Sunteți pe pagina 1din 6

Caracteristici fizico-geografice ale unitilor i subunitilor majore de relief ale Romniei

Unitaile de
relief

Aspecte specifice ale reliefului

Grupa Nordic Limite: - N -grania cu Ucraina -S -Deprcsiunca Dornelor, Depresiunea Cmpulung Moldovencsc -V -Cmpia de Vest,
a Carpailor
Dealurile dc Vest i Depresiunea Colinara a Transilvaniei -E -Podisul Moldovei
Orientai
- alt. max. M-tii Rodnei vf. Pietrosul 2 303 m

- alc. petrografica: 3 formaiuni petrografice dispuse parallel (n vest roci vulcanice, n partea centrala sisturi cristaline,
in partea estica roci sedimentare cutate ,numite i flis) )
- orientarea culmilor: dispunerea paralel pe direcia NV SE
- modul de formare: orogeneza alpina
- relieful glaciar reprezentat prin vi si circuri glaciare (ocupate n prezent de lacuri glaciare: L.Lala)
- relieful vulcanic reprezentat prin muni cu aspect conic fr s se mai pstreze craterele vulcanice(M-tii Oasului, M-tii
Lapus, M-tii Tibles)
- apare relieful carstic reprezentat prin chei si pesteri
Grupa
Central a
Carpailor
Orientali

Grupa Sudic
a Carpailor
Orientali

Influentele
climatice

Vegetaia

Etajele
Scandinavo- subalpin
i alpin
baltice
Padurile
de conifere i de
fag

Solurile

Spodosoluri
Cambisoluri

Limite: -N -Depresiunea Domelor., Deprcsiunca C&mpulung Moldovcncsc -S -Valca Oituzului.Deprcsiunca Baraolt -V


Vestice
-Deprcsiunca Colinar aTransilvaniei.(Subcarpa|iiTransilvaniei) -E -Subcarpa|ii Moldovei
(oceanice)
- alt. max. M-tii Calimani vf. Pietrosul 2 100 m
- alc. petrografica 3 formaiuni petrografice dispuse paralel (in vest roci vulcanice, in partea centrala sisturi cristaline, n
partea estica roci sedimentare cutate, numite i flis) )
- orientarea culmilor: dispunerea paralel pe direcia NV SE
- modul de formare: orogeneza alpina
- apare relieful glaciar reprezentat prin vai si circuri glaciare
- relieful vulcanic este foarte bine reprezentat prin conuri si cratere vulcanice (M-tii Calimani, M-tii Gurghiului, M-tii
Harghita)
- apare relieful carstic reprezentat prin chei(Cheile Bicazului) si pesteri

Etajele
subalpin
i alpin
Padurile
de conifere i de
fag

Cambisoluri

Limite: -N-Valca Oituzulut. Deprcsiunca Baraolt S -Valea Prahovei -E -Subcarpaiii dc Curbura V -Depresiunea Colinara
a Tnmsilvaniei
- alt. max. M-tii Ciucas 1 954 m
- alc. petrografica: roci sedimentare cutate numite flis (atentie !!! lipsesc rocile cristaline si rocile vulcanice )
- orientarea culmilor: se modific treptat de la de la NV-SE la NE-SV i apoi E -V
- modul de formare: orogeneza alpina
- NU apare relieful glaciar
- NU apare relieful vulcanic
- apare relieful carstic reprezentat prin chei si pesteri
- relief pe conglomerate n Munii Ciuca (Tigile Mari, Sfinxul Bratocei)

Etajul
subalpin

Spodosoluri

Padurile
de conifere i de
fag

Cambisoluri

Vestice
(oceanice)

Spodosoluri

Unitaile de
relief
Grupa Bucegi

Aspecte specifice ale reliefului

Limite: - N -Depresiunea Braov -S -Subcarpalii Curburii -E -Valea Prahovei -V -Valea Dmboviei


- alt. max. M-tii Bucegi vf. Omu 2 505 m
- alc. petrografica: predomina conglomeratele la care se adauga clacarele iar isturile cristaline pe poriuni restnse(M.
Leaota)
- modul de formare: orogeneza alpina
- relieful glaciar este foarte bine reprezentat prin vai si circuri glaciare
- NU apare relieful vulcanic
- relieful carstic reprezentat prin chei si pesteri (Pestera Dambovicioarei, Petera Ialomiei, cheile Ttarului, cheile
Dmbovicioarei)

