urma ei. Scopul suprem urmarit de Dumnezeu prin modalititile in care ne disciplineazt in viata este ca noi si fim partasi la sfintenia Sa. Disciplina este o dovada a dragostei, iar nua suparirii. Corectarea noastra de c&tre El este o dovadi ci suntem fii (vezi Ev. 12:6-8).. Tati un gand demn de retinut: Gri- dinaral curaid vita de vie, iar nu miricinii. 3:13 Fericit este acel om care giseste ‘Anjelepciunea — acest lucru fiind cu osebire valabil cand ne aducem aminte ca Intelep- ciunea de aici este o prezentare voalati a Tui Cristos Insusi, $4 introducem, asadar, numele lui Cristos in versetele urmatoare si sl vedem ce se va intampla. 3:14 Beneficiul de a-L cunoaste pe Domnul Isus intrece orice profituri pe care un om le-ar putea dobindi de la argint sau aur. E] daruieste ceea ce nam putea obfine niciodati fara El, indiferent ti bani am avea. Tu, comoard inepuizabila, Javor de sfanta desfatare, Ce-mi pas mie de aplauzeie lumii ‘Sau de diamantele ei strilucitoare? Cu mult mai de pret imi este, Doamne, un zambet din partea Ta, Dect tot ce are mai bun paméntul st-mi dea, Caci fl am pe Isus aici. Da, Preajubitul mey e Unul. Cu ce-ag puiea fi mai bogat decat sunt? Cici tot ce este El yi tot ce are — Ale mele’s toate, Autor necunoscut 3:15 El este mai de pret decat mirgiritarele sau decdt orice bijuterii, mai de dorit decdt orice premiu pimantesc. 3:16 Cu o mand Bl oferd viati lung’, de fapt, viati vesnicl, Cu cealalti, bogdtii spirituale gi onoare. 3:17 Toate caile Sale sunt ci placute si toate ciririle Sale sunt pace. ,,Acolo unde ne cAliuzeste El, cilitoria este plicuta; unde indicd El si mergem totul este pace” (Knox, alt.). 3:18 Pentru cei ce se tin de El, Domnul este ca un pom al cdrui rod este viatit ce seProverbele 725 merit traita. Cei ce rman aproape de El sunt cei fericiti. 3:19-20 Aceste dou’ versete descriu intelepciunea lui Dumnezeu in cadrul creatiei, al judecatii, si al providentei. In creatie, El a intemeiat pm4ntul sia stabilit cerurile. Cu pricepere El a deschis fan- tanile marelui adanc cu prilejul Potopului. Prin providenti, El ridici apa de pe suprafata oceanelor, transformand-o in nori, dupa care o distribuie din nou sub formé de ploaie pe pamant. Si cine este agentul activ al Dumnezeirii In toate acestea? Este Cristos, Intelepciunea lui Dumnezeu (Ioan 1:3; Col. 1:16; Ey. 1:2). E. intelepciunea pusi in practica (3:21- 38) 3:21 Privilegiul de a fi tnvitati de Intelepciunea care a creat si sustine univer- sul este prea mare ca si ne putem permite si-l ratém. Nu trebuie si scdptim nici o clip& din vedere intelepciunea sindtoasi si chibzuinta. 3:22-24 Ele ne asigura vitalitate laun- tric (viatX pentru sufletul tiu) si fru- musete exterioari (har la gatul tau). Ele ne invrednicesc si umbkim in sigu- rant pe calea noastra, fard si ne fie team’ cA ne vom impiedica sau vom aluneca. Ele ne garanteaz& cd vom dormi bine, fra s& ne fie cugetul incarcat de vinovatie sau mintea cuprins& de teama. 3:25 Elle il pzesc pe om de acea teroare ce-l cuprinde dintr-odat& pe cel rau. Cei care invidiazi aparenta prosperitate a celor nelegiuiti scapa din vedere pericolele de care este plind viata lor — extorciirile, fur- turile, rizbunarea, mita, santajul, ripirile $i tile. 3:26 Domnul fi piizeste pe cei ce umbla pe cdile Sale. El nu va ingiidui s& ne fie prins piciorul in cursd. Adesea suntem constienti de minunatele interventii ale lui Dumnezeu in viata noastra, de felul magis- tral in care ne izbiveste. Dar acestea sunt doar partea vizibild a aisbergului. intr-o zi ne vom da seama deplin de ce am fost sal- vati gi la ce am fost salvati 7 Observati negativele din versetele 27-31: ,,Nu opri... cepe... nu te lupta... nu alege Mai inti, nu retine niciodaté nici un fucru bun de la cei c&rora li se cuvine, cand esti in masura si faci acest bine. Asta se refer& probabil la achitarea salariului sau a simbriei, la o datorie ajunsii la scadenti, [a soule ce au fost imprumutate. Dar in sens mai larg ar putea insemna: >No opri niciodaté un bine sau o faptt de mi&arinimie pe care 0 poti face cuiva ce i se cuvine s& aibii parte de ea.“ Acest indemn are menirea de a-i preveni pe cei nepri- h&niti ce sunt atét de preocupati de relatia lor corecti cu Dumnezeu tncft au ajuns si neglijeze responsabilitatea lor fat de altii (vezi Iacoy 4:17). 3:28 Nu-l amfna pe aproapele tu pani méine, cind pofi si-i implinesti astizi nevoia, Cine este aproapele meu? Oricine are nevoie de ajutorul meu. De ce are nevoie aproapele meu? Are nevoie s& audi vestea bund a mantui Dac& Duhul Sfant imi pune pe inima si-i mrturisesc cuiva, atunci trebuie si ma achit de aceasti datorie astizi. Niciodata si nu refuzati si ascultati de soapta Duhului. 3:29 Jubirea manifestati fata de aproapele nostru ne va impiedica si gandim iu impotriva lui, in timp ce el triieste in pace si incredere alaturi de noi, fri si banuiascd nimic. Acest verset exclude toate gesturile de rautate, sarcasm si rizbunare care insotesc adesea certurite dintre vecini. 3:30 Aici suntem preveniti sd nu [asim s& se iveasc’ nici un conflict cu vreun om care nu ne-a facut nimic, care nu ne-a provocat. Exista si aga suficient& ceart& in jume fari sA mai trebuiascd si mai addugim si noi la ea! 3:31, 32 S-ar pirea la_ prima vedere ci asupritorul are succes imediat. Nu avem ins& voie s& invidiem prosperitatea sa, nici s& cAlciim pe urmele sale. Domnul uraste, detest si dispretuieste persoana perver- si, aceasta find 0 urdciune pentru El, dar celui drept fi destdinuie planurile Sale. purténdu-Se cu el ca si cu un prieten intim (vezi Ioan 14:23), 3:33. Condamnare din partea lui Dumnezeu sau dimpotrivi increderea pe care ne-o acordd El! Blestemul Siu sau726 Proverbele binecuvantarea Sa — acestea sunt optiunile! Un nor negru planeazi asupra casei celui rau. Soarele bunavointei lui Dumnezeu sirdluceste ins peste casa celui drept. 3:34 Din nou, avem de ales in acest ver- set intre dispretul lui Dumnezeu si harul Sau. El fl dispretuieste pe batjocoritor, dar di har celor smeriti. Importanta acestei optiuni se poate vedea din faptul cX verse- tul acesta este citat de doux ori in Nout Testament, la Iacov 4:6 gi la 1 Petru 5:5, 3:35 In fine, mai avem de ales fntre onoare si dizgratie. Oamenii infelepti mostenese gloria; nebunilor li se duce vestea pentru ci au cazut in dizgratie. F. Intelepciunea ca un tezaur de familie (4:1-9) 4:1 In primele nou’ versete, Solomon Tepett invatZtura sinditoasi pe care i-a transmis-o tatal sdu, indemnandu-si copii si nu precupeteasca nici un efort in dorinta de a dobindi priceperea si patrunderea interioari. Cartea Proverbelor abundi in ‘indemnuri fierbinti catre tineri si asculte de invatatura unui tata intelept. Se merit sa cultivam prietenia unor oameni intelepti, mai in etate. Multe poti invita de la ei, de mare folos puténd fi experienta acumulati de ei de-a lungul multor ani. {nvatatura lor este bun’, drept care nu trebuie desconsiderata. 4:3 Aici Solomon se referi la vremea cfnd era fiw ta (atil siu si ,,unie pentru mama sa, De fapt, Solomon nu a fost sin- gurul fiu al mamei sale, ci sintagma ar putea fi tradusi prin ,favoritul mamei* (Knox). 4:4 Tatil lui Solomon, David, si-a invaiat fiul sa retina sfaturile bune pe care i le-a dat, pentru a putea trai astfel 0 viatd frumoas care si aib& inraurire asupra altora. Un rezumat al instructiunilor lui David fl gésim in versetele 4b-9. 4:5, 6 Principala sa preocupare a fost ca fiul stu si dobandeascé intelepeiune si pricepere — adicd si triiascé pentru Domnul. Orice va face Solomon in viata, un lucru nu trebuie si uite: si traiascdi pen- tra Domnul, deoarece doar viata traits pen- iru Dumnezeu conteazd cu adevarat. 4:7 Primul pas in dobandirea intelep- ciunii este acela de a fi motivati, de a li hotdrati. Obtinem in viati ceca ce urmarim. SA ne striduim si obtinem intelepciunea cu orice pret si in cursul acestei stridanii s{ cApatim pricepere si discernimant. Asta inseamni, printre altele, c& vom tny’ta si alegem inire ceea ce este riu si bine, intre bun si cel mai bun, intre sufletese si duhovnicese, intre ce este treciitor si ce este etern, 4:8 Dacd-i acordim Intelepciunii locu! numérul unu fn prioritatile noastre, ea ne ya promova cum se cuvine. Dacd o imbratistim cu drag, ea ne va sui pe culmile de cinste, »Ea te va impodobi si te va incu- nuna co slavi" (Moffatt). Intelepciunea confera frumusete morali copiilor ei Ganditi-va ins& fa contrastul dintre aceastit stare binecuvantati si viata resping&toare wité de cei dedati la risipl. desfrau si imoralitate. G. intelepciunea si cele dow’ cairdri (4:10.27) 4:10 Dupii ce a terminat de citat din s turile tatilui sdu, Solomon tsi reia indem- nurile adresate propriului su fiu, Este 0 regulii general’, nu fird exceptii ins’, eX o viati curaté conduce la 0 viati indelungati. Ganditi-va la leg&tura stransd dintre tutun, alcool. droguri, si pacate sexuale pe de o parte, si bolile si moartea pe care le pro voaci acestea, pe de alta. 4:11, 12 Un taté se poate considera multumit cand si-a invatat fiul si meargi. pe calea intelepciunii, oferindu-i un bun exemplu in acest sens. Dar invitdtura tre- buie combinatd cu pilda, deoarece actiu- nile tatilui suni mai graitoare decat cuvin- tele sale. Fiul care umbl& pe cle bune va umbla fri oprelisti si va alerga fBrd si se potic- neasca, In versiunea sitiacd se spune: .Cum mergi tu pas cu pas. Eu ili voi deschide calea inaintea ta.“ Asta ne fnvati douit principii importante: {ntai, Dumnezeu ne c&lduzeste pas cu pas, mai degraba decal si ne descopere tot planul inci de la inceput. In al doilea rand, Durmnezeu fi caliuz: pe oameni cand acestia pornese fa drum,Proverbele T27 mergand inainte pentru El. Un vas trebuie si se afle in miscare inainte de a putea fi cArmuit de cSpitan, Tot asa e si cu o bici- clet, pe care o poti dirija doar cfnd este in miscare. Acelasi iucru este valabil si in relatia noastré cu Dumnezeu. El ne c&liuzeste atunci cind ne deplasam pentru El. 4:13 Trebuie si apuctim bine tnvatatura sanato; i sd n-o lasim si ne alunece din mAini. Trebuie s& pazim injelepciunea ca pe insisi viata noastrd — pentru ci ea este viaqa noastr&, in special dack ne géndim ci Domnul Isus este Intelepciunea Intrupata. 4:14 Versetele 14-19 ne avertizeaza si nu ne fnsotim cu oamenii rai, stabilind un contrast intre calea fntunericului si calea luminii. ‘Aceste indemnuri prin care suntem pre- veniti si nu ne asociem cu cei rai nu ne interzic ins& si le marturisim evanghelia, dar ele ne interzic s incheiem orice relatii de partisic cu ci, sau'sii participim la pla~ nurile lor. 4:15 Gasim o noté de avertisment urgent in aceste porunci scurte si concise. Eviti viata de piicat. Nu te opri s& cercetezi. Apuci pe alt drum, treci de partea cealalt&. Nu te opri, ci mergi mai departs. S-ar pirea ci © o intémplare interesanti, intrigant si palpitanta, dar in cele din unm te va distruge. 4:16, 17 Practicantit pacatului nu dorm. bine pnd cfind nu au mai incheiat un térg necinstit. Ei sufera cumplit de insomnie dac& nu au reusit sX mai ademeneasc’ pe cineva la ruin& si nenorocire. Regimul lor alimentar este alcdtuit din painea rutitii si vinul violentei. Sau cum am putea spune noi: se hranesc din r&utate, o sorb! Versetele acestea ne oferd un tablou foarte plastic al naturii pic&toase a omului. Intrucdt insiigi natura sa este pAcat, a pacd- tui este pentru el un lucry natural, ca man- carea si biutura. Fragmentul nu se referi doar la infractori (Vezi Comentariul Biblic al Credinciosului asupra textului de la Ieremia 17:9). : 4:18, 19 Nu tot asa este viata celui neprihimnit, Ea este ca lumina stralucitoare a zorilor, ce striluceste tot mai puternic pani cnd atinge luminozitatea maxima a amiezii. Cu alte cuvinte, cirarea celor neprihiniti este tot mai luminoasé si mai frumoasi. Cei radi se clating tn intunecime, nevazand de ce se impiedica. 4:20 Solomon continua si-t roage pe fiul sau sa ia aminte la invatatura sa despre intelepciune. Intr-un verset ca acesta s-ar cuveni ca si noi sA auzim glasul Domnului care ne vorbeste. 4:21 E spre binele nostru sii nu pierdem din vedere invatiturile Intelepciunii, ci si Je strangem fn inima ca pe 0 comoara.. 4:22 Cuvintele intelepciunii sunt di toare de viati si creatoare. Cum a spus Isus: ,,Cuvintele pe care vi le spun cu sunt duh gi sunt viafS“ (Ioan 6:63). Ele sunt in acelasi timp saniitate pentru trup, deoarece te scapa de pacate si de stre- sul care provoaca atétea boli. 4:23 Versetele 23-27 sunt coresponden- tul Vechiului Testament pentru textul de la Romani 12:1, in care suntem indemnati si ne prezentim intreaga fiinti inaintea lui Dumnezeu - cu inima. cu gura, cu buzele, ou ochii si cu picioarele. Dumnezeu incepe cu omul dinduntru, continudnd apoi iucrarea fn exterior. Inima este prima, ea reprezentind viata iduntricd, mintea, gdndurile, motivele, do- tintele. Mintea este fantana din care izvorase actiunile. Dac& fanténa este curati, izvorul ce curge din ea va fi de asemenea curat. Cum gandeste un om, asa este! Prin urmare, versetul acesta subli- niaz& importenta unei vieti curate a gdn- durilor. 4:24, 25 Prin cuvintele ,,o gura insela-_ toare“ (din textul englez, n.tr.) se intelege un gen de vorbire nesincerd, inselatoare. Buzele viclene se referi la conversatii cu subintelesuri, cu motive ascunse. Ochii si pleoapele care privese drept imainte sugereazi o umblare hotirdti, 0 viatS cu un tel precis, care nu se abate din drum pentra a pdedtul sau pentru a se ocupa de tucturi nefolositoare. In epoca in care taim, cand mass media ne bom- bardeazé zitnic cu publicitate: meniti sii trezeasci apetiturile noastre animalice, va trebui si invatim si avem ochii atintiti728 Proverbele ™ereu asupra lui Isus (Ev. 12:2). 4:26, 27 Daca vom fi atenti si cumpa- nim bine cararea sfinteniei, toate ciile noastre vor fi ordonate si lipsite de primej- dii. Peste tot de-a lungut drumului mare, in dreapta si-n stanga sunt o multime de str dute gi alei laturalnice care duc la ascunzi- torile pacatului. ,,Si rimanem fideli lui Isus, chiar dac& o mie de voci ale lumii ne- ar chema.“ CAnd suntem ispititi si ne ducem intr- un loc dubios, si ne punem urmitoarea intrebare: As dori eu oare sa fiu gisit acolo la venirea lui Isus?“ Fereste-ti piciorul de rau, A. Nebunia imoralitatii (cap. 5) 5:1, 2 Solomon este dornic si-si aver- ze fiul si nu cada in nici unui. din pacatele ce le dau tarcoale tinerilor. Cei care iau aminte la sfaturile intelepte si invati din experienta altora dezvolta in ei adevirata pricepere. Pentru c& vorbitea le este curat si adevrat’, ea va avea darul de a-i pazi de pericole si a nu-i Idisa si dea peste necazuri, Nici un alt lucru fn afar de Cuvantul lui Dumnezeu nu constituie o pavizi suficienti impotriva seductiei si amiigitii ce face ravagii intre oamenii din vremea noastré. Prin urmare, Pavel it indeamna pe Timotei si se tine strins de Cuvantul lui Dumnezeu cAnd este inconju- rat de apostazie (2 Tim. 3:13-17). 5:3 Restul capitolului 5 se ocupi de ceea ce s-a numit drept cea mai veche profesie din lume — prostitutia. Femeia imoral& este 0 prostituati, una care isi inchiriaz trupul in scopul comiterii unor fapte desfrdnate. Ea poate fi considerata un simbol al pacatului, al lumii perverse, al religiei false, al idolatriei sau al oric&rei alte ispite seducdtoare cu care sunt con- fruntati fiii oamenilor. Buzele ci strecoarit miere — sunt foarte plicute, alunecoase si tentante. Este maestra in arta flatirii, se pricepe de minune si convinga, folosind un limbaj foarte subtil si ademenitot 5:4 La inceput ea pare plicutd gi incan- (4toare, dar la urma este amara, amara ca pelinul. E vechea poveste: pacatul este atragtor la tnceput, cand este privit din afar, dar dupa ce a fost comis las’ un gust amar, ardtandu-si adevarata hidosenic. Pretul de a te culca cu ea este enorm: © cuget vinovat, remugcare, scandal, boli ve- nerice, distrugerea casniciei, ruinarea fa- miliei, tulburari mentale si o sumedenie de alte racile. 5:5, 6 Ea isi conduce victimele pe o stradi cu sens unic, spre moarte si iad. Fiind o femeie abandonati, ei nu-i mai pasa de viata morala. Caracterui ei este instabil si corupt, in conditiile in care ea nici nu realizeaza cat de adanc s-a cufundat in pacat, ,,.Drumul mare al Vietii nu este pentru ea, instabile si alunecoase find crarile ei (Moffatt). 5:7 Gandindu-se la tot ce implica aceasti stare de decddere, Solomon le di copiilor sai o povatd solemna si ia seama la cuvintele sale si si nu se depirteze de ceea ce le va spune. 5:8 O modalitate prin care ne putem feri de picat este si stim cAt mai departe de ispit’, si fugim de ea. Nu are rost si-L tugim pe Dumnezeu si ne izbiiveasci, daca tinem cu tot dinadinsul si ne jucim cu picatul, adicd si avem de a face cu obiecte sau locuri aflate in direct legdtarii cu piicatul. In unele cazuri, este nevoie nu doar si ne ferim de ispiti, ci sd fugim de ea, cum a facut Iosif. Desi si-a pierdut haina flicdnd aga, si-a pastrat curatia si a cfisligat o cunund’. Pentru ca s{ putem s& ne conformim poruncii din versetal 8, s-ar putea si tre- buiasca ¢mbam locul de munca, sine taut in alt& localitate sau s& ludm alte miasuri la fel de drastice. 5:9, 10 Cei ce viziteaz’ casele de tole- rantd igi risipese energia fecioreasca, dnd anii lor de aur unei ispititoare crude. in plus, cetitenii ,.respectabili* care intretin legaturi secrete imorale — fie la propriu, fie prin intermediul pornogratiei. al filmelor si al casetelor video cu continut pornografic ~ adesea cad in cursa de a fi santajati. Dac refuzA si plateascii sumele cerute, sunt amenintati cd vor fi demascati si ficuti de rusine in public. 5:11 Sfarsitul unei atari vieti este punc- tat de un geamat nesfarsit, trupul fiind chi-Proverbele 729 nuit de gonoree, sifilis, orbire, ataxie loco- SIDA si wlburiri emotive. 2, 13 Apoi la toate acestea se adaugii regrete térzii si profunde remugedri. Epava celui ce s-a complicut in pacate sexuale tsi Teproseaza c4 nu a ascultat de pirinti, de invatatorii de la Scoala Duminicala si de ptietenii crestini. Ar fi putut evita oceane de mizerie si necaz, dar a fost prea mandru s& accepte povetele, prea inciipatdnat si asculte de avertismentele ce i-au fost adresate. 