Situaia

actual
disfunctionalitati

polderului

Zaghen

principalele

Zona polderului Zaghen, se afl amplasat n partea de est a municipiului

Tulcea, intercalate ntre limita estic a localitii Tulcea, braul Tulcea al fluviului
Dunrea, la nord i drumul judetean DJ 222 C Tulcea-Malcoci. n momentul de
fa zona reprezint incinta ndiguit Tulcea-Malcoci-Nufaru, administrativ aparinnd
Primriei municipiului Tulcea i comunei Nufru.
Din punct de vedere hidrografic, zona se ncadreaz n bazinul hidrografic al
Dunrii, pe cursul inferior la confluena cu Delta Dunrii i identificat ca lunca
inundabil a Dunrii, mpreun cu balta i lacul Zaghen. Suprafaa supus
reconstruciei ecologice este de 200 ha.
Reeaua hidrografic este tributar Dunrii, fiind constituit din privaluri, grle,
canale i zone depresionare, care n regim natural se aflau sub influena direct a
regimului hidrologic al Dunrii.
Pianul general de amplasare a polderului Zaghen se prezinta anexat.
n prezent polderului Zaghen are mai multe canale i grle naturale nivelate
prin lucrrile de amenajare a terenului din incinta ndiguit, rolul de alimentare i
descrcare a acestora fiind preluat de reeaua de desecare amenajat.
Zona se afla sub influena lucrrilor de amenajare ce au avut ca scop
ndiguirea luncii Dunrii i redarea circuitului agricol a terenurilor aflate sub apele
medii i mari ale braului Dunrii, Tulcea.
Este protejat mpotriva inundaiilor printr-un dig de aparare realizat la o
asigurare de 1%, avnd cota coronamentului situat la +6,30m RMNS.
Din punct de vedere al situatiei prezente, ca urmare a functionrii
defectuoase a reelei de desecare amenajate, zona se poate mparti n patru subzone
caracteristice:
Subzona adiacent digului de protecie i strad
Subzona strada Prislav, limita adiacent strzii Orizontului i drumul ieire Malcoci.
Lacul Zaghen i blile limitrofe
Subzona central a incintei ndiguite TulceaNufru
Principalele

disfuncionalitati

ale

zonei

propuse

pentru

refacere

sunt

determinate de apele pluviale provenite att de pe trema stradal a municipiului dar

i a celor evacuate de canalul colector Valea Tulcei i n mai mic msur de cele
provenite din infiltraii, avnd drept cauze:
scoaterea din functiune a reelei de desecare a depresiunii lacului Zaghen i a
Staiei de Pompare Bididia;
scoaterea din funciune a bazinului de limpezire a apelor pluviale cu caracter
torenial aduse prin canalul V. Tulcei;
transformarea
amplasarea

zonei

adiacente

Lacului Zaghen

n spaiu

insalubru

prin

necontrolat a unor gospodrii anexe improprii.

Necesitatea i oportunitatea

reconstruciei

ecologice a polderului

Zaghen
Imediata vecinatatea a unei zone umede necontrolate creeaz riscuri pentru
ora: habitat pentru vectorii biologici ai unor boli, incendiu, inundaii. Oraul a naintat
n Zaghen cu o zon semirural, lipsit de infrastructur (limita PUG 1996 era pe
axul strzii Orizontului). Lipsa reglementrilor de zonare urban a creat numeroase
disfuncionaliti. Serviciile urbane acoper cu dificultate acest spaiu, iar condiiile de
locuire i calitatea construciilor sunt de supravieuire, cu riscul de dezvoltare a unei
probleme sociale.
Abordarea integrat a situaiei actuale a polderului Zaghen presupune
rezolvarea optim a obiectivelor de reconstrucie ecologic, urbanizare i dezvoltare
turistic, abordare ce poate fi susinut i de existena unei baze legale solide.
Proiectul are condiii legale favorabile. Aria este pe teritoriul Rezervatiei
Biosferei Delta Dunrii (Hotrrea nr.230 din 4 martie 2003 privind delimitarea
rezervaiilor biosferei, parcurilor naionale i parcurilor naturale), cu regim de
protecie special avifaunistic (cod ROSPA 0031, declarat prin HG nr. 1284/ 2007).
Ca arie degradat prin intervenie antropic ea are suport legal pentru refacere (HG
nr. 1403/2007 privind refacerea zonelor n care solul, subsolul i ecosistemele
terestre au fost afectate).
Reconstrucia ecologic este fezabil i are n vedere refacerea funciilor
ecologice eseniale, protecia unor specii i habitate, conservarea biodiversitii.
Soluia const n refacerea unui regim hidrologic favorabil prin lucrri hidrotehnice i
reconstrucia unor habitate favorabile reinstalrii unor specii caracteristice, n special
psri i peti.
Recuperarea urbanistic a polderului Zaghen este important deoarece
prezint:
valoare estetic (peisaj);
valoare recreaionala (agrement, plimbare, sport, turism);

 valoare educaional (teren de observare);

valoare comercial (taxe, concesiuni, efecte indirecte din turism);
valoare tiinific (arie protejat cu biodiversitate sustenabil, zon uor
accesibil pentru cercetare de teren, pretabil implantrii de uniti de
cercetare).
Potenialul pentru dezvoltare turistic este important deoarece se poate crea o
zon uor accesibil cu specific de Delt, cu o concentrare important de
servicii ecoturistice, de agrement i educaionale. Aceasta este o opiune tipic
pentru turistul mediu i de clas, mai comod, dar nc interesat de experiene
memorabile. Vecinatatea Deltei ar fi n acest caz un avantaj i nu un defect
geografic al municipiului Tulcea. Din punct de acces n Delta, ar deveni un
centru de interes. Investiia este important dar i veniturile ar putea fi pe masur:
directe si indirecte. Coninutul i obiectivele proiectului
n incinta ndiguit Tulcea-Malcoci-Nufarul se supune reconstruciei ecologice
o suprafa de circa 200 ha, n perimetrul Lacului Zaghen. Reconstrucia ecologic
are ca

obiective

refacerea

echilibrului

natural

prin

mijloace

tehnice

tehnologice adecvate, printr-o soluie durabil, care s satisfac i interesele

comunitii locale.
Prin tema-program elaborat de ARBDD, n acord cu Primaria municipiului
Tulcea, dup consultarea public i a instituiilor locale interesate, s-au formulat
urmatoarele cerine:
Asigurarea alimentarii lacului Zaghen cu apa din Dunare.
Refacerea unui mozaic de habitate naturale specifice zonelor umede,
pentru dezvoltarea florei i faunei acvatice i terestre, dezvoltarea unor
resurse naturale: pete, stuf, papur, lemn, cu stabilirea regimului hidrologic
adecvat.
Crearea unei zone pentru recreerea locuitorilor municipiului Tulcea i pentru
vizitatorii acestuia.
Amenajarea unui traseu turistic interior format dintr-un canal navigabil
pentru ambarcaiuni de mici dimensiuni, pe malurile cruia se vor amenaja

popasuri turistice caracteristice: cherhana, moar de vnt, case tradiionale

pescreti,

observatoare de psri, ateliere de valorificare a resurselor

specifice (mpletituri de nuiele si papur, artizanat), centru de vizit, etc.