Grupa Fgra Limite: - E-Valea Dmboviei. -V-Valea Oltului, -N Depresiunea Colinar a Transilvaniei, - S Subcarpaii Getici

- alt. max. M-tii Fagaras vf. Moldoveanu 2 544 m


- alc. petrografica: predomina sisturile cristaline la care se adaug spre S pe poriuni restrse rocile sedimentare
- modul de formare: orogeneza alpina
- relieful glaciar este foarte bine reprezentat prin vi si circuri glaciare(ocupate in prezent de lacuri glaciare: L.Balea)
- NU apare relieful vulcanic
- apare relieful carstic reprezentat prin chei si pesteri dar pe suprafete mici
Grupa Parng

Grupa
RetezatGodeanu

Limite: -E-Valea Oltului, -V Valea Jiului i Valea Streiului (Depresiunea Haegulii), -N Valea Mureului (Cul. Ortie),
-S Subcarpaii Getici
- alt. max. M-tii Parang vf. Parangul Mare 2 519 m
- alc. petrografica: predomina sisturile cristaline la care se adauga calcare
- modul de formare: orogeneza alpina
- relieful glaciar este foarte bine reprezentat prin vai si circuri glaciare(ocupate in prezent de lacuri glaciare: L.Galcescu)
- NU apare relieful vulcanic
- apare relieful carstic reprezentat prin chei si pesteri (Pestera Muierii, cheile Olteului)
Limite: -E Valea Jiului, -N Cul. Bistrei, Depres. Haegulii, -V Cul. Timi-Cerna, -S Subcarpaii Getici i Pod.
Mehedini
- alt. max. M-tii Retezat vf. Peleaga 2 509 m
- alc. petrografica: predomina sisturile cristaline la care se adauga calcare
- modul de formare: orogeneza alpina
- relieful glaciar este foarte bine reprezentat prin vi si circuri glaciare(ocupate n prezent de lacuri glaciare: L.Bucura)
- NU apare relieful vulcanic
- apare relieful carstic reprezentat prin chei si pesteri(cheile Sohodolului, petera Cloani)

Influentele
climatice

Vegetaia

Vestice

Etajele
subalpin
i alpin

Spodosoluri

Padurile
de conifere i de
fag

Cambisoluri

Etajele
subalpin
i alpin

Spodosoluri

Padurile
de conifere i de
fag

Cambisoluri

Etajele
subalpin
i alpin

Spodosoluri

Padurile
de conifere i de
fag

Cambisoluri

Etajele
subalpin
i alpin

Spodosoluri

Padurile
de coniSubmeditera
fere i de
neene
fag

Cambisoluri

(oceanice)

Vestice
(oceanice)

Vestice
(oceanice)

Vestice
(oceanice)

Solurile

Unitaile de
relief
Munii
Banatului

Aspecte specifice ale reliefului

Limite: -S Valea Dunrii, - E Cul. Timi-Cerna, - V. Dealurile Banatului, -N Dealurile Banatului i Cmpia
Lugojului
- alt. max. M-tii Semenic 1 446 m
- alc. petrografica este asemantoare cu cea a Carpailor Meridionali : isturi cristaline i pe poriuni mai restnse calcare i
conglomerate
- modul de formare: orogeneza alpina
- NU apare relieful glaciar
- apare relieful carstic reprezentat prin chei(cheile Nerei) si pesteri (petera Comarnic)
- n S pe o lungime de 144 km se afl Defileul Dunrii

Munii Poiana- Limite: - N Valea Mureului, - V i SV Cmpia Lugojului, -S Cul. Bistrei, -E Depresiunea Haegului
Rusc
- alt. max. Vf. Pades 1 374 m