5:14 $i mai exist si pericolul de a fi ficut de rusine in public, de a fi dizgratiat. Cel putin aceasta pare si fie ideea care se desprinde din acest verset, desi s-ar putea subintelege ci o astfel de persoana este condaminat pentru faptele sale rele. 5:15, 16 in limbaj figurat, Solomon isi sfatuieste fiul s&-si gaseasc& toatt satis- factia sexuala in sotia sa, avand o cisnicie curata, Daci urmim textul traducerii KTV, ver- setul acesta descrie binecuvantirile unei relatii de fidelitate intre soti, binecuvantZri care se-risfrang asupra familie si prie- tenilor. Traducerea NKJV modifica versetul, redindu-I sub forma unei intrebiri: ,,Se cuvine oare si fie risipite fantanile tale, s& fie aruncate pe strizi izvoarele de apa? Este o descriere plastic’ a cumplitei risipe de energii reproductive ce se petrece cand cineva se duce la 0 prostituata. Knox traduce astfel versetul acesta: ~Prin urmare, s& abunde odraslele tale, ca apele din propria ta fintini, ce curg pe strazile publice.“ Sotia este aici fant&na iar apele sunt copiii, care se zbenguic prin casi gi se joaci fericiti pe strizi. 5:17 Adevirata cisnicie presupune o relatie unici, de intimitate exclusiva, in cadrul careia copiii se bucura de securi- tatea pe care le-o conferi sentimentul apartenentei. Astfel versetul acesta ne avertizeaz cu privire la pericolele copiilor nelegitimi sau al situatiilor penibile in care nu se poate stabili paternitatea copilului niiscut din relatii sexuale promiscue. 5:18 Fantina din acest verset se referd, din nou, la sotia barbatului, care este Indemnat s4-si giiseasc bucuria si fericirea in compania sofiei tineretii sale. Uitand toate celelalte persoane, omul constati, cum s-a exprimat Michael Griffiths, ci bogittiile ce izvorisc din aceasti relajie exclusiva sunt inepuizabile iar cildura binefcdtoare a unei asemenea cdsnicti risfrdinge asupra celor din jur, binecw’ tandu-i.“7 9, 20 Barbatul trebuie si rezerve intimitatile unirii conjugale in exclusivitate pentru sotia sa, tratnd-o ca pe femeia plind de gratie si de iubire ce este. SAnii ei s&-i aducii satisfactie, sa se imbete necur- mat de dragostea ei La o adici, de ce s-ar lisa el imbatat de dezmierdirile false ale unei femei imorale? De ce ar imbritisa el o femeie seduct- toare? 5:21, 22 Chiar daca nici un ochi ome- nese nul vede cand viziteaz’ o casa de to- leranti, cdnd se indreapti spre camera de la hotel sau spre locul fntalnirié secrete. Dumnezeu vede tot ce se intampla. »Pacatul secret pe p&mént este un scandal descoperit in cer."* Nu se poate ca omul si piicatuiasca si sil scape nepedepsit, s& nu-i fie dat in vileag pieatul. E imposibil si scape cineva de consecintele incorporate ale picatului. Jay Adams ne sfiituieste: Obiceiurile picitoase sunt greu de invins, dar dacé nu le invingem ele fl vor inrobi pe client gi mai tare. El este legat fedeles cu fringhiile pro- priului su piicat. $i constati ci piicatul e ca 0 spirali care §] impinge tot mai jos, tarindu-l dupa el, pan cnd va fi total capturat si legat de legdturile tot mai stranse ale pacatulut. Pentru ca, fn cele din uri, el sii devina sclavul paca- tuluis 5:23 Ellicott a definit acest verset scena finala a vietii desfranatului, a celui care a refuzat si faci uz de stipanirea de sine. Acum plaiteste cu via{a pentru neascultarea sa. Pentru ca n-a avut minte, moare: tota- Ja lui nebunie #l ruineaza* (Moffatt). Poetul Shelley este o graitoare ilustrare a adevarului din acest verset. In infumu- rarea sa, el a juat in deradere ideea unei casnicii monogame, ca si cAnd a se casatori cu o singuri femeie ar fi insemnat si deza- migeasc’i pe o mie de alte femei. Rezul-730 Proverbele tatele modului siu de viata, dupa Griffiths, au fost despirtiri, sinucideri, copii nelegi- timi si gelozie. G. Sampson se inireaba daca a mai trait vreun alt poet care sii lase in urma sa un sir atat de lung de dezastre ca cel lasat de acest «minunat dar neputin- cios» finger.‘ I. Nebunia de a te pune zilog, a lenii sia inselaciunii (6:1-19) 6:1 Primele cinci versete constituie un semnal de alarma s& nu te pui zilog, adick a asumi_ responsabilitatea pentru le cuiva, pentru ca nu cumva acea persoan& si ajungi in imposibilitatea de a-si achita datoriile, Si presupunem cd prietenul thu doreste si cumpere un autoturism in rate, dar nu are suficienté bonitate financiara pentru a i se acorda acest imprumut. Institutia financiari pretinde ca imprumutul si fie garantat prin semnatura altel persoane, care poate sa achite imprumutul in cazul in care depo- nentul nu va putea si faci acest lucru, Vecinul vine si tc roagi si cosemnezi o obligatie financiard pe care doreste si si-0 asume. Asta inseamni ci tu vei fi obligat so achiti, daci el n-o va achita. Prietenut din versetul acesta este veci- nul tiul. Strdinul este institutia financia- ri care acord’ imprumutul pentru care tu iti dai girul, pe care vrei s&-1 garantezi. 6:2 Tu esti prins in cursa intinsi de cuvintele tale. Esti legat de cuvintele gurii tale. Cu alte cuvinte, dack ai fiicut o promisiune pripiti, ai cizal in plasi. Ai comis o mare greseal’. 6:3 Cel mai bun lucra pe care-] poti face in situatia dati este si te dezlegi de promisiunea pe care ai ficut-o. incearcad si-l convingi pe prietenul thu si fack totul pentru a elimina semnatura ta de pe documentul prin care te-ai angajat si fii garant al imprumututui luat de el. Fa totul pentru a iesi din latul in care ai cizut pundndu-ti iscilitura pe acea obligatiune financiara. 6:4, 5 Aceast problema este extrem de importanté, drept care nu trebuie si ai odihna pani cand nu vei fi dezlegat de aceasta obligatie. Nu te lisa pind nu vei scapa din lat, ca o gazela ce se elibereaza de vanttor si ca o pasiire eliberat&é din mana pasararului. Dar oare de ce ne avertizeazii Biblia cu atta asprime impotriva pericolului de a ne pune garanti sau de a fi gaj pe plan finan- ciar pentru cineva? Oare nu ar constitui acesta un gest de bunitate fat de un pric ten sau vecin? La prima vedere s-ar pirea ci este un act de marinimie, dar tn realitate hu este asa, pentru urmatoarele motive: 1. Acceptand si cosemnezi o obligatie fi nanciari pe care si-o asuma nu faci une- ori altceva decat si-t ajuti si cumpere un obiect care nu e dupa voia iui Dum- nezeu, 2, S-ar putea s&-1 incurajezi si fie cu mana spariii saw chiar sii inceapa sii practice jocurile de noroe. 3. Daca nu-si va achita imprumutul, tu vei fi obligat si platesti pentru un fucru pe care nu-! posezi, ceea ce se va solda cu Tuperea prieteniei si vicierea relatiilor, Mai bine ar fi sti dai banii pe care vrea si-i ia cu imprumut, daci intr-adevir are o nevoie legitima. In orice caz, nu trebuie te pui garant pentru el. 6:6, 7 Versetele 6-11 constituie un protest impotriva leneviei. Avand in vedere harnicia cu care igi strange furnica hrana, alergand de colo-colo, purtind une- ori poveri mult mai mari decat ca, aceast vietate constituie negresit un exemplu demn de urmat de fa care putem tage invétaminte. Furnica realizeazi atat de mult, flird sii aibai vreun supraveghetor sau sef de echip’. Cand privim un musuroi de furnici, avem impresia c& ele sc migci haotic, in toate directiile, dar febrila Jor activitate nu este fara rost, ci are un scop precis, chiar dac& nu poate s& existe o structura ievarhicd de comandi. 6:8 Aceastd minusculd creaturd mun- ceste din greu vara, straingandu-si provizii in timpul secerisului, Aici au se pune accentul pe sirngerea de provizii pentru ziva de maine, ci pe harnicie. Nu trebuie si ne folosim de acest text cai justificare pentru a ne strange provizii pen- tru zile negre. Ni se interzice si ne stvan- btProverbele 731 gem comori pe pamant (Mat. 6:19). E ade- Varat c& furnicile se asigurdi pentru ziua de miine, dar tot atét de adevirat este cd crestinii trebuie s& aib’ grij& de ai lor, asi- gurandu-le cele necesare traiului. Deo- sebirea const in faptul c& viitorul furnicii este limitat la lumea aceasta, pe cand viitorul credinciosului este in cer. Prin urmare, crestinii intelepti isi string como- tile in cer, nu pe piimant. 6:9 Lenegul pare s& dispund de o capa- citate nelimitata,de a dormi. Filozofia dup& care se calduzeste este urmatoarea: ,.Nu & ru s% m& scol dimineata, dar par¢’ tot mai bine este si réman in patul meu cald.* Despre desteptatoare, ce si mai vorbim — pe acestea nu le aude, indiferent ct ar suna ele de tare! 6:10, 11 Cand, in sfargit, se hotdraste si ias din culcusul sau cald, mai ziboveste un pic, zicind: ,,S& mai dorm putin, si mai incrucisez putin mainile, ca Nu conteazi ci altii din casa asteapta ca el s& se scoale; e] doarme imperturbabil! Numai cd ziua s&riciei nu asteapti. .,Si sdrdcia vine peste tine, ca un hot, si lipsa ca un om inarmat.” 6:12, Versetele 12-15 sunt descrierea perfecté a unui inselator, a omului care-i trage pe sfoari pe altii cu zimbetul sdu cuceritor, in spatele ciruia se ascunde 0 inima vicleani. De pe buzele sale se revarsd numai minciuni. 6:13, 14 El recurge fa tot felul de ges- turi sugestive ¢i migciri sinistre prin care-i face semn complicelui sau ori isi ia victima prin surptindere. ,....clipeste din ochi, di din picior gi-i cheama cu degetul pe altii." Inima iui e plina de riutate $i perversi- tate; urzeste intruna lucruri rele. 6:15 ,Oameni de acest fel vor fi nipiditi dint-odatX de pierzare, 2drobiti naprasnic fri si mai aibi nici o putinga de scpare“ (Knox). Daca veti citi cu_atentie, veti gsi probabil suficiente exemple de acest fel in multe din cotidianele tiparite tn Zina de azi. 6:16 Lucrurile ce-l caracterizeaz’. pe acest om rau (vy. 12-15) sunt o uréciune inaintea lui Dumnezeu (v. 16-19), in spe- cial faptul c& el seaman discordie (com- parati v. 14 cu.v. 19). Formula ,,sase fucruri... urdiste Domnul, ba chiar sapte {i sunt urate” ar putea insem- i lista e concretd, nu este exhaus- tiva, Sau ar putea indica faptul ci al sapte- Jea Iucru este cel mai rau dintre toate.? 6:17 Ochii wufasi. Mandria nu este altceva dec&t (Grana care se desfide pe ea nsisi. Valetul unui tmpirat a spus oda Nu pot nega ci stapanul meu a fost tufas. Et tinea si fie primul in toate. central oriciirei aotiuni, Daci se ducea la un botez, ar fi dorit fie bebelusu! botezat! Dacil se ducea la o nunta, at fi dorit si fie mireasa, Dac se ducea fa 0 inmormantare, ar fi dorit s& fie mortul.10 limbi mincinoasa. Limba a fost cre- ati ca s&-L slaveascd pe Domnul. A minti inseamna a perverti scopul pentru care a fost creata limba, a o folosi in scopuri jos- nice. Exist’ oare situatii in care i se poate ingidui unui credincios si mint? Raspunsul este ci Dumnezeu nu poate inti si, prin urmare, nu poate acorda acest privilegiu nimanui. Miainile care varsi sAnge nevinovat. Fiecare vial omeneasc’ este infinit de va- loroasi inaintea lui Dumnezeu — fapt demonstrat de El cu prisosinti prin aceea c& a plitit un pret infinit de marc la Calvar pentru riscumpirarea noastri. Instiwtia pedepsei capitale (Gen. 9:6) reflectii ati- tudinea lui Dumnezeu fata de omorul imtenuionat. 6:18 Inima care urzeste planuri nelegiuite. Desigur este o referire la cei ce nu se gandese decai la rau. Domnul Isus a enumerat cateva din aceste inchipuiri rele la Mareu 7:21, 22. Picioarele care aleargi repede la ritu. Dumnezeu urdste nu numai mintea care urzeste riul, ci si picioarele ce se gribese si ducd fa indeplinire acest ru, 6:19 Martoru! fals care spune min- ciuni. Aici este vorba de cei ce fac depo- zitii mincinoase in public, 1a wibunal. In versetul 17b era mai mult vorba de o chestiune de conversatie particular’ coti- diana. Si cel ce seam&na discordie intre frati. Ceea ce ne izbeste aici esie faptul c& Dumnezeu pune semnul egalititii732 Proverbele intre cel ce seamand discordie intre frati, pe de o parte, si cei ucigasi, mincinosi si sperjuri, pe de alta parte! Cate din cele sapte pcate din lista de mai sus le puteti identifica la cei de la pro- cesul si r&stignirea Domnului nostru? J. Nebunia adulterului si a curviei (6:20-7:27) 6:20 In acest verset este abordatd tema adulterului a infidelitatii maritale. Frecventa referirilor la aceasti tema nu este intémplatoare. Cuvintele din versetul 20 constituie un fel de formuld utilizatd pentru introducerea unor invataturi impor- tante. 6:21 Unii adepti ai interpretirii literale, in sens extremist, din vremea lui Isus, credeau cA respectau prevederile cuprinse in acest verset prin faptul ca purtau filacterii, adici cutiufe mici din piele in care se giseau porti- uni din Scriptura. In timpul rugaciunii, iudeii acestia purtau o filacterie pe bratul sting (aproape de inims) iar alta pe cap (aproape de gat). Unii evrei din zilele noastre contin- ud si practice acest obicei. Ceea ce vrea insd si ne transmit acest verset este ci trebuie si facem din Cuvantul lui Dumnezeu o parte atat de integranté a vietii noastre inct sd ne ‘insoteascd $i si ne c&lfuzeascd pretutin- deni pe unde mergem. Nu e doar o chestiune de a da cinste Scripturii in exte- rior, ci de a o asculta si a i ne supune din launtrul inimii noastre. 6:22 Ascultarea de Cuvantul lui Dumnezeu ne aduce urmitoarele beneficii: cilduzire — Ele te vor conduce in mersul tu. ocrotite ~ Te vor pazi cand dormi. invatituri — Ele iti vor vorbi Ia desteptare. 6:23 Versetul acesta fl amplificd pe cel precedent: porunca este o candela ~ asigurand c&lauzire legea este o lumini — asigurand ocrotire indemnul si mustrarea sunt calea vietii — cle ne invati. 6:24, 25 Una din slujbele Cuvantului este de a-i salva pe oameni de femeia seduc&toare, cu vorbele ei mieroase gi lingusitoare. Nimeni si nu se lase ingelat de fru- musefea ei naturala, de acel ..vino incoace ce-i scapiiri din ochii fermeciitori. 6:26 Felul in care interpretim acest ver- set difera in functie de traducerea la care vom apela. In versiunile NKJV si NASB se sub- liniazi ideea potrivit cdreia un om este adus la sap de lemn (.ajunge de nu mai ramane decat cu o bucati de pine’ — tra- ducerea GBY) de citre o prostituata si s-ar putea si-si piard’ viafa scumpa in mana unei adultere. Daca te incurci fie cu una, fie cu alta, vei avea de tras numai ponoase, vei plati scump. Traducerea RSV red versetul 26 astfel: »Caci serviciile unei prostituate pot fi cumpérate pentru o pine, dar o adulteri pericliteaza insiisi viata unui om.“ Aici se face distinctie intre o prostituata, ale caret servicii pot fi cumparate, si o adulter’i, care nu se multumeste pani cAnd nu-l stipi- neste in intregime pe un om. 6:27, 28 A avea relatii ilicite cu nevas- ta altuia este ca si cdnd ai lua foc in sn Orice-ai face n-ai putea evita serioase arsuri. E ca si cind ai clea pe cArbuni apringi, arzndu-ti negresit tilpile. Grif- fiths ne previne: . Toti cei ce comit adulter dau dovadi de o curnpliti nebunie, deoarece s¢ vor distruge pe ci insigi, atrigdndu-si tot felul de rani, dezonoate, dizgratiere si ménia nestinsi a pietilor vati- ‘mate.!1 6:29 E cert ca barbatul care va intra la nevasta aproapelui sdu va fi prins si pedep- sit. Exist in universal moral un principiu conform ciiruia un atare picat este in ge- neral scos Ia iveali. Chiar dacii s-ar intam- pla totusi si nu-i fie descoperit pacatul in viata aceasta, omul respectiv va trebui sit dea socoteald pentru p&catul siu in viata de apoi. 6:30, 31 Versetele acestea pot fi inter- pretate in dou feluri, Conform traduce- tilor KJV si NKJV. oamenii manifest un anumit grad de ingiduinti fat de cel careProverbele 733 furd pentru a se hrini pe sine si familia sa. Dar chiar si fn acest caz, cand omul respec- tiv va fi prins, va trebui si restituie ce a furat, chiar daca prin aceasta se intelege cX va pierde tot ce poseda. Traducand versetul 30 sub forma de intrebare, versiunea RSV lasa sa se intelea- g&c& oamenii it dispretuiesc pe un hot, chiar daca acesta furd pentru a potoli foamea sa si a familie sale, subliniind c& el tebuie si restituie integral tot ceea ce a furat. Si intr-un caz, si-n altul ideea care se desprinde este ci hotul poate restitui ce a furat, pe cAnd adulterul nu va putea sterge niciodata pe deplin raul pe care |-a pricinuit. 6:32 Oricine comite adulter e fara minte, deoarece se distruge pe sine social, spiritual si moral, ba chiar si fizic (Deut. 22:22) 6:33 Pentru o clipa de extaz el se alege cu rani si dezonoare, venite probabil din partea sotului celei cu care a pacatuit. De asemenea va avea parte de rusine si diz- gratie, care-1 vor urmari pe tot restul vietii sale. (Slava Domnului cA exist& totusi iertare la Domnul, dac& omul se va pocai, isi va marturisi si se va ldsa de pacatul stu.) 6:34 Aici vedem furia sotului gelos care se intoarce acasd pe neasteptate, gasindu-si sotia fn bratele altui barbat. Cand va incepe s& se rizbune, mania Tui nu va putea fi potolité cu nici un fel de rugdminti sau scuze, 6:35 Nici un lucru pe care infractorul |-ar putea oferi drept plat nu ar putea aba- te mania sotului inselat. Nici o mité nu ar fi suficient pentru o calcare a juramantu- lui marital. 7:1 Capitolul 7 continua sé-i avertizeze pe tineri fata de pericolul de a-siruina viata prin imoralitate. Ei trebuie s& tind la aceste sfaturi inspirate, prejuindu-le mai mult decit bogitille materiale, pAméntesti. 7:2 Ascultarea de Cuvantul lui Dum- nezeu este cdrarea spre o viatd wait din belsug. Prin urmare, el trebuie pizit ca lumina ochilor. Cu privire la aceasta expre- sie (mérul ochiului, the apple of the eye in englezd, n.tr.) iatd ce are de spus Interna- tional Standard Bible Encyclopedia: Globul ocular, avand in centru pupila, se numeste ,,mar“ datoritA formei sale rotunde. Marea sa valoare si protectia de care se bucurt din partea pleoapelor, care se inchid automat find se iveste cel mai mie peticol au fiicut si fie considerat emblema a tot ce este mai de valoare si mai strasnic pizit.!2 7:3 in limbaj poetic, versetul acesta spune ci trebuie s4 lasim Cuvantul lui Dumnezeu s& controleze tot ceea ce facem (leaga-le la degete) si si devin’ o chestiune de ascultare fara murmur (seriete pe tAblita inimii tale). 7:4 Se cuvine si tratim Intelepciunea cu onoarea si respectul datorate unei surori iar din pricepere s4 facem una din rudele noastre cele mai apropiate. In acest pasaj, intelepciunea este contrastaté cu femeia rea, de care trebuie s& te feresti cu tot dinadinsul. Cei care calcd pe urmele intelepeiu- urmandu-i sfaturile, sunt paziti de femeia imoralA si de lingusirile seduci- toarei. Femeia rea este descrisi aici prin doi termeni. Prin imoral se intelege cd este o desfranaté si infidela fati de juramantul de fidelitate pe care !-a rostit fati de sotul ei. Seducitoare se refera la faptul c& este strain si aventuri 7:6 Versetele 6-23 ne prezinté un tablou ct se poate de realist al unei prostituate care-si practic’ meseria si al unui tandr care-i cade in curs, Jalnica drama s-a con- sumat in timp ce scriitorul a privit prin jaluzelele de ia fereastra odaii sale. ‘7:7 Un tanar fara minte si debusolat a iesit in oras si se distreze. Poate c& provine dintr-o familie bund, dar pentru moment a preferat sA uite educatia buna pe care a primit-o, ficdndu-si de cap. Poate ci este un militar fn termen, care nu vrea sa se lase mai prejos de colegii sai ce se laud’ cu isprivi mari la acest capitol. El nu e un pic&tos inriit, ci doar un ins neispravit dintr-o urbe neinsemnata. 