Amenajarea

de

evenimente

cu

spaii

unde

specific

vizitatorii

local:

vor

pescuit

putea

participa

la

sportiv,

plimbri

cu

ambarcaiuni nemotorizate, descoperirea i nelegerea florei i faunei

specifice mediului deltaic (n special a celei piscicole i avicole), explorarea
peisajului specific cu aparatul de fotografiat sau de filmat,

evenimente

culturale, degustri de preparate gastronomice locale etc.

Asigurarea utilitilor aferente i a accesului.
Asigurarea (pstrarea) funciei existente de atenuare a viiturilor Vii Tulcea,
prin polderul existent, care nu trebuie s afecteze funcionarea zonei
amenajate.
Se vor reabilita i pune n funciune reelele de desecare ale lacului Zaghen,
SP Bididia,

Bazinul de limpezire a apelor pluviale cu caracter torenial

aduse prin canalul Valea Tulcei, cele doua staii de pompe reversibile
precum i amenajarea ecologic a zonei adiacente lacului Zaghen prin
eliminarea gospodriilor i anexelor improprii construite ilegal pe terenul
proprietate public.
Pe baza studiului sunt prevazute investiii pentru activitatea de reconstrucie,
ce are n vedere transformarea unui zone umede, fr importan economic, ntrun loc pentru agrement, cercetare i educare, care va fi introdus n oferta turistic
pentru vizitatori. Acesta va servi la educaia ecologic pentru copii i studeni, ca o
demonstraie practic a dezvoltrii durabile a unei zone protejate.
Obiectivele principale ale proiectului deriv i sunt compromisuri ntre
variantele studiate care trebuie s permit echilibrul ntre interesul refacerii
habitatelor naturale i interesul comunitii urbane de a dezvolta aceast zon. Sub
acest aspect, proiectul pretinde o abordare diferit fa de ansamblul celorlalte
proiecte de renaturare din Delta Dunrii.
Vecinatatea oraului este un mare avantaj n interesul valorificrii zonei
ca obiectiv turistic, de agrement, suport pentru activiti de cercetare i educaie.
Principalele obiective i activiti ale proiectului sunt urmtoarele:

 reabilitarea staiilor de pompare i dragarea canalului dintre lacul Zaghen i

Dunre, cu asigurarea funciei de pompare reversibil la ambele staii. Aspectul
deficitar al soluiei este c pomparea distruge materialul biologic, al crui aport din
Dunre este esenial;
realizarea la digul

de la Dunre a unei soluii de alimentare/evacuare

gravitaional a apei.
Soluia cea mai simpl este asigurarea unui circuit n staie care s permit
curgerea prin sifonare, dup amorsarea curgerii prin pompare;
protecia cu dig a zonei umede pentru a delimita mai precis perimetrul, pentru a
proteja malurile i a stabiliza regimul hidrologic specific;
dragarea unei zone ntinse din

lacul Zaghen pentru refacerea habitatelor de tip

lacustru, balta, insula, zone de ntinsur;

separarea apelor scurse de pe Valea Tulcei n lacul Zaghen i evacuarea lor
separat n Dunare;
modelarea zonei umede cu insule i canale, diversificarea prin plantare a zonei de
uscat recuperate;
cuplarea lacului Zaghen, ntr-un sistem integrat, cu celelalte zone umede din
incinta ndiguit;
studii de specialitate pentru

identificarea de specii si

habitate protejabile,

de interes comunitar;
realizarea de zone de agrement
realizarea de faciliti de cercetare tiinific i de protecie a speciilor;
realizarea unor implantri cu valorificare turistic.
Relaa cu alte proiecte, planuri si programe relevante n evaluarea impactului asupra
mediului i la ntocmirea prezentului raport, conform specificatiilor Directivei EIA
(1985/337/CEE), amendat prin Directiva 97/11/CE i 2003/35/CE i

transpus

n legislatia romaneasca prin HG 445/2009: S-a inut cont de modul n care proiectul
de reconstrucie ecologic a polderului Zaghen respect obiectivele de protectie
a mediului stabilite la nivel national i international.
S-au urmarit de asemenea ca obiectivele propuse prin proiectul de
reconstrucie ecologic a polderului Zaghen sa fie cuprinse n principalele actiuni
stabilite n vederea respectarii conceptului dezvoltrii durabile.

Proiectul respecta principiile strategice de dezvoltare durabila, obiectivele i

politicile care au stat la baza altor Programe, Planuri, Proiecte fiind n stransa
corelare

cu

acestea

pentru

eltminarea

suprapunerilor

si

realizarea

complementaritatii.
Astfel pentru asigurarea respectrii Directivei SEA 2001/42/CE proiectul este
n strns corelare cu urmtoarele Planuri si Programe:
o Planul Naional de Dezvoltare al Romniei (PND)
o Acquis-ul comunitar, capitolul 22
o Cadrul National Strategic de Referinta bazat pe practicile si principiile de
dezvoltare la nivelul UE
o Planul Regional de Dezvoltare
o Master Planul judetului Tulcea
o Planul Regional de Gestiune a Deeurilor
o Reabilitarea zonei industriale de est a oraului Tulcea
o Planul National de Amenajare a Teritoriului PAN sectiunea Turism
o Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului - PNAPM
o Planul National Sectorial de Mediu - POS Mediu.
De asemenea proiectul este inclus n Planul de management al ARBDD
Aspecte relevante ale strii actuale a mediului i ale evoluiei sale probabile n
situaia neimplementrii proiectului
Starea actual a mediului
Perimetrul identificat prin toponimul Lacul Zaghen este un ecosistem de tip
zona umeda. n ultimii 100 de ani si-a pierdut caracteristicile de lac, n anii 6070 putea fi caracterizat ca balt, iar ca efect al lucrrilor de asecare lansate n 1970 a
retrogradat la starea de mlatin datorit deficitului cronic de ap i colmatrii.
Ptura de stuf a invadat practic toata zona central a lacului i suprafee ntinse sunt
uscate n perioadele secetoase, cnd apa se mai menine doar n canale. Regimul
hidrologic normal care era tributar Dunrii nu mai este funcional, datorit ndiguirii
incintei Tulcea-Nufru. n prezent aportul de ap este asigurat din precipitaii i
scurgeri toreniale de pe Dealurile Tulcei. Excesul temporar de ap este evacuat
sistematic spre Dunre prin staia de pompare Bididia.
Delimitarea zonelor umede are la baz diferite criterii (hidrologic, saturare,
biologic) care i dau caracteristici ce o difereniaz clar de teritoriul adiacent.