- alc. petrografica este asemantoare cu cea a Carpailor Meridionali : isturi cristaline i pe poriuni mai restnse calcare i
conglomerate
- modul de formare: orogeneza alpina
- NU apare relieful glaciar
- apare relieful carstic reprezentat prin chei si pesteri dar pe suprafete restnse
Muii Apuseni Limite: -S Valea Mureului, -N Valea Barcului i Valea S0meului, -E Depres. Colinar a Transilvaniei ( depresiunile

maeginale de contact: Depres Alma, Depres. Huedin, Cul. Alba Iulia-Turda)., Dealurile Criene
- alt. max. M-tii Bihor 1 849 m
- alc. petrografic : prezinta o mare varietate constituind un adevarat mozaic petrografic
- modul de formare: orogeneza alpina
- NU apare relieful glaciar
- relieful carstic este foarte bine reprezentat prin chei si pesteri(Pestera Ursilor, pestera Scarisoara petera Meziad, petera
Vntului cheile Turzii)
- relieful vulcanic estepreyent n partea S n M. Metaliferi din vechile structuri vulcanice nu s-su mai pstrat dect unele
poriuni formate din roci dure aa cum sunt Detunatele
Depresiunea
Colinar a
Transilvaniei

Limite: - N i E Carpaii Orientali, - S - Carpaii Meridionali, -V - Munii Apuseni - NV - Dealurile Silvaniei


- alt. max. Dealul Becheci 1 080 m n dealurile marginale din partea estic
-alt max n cadrul Podiului Transilvaniei depesc 700 m
- alc. petrografica: roci sedimentare(nisipuri, pietrisuri, argile, marne)
- apar strate usor boltite numite domuri care contin zacaminte de gaz metan in partea central
- apar strate cutate numite cute diapire care contin zacaminte de sare pe marginile depresiunii
- in parte estica, apare un relief asemanator cu ce al Subcarpatilor(dealuri i depresiuni)

Influentele
climatice

Vegetaia

Vestice

Pdurile
de fag

Cambisoluri

Padurile
de stejar

Argiluvisoluri

Pdurile
de fag

Cambisoluri

Padurile
de stejar

Argiluvisoluri

Pdurile
de
conifere

Spodosoluri

(oceanice)

Solurile

Submeditera
neene

Vestice
(oceanice)

Vestice
(oceanice)

Pdurile
de fag
Pdurile
de stejar

Vestice
(oceanice)

Cambisoluri
Argiluvisoluri

Pdurile
de fag

Cambisoluri

Padurile
de stejar

Argiluvisoluri

Unitaile de
relief
Subcarpaii
Moldovei

Subcarpatii
Curburii

Subcarpatii
Getici

Dealurile de
Vest

Aspecte specifice ale reliefului

Influentele
climatice

Vegetaia

Limite: - E de grupa central a CarpailorOrientali, ntre valea Moldovei, n N i valea Trotuului (uia), n S; - E- sunt
delimitai de Podiul Brladului de o arie de discontinuitate geografic: Culoarul Siretului
- alt. max. Culmea Plesu 911 m
- modul de formare: orogeneza alpina
- alc. petrografica: roci sedimentare(nisipuri, pietrisuri, argile, marne)
- apar strate cutate numite cute diapire care contin zacaminte de sare
- sunt alcatuiti dintr-un singur sir de depresiuni marginite la exterior de dealuri

Estice (de
ariditate)

Pdurile
de fag

Cambisoluri

Padurile
de stejar

Argiluvisoluri

Limite: -N Valea Trotuului, -V Valea Dmboviei, -NV Carpaii Curburii, -E i SE Cmpia Romn
- alt. max. Magura Odobesti 966 m
- modul de formare: orogeneza alpina
- alc. petrografica: roci sedimentare(nisipuri, pietrisuri, argile, marne)
- se remarc ptrunderea n interiorul Subcarpailor a doi pinteni montani ( Pintenul de Vleni i Pintenul de Homorciu)
- sunt alcatuiti din doua siruri de depresiuni si doua siruri de dealuri
- apar strate cutate numite cute diapire care contin zacaminte de sare
- apar forme de relief deosebite numite vulcanii noroioi

Estice (de
ariditate)

Pdurile
de fag

Cambisoluri

Padurile
de stejar

Argiluvisoluri

Limite: N Carpaii Meridionali, - E - Valea Dmboviei, -V - Valea Motrului , -S - Podiul Getic


- alt. max. vf. Chiciora 1211 m
- modul de formare: orogeneza alpina
- alc. petrografica: roci sedimentare(nisipuri, pietrisuri, argile, marne)
- sunt alcatuiti din doua siruri de depresiuni si doua siruri de dealuri
- apar strate cutate numite cute diapire care contin zacaminte de sare
- apar dealuri ce au culmi alungite numite muscele