7:8 Jati-l pe tanirul nostru ratacit printr-un cartier riu-famat. Acum tra- verseazi strada lang’ coltul locuintei ei, pasind agale ca unul lipsit de griji. Tocmai fin aceasta const4 problema sa: cd nu este ocupat cu treburi constructive, cu activitati productive, pentru cd daca ar fi, nu s-ar afla aici. Daca picioarele sale ar fi inciltate cu734 Proverbele vavna evangheliei pacii, n-ar avea timp de irosit! in viata celui predat pe de-a-niregtil Domnului existé 0 paz care-I fereste de pacat. Pe de alti parte, dupa cum aratii Isaac Watts, ,,Satana intotdeauna fi giseste de lucru celui ce sti cu brafele incrucisate.* 7:9 Tanarul a hoindrit toatd seara ~ de la apus pani in amurs si apoi pink cand s-2 fntunecat de-a-binelea. .Este aici in ima- ginea fntunericului care se las un tale sim- bolic’ - scrie Barnes. ,,Peste viata tanaru- lui se asterne tntunericul: e cuprins de tene- bre. Este aidoma unui fluture ce aleargi bezmetic spre flacdri. Cumplitul moment se produce atunci cand ispita de a picdtui si oportunitatea de a pacatui coincid. Neincetat trebuie si iniltam rugiciuni ca aceste dou’ momente si nu se intersecteze niciodatd in viata noastri, 7:10 intre timp isi face aparitia prosti- tuata, imbracata dupa ultima moda de la Hollywood, machiat’ din plin si par- fumata. Sub acest exterior incant&tor se ascunde 0 inima senzuala, vicleana si sub- tila, 7:11, 12 Nici pe departe nu avem de a face aici cu o femeie aleas’, plind de gratie. Dimpotriva, ea este vulgari, zzomotoasi agresiva. Nu tu gospodina, nu sotie ascultitoare! Ci una care trebuic si cutreiere strazile in cdutare de clienti. Femeia aceasta pare si fie peste tot. Uneori a fost afari, alteori in mijlocul pietei, pandind la tot coll. Asa este si pacatul: ugor de gisit, Ceea ce ar trebui si fie ins& ugor de gisit este Evanghelia, dar din nefericire, nu stiu cum se intémpli ci nu reusim s-0 facem mai disponibi 7:13 Primul pas din strategia ei este Jansarea unei actiuni de soc. Astfel i se atuncd de gat, imbrdtisindu-l si acoperindu-l cu sirutiri. Vai, si ce efect devastator are aceastA actiune asupra sa! Cum il ameteste, fiicindu-I s se clatine, aceasti falsi demonstratie ‘de iubire! Numai cf el habar nu are c& nu e deloc iubire, ci pofté crasi. 7:14 Urmeazi masca religiozitatii, cand ea exclama: ,,Am.ofrande de pace la mine. Astizi mi-am implinit juruint Jar tanarul igi aduce aminte de mama sa $i de Biblia pe care aceasta o citea intruna. si zice: ,,Tti, dar ce bund femeic am gisit! Uite ce religioasi e! Nu poate fi gresit ma insotese cu una care are ofrande de pace gi-si fmplineste juruintele.* $i uite- aga se stringe funia in jurul gatului siu. Ofrandele de pace prezinté inci un element de ademenire. Cei care Ic aduceau trebuiau si le mandnce in ziua aceea cel mult a doua zi (Lev. 7:15#9). Int dar femeia aceasta poseda multi hrand cu care sil desfete pe taniir. Asta pentru cd in con- ceptia ei inima unui birbat se castig’ tn primul rand prin stomacul su. 7:45 Apoi se preface ci el este cel pe care-I céuta. Ce minciund sfruntatd! Cand in realitate I-ar fi ag&tat pe primul birhat care i-ar fi jegit in cale! Nummai cd taniirul nostru este in culmea. fericirif la auzul cuvintelor ei, vizand cat’ important i se acordi, cX este apreciat la justa lui valoare, ca este cineva care-] pretuieste. 7:16, 17. in continuare ea ti face apropouri foarte transparente cu privire la adevaratul scop urmiarit, cind 7} descrie asternutul ei: ,;Mi-am asternut patul cu o tapiserie, cu acoperitori colorate din in egiptean, Mi-am inmiresmat patul cu mir, aloe si scortisoar’.* {ntreaga de- scriere presdrat cu cuvinte avand un sin- gur scop: 4 apeleze la natura lui senzuali. Chiar si simtul s&u olfactiv trebuie captivat prin parfumuri exotice. 7:18 Dar dintr-odata masca este smuls& de pe figur’, cand ea fl invith fi sd se culce cu ea, Alegandu-s cuvintele, ea Ti prezintd tindrului un tablou ct se poate de fncdntitor. 7:19, 20 Ea il dezarmeaza, explicindu-i cA sotul ei nu este acas& si ci nu se va intoarce pentru mult vreme, pentru ci a plecat fntr-o cilatorie lung’. Va sta mult in aceast& cilatorie, devreme ce si-a luat 0 tmultime de bani in numerar. Nu se va fntoarce pani la luna plina (v. 20b NASB). fntunericul descris in versetul 9 indica fap- tul c& nu va fi lund plind mutta vrerne., 7:21 Si cu cat vorbeste ea mai mult, cu ata mai micd este rezistenta tanarului. Incit putind flatare si |-a si facut sX cedeze. 7:22 In acest punct el se decide pe loc s-o urmeze, intrand in casi.Proverbele 735 Si astfel, pisind aliturt de ea, este ca un. bou ce merge la tiiere. Textul din ebraicd al ultimului rand din acest verset este destul de greu de descifrat, dupi cum se poate observa din diversitatéa de forme sub care a fost redat& traducerea sa: .,€a un prost ce urmeazi a fi pus in obezi pentru a fi pedepsit* (KJV, NKJV). .,ca unul prins in fiare ce merge la pedeap- sa prostilor* (ASV) cum e prin cerbul dintr-odati* (RSV). ca un cdine ademenit pentru a i se pune botnita® (Moffatt). .sau ca un mie! fark astimp’r* (Knos). a un prost in cAtuse, pentru a fi pedepsit* (Berkeley). Dar sensul general este, in mod limpede, cel at victimei ce se indreapt fra nici o putint’ de a se mai impotrivi ciitre c&tuse si pedeapsa. 7:23 Sintagma: ,,pan’ cAnd o sigeati ii strapunge ficatul poate avea urmi- toarele sensuri: . Metoda prin care este omorat boul din versetul precedent, adica prin strapun- gerea miruntaielor sale. Aprinderea pasiunilor unui om. Consecintele imoralititii in trapul unui ‘om. TAndirul intra in locuinta curvei cum intr o pasiire in lat, flird sti-si dea seama cat de mult il va costa acest gest nestibuit (de ex., riscul contractarii unor boli venerice sau al SIDEI). yy 7:24, 28 Nici nu e de mirare cA scri- jtorul face acest apel fierbinte cétre copii sai, s& ia bine seama Ia fnvatatura sa! Ei trebuie s&-si pizeasci inima, ca nu cumva s& doreasc’ s& se incurce in nici un fel cu acest gen de femeie. Ei trebuie sa-si pazeasca picioarele si nu apuce pe cile ei. 7:26, 27 Lungi ¢ lista victimelor ei! Cei Tuinati sau ucisi de ca sunt cat 0 armata. Oricine intri in casa ei se afl4 pe dru- mul larg ce duce spre iad. Un astfel de om se indreapta sigur spre céméarile mortii. K. intelepciunea personificat (cap. 8) 8:1 Capitolul 8 contrasteaza izbitor cu capitolul 7. Acolo adultera fi chema pe fill oamenilor. Aici intelepciunea este cea care fi inviti s-o urmeze, oferind motive bine intemeiate pentru justetea unei atari actiuni. Pasajul'paralel din NT se afli la Yoan 7:37, unde Cristos fi cheama pe oameni si vin’ {a Bl si sa bea 8:2, 3 Versetele acestea ne spun unde se poate gisi fntelepciunea. Lista locurilor indicX faptul ck ea se afl la dispo: omenirii, putdnd fi gisiti in preocupt zilnice ale oamenilor. 8:4, 5 Ea lanseazi chemarea citre toate tipurile de oameni, de la cei de rang inalt pan la cei din piturile cele mai de jos. Ea ii cheami deopotriva pe naivi si pe nebuni. Intelepciunea, spune Kidner. este ciliuza tuturor.* 8:6-9 in continuare este descris carac- terul invatiturilor {ntelepciunii. Ea vorbeste despre lucruri mari, despre ceea ce este drept; ea vesteste adeviirul si nepri- h&nitea, De pe buzele ei nu se aude nici un cuvant riu, nici o tnvatétura stramba. Oricine dispune de pana si cel mai mi grad de discerndimént si pricepere va con- stata invatiturile Intelepciunii sunt drepte si juste. 8:10, 11 Valoarea invatiturilor intelep- ciunii este inestimabil de mare. Ele sunt de dorit mai presus de argint, de aurul cel mai ales, de rubine sau de orice ar putea fi cel mai de valoare pentru oameni. 8:12, 13 Intelepciunea face casd bunt cu prudenta, acestea find indisolubil legate intre ele, asa incdt dacd cineva posed& fntelepciune are si pricepere. inte- lepciunea 1i diruieste omului cunostintéle necesare’ si discernimantul de care are nevoie pentru a-si administra cum se cuvine treburile vietii . Exist ins si lucruri cu care intelepciu- nea nu face casi bund. Asifel ea nu se impacd deloc cu toate formele de riu, fie c&e vorba de mandrie, fie de aroganti sau de comportament imoral sau de minciuna. $:14-21 Tat cAteva din beneficiile sau recompensele Intelepciunii: Sfaturi bune (v. 14a) Judecata sindtoas’ (v. 14b)736 Proverbele Priceperea (y. 14c) ‘Taria morali de a face ceea ce este drept si de a te impotrivi raului (v. 14d) Capacitatea de a fi un bun lider (v. 15a, 16a) Indemanare in administrarea justitiei (v. 15b, 16b). Sentimente de afectiune si de bund tovarasie (vezi Ioan 1) (v, 17a) Acces liber la camenii de treaba (v. 17b) Bogatii durabile, insotite de onoare si neprihdnire (v. 18) Un caracter admirabil, care valoreazi mai mult decat aurul de mare pret sau decat si drep- , Incununaté cu bogitii din belsug ( 20, 21). Am mentionat deja ci pasajele acestea ce se ocupa de intelepciune se pot aplica cu deplind siguranti la Domnul Isus, intrucat NT il numesie intelepciunea (Mat. 1 uca 11:49; | Cor. 1:24, 30; Col. 2:3), Niciieri nu este aceasti aplicatie mai clara si mai frumoasa decat in versetele urmatoare. Biserica Crestind dintotdeauna a interpretat acest verset ca referindu-se la Domnul Isus Cristos. Asadar, ce aflam despre Cristos in »acest specimen nobil de elocventi sacri?” 8:22 Existenta Domnului Isus din vesnicia vesniciilor: ,,Dommul ma avea la inceputul c&ilor Lui.“ Nu trebuie si infelegem prin formularea ,.m avea"* ch Cristos ar fi avut vreun inceput. Dumnezeu nu a existat niciodat{ firé calitatea sau atributul intelepciunii, dup cum n-a exis- tat fart Persoana Fiului Siu. Mai degrabi, acest verset este identic cu cel yLa ‘nceput... Cuvantul era cu 8:23 Rénduirea Sa, din vesnicia ves- niciilor. Termenul ,,asezati“ inseamna uns& sau randuitd. Cu mult inainte de a fi avut loc creatia, El a fost randuit sau numit s fie Mesia al Israelului si Méntuitorul }-26 Pre-existenta Sa. Cuvintele: »Am fost adus4 nu trebuie interpretate in sensul ca El ar fi fost creat si, in con- secin{é, ci ar fi avut un inceput. Mai degrab’, avem aici 0 exprimare poetic& a existentei eterne a Fiului si a personalititii Sale distincte fata de aceea a lui Dumnezeu Tatal. cea dintai firama din pulberea lumii se referd la inceputurile lumii. 8:27-29 Prezenta Sa la Creatie, El S-a aflat acolo cand cerurile au fost intinse peste uscat si mare, cAnd au fost furiti notii si cand au inceput $4 ragnea izvoarele adfncului. A fost prezent au luat fiint’ temeliile pimantalui, inclusiv structura intern care sustine inveligul exterior al Terrei. 8:30a Activitatea Sa in cadrul creatiei. Aflam din acest verset ci Domnul Isus a fost Agentul activ in cadrul creatici. Traducerea NKJV reda corect prima parte a versetului 30: ,,Atunci eu m-am aflat lang’ El ca un mester iscusit....““ Desigur expresia e in deplin’ concordant cu tex- tele de fa Toan 1:3, Coloseni 1:16 si Evrei 1:2. 8:30b Pozitia Sa de afectiune si des- fiitare inaintea lui Dumnezeu. Dragostea eterna gi infinita a Tatalui_ pentru Fiul Siu sporeste minunatia faptului ci El L-a tri- mis pe acest Fiu si moara pentru picitosi. 8:30¢ Desfaitarea Sa personata inaintea lui Dumnezeu. Aceasta preamireste harul Domnului nostru Isus Cristos — anume fap- tul ci El a binevoit sd pariseascd acel loc de pura si desvarsit’ bucurie pentru a veni in aceast& jungli de rusine, intristare si suferinta. 8:31 Faptul cd El Si-a gisit bucuria in locuitorii lumii locuite. Este uimitor ci din tot universul acesta urias, El S-a oprit toc- mai asupra acestei planete minuscule. interesiindu-Se de ea. Atasamentul Siu deosebit fata de fiii oamenilor. in fine ne surprinde si ne umple de minunatie faptul ci El Si-a manifestat dragostea faté de omenirea rizvrititi. William Cowper ne-a lisat mostenize acest imn de neasemuitt frumusete bazat pe versetele 22-31 din capitolul 9 al cdrtii Proverbe: inainte de a ti creat Domnul muntii, De a fi indltat dealurile roditoare; Inainte de a fi sdturat muntii ce hriinese paraiele clocotitoare;Proverbele BT tn Tine, din vesnicit Minunatule .EU SUNT* A clocotit iubirea, Tu. al crui nume este Intelepciunea. Cand asemenca unui cort de locuit Ela intins cerurile Sia pas hotare talazuritor Falnicelor oceane ale lumii, Ela lucrat cu misura si cumpanire. $i Tu, Isuse, ai fost altri de El atunci: Tu, intreaga desfitare a Tatilui, Cel ce-Ti gisesti desfitarea in fii oamenilor. ‘Cum de Ti-ai gisit Tu, Doane, desfitarea in fitnte cum suntem noi, Cei care, chiar atunci cnd Te-am vizut, Pe ctuce Te-am tintuit? Minunitie nepitrunsi? Taina divink? Glasul ce din tunet risund afirma: ~Piicitosule, Eu sunt al tu! 8:32-36 Acest ultim paragraf din capi- tolul 8 ne prezinti problemele de ordin etern pe care Je implica rispunsul dat de om chemirii Infelepciunii. Ea rosteste o binecuvantare peste cei ce asculti de ‘invataturile ei si pasesc pe cirarile ci. intelepciunea promite fericire celor care asteapté zilnic la portile ei si vegheazi cu credinciosie la usile ei. Ea le ofera viata si bunavointa divina celor care o gasesc. in schimb celor care nu o primesc le aduce pierderi pe plan personal si moarte. Aplicati aceste ultime doua versete la Cristos. Oricine Il giseste pe El primeste viatt eterna, find asezat in deplind acceptare de c&tre Dumnezeu (vezi Ioan 8:51; 17:3; Ef. 1:6; 1 Ioan 5:12). Dar cei ce refu7 si-L. primeascii isi fac riu lor insigi iar cei care If urasc iubesc, tn fond, moartea (cf. Joan 3:36b). L. Invitatiile lansate de intelepciune si nebunie (9:1-18) 9:1 Aici Intelepciunea este prezentatit in ipostaza in care {si cladeste casa si Pregateste un ospit mare pentru cei ce rispund la invitatia ei. Parc nimic nu reprezintd maj elocvent bucuria, partisia gi satisfactia pe care le asigurd ea oaspetilor ei decat aceasti imagine a ospatului S-au formulat diverse interpretiri pen- tru cei sapte stalpi. Unii comentatori ne indreapti atentia spre textul de la Isaia 11:2, unde sunt prezentate cele sapte daruri pe care Duhul Sfant fe-a conferit lui Mesia, Insi numai sase sunt consemnate. O alld interpretare 0 giisim la Iacov 3:17 unde intelepciunea de sus este prezentati ca fiid: (1) curat& (2) pasnicl, (3) banda, (4) gata si cedeze (usor de induplecat), (5) plin& de indurare si roade bune, (6) fard partinire si (7) fra ipocrizie. 9:2, 3 La aceasta masa imbelsugati se servesc bucate si vinuri alese. Amfitrioana regala isi trimite fecioarele si lanseze invi- tatia din locurile.cele mai inalte ale cetatit, Trimiterea fecioarelor ar trebui indemne si pe noi, cei care am ajuns sii cunoastem Intelepciunea lui Dumnezeu. adicé pe Domnul Isus, si facem cunoscut si altora aceast intelepciune, invitandu-i si vind si sii se bucure gi ei. 9:4-6 Sunt redate chiar cuvintele cc alcituiesc invitatia lansata cdtre cei simpli, adic oamenilor usor de impresionat si. prin urmare, predispusi la riticire. drept care trebuie indrumati si calduziti. Invitatia nu le este facuta celor intelepti, deoarece acestia deja se aflii induntrul palatului. Cum spuneam, la masi se servesc bucate_alese, precum si vin pregitit de insasi intelepciunea. Cei care accepta invitatia, venind la ospat, trebuie s& se despart de nebunie si si demonstreze cii in viata for a avut loc 0 schimbare moral. 9:7-9 Aici pare si intervind o intrera- pere a firului naratiunii. Dar poate cd ac te versete explicd: (1) de ce nu sunt invitati si batjocoritorii si (2) de ce trebuie si-i dea oaspetii Intelepciunii uitirii pe acesti oameni. Daci-] vei indrepta pe un batjocoritor. nu te vei alege decét cu ponoase. Daci-] vei mustra pe un om rau, acesta se va indrepta impotriva ta, atacdindu-te. Modul tn care primeste un om mus- trarea este un barometru exact al caracteru- lui su. Un batjocoritor te va uri, pe cind un om jntelept iti va multumi. Cum Teactionezi tu, stimate cititor, cand piirin- ne738 Proverbele tele, dascalul, seful de la serviciu sau un prieten. te dojeneste, incercind si-tt ‘indrepte purtarea? In loc s& se imbufneze si si resping’ criticile, un om intelept va pune la inima ceea ce i se spune, devenind si mai intelept. Un om drept beneficiazi de pe urma indreptarii, sporindu-si bagajul de cu- nostinte practice, 9:10 Din nou ni se aminteste ci punctul de plecare pentru orice intelepciune ade- virata este frica de Domaul. ,,A cunoaste Dumnezeirea — iati ce inseamn’ cunos- tinta’ este traducerea oferit’ de Moffatt, Pentru ca-L cunoaste pe Cel Sfant, credin- ciosul adevarat poate vedea,, de pe genunchi, mai mult decat vad alti cfnd stau pe varfurile picioarelor. Sfantul (plural in original) ar putea fi pluralul majestitii excelentei si compre- hensiunii sau ar putea fi un modificator al lui Elohim (inteles), termen plural prin care este redat Dumnezeu. 9:11 infelepciunea atrage dupi sine pre- lungirea zilelor viefii cuiva, addugarea unor ani la existenta sa pe acest. pimént. Dar Intelepciunea nu diruieste doar viati lung&, ci gi impliniri si rodnicie, pentru ca, desigur, la urm4 si-i dea omului respectiv © viafd ce nu se va sfarsi nictodat’. 9:12 Este in avantajul su si spre binele lui suprem ca omul si fie intelept, prin asta el deosebindu-se radical fata de alti, Pe de alt parte, dacd va prefera batjocurile, va suferi pierderi si va plati scump pentru aceast optiune, consecintele risfrangan- du-se si asupra altora. fn cele din urmi, el va fi ori un invingator, ori un invins. 9:13 Cei care resping invitatia de a par- ticipa la ospatul intelepciunii sunt cei mai vulnerabili pentru a fi infometati de Nebunie. Observati contrastul izbitor dit tre eleganta oferta fnelepciunii (v. 1-6) si jalnica propunere a Nebuniei (v. 13-18). Fomeia nebund are gura mare, capul sec si fata nerusinata. 9:14-16 Ea std in fata casei sale sau in vézul tuturor in mijlocul cetatii, dar nu ca o femeie plind de cuviosenie, ci ca 0 curva nerusinata, cum si este! Scopul ei este de a-i prinde pe oameni in cursa ei — adic& pe cei naivi gi lipsiti de pricepere, 9:17 Reirenul ei constant este urmi- torul: ,Apele de furat sunt dulci si dinea mancatii pe ascuns este plicuta hh esenfii ea spune ci relatiile sexuale nele- gitime sunt atragitoare tocmai prin faptul c& sunt interzise, pentru cd au in cie un element de intriga si de taina. Cand naturti umane decizute i se inter- zice sd facé un anumit lucru, prohibitia tespectiv stérneste si mai tare dorinta de a face acel lucru (vezi Ro. 7:7, 8). Curva este deosebit de atrigitoare pentru in: depravat din acest om. Ea ji invitd sii calce pragul pe cei naivi i creduli. 