Polderul creat prin ndiguirea Tulcea-Nufru nu mai este o zon umed, dar
perimetrul lacului Zaghen a rezistat presiunii antropice i este nc identificabil i
perimetrabil ca zon umed.
Sunt identificabile i zone de tranziie care au doar unele din functiile ecologice
ale zonelor umede: de exemplu, bazinul decantor prin care trece canalul de
evacuare a apelor pluviale de pe Valea Tulcei. La fel pot fi caracterizate i
vecinatatile de nord si nord-est (terenuri declarate de folosinta agricola), unde
activitatea omului a degradat avansat ecosistemui natural.
n triunghiul format de strada Orizontului, drumul judetean 222 (spre
Mahmudia) si bazinul decantor, spatiul a fost complet antropizat, prin amplasari
anarhice de gospodarii agricole individuale (nelegale).
Starea habitatelor
Zaghen nu mai este lac din anii 70 cand s-a pus n opera proiectul de asecare
avansata a lui, n scopul drii terenului pentru folosin agricol.
Proiectul

nu a

fost terminat,

dar

efectele

lucrrilor

executate

sunt

dezastruoase pentru habitatele acestei zone umede. Chiar i dup ndiguirea incintei
Tulcea-Nufru (1962), apa era suficient de adnc nct stufariul se ntindea doar la
mal. n anii 50 adncimea maxim era de 2-3 m, iar n anii 70 de 0,6 m. Exploatarea
sistematic a pompelor pentru asecare ale staiei Bididia a sczut nivelul normal de
retenie al lacului la cota 0 m dMN, sustentenabil doar prin prezena apei freatice.
Deoarece n zona Tulcea intensitatea evapotranspiraiei este comparabil cu cea a
precipitaiilor, n anii imediat urmtori punerii n exploatare a sistemului de asecare
s- a instalat un deficit cronic de ap n lac, cu efecte negative asupra
habitatelor specifice zonei umede.
Colmatarea si pomparea sistematic a excesului temporar de ap au facut ca
n perioadele secetoase zona de stufri s fie uscat, iar n canale, unde apa totusi
persist, nivelul ei sa scad i la 0,5 m. Zona de stufri s-a extins pn n centrul
lacului, psrile

fiind cele mai afectate

de pierderea

luciului de ap i a

ntinsurii (zona de hrnire pentru psrile limicole).

Starea solului si a subsolului
Solul are un excedent de materie organic, de origine vegetal. Urmeaz un
strat de argile sub care este adapostit un strat de turb neagr: turba ncepe la
adncimea de 1,1 m si are o grosime de 2,7 m la forajul F1 (sudul lacului),
respective

adncimea de 4,1 m, cu grosimea de 1,7 m la forajul F1 (n bazinul

decantor). Zcmntul de turb este apreciabil dar neexploatabil datorit inundrii
terenului. Habitatele identificabile la Zaghen sunt:
naturale, parial modificate de om: paturi de stufri, zvoaie de salcii, pajiti
inundabile
antropice, naturalizate: canale de drenare
antropice: terenuri de folosin agricol, acumulri compacte de gospodrii
agricole

individuate

(fr

statut

legal),

terenuri agricole (folosin parial

abandonat).
Capacitatea de regenerare natural a fost depait prin interveniile antropice
chiar i n zonele al cror aspect este nc natural. Efectul major a fost reducerea
biodiversitii i a dimensiunii populaiilor cu excepia vegetaiei palustre care a
invadat lacul.
Studii sistematice nu exist dect pentru psri care aveau aici locuri bune de
cuibrit, hran i odihn. Ele au fost puternic afectate de intervenia antropic, dar
nu au prsit cu totul zona, dei degradarea habitatelor a avansat rapid n ultimii 40
de ani.
Poluarea zonei este identificabil (aluviuni aduse de toreni, dejecii animale,
deeuri gospodreti), dar capacitatea de regenare nu este depait i acest aspect
va intra inevitabil sub control n urma activitiior de reconstrucie ecologic.
Fauna
Nevertebratele sunt reprezentate de protozoare, viermi inelai (rme), lipitori
(Hirudo medicinalis), melci (gasteropode), scoici, paianjeni, miriapode, fluturi de zi
i de noapte i numeroase insecte: tuni, nari, viespi, bondari, furnici, carii,
gandaci de balta, carabusi, libelule, cosasi, greieri, coropisnite, lacuste.
Vertebratele sunt reprezentate prin numeroase specii de pesti, batracieni,
reptile, pasari si mamifere.
Pn n urm cu doi ani se puteau pescui pe canalele lacului Zaghen: biban
(Perca fluviatilis), oblet (Alburnus alburnus), platica (Abramis brama), peste soare,
tiuca (Esox lucius), crap (Cyprinus carpio), tipar (Misgurnus fossilis), caras
(Carasius carasius).
Vara anului 2007 a fost excesiv de clduroas, nivelul apei a sczut, crescnd
n schimb temperatura. Ce nu au cules oamenii locului cu plasa, au mncat
pasarile

picioroange. In lipsa legaturii cu Dunarea, puietui nu s-a regenerat astfel ca n 2008

se mai puteau pescui doar exemplare mici, fara spor.
Dintre batracieni sunt prezente broasca de balta (Rana ridibunda), broasca
mica de lac (Rana esculenta), brotacelul (Hyla arborea).
Reptilele sunt reprezentate de prin sarpele de balta (Natrix tessellata), gusterul
(Lacerta viridis), soparla de camp, broasca testoasa de balta.
Mamiferele prezente sunt cartita (Talpa europaea),

ariciul (Erinaceus

europaeus), iepurele (Lepus europaeus), obolanul negru (Tattus rattus), oarecele

de casa (Mus musculus), oarecele de camp (Microtus arvalis), popandaul (Citllus
citellus), catelul pamantului (Spalax leucodon). In zona traiesc n libertate si
numeroase mamifere si pasari domestice.
Nu au fost identificate studii sistematice ale faunei lacului Zaghen, cu exceptia
celor referitoare la avifauna.
Avifauna
In privinta pasarilor care cuibaresc, se hranesc sau sunt doar n pasaj pe Lacul
Zaghen exista doua lucrari, de o valoare deosebita deoarece nregistreaza situatia
nainte (anul 1971) de nceperea lucrarilor de asecare a lacului si situatia de dupa
punerea n functiune (anul 1972) a statiei de pompare.
In anul 1971 au fost observate 89 specii apartinand la 11 ordine si 31 de
familii. Au fost identificate dintre acestea 16 specii cuibaritoare.
Odata cu intrarea n functiune n vara anului 1972 a grupului de motopompe,
cantitatea de apa a nceput sa scada continuu. Simultan se constata uscarea totala
a lacului de la sfarsitul lunii iunie si pana la sfarsitul lunii octombrie.
Au mai fost observate 22 de specii noi pentru aceasta zona, totalizand cu cele
consemnate n prima perioada 111 specii iar la cele 16 specii cuibaritoare s-au mai
adaugat 2.
Potentialul avifaunistic al Lacului Zaghen este impresionant dar la fel este si
declinul sau. Astazi pasarile sunt nca prezente, n special cele cuibaritore. Pasarile
limicole au pierdut nsa spatiile de hranire, iar cele de pasaj pe cele de odihna.
Vegetatia
Dintre speciile lemnoase sunt reprezentative salcia (Salix alba) si plopul
(Populus nigra).

In perimetrul fostului bazin decantor s-a dezvoltat spontan pe mai multe

hectare o populatie

de catina rosie (Tamarix

ramosissima),

o specie cu

binecunoscute proprietati curative.