Pdurile
Submeditera de fag
neene
Padurile
de stejar

Cambisoluri

Limite: - S Valea Nerei, - N Valea Someului, - V Cmpia de Vest, - E Carpaii Occidentali, -NE Depreiunea.
Colinar a Transilvaniei
- alt. max. 700-800 m in partea nordica, alt. med. 200 m
- alc. petrografica: roci sedimentare(nisipuri, pietrisuri, argile, marne)
- au aspectul unui plan usor inclinat dinspre est spre vest
- patrund in interiorul Carpatilor Occidentali sub forma depresiunilor golf i sunt puternic fragmentate de vile rurilor
care le strbat
- s-au format prin depunerea sedimentelor aduse din raurile ce izvorasc din Carpatii Occidentali, avand o structur
piemontan

Pdurile
Vestice(ocea de fag
nice)
Padurile
de stejar
Submeditera
neene

Cambisoluri

Solurile

Argiluvisoluri

Argiluvisoluri

Unitaile de
relief
Podiul Getic

Podiul
Mehedini

Podisul
Moldovei

Podiul
Dobrogei

Aspecte specifice ale reliefului

Influentele
climatice

Vegetaia

Solurile

Pdurile
Limite: -N Subcarpaii Getici i Podiul Mehedini, S i SV Cmpia Romn V Valea Dunrii, -E Valea Dmboviei
(Subcarpaii Curburii)
Submeditera de fag
- alt max 500-700 m in partea nordica
neene
Padurile
- alc. petrografica: roci sedimentare(nisipuri, pietrisuri, argile, marne)
de stejar
- au aspectul unui plan usor inclinat dinspre nord spre sud, apar fronturi de cueste la contactul cu Subcarpaii Getici
- s-a format prin depunerea sedimentelor aduse de rauri la poalele Carpailor Meridionali avand astfel o structur
piemontan

Cambisoluri

Limite: - NV Carpaii Meridionali ( munii Mehedini), - E Valea Motrului, - V Valea Dunrii, -SE - Podiul Getic
- alt med 400-500 m, alt. max. dep,ete 800 m n partea N
s-au format ca i munii din Grupa Retezat-Godeanu n timpu orogenezei alpine, altitudinile mai coborte a determinat
ncadrarea lor la unitile de dealuri i podiuri
- alc. petrografica: roci cristaline i calcare, asemntoare munilor din Grupa Retezat -Godeanu
- relieful carstic se dezvolta pe suprafete mari si este reprezentat prin chei si pesteri (Pestera Topolnita)
- n S se afl Defileul Dunrii ,sectorul Porile deFier

Submedite- Pdurile
de fag
raneene

Cambisoluri

Limite: - V Grupa N a Carpailor Orientali i Subcarpaii Moldovei, -S Cmpia Romn, -Ni E Grania de stat cu
Ucraina i Moldova
- alt med. 300-400 m iar alt. max. 688 m n Dl. Ciungi din Podisul Sucevei
- alc. petrografica: roci sedimentare(nisipuri, pietrisuri, argile, marne)
- rocile formeaza strate inclinate pe directie NV-SE,
- fundamentul Podisului Moldovei este foarte vechi si apartine Platformei Moldovenesti
- apar versani abrupi orintai spre nord numii cuestei versani lini orientai spre sud care sunt suprafee structurale
(spinri de cuest)
- Valea Siretului cu terase i lunci bine dezvoltate face legtura spre Subcarpaii Moldovei

Pdurile
Scandinavo- de fag
baltice
Padurile
Estice (de
de stejar
ariditate)

Molisolurile

Limite: - V Valea Dunrii, - NE - Valea Dunrii, Braul Sfntu Gheorghe al Deltei i Sistemul lagunar Razim-Sinoe,
Marea Neagr, - S grania de stat cu Bulgaria
- alt max 467 m M-tii Mcin vf. Greci n nord , n partea sudica altitudini sub 200 m
- este alcatuit din roci variate si diferite ca vechime: in partea centrala isturi verzi, n nord granite, calcare, n parte sudic
gresii si calcare
- de-a lungul vii fostului ru Carsu ce se vrsa n Dunre iar altitaudinile nu depeau 50 m s-a construit canalul Dunre
Marea Neagr
- este acoperit pe mari intinderi cu loess
-sunt prezente n cadrul podiului cele mai vechi suprafee de eroziune din ar
-relief carstic (Chile Dobrogei , petera Limanu), relief litoral