9:18 Dar ea nu fe prezinta si alti fai a monedei, cind, dupi o clipa de plicere urmeaz’ o viati intreagi de remusciri si vesnicia petrecuti in fundul iadulut. Chiar si lumea recunoaste uncori ade- varul acestui verset. O melodie francezi foarte popular din veacul trecut exprim foarte exact ce infelege. lumea prin dragoste": Plicerile jubirii tin doar 0 noapte: Regretele iubirit — o viagii intreagii!! Til. PROVERBELE LUI SOLOMON PE TEMA MORALE] PRACTICE, (10:1-22:16) Pana in acest punct din cartea Proverbe a existat un fir conducitor, o legitur’ certa ‘intre versete, temele fiind tratate In cadrul unor paragrafe distincte. Dar acum, de la 10:1 la 22:16 avem 375 de proverbe sepa- tate, cu continutul lor propriu. Cele mai multe dintre ele sunt afirmatii contrastante, despirtite de conjunctia adversativi dar”, Probabil nu e o simpli coincident faptu! ca in ebraicd valoarea numerica a numelui lui Solomon este 375, corespunzitoare numifrului de proverbe din sectiunica inti- tulata: ,,Proverbele lui Solomon. A. Contrastul dintre stilul de viata neprihanit si cel rau (10:1-15:33) 10:1 Comportamentul unui fiu are o inraurire direct asupra sanititii mentale a parintilor sii. Orice fiu care li se naste unor pirinti poate deveni un Pavel (un fin infelept) ori un Juda (un fiu nebun), cu totProverbele 739 ce implic’ asta pe plan emotiy, aducdnd fie bucurie, fie intristare. 10:2 Bogitiile obsinute pe cii ilegale nu au tainicie, ci se duc cum au venit. Jar fn ceasul mortii sunt cu totul neputincioase cand e vorba si adauge micar o clipa la viata omului. Pe de alti parte, neprihinirea salveazi de la moarte in cel putin dou’ modalititi: #1 p&zeste pe un om de peri- colele unei ‘vieti de picat si, ca dovadii exterioara a nasterii din nou, ea demon- streazd c& acel om poseda viata vesnicd. 10:3 fn general se poate afirma ci Dumnezeu nu va permite sufletului ney anit s& ramAn& infometat. David a spus: Am fost tiniir si am imbitranit, dar n-am vazut pe cel drept parisit, nici pe urmasii hui cersindu-si paineat* (Ps. 37:25). Dar tot atat de adevarat este si faptul ci Domnul »zAdarniceste pofta celor rai“ (RSV). Cand acestia tntind minile s& apuce fericirea gi ‘implinirea, acestea le scapi printre degete. 10:4 Cel lenes si nepisator nu culege decit siracie. Pe cénd cel harnic si sir- guincios propiseste. 10:5 Vara se strang recoltele. E in zadar sd trudesti, arind, sddind si cultivand paméntul, pentru ca mai tirziu, cand se coc recoliele, ,,s8 tragi pe dreapta,* dormind. Isus a spus tuturor ucenicilor Sai: ,,Ridicati- va ochii si priviti holdele, care sunt albe ‘acum, gata pentru seceris“ (To. 4:35). 10:6 Legea secerisului spune ci vom culege exact ceea ce am seméanat. Daca semanim pentru o viati corecti, vom primi binecuvantiri de 1a Dumnezeu si ne vom atrage elogiile semenilor nostri. Daca vom semina neghina picatului, gura noas- tra va fi umpluti cu violent. Exact asa s-a fntamplat cu Haman: gura lui a ‘fost acoperiti, el fiind omordt printr-o moarte violent& (Est. 7:8-10). 10:7 O viati de sfintenie va avea inrdurire asupra oamenilor mult timp dup& ce persoana in cauzi a plecat dintre cei vii. Numele celor rai evocii insi o duhoare, iar nu © mireasma. Oamenii continua si-si numeasci odraslele Pavel — nu insd si Juda! 10:8 Omut cu inima inteleaptd va primi poruncile, in sensul ci va fi dispus si asculte sfaturile siindtoase. Din pricina refuzului sau de a se lisa invatat si de a asculta, nebunul va ajunge de rapa. 10:9 Exista siguranta si ad&post in viata neprihanitd, dar viata cliditi pe inselaciune va fi data in vileag si demascati. 10:40 Contrastul dintre versetul acesta este si mai limpede dacit vom cita aici ver- siunea traducerii RSV: .,Cine face cu o- chiul provoaci multe necazuri, dar cel nu se sfieste si mustre va face pace.“ A face cu ochiul presupune recurgerea la sub- terfugii, la viclenie. Cand aceasta forma de ingelaciune este mustraté fari crutare, intristarea e preschimbati in pace. 10:11 Gura unui om neprihanit este un izvor de viati, din care se revarsi cuvinte de edificare, mingdiere si sfituire. Gura celui riu este redusii la tcere de violenta si riutatea sa. 10:12 Omul dominat de un spirit de urd nu se. va multumi sd ierte si si uite, ci va tine cont de orice frecusuri si certuri, punandu-le la dosar. In schimb, inima plina de iubire tage perdeaua uitarii peste greselile si esecurile altora. Desigur, aces- te greseli si esecuri trebuie marturisite si lepadate, dar dragostea nu barfeste cu privire la ele si nu intretine o atmosferi de intrigd. 10:13 Conversatia omului inteligent este de folos altora, pe cfnd nebunul nu ajuti pe nimeni, reusind doar si-si atraga pedeapsi asupra sa. 10:14 Oamenii intelepti pun pret pe cunostinte, inmagazinandu-le pentru ale fi de folos Ja momentul potrivit. ..El rezervi ceea ce are de spus pentru momentul, locul si omul_potrivit. (cf. Mat. 7:6)," serie Barnes, in schimb de la cel cu gura sparti niciodaté nu sti la ce te poti astepta st spun’. fntotdeauna va aduce necazuri asupra altora $i asupra lui insusi 10:15 Bogatii se imbogiitesc mereu, pe cand s&racii siricesc mereu. Cei care au bani stiu cum si facd bani. Dar siracul nu mai poate si se ridice, cici stinicia 1 doboari la pimant. Bogatii pot si-si pro- cure bunuri de calitate, cu durata indelun- gat de folosint’, pe cd siracilor nu le d& ména si cumpere decat lucruri uzate, de mana a doua, care le vor da mult de furcd st pentru care vor fi nevoiti si cheltuiasca740 Proverbele © multime de bani pentru reparatii. Asa se prezint& situatia in viati, desi nu ar trebui si fie aga. 10:16 Bogitiile obtinute de pe urma unei slujbe respectabile sunt 0 binecu- vantare. Dar protitul obtinut din munci necinstite conduce la picat. Comparati un tamplar crestin cu un barman necrestin. Venitul unui timplar reprezintd o muncd poutva si productiva, in scopuri benefice. In schimb, Jucrarea unui barman este dis- tructiva in insisi natura ei. Cu cat va munci mai mult, cu atat va pdcitui mai mult. $i cu cat va pdcétui mai mult, cu atat va face mai multi bani. 10:17 Cel care-si face obicei din a asculta de invatéturile evlavioase ’ va riméne pe c&rarea vietii. Cel care intoarce spatele sfaturilor sindtoase se rataceste pe el insusi si pe alti. 10:18 Proverbul acesta pune fati in fata omul care isi disimuleaz& sentimentele de urd rostind cuvinte nesincere cu omul care- si exprim& pe fati ura, prin barfirea semenului sdu. Primul este un ipocrit, iar al doilea un nebun, intre ci neexistind prea mare deosebire. O a treia alternativa, pe care credinciosii trebuie s-o puna tn prac- tic, este de a nu aduna nici un pic de urd in inima noastri. 10:19 Cu cat vorbim mai mult, cu atat sporeste posibilitatea de a spune ceva gresit, nelalocul lui, Vorbiiretii impulsivi trebuie si ia bine seama la acest verset. Pofta de a vorbi Ia nesfargit duce adesea la exageriiri, In dezvaluirea unor secrete si confidente ce fi-au fost fcute in particular si la toate celelalte pacate ce insotesc aceasti slabiciune. Incercarea de a intre- rupe gluma rostit de cineva adesea di nastere la povestiri deocheate. Inelept este omul care di dovada de stpanire de sine in vorbirea sa. El se va cruta pe sine de multe momente penibile, de nevoia de a-si cere scuze si de picate propriu-zise. 10:20 Ceea ce spune un om bun reflec- tA ceea ce este acest om. intrucat posed’ un caracter curat si nobil, vorbirea sa va reflecta acest lucru. Pe cind, fiindc& inima (sau mintea) omului rau este netrebnicd, netrebnicii va fi si conversatia ce va iesi de pe buzele sale. 10:21 Cineva a parafrazat esenta aces- tui proverb in felul urmator: .Binele se hrineste pe sine gi pe alti. In schimb. raul nu se poate intretine nici micar pe el insusi, Nebunii din acest verset sunt oamenii incpitinati si neinduplecati. 10:22 Numai binecuvantarea Domnului nnobileaza cu adevarat viata cuiva. Dar este oare adevarat ci El nu adau: intristare la ea? Cum se impaca aceasti atirmatie cu faptul c& cei mai multi oameni evlaviosi trec in viata accasta prin momente de adfnca intristare’? Existi.mai multe explicatii posibile pentru a doua parte a acestui proverb: 1. Nu Dumnezeu este Cel care trimite in- tristarea, Toate intristirile, suferintele si bolile vin de fa Satana. Dumnezeu ade- sea le ing&duie s& vind in viata coptilor Sii, dar ele nu provin de la El. 2. intristarea nu e un ingredient al binecu- yantdrit lui Dumnezeu, cat al prosper- itatii realizate cind oamenii sunt des- pirtiti de El. 3. O alta traducere posibild este urm&toarea: »Si truda nu adauga nimic la ea” (text marginal al RV si RSV). Ideea din aceasté traducere este c& truda oame- nilor, cand acestia sunt despirtiti de Dumnezeu, nu adaugi nimic la binecu- vantare. Truda este bund, dar daci nu ¢ indreptat’ spre Dumnezcu, nu duce la nimic bun (vezi Ps. 127:!, 2). 10:23 Nebunul se distreazi dand mereu de necazuri, intrand meren la bucluc. Este sportul su favorit, Omul priceput isi giseste plicerea intr-o conduité inteleapta. 10:24 Nenorocirea de care se teme ficdtorul de rele sc va intoarce asupra lat insusi. Dorinta celor neprihiniti — adiek voia lui Dumnezeu in viata de acum si prezenta lui Dumnezeu in viata de apoi - va fi implinita, Tata ce scrie in aceasti pri- vint& C. S. Lewis: in final, Fata aceea care trezeste sentimente cle bucurie sau de groazii in univers se va indrepta si asupra fieciruia dintre noi, fie cu aprobare,Proverbele Tal fie cu dezaprobare, fie conferindu-ne o glorie inexprimabili, fie umplandu-ne de rusines pe care n-o vom putea spila san acoperi.!4+ 10:25 Cand se va abate vartejul judecatii lui Dumnezeu, cel rau nu va fi de gsit. Dar omul drept va fi la ad&post in Stanca Veacurilor, neclintit orice-ar veni. 10:26 Otetul strepezeste dintii iar fumul face ochii sii usture. Tot asa si solul lenes, care ziboveste pe drum se dovedeste exas- perant, deprimant si agasant pentru cei care Lau trimis. 10:27 O viati devotati aduce cu sine binecuvantarea longevitatii. Oamenii rai sunt secerati inainte de timp prin diverse _ morti niprasnice, cum ar fi omorul la comandd, omuciderea din r&zbunare, pierderea vietii in urma betiei, a drogurilor sia risipei. 10:28 Lucrurile pe care si le dorese cei neprihaniti se vor realiza cu bucurie. Nu tot aga este cu cei rai. Sperantele acestora vor fi ndruite, dup& cum arati G. S. Bowes: Alexandru cel Mare nu s-a multumit nici dupit cea cucerit toate natiunile din vremea aceea. Ela plans fiinded nu mai avea lumi de cucer- it si amnurit lao varsti timpurie, Mntr-o stare de dezmat. Hanibal, care a umplut trei banife cu inelele de aur luate de la nobilii pe care i-a micelatrit. s-a sinucis prin otriivire, Putini sunt cei ce au marcat plecarea sa pe lumea cealaltii; a pirrdsit acest pamant fri ca cineva si fi fost indoliat pentru el. [ulius Cezar, cel despre care S-a spus ci si-a vopsit vesmintele in sangele celor aproximativ un milion de inamici ai s%i, a cucerit 800 de cetiti, pentru ca fa urmi si tie injunghiat de prietenii sii cei mai apropiati cu prilejul celebririlor legate de cea mai mare din izbanzile sale militare. $i apoi Napoleon, temutul cuceritor, dup ce a bagat spaima fn Europa, si-a petrecut ultimele zile din viata tn izolare si surghiun.|4 Negresit sperania celor rai va pieri! 10:29 in providenta Sa, Domnul Se dovedeste a fi un turn de scéipare pentru cei drepti, dar o nimicire pentru rauficdtori. 10:30 Dumnezeu le garanteaz’ celor neprihniti o locuint&, dar cei rai vor fi exi- jati si vagabonzi. Captivitatea Israelului este o buna ilus- tratie a acestut principiu. 10:31 Gura unui om bun este ca un pom din care infloreste intelepciunea. Dar vor- birea stricaté va fi nimicita. 10:32 Te poti bizui pe un om bun si spund ceea ce este placut, pe cdnd gura celor rai denatureazi mereu faptele. spundnd rautiti, 11:1 Se stie ci negustorii necinstitii au dowd seturi de greutdti: unul pentro cumpéirat si altul pentru vandut. Greutittile pentru cumpirat atérn mai greu la cantar. pentru ca sa se aleag& cu 0 cantitate sporiti din produsul achizitionat decat cea pentru care a plitit. lar greutitile pentru vinzare sunt mai usoare decft etalonul, pentru ca si fie ingelat cumpirdtorul, primind mai putin dec&t cantitatea cumparata. Tot asa si ast&izi existd practici necin- stite in lumea afacerilor care se inscriu la acest capitol de cumpana inselatoare, dupa cum principiul se apiici si 1a alte domenii ale vietit in scoala, in socictate, acasii si la biserici. 11:2 Mai intai vine mandria, care este urmati de ciidere. Apoi vine rusinea legati de acea ciidere. Dar cei smeriti, cu picioarele pe pamant, vor fi panditi de mai putine pericole de a se poticni. 14:3 Cinstea este cea mai buna politics. Integritatea celor drepti fi va calauzi si indruma pe drumul cel bun, experienta lui Josif fiind un exemplu griitor. In schimb, duplicitatea celor necredinciosi este tnsisi cderea lor, viata lui Balaam ilustrand acest adevar cu prisosinta. 11:4 Bogitiile nu pot abate mania lui Dumnezeu, nici in timp, nici in eternitate. Neprihinirea este 0 paz bun impotriva unei morti premature, in lumea in care trim. Si doar cei ce sunt imbricati cu neprihinirea lui Dumnezeu vor sciipa de Moartea a doua. 11:5 Omul integra este calduzit de nevi- novatia sa, neprihinirea fiindu-i cAliuzi ideal. Cel riu va ciidea victimi proprici sale rautiti 11:6 Neprihdnirea nu numai ci-i va calauzi pe oamenii buni, ci fi va gi izbavi de pericolele vazute si nevazute. Apostatii de teapa lui Tuda vor fi prinsi in mrejele propriilor pofte si Kicomii.742 Proverbele 11:7 S-a spus c& nebunul este omul ale c&rui planuri inceteazi la mormant. Cand i sé pune sicriului capacul, toate sperantele sale se vor fi ndruit. Lucrurile pentru care a trSit nu-i mai apartin, pierzdind speranta prosperitatii. 14:8 Dumnezeu ii izbaveste pe cei drepti de necazuri, trimitandu-le asupra celor rai. Asa au fost izbaviti cei tei evrei din cuptorul cu foc, pe cdnd cei ce au raspuns de executia lor au fost mistuiti de flacari (Dan. 3:22-26). 11:9 Apostatul sau fatarnicul cauti si submineze credinta aproapelui sau, impresurandu-l cu indoieli si tgéiduiri, Cunoasterea adevarului il invredniceste pe cel neprihinit si depisteze falsul si si se salveze pe el si pe altii de subversiune. 11:10 Doud sunt ocaziile cand o cetate izbucneste in strigdite de bucurie: cand cei neprihiniti prosperd si cAnd cei rai pier. 11:11 Cuvintele: ,.Binecuvantarea celor drepti* se refer probabil la rugiciunile rostite pentru binele cetitii (1 Tim. 2:1, 2) sau la beneficiife pe care le pot aduce prezenta si influenta lor evlavioasa acestei cetiti (cf. citatul din Matei 5:13 in care Isus isi descrie adeptii drept sarea paman- tului), Inselticiunea, promisiunile calcate, frauda si limbajul murdar al celor rai sunt suficiente pentru a duce de rap orice administratie locala. 11:12 Cel lipsit de intelepciune isi dis- pretuieste aproapele, dar omul cu pri- cepere face (in editia GBV: igi piistreaz’ pacea). A-I dispretui pe un om inseamna a-L insulta pe Dumnezeu, ai face riu m, a da loc dezbinarii, toate acestea hefiind de nici ajutor pentru nimeni. Omul cu pricepere stie c4 e mai bine s4 nu spun nimic, dac& nu poate elogia sau edifica. 11:13 Cel ce umbla cu defaimari pare sisi gaseasck o pliicere perversi in a rispandi vestea despre orice scandal, in a-i informa pe altii si a’da in vileag secrete. Nimic nu retine omul acesta, ci spune tot ce stie. Un prieten credincios stie insi sé pastreze un secret, si nu dea in vileag con- fidentele ce i s-au facut si sé fie retinut in vorbire. 11:14 Cand poporul duce lipsi de con- ducatori intelepti $i de oameni cu prestanta {il paste pericolul de a da de necaz. Pe de alt parte, este siguranta atunci cfnd ai la indemAn judecata colectiva a multor sfet- nici intelepti. 11:15 A te pune garant pentru un strain inseamnii a garanta achitarea datoriei sale sau a fmprumutului pe care I-a tual. Persoana care procedeazii astfel va suferi pentru asta, adicd va pliti o usturiitoare penalizare. Dar cel ce se teme si se punii garant se scuteste de o mullime de dureri de cap. Vezi notele asupra textului 6:1-5. 11:16 © femeie plicuti va pistra respectul si cinstea, dup’ cum reiese din cazul lui Abigail (1 Sam. 25). in schimb oamenii fird crutare, desi s-ar putea si pistreze bogatiile, vor pierde bunul nume. 11:17 Dispozitia unui om va afecta starea sndtatii sale. Cel bun la inima va fi pazit de dispepsie, apoplexie, ulcere gas- tro-intestinale si boli cardiace, pe care omul crud si Je va atrage asupra-i. Astfel omul milos isi face bine sufletului siiu. in revista British Medical Journal s-a afirmat la un moment dat ci nu exist’ tesul din organismul uman care si fie total se- parat de spirit. Or, cel ce este plin de cru- zime va suferi grave repercusiuni asupra trupului sau. Un om stipanit de un atare (temperament igi tulbura insdsi carnea lui 11:18 Cel rau face o lucrare inseld- toare, dar cel ce seamiin’ neprihdnirea se va alege cu o rasplati sigura. E drept c& oamenii rai adesea par si se imbogateasca peste noapte, dar bogiitia lor nu aduce satisfactii, nu dainuie si nu le poate veni in ajutor cand au mai mare nevoie de ea. Pe cand, rasplatile rezultate in urma unei vieti neprihdnite sunt reale si necurmate, 11:19 Orice fapta, orice atitudine ne conduce intr-una din doua directii: fie spre viati, fie spre moarte: Totusi, proverbul acesta nu propagii teoria dup& care man- tuirea s-ar c&pata prin savarsirea de fapte bune. Nimeni nu poate rim4ne statornic in neprihinire daci nu este intr-o relatie corespunzitoare cu Dumnezeu. Mai inti acea persoand trebuie si se fi nascut din nou, Omul care urmireste réul demon-Proverbele 743 streazd cA nu a fost convertit niciodati. 11:20 Din punctul de vedere al Domnului, inima fals& este plin’ de urd gi de viclenic. Domnului fi plac oamenii in- tegri. Nici o conceptie despre Dumnezeu nu este intreagi dacd nu percepe faptul o4 El e capabil deopotrivé de uri si de dragoste. {n schimb, inima celui fri vind fi este placuta Lui. 11:21 Cuvintele ,,Though they join forces‘ (,,Desi isi vor uni forjele* — sa redat aici versiunea din englezi. fn roméneste e cu totul altceva: ,.Hotarat: cel riu nu va trece drept nevinovat," n.tr.) ar trebui de fapt traduse prin: ,hand in hand" (adick ,,mand in mana," n.tr.) (text margi- nal din editia NKJV). S-ar putea ca textul si se refere la doud lucruri sigure in aceasta lume nesiguré: faptul c& cei rai vor fi negresit pedepsiti si ci ,stimanta celor drepti va fi scipata.