Stuful/trestia (Phragmites communis) ocupa bazinul central i se extinde
chiar si dincoio de canalele de perimetru ale lacului, n nord si est.
Alaturi de stuf sunt palcuri de papura (Typha latifolia), pipirig (Scirpus
lacustris), sageata apelor (Sagittaria sagittifolia), crinul de balta sau rosateaua
(Butomus umbellatus), cucuta de balta( Cicuta virosa), mararasul (Oenanthe
aquatica), rachitanul (Lythrum salicaria), izma broastei (Mentha aquatica), aliorul de
balta (Euphorbia palustris) urzica (Urtica dioica), dentita (Bidens tripartitus), susaiul
(Sonchus paluster), crapusnicul (Cirsium paluster), limbarita (Alisua plantagoaquatica), rugina (Juncus effusus), foarfeca baltii (Stratiotes aloides).
n canale, unde apa este mai adanca si mai bine oxigenata vegetatia este
bogata si specifica: sarmulita (Vallisneria spiralis), iarba broatelor (Hydrocharis
morsus-ranae),

penita

(Myriophyllum

spicatum),

cosorul

(Cerathophyllum

submersum), lintita (Lemna minor), matasea broastei.

Suprafetele perimetrale uscate, nisipoase sunt acoperite cu iarba si alte specii
specifice stepei.
Fata de anii 70 a disparut luciul de apa, stuful invadand
lacul.
Observatiile de teren recente (toamna 2008) au indicat eutrofizarea apei pe
canalele interioare si exterioare.
Starea
mediului
proiectului

in

cazul

neimplementarii

Proiectul de reconstrucie ecologic a polderului Zaghen cuprinde activitati

generatoare de impact asupra factorilor de mediu, biodiversitii si calitatii vietii n
general.
Este cunoscut faptul ca orice activitate umana afecteaza ntr-un fel sau altul
mediul. Capacitatea de suport a ecosistemelor, capacitatea lor de regenerare este
ns limitat, trebuie s existe, pe ct posibil, un echilibru ntre mediu si oferta naturii
pe de o parte si activitatile umane cu impact asupra mediului, pe de alta parte.
Scenariul n care, prevederile proiectului de reconstrucie ecologic nu se
aplica prezinta o accentuare a proceselor de poluare, degradarea mediului natural si
scaderea calitatii vietii.

Calitatea aerului
Impactul asupra factorului de mediu aer este limitat datorit faptului c nu
exist n zona riveran polderului ageni economici care s dein instalaii
generatoare de emisii.
Neimplementarea msurilor legate de reconstrucia ecologic a polderului nu
va afecta calitatea factorului de mediu aer, aceasta fiind mai mult caracterizat a o
consecin a activitilor limitrofe (Industrie, trafic ruiter si naval, emisii generate de
motoarele cu ardere intern, etc.
Calitatea apelor
Calitatea

factorului

de mediu

ap

n zona

polderului

Zaghen

este

caracterizat de calitatea apei Dunrii, a paraurilor Lipea, Babaianu si a viiturilor din

apele pluviale colectate prin canalul Valea Tulcei.
Prin neimplementarea proiectului de reconstrucie ecologic calitatea apei se
va deteriora iar efectele negative principale sunt cele cu impact asupra biodiversitii
si calitatii vietii. Se va accentua fenomenul de poluare a apei cu impact direct asupra
ecositemelor

acvatice, speciile biosensibile

vor fi afectate,

diminuandu-se

numarul acestora.
Zona vestica si de nord-vest a polderului este ocupata fara forme legale de
mat

multe

construcii

si

familii

care

se

ocup

n special

cu cresterea

animalelor, utilizand surse de ap improprii din punct de vedere al calitii, ceea ce

determin apariia problemelor de sntate.
Calitatea solurilor
Utiiizarea incorect a terenurilor poate contribui la modificarea capacitatii de
suport a unor profiluri fara o mare diversitate a orizonturilor genetice.
Neimplementarea msurilor de redare a valorii de utilizare vor accentua
dehumificarea (mineralizarea rapid a stratului de humus), salinizarea, accentuarea
eroziunii eoliene (prin procesul de deflatie), cresterea aciditatii solurilor turboase.
Biodiversitatea
Asa cum s-a mentionat, unul din obiectivele principale ale proiectului de
reconstrucie ecologic este cresterea capacitatii de regenerare naturala si de
refacere a caracteristicilor si functiilor unei zone umede.
Neimplementarea activitatilor proiectului de reconstrucie ecologic va reduce
capacitatea de regenerare naturala cu efecte majore n ceea ce privete reducerea
habitatelor,
studii

biodiversitii,

dimensiunilor

populatiilor.

Desi

nu

exista

sistematice privind fauna (n special avifauna) si flora, sunt anumite observatii

care evidentiaza scaderea numarulut si dimensiunii populatiilor de pasari i pesti.
Mentinerea starii actuale a zonei studiate a polderului nu va contribui decat la
pierderea unor informatii calitative si cantitative importante referitoare la diversitatea
biologica, la evolutia faunei si florei, a habitatelor privite ca elemente esentiale ale
patrimoniului Deltei Dunarii.
Deseurile
In situatia actuala, neimplementarea proiectului de reconstrucie ecologic ar
conduce la colmatarea lacului ntr-un viitor destul de apropiat. Zona rmas fr
interes ar fi degradat de intervenii antropice necontrolate. Capacitatea de epurare
natural ar fi afectat ireversibil iar zona ar deveni o "groap de gunoi" a oraului
prin depozitarea necontrolat i necorespunztoare a deeurilor menajere i
animaliere.
n momentul actual nu se poate vorbi de existena i funcionarea unui sistem
de management n colectarea i valorificarea deeurilor. Deeurile se numr printre
obiectivele recunoscute ca generatoare de impact i risc pentru mediu i sntatea
public.
Principalele forme de impact si risc determinate de deeuri sunt:
-

modificri de peisaj i disconfort vizual;

poluarea aerului;

poluarea apelor de suprafata si subterane;

modificari ale fertilitatii solurilor si ale compozitiei biocenozelor pe terenurile

nvecinate;

afectarea sntii populatiei.

Ecosisteme naturale si antropice. Ecosisteme socio-economice

Neimplementarea masurilor prevazute In proiect va contribui la deteriorarea
factorilor de mediu cu impact negativ zonal permanent asupra ecosistemelor
naturale si socio-economice.
Neimplementarea
transport,

comunicatii,

msurilor
a

privind

msurilor

infrastructurile

privind

sprijinirea

de

utilitati

dezvoltrii

publice,

activitilor

economice traditionale alternative, a conservrii tradiiilor locale n utilizarea

resurselor naturale regenerabile, refacerea funciilor ecosistemelor va avea un impact
negativ de durata si extins materializat prin:

deteriorarea functiilor ecosistemelor naturale si a habitatelor naturale

pentru hrana, cuibarit, nmultit, adapostit;

imposibilitatea protejarii unor specii si habitate si a refacerii echilibrelor

ecologice;

restrangerea zonelor umede;

reducerea diversitatii habitatelor;

adancirea efectelor negative asupra nivelului de trai prin imposibilitatea

valorificarii produselor proprii sau exploatarea resurselor naturale
regenerabile;

reducerea potentialului turistic n zona studiata;

riscul inundatiilor n cazul cresterii apelor,

creterea riscului epidemiilor;

deteriorarea sntii populatiei.

Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectat semnificativ de

proiectul de reconstrucie ecologic
Incinta Tulcea-Nufaru a fost ndiguit n anii 60, pentru a da terenul folosintei
agricole. Datorit nivelului ridicat al pnzei freatice i evaporrii intense (favorizat i
de lucrrile agricole mecanizate), terenurile au tendina de a se srtura i
agricultura nu se poate practica decat n conditiile unei irigari insistente. n anii 7072 s-au executat si lucrari de asecare a Lacului Zaghen care nu au fost finalizate:
un canal leaga sudul lacului de Dunare, la capetele lui fiind amplasate doua statii de
pompare, una reversibila la Dunare (pentru irigatii si asecare), alta unisens langa lac
(pentru secarea lacului).
Folosinta agricola a fost abandonata dupa 1990, datorita saraturarii terenurilor
si lipsei de productivitate.
Lacul

Zaghen

a fost

puternic

afectat

de interventia

antropica.

Deteriorarea habitatelor este confirmata de studiile si observatiile de teren si a

avut

ca

efect scaderea populatiilor si reducerea diversitatii speciilor. Cele mai

afectate sunt populatiile de pasari i peti.

Caracteristicile de mediu pentru zona studiat se pstreaz n parametri
normali din punct de vedere al calitii factorilor de mediu. n condiiile n care
presiunea antropic precum i efectele cumulative i sinergice ale polurii ca proces

ce se desfaoar n afara acestui perimetru este n continua crestere, se mareste si

gradul de vulnerabilitate a acestuia. Poluarea apei, intensificarea utilizarii resurselor
piscicole si alte activitati antropice ameninta siguranta acestei zone.
Cea mai mare presiune asupra factorilor de mediu o regsim la nivelul
biodiversitii, apei i solului.
n mod evident, impactul negativ generat de poluarea apelor se regaseste la
nivelul biodiversitii prin disparitia unor elemente biosensibile.
Presiunea exercitata asupra factorilor de mediu din zona polderului prin
intensificarea procesului de ocupare abuziva a terenului, constituie un alt proces ce
intervine n aprecierea caracteristicilor de mediu.
Poluarea aerului n polderul Zaghen nu este un fenomen de
amploare.
Turismul constituie un factor important pentru dezvoltarea economica a zonei
dar, n acelasi timp si un element important de impact asupra factorilor de mediu.
Impactul

activitilor

agricole

asupra

mediului

nconjurtor

const

modificrile produse n ecosisteme, cele mai evidente fiind n incintele ndiguite si

desecate.
Un impact antropic negativ este reducerea continutului de materie organic
din sol. Fenomenul de salinizare este specific unor soluri ca cele din polder. Poluarea
directa, determinat de prezenta reziduurilor de pesticide organo-clorurate n sol
este diferit n functie de durata de cultivare a terenului respectiv.
Un

alt

element

de

crestere

vulnerabilitatii

zonei

studiate

constituie problema gestiunii deseurilor.

Pentru o planificare corespunzatoare a gestiunii deseurilor ntr-o anumit
regiune, sunt necesare cunostinte numeroase att despre cantitatea de deeuri
rezultat, ct si despre compozitia si originea acestora. Studierea deseurilor
menajere generate se constituie n fundamentui conceperii unor proiecte de
management al deseurilor si al implementarii unor instalatii de recuperare, reciclare
si eliminare a acestora.
Inventariind toate aspectele de impact potential negativ asupra mediului
prezentate anterior, ntr-o zona atat de expusa cum este polderul Zaghen,
implementarea proiectului de reconstrucie ecologic devine o necesitate.
Probleme
proiect

de

mediu

existente,

relevante

pentru

Problemele de mediu identificate n proiectul de reconstrucie ecologic a

polderului Zaghen au fost stabilite n cea mai mare parte, ca fiind efectul pe care

cauza

ansamblu.

genereaz,

definind

starea

de

deterioare

ecosistemului

Definirea problemelor este foarte important pentru coordonarea activitilor de

meninere a biodiversitii dar i de reconstrucie ecologic i dezvoltare durabil, si
pentru determinarea solutiilor si cailor de implementare a acestora.
Pentru caracterizarea problemelor de mediu identificate ca relevante pentru
proiectul de reconstrucie ecologic a polderului Zaghen, s-a analizat impactul pe
care acestea le genereaza asupra:
- starii factorilor de mediu-efecte adverse asupra sistemelor ecologice si asupra
speciilor
- situatia
habitatelor;

biodiversitii,

faunei,

florei

si

- calitatii vietii-efecte adverse asupra valorilor sociale si economice, ca de exemplu

diminuarea oportunitatilor de agrement si recreative sau diminuare resurselor
naturale;
-sntii umane-factori de stres ce pot genera o diversitate de probleme de sanatate
fiind de cele mai multe ori costisitoare.
Aceste categorii de impact au fost evaluate prin efectul negativ n functie de:
aria

de

exercitare

impactului,

intensitatea

impactului,

persistenta

sau

reversibilitatea impactului asupra factorilor de mediu.

Problemele de mediu existente, relevante pentru atingerea obiectivelor
proiectului de reconstrucie ecologic a polderului Zaghen se refera n principal la
urmtoarele aspecte:
refacerea funciilor ecologice ale zonei umede:
-

habitat pentru plante si animale tipice zonelor umede;

habitat izona de reproducere pentru pesti;

habitate si zone de reproducere pentru pasari acvatice si limnicole; rezervor

pentru biodiversitate si asigurarea resurselor genetice;

biocoridor i schimb genetic;

productie biologica;

reluarea circuitului biogeochimic normal al elementelor;

retinerea de sedimente si fixare de substante toxice (functia de epurare);

recuperarea urbanistic a polderului deoarece prezint un cumul de valori

(peisagistic, recreationala, educationala, stiintifica, comerciala)
-

dezvoltarea potentialului turistic prin crearea unor servicii turistice specifice

Deltei

crearea conditiilor de colectare, stocare si transport al deseurilor

16
01

 elaborarea unui subsistem de monitoring integrat dupa principiile si domeniile incluse

n Sistemul Integrat de Monitoring al RBDD.
Obiectivele

de protectia mediului stabilite la nivel national, comunitar

sau international care sunt relevante pentru proiect:

Planul National de Dezvoltare 2007 - 2013 are stabilit Prioritatea 3:
"Protectia i mbuntirea calitatii mediului". In baza acestei prioritati nationale a fost
elaborat un document strategic: Planul Operational Sectorial de Mediu al carui
obiectiv global l constituie mbuntirea standardelor de viata ale populatiei i a
standardelor de mediu viznd respectarea acquis-ului comunitar de mediu.
Programul national de actiune pentru protectia mediului
POS Mediu contribuie la realizarea Prioritatii 3 a PND - Protejarea si
mbuntirea

calitatii mediului si este complementar

celorlalte prioritati de

dezvoltare ale Romaniei care converg spre realizarea unei dezvoltari durabile a
tarii.
Respectarea prevederilor conventiilor i programelor internationale privind
protectia mediului:

Convenia de la Ramsar privind zonele umede de importanta nationala, mai ales ca

habitat al pasarilor acvatice (1991).