Estice (de
ariditate)
Pontice

Padurile
de stejar

Molisolurile

Step i

Argiluvisolurile

Padurile
de stejar

Silvostep

Argiluvisoluri

Argiluvisoluri

Cambisoluri
Argiluvisoluri

Unitaile de
relief

Aspecte specifice ale reliefului

Influentele
climatice

Vegetaia

Solurile

Limite: - E Dealurile de Vest i Carpaii Occidentali, grania de stat cu Ungaria i Serbia, - S -valea Nerei, -N - Carpaii
Orientali
- alt max 176 m n Campia Vingai, care prezint aspect colina; alt minima 81m n Cmpia Timiului la ieire rului Timi
din ar;-suprafaa cmpiei nclin uor de la E spre V
- dup altitudine se difereniaz cmpii nalte cu altitudini de peste 100 m situate n prelungirea dealurilor avnd o structur
piemontan sau tabular(C. Aradului) i cmpii joase cu altitudini sub 100 m, cmpiile de subsiden
- s-a format prin depunerea unor sedimente aduse de raurile ce izvorasc din Carpatii Occidentali
- patrunde in interiorul Dealurilor de Vest si a Carpatilor Occidentali sub forma depresiunilor golf
- alc. petrografica:roci sedimentare(nisipuri, pietrisuri, argile)
- luncile rurilor sunt largi mai ales n cmpiile de subsiden, care adesea sunt inundate

SilvoVestice(ocea step
nice)

Cmpia
Romn

Limite: - SV, S i E Valea Dunrii, - N Podiul Getic, Subcarpaii de Curbur, Podiul Moldovei
- alt max 320 m in Campia Pitesti
- alt minima 5 m in Campia Siretului
- s-a format prin umplerea cu sedimente aduse de ruri din regiunile nconuratoare, mai nalte, a unei depresiuni joase ce
are un fundament foarte vechi cel al Platformei Moesice
- suprafa,a cmpiei nclin N-S n partea vestic, NV-SE n partea central iar n partea estic nclin spre E i NE
- alc. petrografica:roci sedimentare(pietrisuri, nisipuri argile i loess)
- relieful nu este omogen deosebinde-se trei tipuri de cmpii: nalte(piemontane), joase (de subsiden),
orizontale(tabulare) care au n cea mai mare parte tot altitudini coborte dar sunt ferrite de inundaii
- n partea vestic de-a lungul Dunrii a Jiului i a Oltului sunt bine dezvoltate terasele
- lunca Dunrii crete n lime de la vest spre est atingnd limea maxim n Balta Brilei, 25 km

Step
Submeditera Silvoneene
step
Estice (de
ariditate)

Molisolurile

Delta Dunrii

Limite: - S i SV Podiul Dobrogei N grania de tat cu Ucraina (se ntinde i pe teritoriul acesteia), - E -Marea Neagr
- este cea mai noua unitate de relief a rii, este o cmpie fluvio-maritim n plin proces de formare
- s-a format ntr-un vechi golf al Mrii Negre din aluviunile aduse de Dunre i rearanjate de curenii Mrii Negre
-la nceput s-au format grindurile fluivio- maritime i suprafaa deltei a devenit un liman, treptat acesta a fost colmatat i sau individualizat braele principale ale deltei, n partea S mai puin aluvionat a veciului golf s-a format sistemul lagunar
Razim-Sinoe
- relieful submers ocup cea mai mare suprafa i este format di braele principale ala deltei(Chilia , Sulina i Sfntul
Gheorghe), brae secundare grle,canaluri i depresiu ni lacustre
- relieful emers pozitiv, este reprezentat de grindurile fluvio-maritime(Letea, Caraorman, Sraturile, etc.), grindurile
continentale(Chilia i Stipoc), grindurile fluviatile(n lungul braelor principale),ostroavele
- cele mai mare altitudini sunt pe grindul Letea 12 m i 48 m pe micua insul Popina din laguna Razim
- la gura de vrsare a braului Chilia ca urmare a aluvionrii mai puternice se formeaz delta secundar a Chiliei iar la gura
de vrsare a braului Sfntul Gheorghe alviunile au dus la formarea insulelor Sacalin

Estice (de
ariditate)

Veget. de
lunc

s. hidromorfe

Veget.
blilor

s. aluvionare de
lunca

Cmpia de
Vest

Molisolurile

Submeditera
neene

Pontice
Pd. de
stejar