“* 14:22 ,.Un inel de aur in ratul unui pore‘ este o imagine de mare incongru- entdé. Pe cat de neatrigiitor este ratul, pe atét de frumos este inelul. Femeia fru- moas& dar fari minte combind astfel in ea cele doua tristturi diametral opuse: aspect fizic atrégitor convietuind ins cu o defi- cient pe plan moral. 11:23 Dorinta celor drepti este numai bine si de obicei ei fl dobandesc. In schimb cei rai umbl numai dupa cea ce este rau, alegandu-se cu raul, sub forma maniei sau a judecttii. Proverbul acesta subliniazi importanta de a avea teluri in viaté, deoarece in ultima instant vom obtine ceea ce am urméarit fn viajé, dup% cum a afirmat Emerson: Remorcheaza-ti ciruta Ia o stea." Jar un ‘om de stat britanic si-a indemnat membrii cabinetului ca indiferent ce-ar face, s4 aiba grij& s& cumpere h&rji mari, 11:24 Avem aici un paradox de toata frumusetea: Ne vom imbog’ti atunci cfnd vom da dovada de generozitate, in schimb vom sirdci cand ne vom aduna comori aici pe pimant. Pierdem ceea ce incercim s& salvim, dar retinem ceea ce diruim cu mana larg. Jim Elliot a spus: ,Nu e deloc nechibzuit cel ce daruieste ceea ce oricum nu poate pastra, pentru a dobandi ceea ce oricum nu poate pierde.* Iar Dr. Barnhouse a spus ci toti oamenii dau zeciuial’: fie Domnului, fic medicului, fie dentistului, fie mecanicului auto. 14:25 Persoana generoasi va dobandi cfgtiguri pe care cel zgarcit nu le va cunoaste niciodati. Tot ce facem pentru altii se va fntoarce sub forma de binecu- vantare, Cand o profesoari de la Scoala Duminicala. se pregSteste temeinic si preda, oare cine credeti cX va beneticia cel mai mult de pe urma acestei pregitiri: ele- vii sau ea insisi? 11:26 Omul egoist nu scoate pe piata cerealele cind este foamete, sperdind si obfind un venit mai mare dup’ ce preturile vor urca. Este un profitor, care se fmbogiteste de pe urma sir: si infometirii altora. Nici nu e de mirare ci oamenii il vor blestema, intrucdt ei au nevoie de unul care s& le implineasc& acum nevoia lor disperati de alimente. Lumea piere din lipsa painii vietii. PAinea se da gi se vada pe gratis. Noi avem aceasta paine, pe care trebuie s-o impartim. cu cei din jurul nostra. Atunci, ce mai asteptim? Binecuvantarea se va odihni _peste cel care vinde cerealele, adic& rdspandeste vestea bund a evanghelici. 11:27 Cand motivele din spatele actiu- nilor unui om sunt curate si altruiste, el isi va atrage stima si pretuirea oamenilor. Dar cel ce tine cu tot dinadinsul si le facd necaz altora va avea parte el insusi de necaz. 11:28 Textul corespondent al acestui verset in Noul Testament se gseste la 1 Timotei 6:17-19. Bogatiile sunt nesigure si, prin urmare, nu trebuie si ne incredem in ele. increderea trebuie si ne-o punem doar in Dumnezeul cel viu, care ne da din belgug toate lucrurile ca si ne bucuram de ele. ~L&comia dupi aur," a spus Samuel Johnson, ,.ce-i face pe oameni nesimtitori si nepocditi, constituie coruptia suprema a omului degenerat. Cei drepti, adicd cei ce se incted in Domnul, vor inverzi ca frunzisul, fiind plini de viata gi de vitalitate. 11:29 Existi mai multe genuri de oameni care isi tulbur& propria lor casi:744 Proverbele betivul, nebunul si adulterul — ar putea fi o prima categorie. Dar aici se are in vedere, dupa cate se pare, omul lacom dup’ castig (vezi 15:27) si cel care pierde din vedere valorile trainice ale vietii, in goana lui ne- bund dupa bogatii. Un astiel de om va mosieni vantul, adicd va fi la urma cu minile goale, lipsit de orice lucru tangibil care sa-i satisfacd licomia. Pedeapsa pen- tru 9 atare cochetare cu nebunia va fi fap- tul c& va deveni servitorul celui ce va pro- ceda mai intelept. 11:30 O viata de neprihanire este ca un pom roditor care-i hrineste si-i invioreazd pe cei din jurul siu. Cel infelept Zi castiga pe alfii la o viatd de intelepeiune si nepri- hanire. Avem aici unul din cele mai superbe texte din toata Biblia pentru castigatorii de suflete, care ne aminteste de promisiunea facuta de Isus lui Petru: de acum incolo vei fi pescar de oameni* (Luca 5:10). Ce privilegiu nespus de mare de a ne lisa folositi de Dumnezeu in sivarsirea in viata oamenilor a unei lucriri ce va avea drept urmate o binecuvantare eterna! Fiecare suflet cAstigat pentru Domnul con- stituie un inchindtor al Mielului ui Dumnezeu, pe veci de veci! 14:31 Chiar si cei neprihaniti tsi primes in viata aceasta risplata pentru greselile lor. Astfel citim cf lui Moise nu i s-a ingaduit si inte. in Tara Promis& iar David a trebuit sa pliteascd impatrit pentru greselile sale, Dac& cei neprihniti culeg ce au secerat, cu cat mai mult o vor face cei rai! Sau, cum s-a exprimat Petru: ,,Si daci cel drept scap4 cu greu, ce se va face cel nelegiuit si cel p&citos?* (1 Pet. 4:18). 12:1 Oricine este dispus si primeascd indreptarea si invéititura demonstreazi ci doreste cu adevarat si invete. Dar omul care nu primeste nimic, céruia nu poti sd-i spui nici un lucru si care refuzi si se lase indreptat este prost. 12:2 Persoana cu caracter moral si etic poate conta pe bundvointa Domaului, Cel dominat de intentii rele poate conta, cu aceeasi certitudine, pe faptul cd va suferi condamnarea Domnului. _,,Ganditi-vi numai,” a scris. Foreman, ,,Puterea supremé din univers tndreptatd impotriva rului comis de un om nelegiuit, hotirata s&-t strice planurile! Puterea supremi ce-[ las pe om in plata lui, acoperindu-I cu dis- pretuitoarea Sa tucere.** 12:3 Viata dominati de rautate ¢ lip- sité de stabilitate. Este ca simania ce a cazut fntr-un sol stdncos (Mat. 1 6) Stratul de pamant a fost subtire si fiinded plantele n-aveau ridicini, seminjele s-au uscat numaidecat. In schimb omul neprihiinit isi tnfige adanc ridacinile in Dumnezeu, rimanind in picioare cdnd sufla furtunile vietii. Omul acesta este desoris in Psalmul 1:3. 12:4 O sotie excelent& aduce bucurie si veselie sotului ei. Cea care fi aduce dezonoare sotului il va dezamagi, pro- ducdndu-i o pagubi aseminitoare putre- gaiului din oasele lui! 12:5 Telurile celui drept sunt onorabile. pe cénd planurile celui rau sunt ingelditoare. Cu alte cuvinte, scopurife unui om sunt oglinda caracterului su. 12:6 Prin vorbirea lor, p&catosii intind tot felul de curse celor nevinovati si neve- ghetori. Oamenii drepti se izbilvesc pe ei insigi st pe altii prin rostirea adevarului. 12:7 Cand dreptatea fi ajunge din urmii pe cei rdi, s-a terminat cu ei. Oamenii evlaviosi au in schimb o bund temelie. nefi- ind clatinati de nenorocirile care se abat. 12:8 Oamenii fl vorbese de bine pe cel ce are pricepere si se comport’ intelept, dar pentru cel lipsit de principii nu au nici un pic de respect, 12:9 Mai bine sa fii intr-o stare sme- rita si si ai un servitor, decdt s pretinzi c& esti cineva sis n-ai ce manca. Cu alte cuvinte combinatia: rang inferior, dar pine pe masi este preferabili statutului de ‘om sus-pus, dar pe punct de a fi infometat 12:10 Bunatatea unui om se risfrange chiar asupra animalelor necuvantitoare, dar omul rau este plin de cruzime, chiar atunci cand se crede cel mai bland om din lume. Desi Dumnezeu este transcendent, El nu este prea departe de noi pentru a nu avea grijii de animale, El are legi potrivite chiar pentru ele (Ex. 20:10; 23:4, 5). Ba chiar El are legi si pentru cuibul unei pasdri (Deut. 22:6},Proverbele 745 12:11 Omul care se angajeazt intr-o munca pozitiva. si constructiva, cum ar fi construirea de case, nu va rimane cu nevoile descoperite. Dar cel ce-si cheltu- ieste timpul cu preocupari fara rost nu numai ci va avea ciimara goali, dar si capul. 12:12 Aplicdnd principiul metonimici, vom spune ci sintagma ,prada celor tick- losi* inseamné ceea ce s-a prins in latul r&ului sau ceea ce este luat cu forta de la altii pe cdi necinstite. Cu alte cuvinte, cei rai poftesc ceea ce este al altora. In contrast cu ei, cei neprihtiniti se multumese si-si asigure cele necesare traiului pe ci cinstite, muncind fn liniste. 12:13 Oamenij rai sunt adesea prinsi in cursa propriilor lor cuvinte. Prin faptul c& relatarea lor este plina de inconsecvente, se incurci si viclenia le este dati in. vileag. Mincinosul ¢ nevoit sa aiba o memorie bund, deoarece altminteri relatarea sa nu se va potrivi. Pentru a-si sprijini minciuna, el trebuie si cladeascd un esafodaj din alte si alte minciuni. Cel drept scapi din incurcatura. Dumnezeu nu le promite copiilor Sai c& vor fi scutiti de orice necazuri, ci mai degrabi cii-i va sciipa din orice necazuri. 12:14 Vorbirca inteleaptd si comporta- mentul corect isi au propria lor rasplata, Cuvintele intelepte, blande si curate vor fi recompensate cu dragoste, bunivointi si respect. Faptele bune se intore asupra unui ‘om sub forma de binecuvantiri. 12:15 Unui nebun nu poti si-i spui nimic, pentru ca el le stie pe toate, nefiind dispus si ia seama la sfaturi, Dar omul fntelept va primi sfaturile, recunoscind c& este cu neputinti ca o singuri persoan’ si cunoasca raspunsurile la multitudinea de fatete pe care le prezint&é o singura intre- bare. 12:16 Nebunul nu se va retine in explozia sa de manie, ci va izbucni la cea mai mic& provocare. Omul prudent stic cum sa ignore insultele si s% dea dovad’i de stipanire de sine. 12:17 Martorul care spune adevarul la tribunal va face o depozitie conforma ade- varului, pe cand martorul mincinos va spune neadeviruri. 12:18 Unii oameni se folosese de timb’ cade sabie, sfasitndu-i pe altii si provocin- du-le o multime de dureri, Cel inyelept rosteste cuvinte pline de sevi, care tam’ duiesc rinile pricinuite de barfitor. 12:19 Adevirul este eter. De ce? Pentru ci adevarul reprezinti ceea ce spune Dumnezeu despre un anumit lucru Prin urmare, putem fi siguri ci nu se va schimba niciodati. 42:20 Inima celor ce urzese planuri rele este plind de viclenie. Dar inima celor ce urmirese pacea este plind de bucurie. 12:21 In general, ¢ adeviratl afirmatia cA nici un necaz de proportii nu li se va intmpla celor neprih&nigi, Dar orice re- guid igi are exceptia. Cea ce este adevirat, fara nici o exceptie, este cB cei drepti sunt piziti de consecintele rele care decurg din comportamentul celor ri, Pe cand cei ri se aleg cu o mulliine de necazuri de acest fel. 12:22 Dumnezeu Zi uriste pe mincinosi. Cu cfti bigare de seami trebuic si ne purtim ca nu curva s& umbrim adevaral, spundnd vreuna din acele aga-zise minciu- ni , nevinovate," exagerari sau jumatati de adevir! Calea sigurii de a aduce bucuric inimii lui Dumnezeu este de a ne purta cu absoluti cinste. fiind total cinstiti si vred- nici de ineredere. 12:23 Omul prudent nu se i in incercind si-i impresioneze pe oameni cu cunostintele sale. Mai degrabi, el isi ascunde cunostintele. Dar cand te alli fn prezenta nebunilor, nu-ti mebuie mult si descoperi prostia lor. 12:24 fn cursul obisnuit al vietii. oamenii harnici si dedicati se ridic& la po- Zitii de conducere. dup cum se ridicii smAnténa la suprafati. in schimb lenevia ti aduce pe oameni Ja sap& de lemn, siriicia ficdnd din ei robi. Oswald Chambers a spus ci munca ficuti de mantuiald este o insulti adu: Duhului Sfint — aceasti afirmatie fiind deopotriva valabila gi in cazul lenei. 12:25 Anxietatea... provoaci depri- mare. Dar un cuvant bun face minuni cind vine vorba si-l ridice pe cineva din starea de apisare in care a cAzut. 12:26 Contrar aparentelor, cel nepri-746 Proverbele hanit o duce mai bine decat vecinul siu nedrept. Pucitosului pare si-i mearga totul bine, ceea ce-i face pe oameni sd creadi ci fructul oprit ar fi mai dulce Ja gust. Prin urmare, crestinul trebuie si-si aleaga pri- etenii cu multd grija. 12:27 Trandavul din acest verset fie cd nu vaneazii, fie ct nu frige ceea ce a prins la v4natoare. In primul rand, Jui ti lipseste curajul de a iesi din punctul mort, de a porni la drum, invingind inertia. fn al doilea rand, fi lipseste hotararea de a duce la capitt lucrul inceput. Textul ebraic din ultima parte a acestui proverb este la fel de greu de descifrat ca prima parte, Totusi sensul pare si fie acela cd cel hamic pretuieste ceca ce a agonisit prin muncd, folosindu-I in scopul atingerii celor mai bune scopuri pentru el. Exemplul lui Rut este grditor in aceasta privint’, deoarece citim la Rut 2:17 ci a treierat ceea ce culesese. In studiul nostru biblic trebuie si avem grija sa imbundtitim ceea ce am invafat, putind realiza acest lucra prin meditatie, rug&ciune si o viat practic de ascultare: Si asttel ne hrinim din Cuvantul Tau cel Sfant, Avand viati si crescnd in omul dinduntru. SX mergem dar inainte, cunoscdndu-L pe Domnul Si punand in practic’ ceea ce ne-am insusit, 12:28 Pe cararea ingustA a neprihinirii avem viati pe parcurs si viati Ia capatul drumutui, Pe ca nu e moarte, spre deose- bire de calea largi ce duce la pierzare. »Viata" din acest verset priveste dincolo de morméant, spre viata vesnic&. Tat cum este iradus acest verset in versiunea NIV: ,,Pe calea néprihanirii este vial’, de-a lungul ei este _nemurirea.” 13:1 Atat in cresterea fizicd, cit si in cea spirituala existd un proces normal de dezvoltare. De pilda, un prunc trebuie si se tarascd inainte de a putea merge pe picioare sau a vorbi. Pe t4rdm spiritual un convertit trebuie s4 asculte si s& invete, inainte de a se lansa in slujirea crestina. Un fiu infelept se va supune disciplined invata- turii ~ ceea ce batjocoritorul refuza sii faci. crezdnd c& posed toate rispunsurile, drept care mu accept indreptarea. 13:2 Jaté un om a carui vorbire este edi- ficatoare, incurajatoare si mAngaietoare. El insusi este risplatit cAnd vede urmirite benetice ale cuvantului rostit. In contrast cu acesta, omul necredincios urzeste pla- nuri rele menite si-i atace pe altii, primin- du-si ins risplata pe miisura faptelor sale. 12:3 Cel ce este cu bigare de seam a cuvintele pe care le rosteste isi stiipaneste intreaga viata (vezi Iacov 3:2b). Cel ce nu- si stpaneste limba risci sit dea peste tol felul de necazuri. nvatimantul care se desprinde de aici este cii trebuie sa tim cu deosebitii bagate de seami Ia ceca ce spunem, pentru c& poate fi folosit impotri- va noastra. 13:4 ,.Dact dorintele ar fi cai, cersetorii ar putea incileca pe cle" spune un proverb in englezi. Multe sunt dorintele celui Jenes, dar nu ¢ de ajuns si doreascii, .A dori ceva, fara a depune efortul de a-| obtine, este o mare zidarnicie.“ spune o alta itoare tn englezi. Omul harnic da silintele si-si duc la bun lucrarea inceputd si s puna paine pe masa familiei sale. Principiul este valabil si ata in chestiunile vremelnice, cit si in cele spirituale, dupa cum arati Bosch: Se spune c& Jui Adam Clark i-a trebuit 40 de ani S&-si serie comentariul asupra Scripuurii. far Noah Webster a trudit 36 de ani pentru a-si com- pune dictionarul ce-i poarti numele. De fapt. a traversat oceanul de doug ori, pentru a-si strange materialele necesare asiguririt unui mare grad de acuratete operei sale, Milton se scula in fiecare dimineati la ora patru pentru a avea suli- cient rigaz si-si compund gi si rescrie versurile, care sunt cotate printre cele mai alese din ft altura universal, Gibbon a petrecut 26 de ani cu redactarea monumentalei sale lucrari The Decline and Fall of the Roman Empire (Declinal si cdletea imperiului roman), care se remarc& printr-o exceptional muncii de cere cetare minutioas’ si neobositii consacrare din partea autorului. Bryant si-a rescris una din capodoperele sale poetice de o sutii de ori, Snainte de a o publica, pentru a se asigura ci a realizat gradul maxim posibil de frumusefe siProverbele 747 perfectiune expresivi, Oamenii acestia au gisit © plicere imensi in munca for, fiecare din ei pun&nd in joc toate energiile in vederea implinirii scopului avut in vedere, indiferent cat de dificild a fost lucrarea sa. Cei mai fericiti si mai productivi oameni sunt cei ce trudesc cu hiimnicie in folosul ‘omenirii si pentru slava lui Dumnezeu.'6 13:5, Cel drept uriste orice fel de necinste, dar cel ru .,actioneazi rusinos sidezgustitor” (RSV), J. Allen Blair ilus- treazd acest adevir din viata unui mare american: Se spune ci Abraham Lincoln nu accepta nici un caz in care clientul situ nu avea de partea sa dreptatea, Odati un om a venit sii angajeze serviciile. Lincoln si-a atintit privirea in tavan, ascultind insti cu atentie prezentarea faptelor pertinente cazului. Deodatd s-a intors. spre prezumtivul siu client, spundnd: wAt destule temeiuri in drept, din motive tehnice, dar cazu! dumitale sti foarte subred pe temeiul echitatii si justiiei, Va tebui si anga- jezi serviciile altui avocat care si te ajute si cAstigi, pentru ci eu nu mi pot angaja [a una ca asta. [n tot timpul cit ag pleda fn fata juriului, m-ag gindi: Lincoln, esti un mincinos! Or, nu se stie daci nu cumva as vita unde md aflu si ag rosti aceste cuvinte cu glas tare." Minciuna si toate formele de. vinovi jntristeaz inima lui Dumnezeu. Nici un crestin ru are voie si mint sau si ingele, indiferent de consecingele pe care si le-ar atrage printr-o atare actiune. Daci va comite totusi aceste picate, nu va inainta in lucrurile lui Dumnezeu.!7 13:6 O viati nepribanit& este o viati protejati, Dumnezcu Se angajeazi si-i p&zeascd pe cei integri. Dar picitosul este pAndit mereu de pericole, pentru ci riu- tatea lui fl va dobori mai devreme sau mai tarziu, 13:7 Putem privi proverbul acesta tn doud modalitati: mai int4i, omul care nu posedi nimic de naturi materialA poate crea impresia cd este bogat, pe cfnd unul care dispune realmente de 0 multime de bani poate pirea ci este strac. Sau proverbul ar putea insemna urm&- torul lucru: milionarul far’ Dumnezeu este in realitate foarte stirac pe plan spiritual, pe cfnd pind si cel mai umil credincios, desi este sirac pe plan financiar, este un mosten- itor al ui Dumnezeu si co-mostenitor. cu Isus Cristos. Morgan ilustreaz prineipiul: in vremea noastri avem © multime de oameni care s-au imbogiti si totusi nu au nimie, Bi au strins averi uriase. dar nu dispun de o putere dle cumpiare in privinta adevairatelor fucruri ale vietii, Ble nu te pot asigura sinitate, nu le adec fericire adevirath si adesea distrug pani si pacea care o mai au, Pe de alti parte sunt cei care s-au sliricit pe ei insisi. devenind. prin asta, bogati in cel mai adevarat sens al cuvntului, Cum se explici asta? Solutia nu se giseste in punerea accentului. fn fiecare din aceste declar- alii contrastunte, asupra cuvantului sine.” Este imposibil si fudectim aceasta afirmatie la justa ef valoure fri si ne gindim la Cel care 9 devenit intelepciunea intrupati.!