De pregtit pentru examen

Textul 1: Rosenbloom, David. H.; Goldman, Deborah. 1989 (2nd ed.).

Public Administration. Understanding Management, Politics, and Law
in the Public Sector (2ed). New York: Random House, Ch.1 The
practice and discipline of Public Administration, pp.4-31.
ntrebri posibile:
1. Definii administraia public, pornind de la textul lui D.
Rosenbloom (1989).
Administratia publica = utilizarea proceselor manageriale, politice si legale
ptr a implini mandatele judiciare, executive si legislative pentru implinirea
furnizarii de functii de reglementare si de servicii guvernamentale . Aceasta
implica un numar complex de functii de interese . A.P. cuprinde 3 abordari
relativ distincte care pornesc din perspective diferite asupra functiilor ei. Unii
au privit-o ca o importanta publica a administratiei publice accentuandu-I
aspectele politice; altii au vazut-o ca o problema legala distincta. Toate
aceste abordari tind sa accentueze valori diferite procedurale ptr operarea
administratiei publice, fiecare privind cetateanul intr-un mod remarcabil diferi
si fiecare adopta o perspectiva diferita asupra dezvoltarii cunoasterii.
(administraie public difer de cea privat n mai multe

moduri. Liniile dintre sectorul public i cel privat sunt adesea neclare.
de mai multe
Aspecte de management i de drept sunt generice pentru ambele
sectoare. Cu toate acestea, pe echilibru, administraie public rmne
o ntreprindere separat )
2. Avnd n vedere textul lui D. Rosenbloom (1989), prezentai pe scurt
una dintre abordrile administraiei publice.
Abordarea manageriala:
- reduce diferentele dintre adminitratia publica si cea privata.
- administratratia publica este in esenta la fel ca o afacere mare si
care trebuie sa functioneze inconformitate cu aceleasi principii manageriale si
valori ca o afacere.
-cei care vad administratia publica prin abordarea manageriala se impart in
doua grupe principale: noul management public si abordarea traditional
managerial a administraiei publice.
Textul 2: Raadschelders, Jos C.N. 2003. Government. A Public
Administration Perspective, New York: M.E. Sharpe Inc., Ch. 10
Organizational Structure, Culture, Change and Reform, pp. 208246
ntrebri posibile:

1. Pornind de la textul lui J. Raadschelders (2003), prezentai pe scurt cele

opt dimensiuni ale birocraiei ca organizaie.
-activitatea administativa continua
-normele si procedurile oficiale
-birouri clare de specialitate
-organizarea ierarhica a birourilor
-utilizarea de documente scrise
-furnizarea de mijloace adecvate birouri,calculatoare,hartie etc
- fara dreptul de proprietate asupra biroului
-procedurile rationalede disiplina si control.
2. Care sunt principalele caracteristici ale reformelor guvernamentale n
lume (perioada 1980-1990) n opinia lui J. Raadschelders (2003)?

-societatea civila din sectorul public care include nu numai

guvernul ci si institutiile, asociatiile siorganizatiile care se
implica in problemele publice.
-participarea democratica prin abordarea manageriala.
-atat participarea democratica cat si societatea civila a dus
la descoperirea rolului cetatenilorindividuali in politica
publica
3. Care sunt principalele tendine ale relaiei
descentralizare relevante deciziilor publice, aa
prezentate de J. Raadschelders (2003)?

centralizare
cum sunt ele

-echilibrare centralizare-descentralizare
-abordare statica ce accentueaza aspectul legalist al
centralizarii
-in cazul in care sunt definite ca si concept dinamice cu accent
pe aspectele sociologice, ele indic echilibrare constant a
celor dou forte
- un anumit grad de centralizare este un fapt, in timp
ce descentralizarea este mai mult o dorinta.
Textul 3: Peters, Guy. 2001. The Politics of Bureaucracy (5ed.),
London & New York: Taylor & Francis Routledge, Ch. 3 The
recruitment of public administrators, pp.85-133.
ntrebri posibile:
1. Definii meritocraia aa cum rezult ea din textul lui G. Peters (2001)?