Convenia de la Paris privind protectia patrimoniului mondial cultural si natural (1990).

Convenia

de la

Berna privind

conservarea

vietii salbatice

a habitatelor

naturale din Europa (1993).

Convenia de la Bucureti privind protectia Marii Negre mpotriva poluarii(1992).

Declaratia ministeriala de la Odessa privind protectia Marii Negre (1993).

Convenia de la Washington privind comertul international cu specii salbatice

de fauna i flora pe cale de disparitie (CITES, 1994)

Convenia de la Rio de Janeiro privind diversitatea biologica (1994).

Convenia cadru a Natiunilor Unite de la Rio de Janeiro asupra schimbarilor climatice

(1994).

Convenia

de

la

Geneva

privind

poluarea

atmosferica transfrontaliera la

mare distanta (1991).

Convenia de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului n context

transfrontalier.

Convenia

de

la Helsinki

privind

protectia

si utilizarea

cursurilor

de apa

transfrontaliera si a lacurilor internationale.

Convenia

de

la

Helsinki

asupra

efectelor transfrontaliere

ale accidentelor

industriale.
Potentialele

efecte semnificative

aspectelor ca: biodiversitatea,

asupra mediului,

inciusiv asupra

populatia, sanatatea umana, fauna, flora,

solul, apa, aerul

Proiectul de reconstrucie ecologic a polderului Zaghen are ca obiectiv
principal refacerea echiiibrului natural prin mijloace tehnice adecvate, prin adoptarea
unor solutii durabile care sa satisfaca interesele comunitatii locale.
Evaluarea efectelor semnificative potentiale asupra mediului nconjurtor,
inciusiv

asupra

biodiversitii,

sntii

umane,

patrimonial

cultural,

etc.,

presupune pe langa identificarea actiunilor generatoare de impact cuprinse n proiect

si identificarea elementelor poluante si modul lor de actiune asupra factorilor de
mediu.
Dintre activitatile prevazute a se realiza prin proiectul de reconstrucie
ecologic, potentialele efecte semnificative asupra mediului pot fi generate in
principal de lucrarile hidrotehnice pentru asigurarea alimentarii lacului Zaghen cu apa
din Dunare, prin nfiintarea unei zone de recreere a locuitorilor municipiului Tulcea
inciusiv a turitilor (amenajarea de spatii unde vizitatorii, turistii pot participa la
diferite evenimente specifice, inciusiv asigurarea infrastructurii, utilitatilor aferente si
a accesului), de amenajare a unui traseu turistic interior, etc.
Deoarece asigurarea alimentarii cu apa a lacului se va efectua n principal cu
apa din Dunare, caracterizarea factorului de mediu apa din polderul Zaghen
(identificarea elementelor poluante, respectiv modul lor de actiune asupra factorilor
de mediu) este n stransa concordanta cu aceasta, astfel ca principalele elemente
poluante identificabile sunt:
Hidrocarburile provenite din utilizarea mijloacelor de transport propulsate de
motoare cu ardere interna.
Emisia de C02 - important gaz cu efect de sera - rezulta din :
o activitatea de transport;
o

procesele de degradare a deeurilor biodegradabile n spatiile de depozitare.

Emisia de metan (CH4) gaz cu efect de sera este generat In proportii aproape egale
cu cele de C02 n spatiile de depozitare a deseurilor.
Din depozitarea necontrolata i n conditii neconforme a deseurilor, mai
rezulta:

aerosolii care pot fi netoxici si toxici; aerosolii netoxici contribuie la extinderea

fenomenelor de impurificare, iar cei toxici au efecte asupra sntii umane;

o particulele solide pot produce iritatii mecanice; au efect traumatic
mai ales asupra mucoasei oculare i asupra cailor respiratorii.
Deseurile
microorganisme

provenite din

diverse

surse

contin

si agenti patogeni ce favorizeaza

o gama variata de

bolile infectioase (virusi,

bacterii). n conditii favorabile, agentii patogeni din reziduuri raman viabili timp
ndelungat - luni sau chiar o perioada mai ndelungata.
Agentii patogeni care se ntalnesc
menajere:

frecvent n reziduurile

Salmonella tiphi, care produce febra tifoida

Salmonella paratiphi B, care produce febra paratifoida lO.Shingella

dysinteriae provoaca dizinteria bacilara

Vibrio cholerae, provoaca holera

0ua de Ascharis, care provoaca limbricoza

Trichinea spirallis (larve), produce trichinoza

Enthamoeba histolitica provoaca dizinteria ameboida.

ul

PH" ca indicator de caiitate pentru apa poate avea efecte letale pentru unele
categorii de vietuitoare acvatice. Pentru peti, domeniul de pH 5-9 se consider a nu
fi direct letal dar schimbari ale pH-ului n acest interval pot modifica toxicitatea unor
poluanti ceea ce ar avea efecte adverse pentru unele specii biosensibile.
Oxigenul dizolvat. Necesarul biologic de oxigen este un element vital pentru
vietuitoarele acvatice. Necesarul de oxigen, la peti, variaza n functie de stadiul de
viata si crestere n general

cu activitatea speciilor, cu temperatura, cu salinitatea

(datorita efectului osmotic) si cu prezenta diferitelor metale toxice.

Raportul transparen / adancime (T/H) are o tendinta de scadere n anumite
perioade ceea ce defavorizeaza speciile limnofile, prin intermediul efectelor
ecologice ale dirijarii productiei primare n fitoplacton si reducerea macrofitelor.
Din intensificarea activitatilor agricole, apar poluari cu urmatoarele substante:
o Azotul, ionul amoniu
o

Nutrientii favorizeaza dezvoltarea fitoplanctonului, cu consecinte n inhibarea

dezvoltrii macrofitelor si schimbarea comunitatilor de

pesti.
o

Factori biotici cuprind urmatoarele elemente cu caracter de impact:

Fitoplactonul determina creterea biomasei fitoplanctonice, care provoaca

nflorirea apei mai ales cu alge albastre, ceea ce favorizeaza dezvoltarea speciilor
de pesti fitofagi n special a carasului.
o Zooplanctonul

provoaca

biomasei zooplanctonului

scaderea

ceea

diversitatii

ce conduce

si

cresterea abundentei si

la ngustarea spectrului nutritiv al

pestilor, favorizand un numar redus de specii n special platica si defavorizand

altele mai ales n faza de puiet.
o Bentosul:

simplificarea

structurii

calitative

i cantitative

ale bentosului are

efecte negative asupra speciilor de pesti bentofagi, n special a crapului.