® 13:8 Omul bogat este adesea amenintat de cei care dores¢ si puna mana pe banii lui. Este confruntat cu pericolul de a fi pri- dat, santajat sau riipit pentru obtinerea unui pret de riscumpirare. fn plus va trebui si- si pazeasci viata, angajandu-si un serviciu de paz sau cedand ja presiunea unor cereri de sume fabuloase pe care unii estorcatori i le vor cere. Pe cind cel sirac nu va fi niciodat confruntat cu acest gen de ame- nintari. 13:9 Mérturia celor drepti este ca 0 lumina ce striluceste puternic, inveselin- du-i pe cei din jur. Viata si sperantele celor rai sunt o lampii ce se va stinge. 13:10 In primul rand avem probabil doud idei. Una este c& atunci cfind se ivesc discordii, cauza trebuie totdeauna ciutata in prezenta mandrici, a orgoliului. Sau cea- alt idec care s-ar putea desprinde din primul rand ar fi cea prins’ de traducerea IND: , prin mandrie nu vine decat discor- dia.“ Cu alte cuvinte nimic bun nu rezultd in urma mandriei, ci doar frecusuri si vrdjmagit, cum arat’ si C. S. Lewis Mandria a fost principala cauzX care a dus [a prabusicea tuturor natiunilor si tuturor familiitor de la fnceputul lumii. Alte victi au uneori darul de a-i apropia pe oameni, De pilda, fatre betivi si intre oarmeni declasati se constatii un anumit748 Proverbele spirit de camaraderie, de voie bund - 0 atmos- feri de glume. Dar Mandria inseamnii intot- deauna vrijmiisie — si este dusminie. $i nu numai dusmiinie intre om si om, ci dugminie fat de Dumnezeu. Cei care sunt dispusi sa asculte de sfa- turile bune sunt oameni intelepti, care eviti méndria gi conflictele de personalitate ce insofesc pacatul mandriei. 13:11 Bogatia castigata prin necinste se cstig& in timp record $i fri prea multe eforturi. Aici sunt incluse cAstigurile obtinute din jocurile de noroe, din tombole sau din speculatii la burs’. Acest gen de avere are insi tendinta de a i se strecura printre degetele omului, Bogitia cistigati prin muncd cinstitd se acumuleazi, in loc sii se diminueze. 43:12 Aménarea repetatii a sperantelor cuiva are efect descurajator. Dar cand do- rinta este, in cele din urmé, implinitd, ea este 0 sursi extraordinara de satisfactie. Aplicati acest lucru la venirea Domnului. 13:13 ,,Cuvantul“ din acest verset este Cuvantul lui Dumnezeu. Atitudinea noas- tra faydi de el este 0 chestiune de viati si de moarte. Oricine il dispretuieste se face pasibil dg auto-distrugere. Oricine se increde si asculti de poruncd va fi ris- plitit din belsug. 13:14 Sfaturile si inviititurile diruite de cel intelept sunt un izvor de viata si o in- viorare pentru cei ce si le insusesc. Ele 7 vor sctipa pe cineva de cursele mortii ce zac de-a lungul cdrarii vietii. 13:15 O bund pricepere fi va aduce unui om bundvointa lui Dumnezeu sia omului. ,,Un om cu bun simt va fi apreciat** (LB). In a doua parte a proverbului, cuvantul tradus prin ,,pietroasi“ inseamna de fapt spermanenta, durabila sau peren’.” fn- seamni o cale aspri, grea. Dac sensul ei principal este permanent, atunci trebuie adiugati si conceptia negativa, adicd: »ealea celor necredinciosi nu este perma- nent." Poate c& cel mai indicat este s& rémanem la textul traditional: ,,calea celor necredinciosi este grea.“ Cotidianele din jurul nostru ne dau zilnic exemple nume- Toase ale acestui adevar! 43:46 Conduita unui om dezvaluie ca- racterul situ. Dac un om este prudent, lucrul acesta se va evidentia prin modul responsabil in care va actiona. Nebunul isi etaleaz& nebunia in vizul tuturor. 13:37 Un sol necredincios aduce nemai necazuri, tuturor celor implicati. Mai bine e si trimiti un ambasador credincios. care si indeplineascd misiunea spre satisactia tuturor. »Asadar noi suntem ambasador! pentru Cristos...* 2 Cor. 5:20). 13:18 Col care dispretuieste tndreptarea si disciplina se alege cu sdricie si rusine, datoriti incdpiganarii sale. In schimb omul care ia seama ia mustrare va fi onorat. 13:19 Oamenii buni sunt incantati cAnd si ating telurile, dar nebunilor nu le place s@ se Jase de pacatul for. Aici contrastul Pare sd fie intre oamenii uni care urmiirese scopuri nobile si p&citosii nu sunt dispusi s& se indeparteze de ri 13:20 Avem datoria si ja unor oameni intelepti, care si ne tidice. ..Tovirasiile rele corup obiceiurite bune* (1 Cor. 1 1}. Adesea omul se cunoaste dupa u care se Tnsoteste. Un insotitor al nebunilor va fi dus de rapa. 13:21 Picdtosii nu mai scapi de tol felul de necazuri, de vatamare fizici, de re- putatie proastl si de pierderea bunurilor lor. Pe cénd cel neprihanit se bucuri de o bund reputatie, de o viati bunk i de o ris- plata buna. 13:22 Omul bun las mostenire nu doar copiilor sai, ci si nepotilor sii. In VT, prin asta se intelegea probabil o mostenire materiald. Dar crestinul de azi este mult mai cAstigat dacd va lisa urmasilor sii o mostenire spirituald. Bogitia pic&tosului este adunati pentru cel neprihanit; ,.cistigurile ilicite ajung pani la urmi in mfna altor oameni, mai buni.* 13:23 Oamenii siraci si cultiva paman- tui intensiv, obtinand roade bogate de pe 0 parcel mici, folosind astfe! putinul ce-] au pentru obtinerea unor avantaje maxime. A doua parte a versetului ar putea insemna urmatoarele: (1) oamenij bogati, dispunand de terenuri intinse de paméant. adesea ajung la faliment din pricinaProverbele 749 nedreptitii lor, sau (2) truda celor s&raci este adesea 2idamicit’ de nedreptate, 13:24 Biblia ne invati cd pedeapsa cor porald isi are locul binedefinit in cadrul edu- catiei copiilor — indiferent ce cred asa-zisii experti‘ din zilele noastre. A nu-i pedepsi pe un copil atunci cind merit si fie pedep- sit Inseamna a-I incuraja si pacdtuiascd si a-l impinge astfel pe calea ce duce la ruinare, Purintele care crut%i nuiaua crede, probabil, cX di dovad’ de dragoste, dar Durnezeu spune c& asta e forma de urd. Dr. Benjamin Spock a tncu- rajat pirintii s& fie ing&duitori cu copiii. Dar dup& ce a apucat si vad’ o generatie de copii prost crescufi si indaratnici, el a recunoscut c& a gresit si a facut urmatoarea afirmatie: ,Incapacitatea de a da dovada de fermitate este. in opinia mea, problema cu care se confrunta cel mai des p&rintii din America zilelor noastre.“* El a dat vina, cel putin partial, pe experti, adic’ pe , psihiatrii pentru copii, psihologi, cadre didactice, lucritori sociali $i pediatri, ca mine.“20 Pirintele care-si iubeste cu adevirat copilul nu va trece cu vederea faptele rele, ci isi va disciplina copilul fara intarziere. 13:25 Dumnezeu poarta de griji, pentru ca nevoile celor neprihaniti sa_ fie acoperite, dar cei rai pot fi tot atat de siguri c& stomacul lor va fi gol. 14:1 O sotie cumsecade vaavea sriji de casa si de familia ei. In schimb, femeia nechibzuité {gt va neglija soful si copii, fntrebandu-se apoi de ce familia ei se duce de rapa. E posibil oare ca o femeie s& aducd daune familiei sale printr-o activitate reli- gioast prea intensi? 14:2 Conduita unui om se reflect in atitudinea sa fati de Domnul. Cel drept se calduzeste dupa ceea ce stie c’-I este pla- cut lui Dumnezeu. Dar omului pervers nu-i pas& ce crede Dumnezeu, dezviluindu- astfel dispretul fat de El. Kidner scrie: Orice depiirtare de la calea lui Dumnezcu este un act de afirmare semeati a vointei omuiui si o incercare de a impune judecata sa fmpotriva judeciifi lui Dumnezeu, Dar dispropul pe care ft presupune © atare actiune este nespus de irational.2! 14:3 in gura nebunului este o nuia pentru mandria lui. Aroganta cuvintelor sale trebuie pedepsitd. Pe de altd parte, vor- birea inteleapti a unora fi va pizi de o atare pedeapsa. 14:4 Un grajd fara boi poate i pistrat intr-o stare de curdtenie, dar oare nu este mai bine ca acesta si fie prifuit si chiar murdar, stiind ci de pe urma eforturilor unui bou se va culege o recolti imbelsugatS? Rasplitile hamniciei com- penseazi orice aspecte dezagreabile impli- cate in procesul muncii. Proverbul acesta nu trebuie interpretat drept scuzi pentru ca oamenii si fie delisiitori si'si permiti locuinjelor sau lScasurilor lor de cult s% cada in paragin’ Mai degrabi, el atrage atentia asupra unei preocupi excesive pentra ordine desavarsita si curatenie exageratd, in dauna progresului si a productivitatii. 14:5 C. H. Mackintosh a spus odata ci mai bine este si mergi in rai cu un cuget curat, decat si ramai pe pimant cu un cuget incircat. Ce mare atentie trebuie si avem ca intotdeauna s& fim curati s¢ sin- ceri! 14:6 Prin refuzul sdu permanent de a lua aminte, batjocoritorul isi pierde capa- citatea de a mai auzi. Nu va gasi adevarata intelepciune atfta timp cat Il va respinge pe Domnul. Cel priceput percepe nuimaidecat ce este bine. ,,Cici oricui are i se va mai da, pentru ca si aibi din belgug...° (Mat. 13:12). 14:7 Nu cultiva relatii de prietenie cu un nebun, ,.cdci nu vei gasi acolo cuvintele cunostinjei* (RSV) sau nu vei gasi la el nici o vorb inteleapta* (Moffat). 14:8 Pentru un om prudent intelep- ciunea inseamniia sti cum s& se poarte cin- stit, constiincios si ascultator. Ceea ce con- sider& nebunul drept intelepciune este, in realitate, nebunie, esenta ei fiind inselarea altora, ce va duce, in final, la auto- Angelarea sa. 14:9 Desi textul original ebraic nu este prea deslusit aici, editia NKTV red textul cu Claritate.750 Proverbele Prostii igi rf de pacat, refuzdind si creada. Dar pe méneca picatului e un pumnal. Cum este posibil,” spun ei, ca un Iucru atit de plicut si de atrigitor SX intepe atat de usturitor?” Ei dovedese astfet ci nu cunose vraja piicatului, Ce-i face s-0-4in’ intruna numai cu petreceri si rasete Pand cand se trezesc ¢-au ajuns in iad. Ta, prin urmare. seanta la tine insuti! Cu pacatul nu te mai juca, Pentru ca nu cumva Méntuitorul Usa in nas si ti-o trdnteasci! Jol Bunyan Cei drepti se bucurk de buniivointa Domnului, fiind liberi de vinovitia si con- damnarea picatului. 14:10 in inima omului sunt intristiri si dureri pe care nici o alti fiint# omeneasci nu le poate cunoaste (desi Domnul, desi- gur, le cunoaste). Tot asa si bucuria din inima omului 0 cunoaste doar cel in cauzi. 14:11 Observati contrastul dintre casit si cort, Casei ii asociem ideea de perma- nent’, pe cAnd cortul 11 considerim ca pe ceva vremelnic, temporar. Dar cortul celui drept este cel care va dainui, pe cand casa celui ru se va pribusi. 14:12 Calea ce Ji se pare dreaptii oame- nilor este m&ntuirea prin fapte bune, prin cultivarea unui caracter nobil. Mult mai multi oameni se duc in iad munciti de aceasti conceptie falsi decat de oricare alta. (Vezi si 16:25.) intr-un sens mai larg, calea care i se pare omului dreaptd este cea pe care merge el, clrarea voii sale proprii, care dis- pretuieste c&liuzirea divini si sfaturile camenilor. O atare cale nu poate sfarsi decat in dezastru si moarte spiritual. 14:13 fn viati nu exist bucurii pure, neumbrite de triste. Oricdt de mare ar fi bucuria, existi fntotdeauna si un element de fntristare, dupii cum s-a exprimat Knox: ~Bucuria se imbin& cu intristarea, rasul cu lacrimile."* 14:14 Cel cu inima riticiti se va situra de cdile lui, dar omul bun va fi s&turat de sus. Cel ce se indepirteazai de Domnul va culege consecintele ratacirii lui. Asa a spus Naomi: ,,Cet Atotputernic m-a umplut de amariciune. La plecare eram in belsug, dar acum Domnul ma duce inapoi cu mi goale" (Rut 1:20b, 21a), ar fiul risipitor a spus: ,Cati argali ai tatélui meu au belsug de paine, iar eu mor aici de foame! (Luca 15:17). Cel drept € multumit. de c&ile sale. deoarece sunt ale Domnului. El poate atir- ma impreuni cu David: ,,Paharul meu este plin de da peste ef (Ps. 23:5c} sau cu Pavel: ,,Am luptat lupta cea bund, am ter- minat de alergat cursa, am pistrat credinta” 2 Tim. 4:7). 14:15 Cel naiv si credul cade ugor pradi oricdror idei sau teorii_ noi. Cel prudent nu se las chiar asa de usor induplecat, cAn- thrind bine tot ceea ce i se prezinti, pizin- du-si astfel pasii de cddere. Credinta insistii ‘intotdeauna si i se prezinte cele mai solide probe, pe care le aflé in Cuvantul lui Dumnezeu. Credulitatea acceptii ca pe o tealitate tot ce spune vremelnicul savant. filozof sau psiholog. 14:16 Omul intelept se teme, in sensul c& este atemt si cumpaneste bine lucrurile. Desigur, versetul mai subliniazi si cealalti idee, cX omui respectiv se teme de Domnul. Nebunul este arogant. si neatent, dis- pretuind orice infranare si dand dovada de © nemarginitd incredere in sine. 14:17 Cine este iute la manie face prostii, La suparare ej comite fapte furl s3 Se opreasca pentru a lua tn consiclerare consecintele. Tranteste usi, azvarle tot c sté in cale, urla, rosteste injurdturi- si in- sulte, sfarama mobilierul, pentru ca in cele din urmi si pariseasca scona dezastrului in culmea mniei. Dar daca ar fi si alegem. parcd am suporta mai usor pe acest om, decat pe cel dominat de intentii rele, Pe acesta tofi fl urtisc din pricina vicleniei si a sAngelui rece cu care comite actele sale de duplicitate. 14:18 Cei prosti mostenesc nebun De vreme ce refuzii si ia se tura_siindtoasi,- inseam’, imbratiseze prostia, Oamenii prudenti sunt onorati gi ris- plititi datorita fapwiui ci acumuleaza Incontinuu alte si alte cunostinte. preferdProverbele 71 14:19 Proverbul acesta ne indreapti ivirile spre triumful final al binelui asupra ‘Dumnezeu va rézbuna cauza celor drepti. Si pentru Haman a venit ziua in care a trebuit sii se plece inaintea lui Mardoheu. Tot aga va veni ziua cénd orice genunchi se va pleca in univers in fata Jui Isus Cristos Regele regilor si Domaul domnilor 14:20 Siracul este urat pand si de aproapele su, N-ar trebui si fie asa, dar este, de multe ori. Multi oameni leagi pri- etenii pornind de Ia interese proprii. Din aceasté pricin’ ei fi eviti pe cei siraci, intretindnd relatii doar cu cet bogati, in scopul atingerii scopurilor lor egoiste. Dar pe noi ar trebui si ne intereseze oamenii in functie de cea ce putem face noi pentru ei, iar nu de ceea ce am putea obtine de la ei. Intr-o anumiti privinté, bogatul are multi prieteni, dar fn alta el nu va sti nicio- dati cAti prieteni adevirati are, cu alte cuvinte prieteni care si-1 iubeasci pentru ceea ce este, iar nu pentru ceea ce posed. 14:21 Versetul acesta are negresit leg’- turd cu cel precedent. Este pacat s4-i dis- pretuiesti pe siraci, deoatece Dumnezeu i- aales (lac. 2:5). Omul care are mila de cei s&raci este binecuvantat prin insesi actele de milostenie pe care le sivargeste. S& nu uitim niciodatd cf Domnul Isus a venit pe lume ca om sirac. Cineva L-a numit: ,,prietenul meu din Nazareth fard nici un ban in buzunar.* 14:22 Cei care urzesc rdutiti si pun la cale planuri rele sunt sortiti s& se rat- ceasc4. Cai care gindese bine despre altii sunt risplititi cu indurare si adevar. Asta fnseamni ci Dumnezeu {si arat bund- vointa fat de ei si-Si tine promisiunile de risplati. In plus mai inseamna vor rasplati cu loialitate si credinciosie. 44:23 Orice lucrare vrednic’ de cinste va fi de folos. fn schimb, vorbiria goala nu duce decat la sirdcie. Cunoastem cu totii oameni care sunt in stare sé vorbeasc’ ore imregi despre problemele lor, fara insii ca si miste vreun deget pentru a fe rezolva. DiscutA cu inflaciirare despre evanghe- lizare, dar nu se clintesc din fotoliile lor pentru a da vecinilor vreo marturie despre Domnul isus. Cu rasuflarea intretdiata isi vor spune despre ce intentioneazi s lizeze in viitor, dar nu duc niciodath la indeplinire planurile lor. 14:24 Gloria celor intelepti sti in bogitiile lor. Bi pot sii se laude cu ceva de pe urma intelepciunii lor — fie ci este 0 va- loare spirituala, fie materiala. In schimb: prostii (nebunii) n-au-ce si arate dupa o viata Intreagi de tradi dec&t prostia lor. 14:25 Un martor care spune adevarul in fata instantei fi va scdpa pe oameni de peri- colul de a li se face o inscenare. Dar mar- torul ingelator denatureaza faptele, cu toate consecintele dezastruoase care decurg dintr-o atare inselciune. Cel ce vesteste Evanghelia este un mar- tor adevarat, care scapi sufletele de la moartea vesnicd. In schimb, liberalii* si adeptii cultelor deraiate sunt martori per- fizi care spun minciuni si duc sufletele in ritacire. 14:26 Omul care se teme de Domnul are toate motivele si se increada in El, si fie sigur ci ¢ la adpost, Dac Dumnezcu este pentru el, nimeni nu va putea si-i stea Impotrivd, in ultima instanté (Ro. 8:31). Copii acelui om vor avea un loc de refugiu fa umbra aripilor lui Dumnezeu cand vor [i atacati de cei ri. 14:27 Increderea in Dumnezeu este un izvor de tarie si vitalitate spiritual, care {) invredniceste pe cineva si evite cursele morti 14:28 Cinstea unui rege depinde de dimensiunea loialitétii poporului, de gradul sau de multumire. Nu ¢ cine stie ce prestigiu pentru un print si detind un tity, dacd nu va avea decAt un numér mare de supusi sau chiar deloc. 14:29 Omul care di dovadit de ribdare cand este provocat demonstréazi un grad tidicat de pricepere si intelegere. In schimh cel impulsiv promoveazi prostia, etalind-o in fata tuturor. 14:30 Inima sanatoasa din acest versct fnseamni o minte impiicati, multumita. Yat cum traduce Knox proverbul: ..Pacea mintii inseamni siindtate pentru trup. Inyidia si patima sunt insd in detrimen- tul sdndtatii trupului, fapt confirmat de Dr. Paul Adolph:752 Proverbele Printre cele mai freevente cauze ale aga-numi- tor boli de nervi, recunoscute de psthiatri, sunt sentimental de cuipi, resentimentele (refuzul de a ierta), frica, anxietatea. frustrarea, nehotardrea, indoiala, gelozia, egoismal si plic- liseala. Din nefericire. desi au reusit si depis- teze cauzele tulburitilor de ordin emotiv, care provoacii boala, au esuat lamentabi! in efortul de tratare a acestor tulburini, pentru simpiul fapt ci din metoda lor lipseste credinta in Dumnezeu.22 14:31 Oricine profiti de cel strac fl insulti pe Creatorul acestuia. George Herbert a spus ci omul a fost ficut dupa chipul lui Dumnezeu, dar, in plus, un sirac reprezinté fidel amprenta lui Cristos. Al doilea rand al proverbului inseamn’ c& cei care se indurd de cei nevoiagi fl cin stesc astfel pe Dumnezeu. 14:32 ,,Caind celui ru i se face dup cum merit, viata lui inceteazi. in schimb pentru cel drept pnd si in pragul mortii tot mai este speranti* (Knox). luda este o ilustratie adecvati pentru prima parte a proverbului, pe cfind Pavel eo un exemplu grifitor al ade- varului din a ultima parte a versetului. 14:33 Fraza: ,,intelepciunea se odih- neste intr-o inima priceputi ar- putea ‘insemna: (1) ci infelepciunea se simte in largul ei in inima unui astfel de om sau (2) c& omul respectiv nu face parada inutila de tot ce stie. Al doilea rand este mai dificil de inter- pretat, sensul putind fi (1) cd nu-ti va tre- bui mult pani cand vei afla ce se afld in inima celor nesocotiti; (2) intelepciunea nu se cunoaste in inima nebunilor (RSV); (3) wintelepciunea trebuie si.dea din coate gi s& facd gildigie inainte de a fi recunoscutd de nebuni* (Text marginal Berkeley). 