Meritocratia = prin acest termen trebuie inteles ca nu exista

neaparat o diferenta atat de mare angajarea pe merit si care se
bazeaza pe programele de actiune pozitive asa cum poate sa para
la prima vedere. Pana la un anumit nivel posesia de criterii
ascriptive relevante poate fi o calificare importanta pentru
administrarea eficienta a programelor publice in special la nivelul

birocratiei care implica contactul cu clientul. Limba, rasa sau

diferentele de clasa sociala pot preveni administrarea adecvata a
programelor publice pentru ca clientii pot percepe aceste diferente
ca o masura a implicarii programului in ceea ce priveste nevoile lor .
Ca sa prevenim aceste diferente de a devein prea semnificative in
administratie, trebuie sa acorde o atentie la echilibrarea etniei si
genului personalului. Astfel la un anumit nivel definirea persoanei
in masura sa indeplineasca criteriile postului poate depinde de
caracteristicile demografice la fel de bine cum poate depinde si de
educatia formala si detinerea anumitor abilitati.

2. Ce este birocraia reprezentativ n opinia lui G. Peters (2001)?

Birocratia
reprezentativa
inseamna
formele
de actiuni
de binefacere afirmative: ex- guvernul i-a masuri pentru a
angaja femeile si minoritatile la fel si India cu membrii triburilor si
ai sectelor:
- caracteristicile economice si sociale sa fie cat mai apropiate de cele ale
oamenilor reprezentati
-abilitatile de a angaja oamenii a birocratiei publice ar trebui folosite
pentru a modifica structura economica si sociala a comunitatilor.
3. Care sunt principalele critici cu privire la folosirea birocraiei
reprezentative drept un punct de reper n formularea deciziilor publice,
conform lui G. Peters (2001)?
-cercetarea privind birocratia reprezentativa a gasit in mod constant
o reprezentare excesiva a clasei de mijloc printre functionarii publici
-promovarea birocratiei reprezentative presupune ca clasa sociala
a parintilor va tinde sa determine comportamentul urmasilor
acestora
-diferentele de limba,rasa,clasa, pot impiedica administrarea
corespunzatoare a programelor publice, deoarece clientii pot
percepe aceste diferente ca masura a programului de angajament
fata de nevoile lor.

Textul 4: Cortell, Andrew; Davis, James W. 1996. How do

International Institutions Matter? The Domestic Impact of
International Rules and Norms, International Studies Quarterly, no.
40, pp. 451-478
ntrebare posibil:
1. Organizaiile internaionale intervin n procesele decizionale interne.
Prezentai, pe scurt, condiiile pentru instituionalizarea acestora la
nivel national, conform autorilor A. Cortell i J. Davis.

Centralizat

Descentrali
zat

TIP 1 + TIP 3
Centralizat Tip 1 , = autoritatea
care se ocupa cu luarea de
decizii este restrictionata la
cativa oficiali guvernamentali din
mom ce autoritatea decizionala
este centralizata. => regulile
internationale vor afecta doar
politica nationala cand oficialii
autoritari sunt predispusi la
prescriptiile si proscriptiile
regasite in INSTIT internat
Descentralizat Tip 3 =
autoritatea decizionala este
dispersata pe mai multe
ramuri ale guvernului .
Regulile internat vor afecta
comportamentul statului fiind
contingente pe actiunile si
interesele oficialilor
guvernamentali.
Datorita naturii pluraliste a
procesului politic,
incorporarea regulilor
internationale si normelor in
debateul politic nu
garanteaza ca acestea vor
afecta politica statului.