Potentialele

efecte semnificative

asupra mediului datorate activitatilor de

reconstrucie ecologic
Calitatea aerului
Activitatile ce se vor realiza pentru reconstructia ecologic a polderului Zaghen
nu conduc la efecte semnificative de poluare a aerului, astfel ca acestea pot fi
caracterizate ntr-un context general n corelare cu alte activitati desfaurate n zone
limitrofe zonei proiectului.
Activitatile de transport n principal dar i micile activitati industriale din zona
polderului genereaza un anumit grad de impact asupra aerului. Impactul are caracter
local i poate fi redus prin limitarea nivelului de emisii la sursa.
Un impact asupra factorului de mediu aer l pot avea i activitatile referitoare
la managementului deeurilor. Impactul, n acest caz, este unul local asupra calitatii
aerului i consta n emisii fugitive sau evacuari din procese tehnologice. Aceste
impact, n general, se diminueaza pe masura departarii fata de sursa.
Calitatea apei
Referitor la calitatea apei, n cazul evaluarii de mediu, aspectele ce sunt luate
n calcul sunt legate de impactul pe care, actiunile propuse n cadrul proiectului, l au
asupra apelor de suprafata si apelor freatice.
n perioada de realizare a lucrarilor, materialele utilizate nu afecteaza calitatea
apei, fiind inerte (piatra sparta, saltele de fascine, nisip, balast) iar activitatea
utilajelor asupra apei va fi redusa cu condiia respectarii legislatiei de mediu n
vigoare.

Activitatea utilajelor poate reprezenta un factor potential de poluare a apei cu

deeuri de santina care au un continut ridicat de produse petroliere. Acest impact
negativ poate fi eliminat prin evacuarea controlata a acestor deseuri pe uscat si
predarea catre centre specializate de neutralizare, tratare i depozitare. Este
interzisa evacuarea n apa a acestor deeuri.
De asemenea activitatile de excavare i depozitare a materialului dragat vor fi
reduse ca intensitate, limitate si nepermanente iar turbilitatea apei va afecta calitatea
acesteia doar pe perioade foarte scurte.
Depozitarea pe maluri a materialului excavat trebuie astfel realizata nct sa
se evite formarea de grinduri neinundabile n zone cu acces frecvent al apei care
ar putea bloca sau limita circulatia apei n sens transversal.
In general toate lucrarile de reconstrucie ecologic nu vor avea efect negativ
asupra apelor subterane.
Riscurile asupra poluarii apei de suprafata i a panzei freatice sunt luate n
calcul la identificarea de amplasamente pentru depozite de deseuri. Luand n
considerare faptul ca, pentru ntreg teritoriul Deltei Dunarii, panza freatica este
situata la adancimi reiativ mici, riscurile de infestare a freaticului RBTDD cu levigat
rezultat din depozitele de deseuri necontrolate sunt potential semnificative.
Transportul pe apa constituie un alt aspect de impact asupra apelor de
suprafata. Propunerile facute n cadrul proiectului pentru utilizarea sistemelor de
propulsie prietenoase pentru mediul nconjurator conduc la reducerea pe termen
lung a efectelor negative generate de scurgerile accidentale de combustibil.
Cunoscandu-se caracterul sensibil al zonei Deltei Dunarii, autoritatile de
mediu monitorizeaza toate poluarile accidentale care ar putea afecta semnificativ
resursele de apa de orice fel.
Aplicarea legislatiei privind gospodrirea apelor, inclusiv reglementarile privind
zonele de protectie sanitara si hidrogeologica sunt premise clare ale asigurarii
protectiei calitatii resurselor de apa.
Calitatea solului
Toate activitatile de extractie a materialului de umplutura de raclare a zonelor
mlastinoase, decolmatari, etc. vor trebui executate ntr-un regim controlat din
punct de vedere al protectiei mediului.

Solutiile tehnice propuse au urmarit corelarea lucrarilor noi cu cele de aparare

existente. Lucrarile de protectie de maluri pot fi considerate lucrari de diminuare a
efectelor negative ale degradarii acestora.
n cadrul organizarii de santier, constructorul are obligatia sa respecte
reglementarile privind protectia mediului n vigoare. Dupa terminarea lucrarilor
constructorul are obligatia eliberarii amplasamentului de orice fel de obstacole (resturi
de materiale, blocuri de piatra, anrocamente, gramezi de pamant, etc.) sau
deseuri. Este interzisa aruncarea deseurilor n canal sau abandonarea acestora pe
amplasament.
Flora si fauna
Exista posibilitatea ca pe parcursul lucrarilor vegetatia din zona sa fie
afectata, nsa suprafata de lucru nu este foarte extinsa, astfel nct pierderile vor fi
reduse cantitativ. Vegetatia locala are o putere mare de regenerare. Pentru evitarea
pierderilor de biotopuri se recomanda utilizarea suprafetei minime necesare pentru
desfasurarea lucrarilor si amenajarea santierului.
La

finalizarea

lucrarilor,

executantul

are

obligatia

eliberarii

ntregului

amplasament de orice fel de materiale si deseuri, pentru ca vegetatia locala sa poata

reveni la normal ntr-un interval de timp cat mai scurt.
Lucrarile propuse vor bloca legatura dintre mediul acvatic si cel terestru pe o
portiune limitata. Acest lucru poate duce la modificarea sau reducerea spatiilor
pentru adaposturi, odihna, hrana sau crestere pentru unele animale ntr-o zona
limitata.
In scopul refacerii florei si faunei specifice

zonei, la realizarea

investitiei se interzice:
o executarea lucrarilor de terasamente n zonele si perioadele
de reproducere a ihtiofaunei;
o taierea salciilor n perioadele de depunere a pontei si cuibarit ale
speciilor de pasari protejate.
Peisajul
Pe durata derularii lucrarilor se poate considera ca exista un impact vizual
temporar datorat prezentei echipamentelor si utilajelor de lucru.
Apararile de mal vor da o nota de antropizare peisajului natural, nsa acest gen
de lucrari este ntalnit frecvent la malurile cursurilor de apa.

Vegetatia care urmeaza a fi dislocata de pe malul canalelor este cantitativ

redusa i cu o putere de regenerare crescuta. Astfel, impactui negativ produs asupra
peisajului pe pertoada lucrarilor va fi redus n timp si reversibil.
De asemenea, amplasamentele de depunere a materialului excavat pot
aduce o nota discordanta peisajului pana cand se va dezvolta vegetatia naturala n
aceste zone.
Conditii socio-culturale
n perioada lucrarilor de reconstrucie ecologic accesul n aceste zone va fi
afectat temporar.
Realizarea lucrarilor de reconstrucie ecologic va contribui la:
-

mbuntireacalitatii vietii social-economice n aceste zone;

mbuntireaconditiilor de reproducere si de viata a speciilor de peti

autohtoni, specii valoroase din punct de vedere economic;

Crearea de noi locuri de munca pe perioadele de executie si exploatare a

lucrarilor de reconstrucie ecologic.