14:34 Pentru ca o nafiune si fie mare, liderii ei, guvernantii, precum si cei guver- nati trebuie si fie oameni drepti, cu un ca- racter moral, clirora si le meargd vestea pentru neprihiinirea lor. In schimb coruptia, spaga, mita, ,,subterfugiile murdare,* scan- dalurile st toate formele de nelegivire civild fi aduc unei tri doar dizgratie. 14:35 Un dregitor va privi cu buntivoint’ asupra unui slujitor care se com- port intelept (vezi exemplele lui Losif, Mardoheu si Daniel). Dar mania lui se indreapti asupra celui ce are 0 purtare tusinoasi. ..Regele isi manifest bundvointa fati de un ministre capabil, dar se aprinde de mnie impotriva unui incompetent” (Moffatt). 15:1 O mare parte a capitolului 15 este consacrati temeivorbirii. Un réspuns bland sau conciliant va preveni izbucnirea sau amplificarea manici. Daci-i vei raspunde unui om cu un cuvant aspru, as nu va face altceva decat si alimentezc natura Jui plcdtoasi, drept care in cardind vei fi implicat intr-o cearta aprins& cu cl. Spurgeon ne ofera o pertinent’ ilustratic in aceasta privinta: Pe vremuri lociiam intr-un cartier in care gri- dina mea era despartiti de proprietatea veci~ nului doar printr-un gard viu destul de perme- abil. Vecinul avea un edine, care s-a dovedit a fi un gridinar infloritor ce prost. drept care plantele mele n-au dus-o deloc bine. Prin urmare, intr-o sear, pe cdnd ma plimbam de unul singur, lam surprins pe c4ine provocdnd stricdciuni grave si, intrucét mi aflam fa mare distant, am aruncat cu bit in directia lui. spunandu-i si plece numaidecit acas%. Dar Potaia, tn loc si meargi acasii. a fiat In guri bitul si s-a infftisat fhaintea mea, dnd din coada fericit. Apoi a lsat bitui Ja picioarcle mele, privindu-mi in chip tare induios mai puteam face, decat sii-l m&ngii s cli e un cine cuminte si cA regret ci bit atdt de aspru cu cdteva minute mai inainte.2% 15:2 De pe limba unui intelept se pre- ling informatii de mare pret. El sti ce: cand si cum si vorbeascd. In schimb, din gura nebunilor tasneste incontinuu prosti: 15:3 Dumnezeu este omniscient; ochii Sai sunt peste tot. Nimic nu-I este a El vegheazii asupra oricéirui cuvant, fapt gand sau motiv si al celor rai, gi al celor buni, Asta |-a determinat pe David si exclame: ,O atare cunostinti este prea minunati pentru mine; este inalti si n-o pot atinge* (Ps. 139:6). 15:4 Limba dulce invioreaza, alind si restaureazi, fn schimb vorbele perverse § malitioase frang duhul. 15:5 Ne-am mai intdlnit cu acest gen de om nebun, care fl consider pe tatil sauProverbele 753 drept tnapoiat, demodat, incapabil de a-i mai da vreun sfat util, Dar fiul intelept primeste indreptarea pirinteascd, beniefici- ind de pe urma ei, El este prudent si pe viitor va fi-si mai prudent. 15:6 Cei ce au fost crescuti intr-o fami- lie credincioas& pot adeveri adevarul din primul rand al proverbului. Chiar dac& pa- Tintii lor nu au fost bogati, le-au Hisat copi- ilor o mostenire spiritual de o imens’ va- loare. CAstigurile necinstite ale celui lipsit de scrupule ti aduc numai necazuri, lui si intregii sale familii. O ilustratie adecvat’ o gasim in cazul lui Acan (losua 7). 15:7 Conversatia unui om intelept este plin& de cunostinte practice. Dar cel nechibzuit nu poate fi de nici un folos pen- tru altii, deoarece n-are minte. 15:8 Primul rand al proverbului ne ‘invat& cat de lipsit de valoare este un ritual din care lipseste reafitatea. Omul rau poate sa-I aducd Domnului oftande, dar Dumnezeu le dispretuieste. .,Ascultarea este mai bund decAt jertfa‘* (1 Sam. 15:22). Dumnezeu {si gaseste placerea in rugd- ciunea smerit& a celui drept. .Jertfele plicute lui Dumnezeu sunt un duh zdrobit,; Dumnezeule,*Tu nu dis- pretuiesti o inima zdrobita si mabnit’ (Ps. 51:17). 15:9 Calea celui rau fi este foarte neplicuté Domnului. Dar El jl iubeste pe cel ce traieste fn ascultare de Cuvantul Séu. 15:10 Proverbul acesta poate fi examinat din dowd unghiuri. fn primul rand ar putea fi considerat 0 descriere a doi oameni diferiti — cel ratcit, care pardseste cArarea si cel ce nu vrea si se lase tnvitat (cel ce wraste mus- trarea), si a pedepselor pe care le me- riti: unul este aspru corectat iar celalalt moare. Sau e posibil ca prover- bul s& descrie unul si acelasi om, in ambele segmente. Mai inti rat&cirea lui fi atrage o aspr& corectare. Dar el refuz sd invete din aceasti experienti, drept care isi va pierde viata. Structura specifica poeziei ebraice (paralelismul) face ca a doua varianta si fie cea plau- zibila. 15:11 Tadul si Nimicirea (in ebraicd: Seol si Abaddon; in editia GBV: ,.Locuinta Mortilor si Adancul") simbolizeazi lumea nevazuti de din- colo de mormant, Dacd Dumnezeu stie tot ce se intampla dincolo de moarte, in viata de apoi, cu cat mai mult inimile si gandurile secrete ale fiilor oame- nilor de pe pamant? ,.Nici o fiptura nu este ascuns& de El, ci totul este gol si descoperit inaintea ochilor Aceluia cu care avem de a face“ (Ev. 4:13).” 15:12 Cel batjocoritor se zburleste, refuzand si fie corectat, de aceea nu se duce Ia cei intelepti si primeasca sfa- turi, ci la cel de la care crede ch va primi ceea ce doreste si auda. O atare politica este sortiti esecului, nefacdind aliceva decat ‘sa-l pecetluiascd én inciiptanarea lui, lasandu-l in cloaca stagn&rii. 15:13 O inima vesela se reflecta prin z@mbetul cuiva, pe cénd o inima franti lasi urme adanci asupra fiintei omenesti, provocind descurajare si disperare. 15:14 Oamenii cei mai culti nu fnceteazi niciodati efortu! de a-si insusi noi cunostinte. Dar gura neso- cotitilor se hraneste din nebunie. slnteleptii se inteleptesc si mai mult. nepriceputii devin tot mai opaci.“* 15:15 Proverbul pare s4 contrasteze pesimistul si optimistul. Primul ‘este mereu abitut, timid si negativ, pe cAnd al doilea pare si fie mereu pe inaltimi. bucurandu-se din plin de viata. 15:16 Mai bine un credincios sarac decat un bogat care se framanti tot timpul. Bogitiile sunt irisotite de -tul- burari, pe cand. credinta implici o viata fra ingrijorare. - 15:17 Un blid de legume intr-o atmosfera de iubire face mai mult decat un cotlet delicios intr-un mediu marcat de certuri. ,,.Mai bine o man- care de legume, decat cele mai alese bucate servite pe fond de uri," spune Moffatt. Un vitel ingrasat este cel crescut in grajd, cu cele mai alese nutreturi, a cérui carne este frageda gi cu gust pli-754 cut. Joseph R. Sizoo spune: Tntr-un oras din apropicre am vizitat una din cele mai luxoase mosii pe care le-am vazut vreodati in America. Imobilul era prevazut cu semineuri italiene, tapiserii belgiene, covoare orientale si picturi scumpe. {-ami spus unui prieten: ,,Ce fericiti tebuie s& fi fost cei ce au Jocuit in acest palat!* ,N-au fost deloc feric rispuns el. Desi av fost milionari, sotul si sotia nu si-au vorbit niciodati. Palatul aces- ta. fost un viespar de uri! Oamenii acestia, n-au avut pic de dragoste pentru Dumnezeu sau unul pentru celalalt.* (Our Daily Bread) 15:18 Un om iute ja manie mereu va da nastere Ia certuri. In schimb omul mai intelept va gti cum sa evite neintelegerile sau cum sii le aplaneze, dup ce au izbucnit. 15:19 Drumul lenesului_ este presarat cu tot felul de greutiti. Poate cA acestea sunt pretextul de care se foloseste pentru a sta cu miinile in san. Ca&rarea celor drepti este netezita. 15:20 Fiul intelept aduce multé bucurie tatalui sau. Dar cel indaratnic igi trateazi mama cu dispret, im- potrivindu-se vointci ei $i neavand nici consideratie pentru lacrimile ei. 15:21 Un prost se life in prostia Jui, cdci n-a cunoscut altceva mai bun. Pentru un intelept bucuria vietii este si triasci in cumpiitare si neintinare de orice lucru imoral. Unui pore fi place si se tivaleasci in noroi, pe cnd 0 oaie cauté pisunea curata. 15:22 Cand oamenii. actioneaza de capul lor, fari si caute sfatul altora, praful se alege de planurile for. Mult mai sigur este s& culegi o gamé larga de informatii si sfaturi. Oamenii cu experienfA te pot preveni cu privire la pericolele ce trebuie evitate, iti pot sugera metodele cele mai bune, etc. 15:23 Mare este satisfactia de a putea da un. rispuns sincer si util. De aseme- nea, un cuvant rostit la timpul sau, pen- tru implinirea unei anumite nevoi, este de mare pref. Vezi Isaia 50:4: ,,...un cuv&nt la timpul siu pentru cel obosit.* Proverbele Isus stie sA rosteasc’ acel cuvant. 15:24 Cirarea celui intelept duce in sus, ajutdndu-l si evite cirarea ce duce in jos, la moarte si pierzare. Din nou ni se aminteste despre cele dou’ drumuri si doua destine ale omenirii. 15:25 Domnul va surpa averea celui arogant si dur, dar va apiira hotarul micii parcele a viduvei asuprite. 15:26 Dormnul detesta planurile rele ale celor lipsiti de scrupule, dat isi giseste plicerea in cuvintele . celor curati, 15:27 Proverbul acesta se referi probabil Ia un judecitor sau ait slujbas public ce-si sporeste conturile bancare prin mita ce o ia. Procedand astfel ¢] incalea principiile dreptati promite. Dar, ceea ce e i mai grav, aduce necazuri nesfargite peste familia sa. Ommul care refuza sii primeasca mit este cel ce-si pretuieste viata. 15:28 Un om bun se gandeste inainte de a vorbi, cumpdnind cum raspunda. Dar de indaté ce deschide gura cel rau, din ca navaleste un suvoi de cuvinte nepottivite, murdare si imorale. 15:29 Domnul Se departeazi de cei rai in sensul cA nu are partisie cu ci iar ei nu tin leg3tura cu El prin rugi- ciune. Credinciosii au-insi acces ime- diat la Suveranul universului, fiind primiti in chiar sala tronului cerului, atunci cand se roagi. ,Stim ci Dumnezeu nu asculti pe pacdtosi, ci, daca este cineva temitor de Dumnezeu $i face voia Lui, pe acela fl asculti* oan 9:31). 15:30 Atitudinea de optimism tonifiant a cuiva, manifestat% printr-o fata mereu zAmbitoare, este conta- gioas’, imbarbitandu-i pe cei cu care intr in contact. De asemenea, vestile bune invioreazi fiinta. 15:31 Cel ce tine seama de sfatul bun ce duce la adevarata cale a vietii va ocupa loc printre inteleptii pimantului. invataturile Bibliei in general gi cele ale evangheliei in special sunt dati- toare de viati. 15:32 Daca cineva refuzi si asculteProverbele 755 vataturile sAnatoase, inseamna ci se dispretuieste pe sine si se arunca in prapastia pierzirii. Dar cel care asculta mustrarea isi promoveazi interesele supreme. 15:33 Frica de Domnul este disci- plina ce conduce la intelepeiune. Smerenia merge inaintea slavei. B. Preamrirea stilului de viata neprihanit (16:1-22:16) 16:1 Numele Jehova (Domnul) apare de noua ori in primele unspre~ zece versete ale capitolului 16. Omul poate face planuri din timp, dar Domnul este suveran, anuland toate cuvintele omului, intru implinirea pla- nurilor sale. Omu! propune dar Dumnezeu dispune." De pildi, Balaam a vrut sa-l blesteme pe Israel, dar cuvintele ce i- au iesit din gura au fost, fn realitate, o binecuvantare (Nu. 22:38; 23:7-10). Sau sa luam exemplul lui Caiafa, care a rostit cuvinte ce au depiisit pro- pria sa intelepciune (loan !1:49-52). Irod gi Pilat au conspirat pentru a-I face lui Isus ceea ce Dumnezeu deja ran- duise s4 faci (Fapte 4:27, 28). Proverbul ar mai putea insemna ci desi copiii fui Dumnezeu persecutati plinuiesc adesea dinainte ce si spun la procesul lor, Dumnezeu le daruicste cuvintele adecvate la vremea potrivita (Mat. 10:19). 16:2 C&ile unui om sunt actiunile sale exterioare, dupa care el se judeci si pe care le declari curate. Dar Dumnezeu vede motivele si intentiile inimii. ,,Cine poate s&-si inteleagd ero- rile? Curiteste-mi de greseli secrete" (Ps.19:12). 16:3 Cea mai bund modalitate de a ne asigura c& visele si telurile noastre se vor implini este si le incredinjim Domnului. J. Allen Blair spune: Uneori ne trezim ci suntem tulburati si deprimati. chiar atunci cand ne striiduim s& facem lucraréa Domnului, Oare ar putea fi vreun lucru mai potrivnic dorintei lui Dumnezcu fati de noi? Dumnezeu nu poate lucra cu inimi pline de neliniste. Ori de cate ori-un crestin ajunge in aceasta stare, va trebui si se opreascii numaidecat si sii se intrebe: .A cui este lucrarea Daca este lucrarea lui Dumnezeu. mu iti niciodati c& si povara ei Ji apartine tot lui Dumnezeu. Nu tu esti cel important, ci Cristos! El lucreaza prin noi. Prin urmare, ce trebuie sii facem cind jucrurile nu merg cum ar trebui’ mergem la E]! Orice alt jucru va constitui un act de neascultare.24 Rugaciune: ,,Daruieste-mi ochiul care si-L vada pe Dumnezeu in toate si mana care si-L slujeasc’ in toate, si inima care si-L binecuvanteze pentru toate“ (Daily Notes). 16:4 Versetul acesta nu sugereaz c& Dumnezeu i-ar fi creat pe unii oameni pentru a fi condamnati Nicdieri Biblia nu propagi doctrina reprobarii, Oamenii sunt condamnati jn urma propriilor lor decizii, luate de buna voie, nu prin vreun decret al lui Dumnezeu. Proverbul ne spune, mai degrabi, ci Dumnezeu are un scop, un tel, un plan in toate lucrurile, Pentru orice cauzit exist un rezultat, pentru fiecare fapta este 0 nisplat sau o pedeapsi, El a ran- duit o zi a necazului sau réului pentru cei rai, dupa cum a pregitit raiul pentru cei ce-L, iubesc. ,,Tot ce a facut Domnul isi are destinul; iar destinul omului rau este nimicirea™ (TEV). 16:5 Domnul urate orgoliul omu- lui. Dupa cum s-a aritat deja, sintag- ma: ,,desi isi vor uni fortele“* inseam- na, textual: mand in mani.“ In acest context expresia sugereazi, probabil. cettitudinea faptului ci cel riu va ti pedepsit. 16:6 Docirina acestui verset trebuie studiaté in lumina tuturor cclorlalte versete din Scriptura pe aceasti temii. Nicidecum nu se poate interpreta in sensul ci omul ar putea fi mantuit prin manifestarea unei atitudini de miloste- nie si de sinceritate, Mantuirea este numai prin har, prin credinja in Domnul. Numai in masura fn care indurarea si, adevarul sunt semnele756 Proverbele existentei unei credinte mAntuitoare se poate spune ci acestea fl curatesc pe un om de faradelege. A doua parte a proverbului este clar&, cel putin la prima privire. Increzandu-se in Domnul, oamenii pot sepa de necazuri si nenorociri. ” 16:7 Ca atatea alte proverbe, si aici putem afirma ca aceasta ¢ regula ge- neralai, dar nu fir exceptii. ,O viatk ‘neprihanit dezarmeazi opozitia."* Sau, dupi cum s-a exprimat Barnes: »Bunatatea are puterea de a-i incnta si a-i cuceri pentru sine pana si pe dusmani.“ Stanton Ia tratat pe Lincoln cu un dispret total, numindu-lI: ,,un-clovn de speti joas’" si ,gorila primari.’ Ba mai mult, a spus el, nu e nevoie si te duci in Africa pentru a prinde o gorila, pentru c& ai deja una in Springfield, Illinois. Lincoln nu s-a rizbunat nicio- data. Mai degraba, la numit pe Stanton in fruntea ministerului ap&rtii, crezand ca era cel mai calificat pentru a ocupa acest post. Dupa ani si ani, cfind Lincoln a fost asasinat prin impuscare, Stanton a privit fata lui aspri si a spus, cu lacri in ochi: ,,Aici zace cel mai mare dregi- tor de oameni pe care I-a vazut lumea.“ 16:8 Mai bine este s& ai un. venit modest, pe care l-ai cdstigat ins& pe cai cinstite, decat venituri uriase, dar in conditii de nedreptate sau de frauda. 16:9 Dupi cum ni s-a amintit in ver- setul 1, ommul depune eforturi asidue pentru a-si cl4di o carier’, dar numai Domnul stabileste care dintre planuri se vor implini. Saul din Tars si-a facut planul s&-i persecute pe sfintii crestini din Damase, dar a sfarsit prin a deveni unul dintre ci! Onisim a intentionat s4-1 p&rdseasc4 pe Filimon pentru totdeau- na, dar Dumnezeu J-a adus inapoi, in condifii mai bune decat ar fi avut daci n-ar fi plecat. 16:10 Pentru c& un rege este reprezentantul lui. Dumnezeu (Rom. 13:1), edictele si deciziile sale sunt Insotite de autoritate si de finalitate, Prin urmare, gura lui nu are voie si greseascd la judecati, 16:11 La Dumnezeu functioneaza un oficiu al standardelor, in cadrul c&ruia El stabileste cumpina dreaptt si greutitile de cAntirit, Cand oamenii se poartaé in conformitate cu standardele Sale, El fi aproba si-i binecuvanteazi. 16:12 Realmente este o rusine pen- tru oricine si fac rfu, dar in special pentru regi. Ei fl reprezinti pe Dum- nezeu in postul pe care il ocupa si, prin ummare, au o responsabilitate mai mare. Tronul este int&rit pe temelia faptelor bune. Trebuie sa adiugim c& versetul ar mai putea insemna c& este o rusine pentru regi.ca supusii lor sa faci raul. Un guvern legal si drept trebuie susti- nut prin neprihanire. Acolo unde au fost abandonate normele morale va domni anarhi: 16:13 Regii buni nu-i apreciazi pe cei ce flateazd sau dau dovadii de fatir- nicie in vorbirea lor. in schimb i Prefuiesc pe cei pe al ciror cuvant te poti bizui, pe cei ce sunt oameni sin- ceri, dintr-o bucata. 16:14 Trebuie s& te porti cu mare atentie fata de rege, deoarece daci I-ai ofensat, una-douX te condamna la moarte. Inteleptul nu-1 va provoca pe dregitor fari rost, ci va ciuta si-l imbune. 16:15 Cand regele e bine dispus. fericirea de pe fata lui raspandeste in jurul sau bucurie in tot regatul situ. Bunavointa sa are acelasi efect invior’- tor pe care-I au norii ce adue ploaia tarzie. : 16:16 Bogitiile pamantesti nu se pot compara cu intelepciunea si cu- noasterea. Bogitiile adesea dispar peste noapte, dar intelepciunea divins dainuie in veac. 16:17 Cei drepti merg pe calea sfinteniei si nu se abat pe ciririle litu- ralnice ale picatului. Cine merge drept inainte pe aceasti carare isi pazeste viata de greut - 16:18 Un arbore inalt atrage ful- gerele. Tot asa. Dumnezeu fi doboari pe cei trufasi. Oamenii increzuti ajung.Proverbele 737 in cele din urmi, sii sufere vreo expe- rient& umilitoare, menité s&-i de- zumfle, s& le reteze wufia. In fond, e de ajuns s& ai un mic ac, pentru a perfora un balon mare. Mandria este cea care a provocat caiderea lui Lucifer — dupa cum a descris Marlowe acest eveniment: »méandria lui cutezatoare si obraznicia sa sunt cauzele pentru care Dumnezeu l-a alungat din fata raiului.“ 16:19. Mai bine este s4 ai tu insuti un-duh smerit si s4 te Insotesti cu cei de jos, decat si imparti cine stie ce avan- taje cu cei mandri. Doresti cumva si fii cel dint&i? - atunci slujeste cu smerenie. Vrei sa te tnalti? ~ atunei coboard. Dar oricat de jos te-ai coboi. Cel Preainalt a coborat mai mult decat tine. —Autor necunoscut 16:20 Cine cuget cu intelepciune la cuvant va gisi binele si oricine se increde in Domnul este fericit. Prin urmare, proverbul spune: ,,Citeste Biblia! Cugeti la ceea ce ai citit si inorede-te in Cel care a scris-o.