TIP 2 + TIP 4
Centralizat Tip 2 +
Descentralizat Tip 4 =
relatiile stato- sociale sunt
apropiate = existenta
procedurilor administrative
regulatorii si legislative
care activeaza grupuri de
interes social sa assume un
rol legitim in procesele
politice guvernamentale.
Grupurile sociale au
capacitatea de a influenta
elaborarea de politici.
Recursul la regulile
internationale cel putin va
influenta dezbaterea
politica.
Se asteapta ca Oficialii
guvernamentali sa ofere
atentie intereselor
grupurilor sociale.
Aranjamentele
institutionale leaga actorii
societatii la procesul
politic, acestia avand un
dublu rol : invoca regula
internationala si acordarea

Succesul unui recurs este

conditionat de un factor non
structural : proeminenta
domestica a regulii sau a normei

dreptului legal de
declansare a punerii in
aplicare a prevederilor
regulii.

Textul 5: Kaufmann, D; Kraay, A; Mastruzzi, M, 2011, The World

Wide Governance Indicators: Methodology and Analytical Issues,
Hague Journal on the Rule of Law, vol.3, issue 2, pp.220-246.
ntrebri posibile:
1. Ce nseamn guvernana n opinia Kaufmann et.al, 2011?
Traditiile si institutiile prin care autoritatea dintr-o tara este
exercitata. Asta include :
a) procesele prin care guvernatorii sunt selectionati, monitorizati
si inlocuiti .
b) capacitatea guvernului de a formula efectiv si implementa
politici reale.
c) respectul cetenilor i a statului pentru instituiile care
reglementeaz interaciunile economice i sociale ntre ei.

2. Care sunt cele ase dimensiuni ale guvernanei i prin ce se

caracterizeaz ele?
1. vocea si responsabilitatea = captarea percepiei, msura n
care
cetenii unei ri pot participa la alegerea guvernului lor,
precum i
libertatea de exprimare, libertatea de asociere, precum i
libertatea presei
2. stabilitatea politica si absenta violentei/terorismului =
probabilitatea ca guvernul sa fie destabilizat de masuri
neconstitutionale sau violente, violenta motivate politic si
terrorism.
3.eficacitatea guvernului = captarea percepiei calitii
serviciilor publice, calitatea serviciilor civile i gradului sau de
independen
fata de presiunile politice, calitatea de formulare i
implementare a politicilor,
i credibilitatea angajamentului guvernului fata de astfel de
politici.
4. calitatea de reglementare = captarea perceptiei fata de
abilitatea guvernului de a formul si implementa politici reale si
regulatii care permit si promoveaza dezvoltarea sectorului privat.

5. Articolul de lege = perceptia ca agentii au incredere in lege

si actioneaza dupa regulile societatii in particular calitatea
contractului instituit, drepturile de proprietate, poliia, i instanele
de judecat, precum i probabilitatea de criminalitate i violen.
6. controlul coruptiei = captarea perceptiei pana la care
puterea publica este exercitata ptr beneficii personale inclusiv forme
majore si minore de coruptie precum si captura statului de elita si
interese private.
Textul

6:

Graham,

John;

Amos,

Bruce;

Plumptre, Tim. 2003.

st
Principles for Good Governance in the 21
Century, Policy Brief
15, Institute on Governance
ntrebri posibile:
1. Ce este buna guvernan i n ce msur este ea necesar procesului
de formulare a deciziilor publice?
Buna guvernanta consta in asigurarea sigurantei personale,
guvernul sa fie capabil sa indeplineasca obiectivele administrative
de baza, sa fie capabil sa asigure serviciile de baza ptr mare pare din
populatie , sa asigure egalitate, corectitudine in justitie si acces la
servicii. Procese guvernamentale decizionale si de implementare
deschise si sa fie responsabil total pentru deciziile luate si
consecintele acestora.
2. Care sunt cele cinci categorii de principii ale bunei guvernane n opinia
lui J. Graham et al. (2003)?
- legitimitatea si vocea
- conducere
- performanta
- responsabilitate/raspundere
- dreptate