* 16:21 Omul cu adevarat intelept va fi recunoscut pentru discernamantul si patrunderea sa spirituald. in plus, manicra placutd in care vorbeste el ii va determina pe alti si fie mai dispusi de a-I asculta si a invita. ,,Cuvintele intelepte te fac mai convingator“ (NASB) (sau cum se spune. pe toma- neste: ,, Vorba dulce mult aduce,* n.tr.) 16:22 Priceperea are rolul unui izvor de viati, aducdndu-i celui ce o posed& multi inviorare, pe cind ne- bunia este un bici pentru nebuni, care sunt pedepsiti prin propria lor prostic. »Nebunia este pedeapsa nebunilor* (Berkeley). 16:23 Vorbirea unui om intelept este un indiciu pentru ceea ce se afla in inima sa. El isi etaleazi cunostintele prin ceea ce spune. Jar afirmatiile sale sunt dublate de o anumita persuasiune. EI vorbeste cu autoritate, 16:24 Cuvintele placute si blande au tile unui fagure de miere — fiind cali placute la gust si sinatoase pentru oase. Cum se exprim’.Kidner: ,,A spune lucruri. frumoase:céind putem face acest luca este un bine simplu pe care-i putem face unei persoane, pe plan men- tal si apoi pentru organismul sau, Watchman Nee a relatat cazul unci femei al cirei sot nu avea niciodati cuvinte de apreciere pentru nici. un luctu facut de ea. Drept care ea era mereu ingrijoraté- ci s-ar fi putut sd greseasc&. in datoria ei de sotie sau mama. E posibil ca aceasta si fi declansgat in ea tuberculoza. Pe cand se atla pe patul de moarte, sotul i-a spus: »Nu stiu ce-o si ne facem fri tine, deoarece tu ai facut atat de mult si atat de bine.“ ,,De ce nu ai-spus acest Iucru mai devreme’?“ a intrebat ea. ,.Vezi, cu m-am blamat tot timpul pe mine, doar pentru. cd tu niciodati nu mi-ai spus Bravo!25 16:25 Adevirul acesta se guseste si la- 14:12, fiind repetat din ratiuni de subliniere. S-ar pirea ci ¢ la mintea cocosului c4 in rai se ajunge find bun si fcdnd ceea ce e bine. Dar realitatea este c& singurii care vor ajunge in rai sunt pc&tosii salvati prin har. 16:26 Cine munceste, pentru el munceste, cici foamea lui il Indeam- na Ja lucru. EI stie ci dac&i nu munceste, nu va primi salariul. Or, fara bani nu va putea cumpiira alimente de la bac&nie. Prin urmare, dacé s-ar intampla si se lase la un moment dat de lucru, foarea |-ar indemna sa reia munca. Principiul este adevarat si in dome- niul spiritual. Cand ne dim seama de profunda noastra nevoie spiritual’, suntem impinsi citre Cuvantul tui Dumnezeu $i catre rugiciune. 16:27 Versetele 27-30 ne oferd diverse fatete ale r&ut&tii. Mai. intai vedem omul riu in postura celui care sapa (sau ,,pregiiteste“) nenorocirea si a clieui vorbire este ca un foc aprins, provocand arsuri si rani acute. 16:28 Omul pervers este cel ce denatureazi adevarul. Prin mindiuni, prin jumititi de adevar sau prin pre-758 Proverbele zentarea incompleta a faptelor, el raspandeste discordia. Cel ce umblii cu vorba fi va despirti pe prieteni apro- piati. 16:29 Omul violent cauti si-| duc’ in eroare pe aproapele su, incurajandu-l si ia parte impreund cu el la diverse infractiuni (vezi Rom, 1:32) 16:30 Expresia fetei poate transmite conotatii rele. De pildi, cand un om tage cu ochiul asta poate indica colaborare in directia comiterii unor fapte rele. Buzele stranse pot exprima hotirarea de a duce la capat un asemenea plan. 16:31 ,,Dacd“ din acest verset trebuic eliminat. Perii albi reprezint& o viati lung’ - © cunund de slavi sau de frumusete, deoarece este consideraté in acest context © risplati pentru o viati dreapti. Prin urmare, versetul 31 este contrariul versetu- lui 23 din Psalmul 55: ,,Oamenii setosi de sAnge si ingeldtori nu vor wai nici jumatate din zilele lor.” 16:32 Omul care stie si-si stipfneasci nervii este un erou mai mare decat un cuceritor militar. Izbanda in acest domeniu este mai greu de obtinut decAt cucerirea unei cetati. Dacd nu ma credeti, nu aveti dect si incercati! Desi a fost unul din cei mai puternici Tari ai Rusiei, Petru cel Mare a esuat in acest domeniu. intr-un acces de mnie, I-a lovit pe gridinarul stu, care, dupii cdteva 2ile, a decedat. ,,Vai,"" a spus Petru cu tristete, ,am cucerit natiuni, dar a-am fost tn stare sii ma cuceresc pe mine!"25 16:33 fn VT st chiar pana la Rusalii, tragerea la sorti era o modalitate legitim’ de a afla voia lui Dumnezeu. La prima vedere era un proces aleatoriu, dar Domnui a inter- venit, aratandu-Si cdlauzirea. Astzi Cuvantul integral al Iui Dumne- zeu ne ofer& o cunoastere temeinica a voii lui Dumnezeu. Cand avem nevoie de cala- uzire special in chestiuni pe care nu le gisim tratate tn Cuvant, putem afla voia Sa asteptind s4 primim raspuns la rugdciunile noastre. Apoi constat&m cd toate deciziile vin de la Domnul. 17:1 O bucata de paine uscatdé mancata intr-un cadru linistit este mai bund decat o masa bogata intr-o casi luxoasd, unde se petrece din plin, dar din care se aud certuri si in care oamenii nu sunt fericiti. 17:2 Un slujitor capabil adesea se va ridica mai presus de un fiu care aduce ru sine. Astfel, slujitorul lui Solomon, Iero- boam, a obtinut controlul asupra a zece din semintiile Israelului, lasandu-i fiului lui Sofomon, Roboam, doar dou. Slujitorul are adesea parte de mostenire alituri de fii, pe picior de egalitate. in cazul lui Avram, se pirea la un moment dat slujitorul siu avea si-i fie singurul moste- nitor (Gen. 15:2, 3). 17:3 Dumnezen poate face cea ce nici un cuptor nu poate face. in cuptor se incearcé argintul si aurul, dar Domnui poate incerca inima omului. in procesul acestei fncercri, El fnldturi zgura, purificdnd viata pana cdnd isi vede oglindit chipul in acea viat CAnd edicarea vi foc, Harul Meu iti va fi de ajun . Flacdira nu te va vitima, clei Bu am grip Doar zgura s-o inlature si aurul si-l [amureasci. —George Keith fe va duce prin ince! 17:4 Cel care face rau asculta cu luare aminte la buzele nelegiuite, gasindu-s: plicerea in minciuni, zvonuri neintemeiate si acuzatii false. La rindul lor, minci- nogilor le place s& asculte tot felul de barfe si relatiri izvoréte din malitie. In accastit privint, genul de cuvinte cu care se hraneste un om este un bun indiciu pentru ceea ce Zace in inima sa. 17:5 Deja am vazut la 14:31 cd oricine il batjocoreste pe cel sfirac fl insult de fapt pe Creatorul acestuia (vezi lacov 5:1-4). Oricine priveste f%r mit, cu satisfactie in inima sa, la nenorocirea (care aproape intot- deauna fi duce pe cei sdraci la si mai mare sdrdcie) nu va rimane nepedepsit de citre Domnul. Cartea Obadia rosteste sentinta de pierzare pentru Edom, pentru faptul cd s-a bucurat de c&derea Ierusalimului. 17:6 Batranilor le face cinste sa atba o multime de urmasi evlaviosi (vezi Ps. 127:3-5; 128:3). Tot asa si copiii pot fi recunoscitori pentru tatal lor. Nu gisimProverbele 759 aici nici o justificare pentru existenta asa numitei prapastii dintre generatii. 17:7 Cuvintele alese si nobile par nelalocul lor in gura unui nebun. Chiar gi mai nepotrivite sunt buzele mincinoase in cazul unui print. Lumea se asteapti la mai mult din partea copiilor iui Dumnezeu, intrucdt ea ne mésoari dup& un standard mai fnalt decat cel folosit in cazul ei. 17:8 Mita poate piirea, la prima vedere, ca un lucru care aduce noroc. Dar oricine recurge la mit va constata c& intr-adevir aceasta face minuni pentru el, deschizand usi, obtinand favoruri si privilegii sau ajutandu-l sf iasa din bucluc. :9 Omul care refuzd sd-si aducd aminte de ofensa ce i s-a adus urmireste dragostea gi prietenia. Cel care insisti si scoati la iveali supariri din trecut nu face altceva decft si puna ziduri de despartire {intre el si prietenii sai. Cand invatdm si iubim,"* scrie Adams, sinvatdim s& acoperim, si uitim gi si tre- cem cu vederea multe gregeli ale altora."* O femeie fi spune alteia: .,Nu-ti amin- testi ce lucruri rele a spus despre tine?“ La care femeia ii raspunde: imi amintesc, dar imi mai amintesc si faptul ca Je-am uitat!* . Lui George Washington Carver i s-a refuzat intrarea la colegiu pe motiv cd era negru. Dupi multi ani, cind cineva: la intrebat cum se numea colegiul respectiv, el a raspuns: ,,Nu are importanti! Vedeti, dragostea a invins. 17:10 © simpl& mustrare produce o impresie mai puternicé asupra unui. om intelept decat o bitaie strasnicd aplicath unui nebun. De obicei oamenti sensibili nu au nevoie s li se aplice forme drastice de disciplina. Dar cei ce nu iau seama la mus- triri au nevoie sa fie Iuati din scurt, pentru c& acestor oameni Ie vine foarte greu si accepte c& au gresit vreodatil 17:11 Cel rau. nu cauta decat ras- coala, nefiind dispus s4 se supund fn fata autorititilor legitime. Un astfel de om este hotiirdt sé-si fack voia cu orice pret. Solul fir mil din acest verset at putea fi un organ al legii care vine si-I aresteze la porunca regelui sau ar putea fi solul mortii. trimis de Dumnezeu. 17:12 Ursoaica jefuit de puii ei e fioroasi, neputand si i te impotrivesti. Dar ea nu ¢ nici pe departe atat de periculoasd, ct este nebunul fntr-un acces de nervi. De ‘indat ce-i intr in cap o idee, nimic nu-l mai poate opri pind nu o vede adusi la indeplinire. 17:13 Blestemu! planeazi-asupra casei celui-ce risplateste un act de bunatate cu unul ostil. David |-a rasplitit pe fidelul séu general Urie cu un act de perfidie si, tn consecinti, a adus nenorocire asupra casei regale (2 Sam. 12:9, 10). 17:14 Cand digul este stripuns, apa care navaleste cu vitezd mare prin el Var- geste numaidecit spirtura. Tot asa este cu certurile. Mici nefntelegeri se transfc m& adesea in conflicte de mari proport Prin urmare, este mai bine si pui capiit unei certe in faza incipienta. Altminteri s-ar putea sd te trezesti atras intr-un razboi cumplit. 17:45 Lui Dumnezeu nu-I plac cazurile de incdlcare a dreptitii. A-l achita pe cel vinovat sau a-l condamna pe cel nevinovat — iat& dowd lucruri care nu-I fac deloc plicere. Tribunalele noastre sunt pline de aceste cazuri, dar oamenii vor da socotealit pentru aceste riedreptti cfind vor sta inain- tea lui Dumnezeu. Dictonul: ,,Dreptate, dreptatea s-o urméresti“ risund de-a lungul coridoarelor istoriei. 17:16 Nechibzuit este omul care cheltu- ie 0 multime de bani pentre dobandirea multor cunostinte, fara ca si aplice apoi aceste cunostinte. Pentru a-ti insusi temeinic aceste cunostinte se cere s animat de motive bine stabilite. Trebuie posezi 0 minte dispusd si invete (Moffatt). Un al doilea sens al proverbului, mult mai plauzibil. pare si fie urmitorul: ne- bunul nu trebuie sd-si cheltuie bani pentru dobandirea intelepciunii, cind de fapt nu posed din start capacitatea de a pricepe. Cum vine asta? Un pret in mana ne- bunului, ce doreste si cumpere intelep ciune, cAnd fi lipseste capacitatea de ‘nsusi intelepciunea? (Berkley). El crede c& poate cumpiira intelepciunea, ca si cind ar fi o paine, nerealizfnd ca trebuie si aiba 0 inima priceputa.760 Proverbele 17:17 Prietenul adevarat iubeste oricand — si la bine, si la rau. Adesea e nevoie si vind vremuri grele pentru a se ar&ta cine sunt prietenii adevarati. In Biblia lui D. L. Moody se giseste aceasti ‘insemnare: ,,Un prieten adevirat este ca iedera — cu cat este mai mare ruina, cu atat Tai strans se lipeste de tine.“27, Prietenul... in nenorocire ajunge ca un frate, Cu alte cuvinte, unul din cele mai mari privilegii pe care le ai de ta un frate este sd stea alaturi de tine cnd ai mai mare nevoie de el. Nu putem si. nu-L descoperim pe Domnul Isus in acest verset. . Nu e ceas in care El si nu fie aproape de noi, Nici unul, nici unul! Nu e noapte att de neagrii inedt dragostea Sa pentru noi sii n-o stripung’, Nici una, nici unal —Johnson Oatman 17:18 Versetul acesta il modified pe cel anterior, arfitand ci dragostea nu trebuie sit fie lipsiti de discernémant. Ar fi un gest necugetat sa te invoiesti s4 garantezi achi- tarea de c&tre un prieten a datoriilor.sale, cand acesta ar putea ajunge in imposibili- tatea de a gi le achita. Orice om care are nevoie de un garant prezinti un grad ridi- cat de risc pe plan financiar. Atunci de ce sd te pui garant pentru o asifel de per- soana? : 17:19 Cine iubeste pacatul iubeste cer- turile si vice-versa. Omul care-si zideste poarta prea fnalta este cel care (1) vorbeste cu aroganti (Moffatt); (2) face paradi de bogitiile sale; sau (3) tr&ieste in huzur si, probabil, se intinde mai mult decat fi-este pitura. Un astfel de om se joaci ou viata sa, periclitand-o, 17:20 Cel cu inima prefficuti nu va castiga niciodata iar limba perversd nu va prospera. Acestea doud atrag raul si impiedica fericirea. 17:21 Parintele unui batjocoritor traiegte incoltit de durere. Nu ¢ nici o bucurie in a sti c& esti tatil unui. prost. 17:22 Aici aflam din nou cA felul cum arati cineva in exterior depinde in mare misur’ cu refacerea sa de pe urma boli sau a unui accident. Cel bine dispus. va favoriza o vindecare mai rapida. Pe cind. un duh frant si coplesit de intristare v: secitui vitalitatea cuiva, Intr-o not de subsol 1a acest verset din Versiunea Berkeley se spune: ,,Terapic adusé la zi, nefntrecutii.* Medicii din zilele noastre ne spun cii rasul este bineficdtor pent organism. Astiel, arati ei, cand radem, expirim puternic, provocéind’ o coborre a diafragmei si o expansiune a plimdnilor, soldatii cu sporirea cantititii de'oxi- gen absorbiti de aceste organe. In acelasi timp, prin expansiunea ef laterald, déafragma fi face inimii un usor masaj ritmic, Tar acest organ nobil reactioneazi prin intensificarea bitiilor sale, antrenfnd o accelerare a cireuitului sangvin, Ficauul, stomacul, pancreasul, splina si bisica edelui sunt astfel putemic stimulate, toate confirmand ceca ce spunca inteleptul grec Aristotel, referitor fa. ris: Este un exercitin figic de mate pret pentru mentinerea Dar nu toate formele de ras sunt siniitoase, dupa cum araté Howard Polis, profesor de psihologie de la Universitatea, statului Tennessee. Astfel, cAind rasul si zémbetul sunt folosite in mod agresiv — de pilda, pentru a batjocori pe cineva, a pune intr-o situatie jenanté — ele nu mai sunt sind- toase, ci pot provoca mai mult ru celui care rade decat celui asupra c&ruia este ‘fndreptata batjocura: Un duh mahnit usucd oasele — alir- matie cu care Blake Clark este intru totul de acord: Emofiile te pot imbolnivi, Pot siti provoace pierderea pérului, s{ declangeze dureri cumplite de cap, si blocheze ciile respiratorii si si declangeze astma si alergitle: pot cauza o ingustare a gétului, provocind laringita, dupi cum pot face si apark tot felul'de cezeme, bi chiar pot duce la pierderea dingilor. Emoriile pot ima si interiorul unui om, declangand ulcer si alte boli, iar la femei pot duce la pierderea sarcinii, la impotent pentfu birbat ~ si multe alte rele, Emofiile pot tcide.2? 17:23 Cel rau primeste miti pe ascuns pentru a influenta decizia judeci- torului, facdnd s& fie in favoarea lui 17:24 Un om pricepui isi tixea:Proverbele 761 intelepciunea ca {el inaintea ochilor sai, pe care purcede apoi si-l. ating’. In schimb nebunul nu are ambitii binedefinite. fn loc si caute intelepciunea, act care ar reclama un grad ridicat de discipling din partea sa, ochii lui raticese peste tot in lume, hranin- du-se cu tot felul de inchipuiri. 17:25 Una din marile intristari de care au parte parintii este si le fie dat un copil ce-nu le aduce dect durere si am&riciune. 17:26 Nu este bine si pedepsesti pe cel drept, nici sé lovesti pe nobil din cauza integritafii sale. $i totusi, aceast perversitate are loc in fiecare zi. 17:27 Cel ce are cunostint’ isi con- troleazi cuvintele si cine are un spirit calm este un om de inteles. Vorbele necugetate si nervii tideaz4 un caracter defectuos. 17:28 Pe nebun nu-l poti recunoaste dup’ expresia fetei, deoarece uneori pare foarte intelept. ,,.Dacd nu deschide gura, ar putea trece drept intelept* (Moffatt). Uneori, spune James G. Sinclair, peste mai bine si nu-ti deschizi gura, chiar daci-oamenii te vor considera un prost, decat siti-o deschizi i s& dovedesti c& esti aga cum te considera ei. 18:1 Dificultatea intelegerii acestui proverb reiese si din numirul mare de tilmiciri ce i s-au dat. Un om care se izoleazi urméreste implinirea propriei sale dorinte si se revolti impotriva oricdrei judecati sindtoase. Este neconformistul, care insist s& i se facd pe plac, chiar atunci cfnd opinia lui este in vaditd contradictie cu metodele si cunostintele dovedite in mod clar corecte. El sfideaz fntelepciunea s&ndtoas& prin afirmarea eului siu. Versiunea RSV traduce total diferit acest verset: ,,Cel ce este instrainat cauta pretexte pentru a respinge orice judecata sintoasi.* Cu alte cuvinte, cel instrdinat caut& scuze pentru a-gi justifica tot felul de purtiri iresponsabile. Traducerea lui Knox este oarecum si- milara, neavand nevoie de nici o expli- catie: ,Nu e om care si caute mai repede pretexte decAt cel ce rupe relatiile cu un prieten: Dar el nu are niciodati dreptate.* Comentatorii evrei cred ci acest proverb elogiazi viata de separare fata de pacat si nechibzuint’..Omul care pro- cedeazi asa urmireste interese proprii superioare, dand dovadi de adevarata intelepciune. Desi interpretarea aceasta & valabild in esenta ei, nu e plauzibila in Tumina textului. 18:2 Nebunul refuzi si asculte de ce-i spun oamenii priceputi. Pe el nu-l intere- seazi decat sa- Ic. sale pareri, decAt si dea in vileag adevaratul siu caracter. 18:3 Cand vine cel rau, vine si dis- pretul; si, odati cu rusinea, vine si injosirea. Este un alt mod de a spune c& fn afar un om va avea parte de rusife si de ocari, cand induntru a adunat in inima sa rautate si josnicie. 18:4 in general vorbind, cuvintele gurli unui om nu-l trideazi. Ele sunt ape adan- ci ce ascund adevaratele sale ganduri st motivatii. in contrast’ cu aceasta, izvorul de intelepoiune este ca un guvoi care curge intruna. Cu alte cuvinte, mesajul inyelep- ciunii este limpede, transparent. Dupé Moffatt cuvintele unui om intelept sunt ca un jzvor adanc, ca un suvot navalnic si ca o fantand a vietii. Adic# sunt profunde, nu superficiale; curgiitoare, nu statitoare; fnviordtoare, nu insipide. 18:5 Dumnezeu condamna aici ristu narea unor valori morale. A te purta piirt nitor fat’ de cei ri inseamni a tolera r: tatea lor. A-i deposeda pe cei neprihiniti de dreptate - spune Lowell ~ ¢ ca si cdnd ai pune Adevirul pe esafod, introndnd in schimb Nedreptatea, 18:6 Nebunul cu gura mare cauté zazanie, umbland dup scandal. Betivul ¢ mare specialist in acest domeniu, alegin- du-se doar cu cucuie, contuzii si rani. 18:7 Gura nebunului este cea care-t aduce pierzarea. Limbajul siu porcos si necugetat il va duce in cele din urma de Cuvintele defiimitorului sunt ca prajiturile — adicd sunt devorate cu poftd de odtre ascultitori. Este ca si cnc ascultitorit ar spune: ,.Vai, ce gustoase sunt! Mai dé-mi! Spune-mi si alte lucruri de acest fel."