Impactul excavatiilor, sedimentelor si depozitarea acestora

-

Pentru proiectele de reconstruct ecologic impactul excavatiilor se va

manifesta asupra:
o nivelului apelor
o adancimii apelor
o reducerea fenomenului de sedimentare
o circulatiei apelor
o biodiversitii, ecosistemelor.

o Calitatea apelor este afectata n perioada de executie a obiectivelor pe

termen limitat i local.
o Apare fenomenul de turbulenta datorata cantitatilor de aluviuni; ele vor fi mai
reduse prin folosirea corespunzatoare a excavatiilor iar debitele apelor pot
asigura dispersia rapida a acestora.
o Lucrarile de depozitare a materialului excavat vor avea un impact negativ
asupra solului (malurilor) conducand uneori la pierderea stabilitii, alunecari
teren.
o Lucrarile nu modifica structura solurilor, nu amesteca straturile de sol i nu
schimba densitatea.

o Impact pozitiv prin reducerea fenomenului de eutrofizare cu efecte benefice

asupra biodiversitii.
o Impact negativ n perioada de excavare prin creterea turbiditatii i
reducerea fenomenului de fotosinteza.
o Impact negativ asupra peisajului datorat depunerilor de material excavat pana
la dezvoltarea vegetatiei. Lucrarile propuse vor bloca legatura dintre mediul
acvatic i cel terestru pe o portiune limitata. Acest lucru poate duce la
modificarea sau reducerea spatiilor pentru adaposturi, odihna, hrana sau
crestere pentru unele animale ntr-o zona limitata.
Prin actiunea utilajelor este dislocat bentosul ce poate cuprinde organisme de
mare importanta n lanturile trofice ale ecosistemelor acvatice. Fauna piscicola
din zona de lucru a utilajelor se va refugia temporar n spatiile nvecinate
neperturbate.
Depunerea

materialului

excavat

va

acoperi

si

distruge

partial

vegetatia existenta pe malul canalelor mpreuna cu o parte din fauna a carui

habitat o reprezinta.
Depozitarea pe maluri a materialului excavat trebuie sa se faca astfel nct sa
se realizeze protejarea biocenozelor de mal prin evitarea necarii acestora cu
materialul excavat, pentru a facilita refacerea cat mai rapida a ecosistemelor locale.
Concluzii privind efectele potentiale ale lucrarilor de reconstrucie
ecologic
Evaluarea impactului generat asupra mediului ca urmare a realizarii
lucrarilor de reconstrucie ecologic va avea efecte beneficice asupra regimului
cantitativ si calitativ al apelor, asupra biodiversitii si mediului socioeconomic; principalele efecte ale impactului pozitiv sunt urmatoarele:
o diminuarea debitelor solide si lichide intrate n zona polderului precum
si limitarea aportului de poluanti;
o mbuntirea circulatiei apei n zonele periferice ale polderului prin
decolmatarea canalelor principale si secundare;
o cresterea capacitatii de umplere si evacuare a apei din polder cu efect
general de mentinere a nivelului optim al apei;
o mbuntatirea

generala

a calitatii apei

prin

cresterea

ratei de

mprospatare a apei;
o refacerea habitatelor de adapost si reproducere pentru ihtiofauna,
avifauna si fauna terestra;

o crearea unor noi habitate;

o mbuntirea conditiilor de viata si socio-economice ale populatiei din
zona prin crearea de noi locuri de munca si prin mbunatatirea
conditiilor de practicare a ecoturismului.
o n urma evaluarii impactului asupra mediului pe care l poate genera
realizarea lucrarilor de reconstrucie ecologic, se concluzioneaza ca n
perioada de executie a lucrarilor se poate genera un impact negativ
redus, cu caracter local si reversibil. In conditiile n care executantii vor
respecta legislatia de mediu n vigoare, n special n domeniul gestionarii
deseurilor si al exptoatarii adecvate a utilajelor si echipamentelor
folosite, intensitatea acestui impact poate fi diminuata.
Dezvoltarea turismului in zona polderului Zaghen $/ efectele potentiate
Asa cum s-a mentionat, proiectul presupune o abordare integrate prin mbinarea
solutiilor optime de reconstrucie ecologic, urbanizare si dezvoltare turistica.
Pentru reducerea efectelor potentiate asupra mediului datorate fenomenului
turistic sunt necesare actiuni de implementare a conceptelor de turism durabil si
ecoturism.
Din principiu, turismul durabil se disociaza de turismul de masa si se asociaza
partial cu forme de turism alternativ, contemporan.
Turismul durabil dezvolta ideea safisfacerii nevoilor turistilor actuali si a industriei
turistice si, n acelasi timp, a protejarii mediului si a oportunitatilor pentru viitor. Se
are n vedere satisfacerea tuturor nevoilor economice, sociale, estetice etc., ale
"actorilor"

din

turism,

mentionandu-se

integritatea

culturala,

ecologic,

diversitatea biologica si toate sistemele ce sustin viata.

Ecoturismul ca forma de turism a aparut odata cu nevoia oamenilor de a se
retrage n natura si de a vizita si cunoaste zonele naturale care se bucura sau nu
de un statut national sau international de protectie.
Atentia de care se bucura aceasta forma de turism din partea Natiunilor Unite
pleaca de la recunoasterea potentialului ecoturismului ca un instrument de
dezvoltare durabila care poate duce la realizarea celor 3 obiective importante ale
Conveniei de la Rio:
conservarea diversitatii biologice si ecologice;

o promovarea utilizarii durabile a biodiversitii prin generarea de venituri,

locuri de munca si oportunitati de afaceri n ecoturism;
o distribuirea echitabila a beneficiilor rezultate din ecoturism catre
populatia si comunitatile locale.
Guvernele nationale ar trebui sa implice administratorii ariilor protejate si
industria

turismului

dezvoltarea

si

implementarea

planurilor

pentru

turismul durabil. Acestea ar trebui sa fie parte din strategiile nationale de dezvoltare
durabila si ar trebui incluse n planurile individuale de management ale ariilor
protejate.
Masurile de care trebuie sa beneficieze ariile protejate includ:
-

transformarea dezvoltrii existente nondurabile in forme mai durabile;

stabilirea standardelor durabile pentru noile dezvoltari, n special n mediile

sensibile;

desemnarea unor zone pentru diferite grade de turism bazate pe capacitatea

portanta a ariilor protejate, incluzand sanctuare si zone linistite, ca zone
potrivite pentru diferite niveluri de folosinta turistica si de dezvoltare;

reducerea poluarii si decongestionarea traficului de vacanta;

evitarea turismului si a recreerii excesive n ariile protejate;

asigurarea ca din turism beneficiaza i comunitatile locale;

asigurarea de ajutoare i resurse pentru aplicarea din timp a planurilor;

pregatirea managerilor ariilor protejate n turismul durabil.

Dezvoltarea durabila a turismului i ecoturismul sunt concepte utilizate tot mai

des n activitatea de turism pe plan mondial cu toate implicatiile financiare i sociale
pe care le au.
Turismul este resursa viitorului n polderul Zaghen ca i n Rezervatia Biosferei
Delta Dunarii. n acelasi timp el este un paradox: poate produce mari pagube zonelor
protejate, n special daca nu este administrat cum trebuie, dar poate de asemenea
sa aduca mari beneficii.
Dezvoltarea "actului" turistic, tinand cont de formele de turism ce se pot practica pe
teritoriul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, poate influenta mediul deltaic, inclusiv
n polderul Zaghen, i toate valorile naturale ale acestuia prin:
-

prezenta, comportamentul i numarul turiiilor pe trasee si n zonele adiacente

existenta i modul de functionare a amenajarilor si echipamentelor turistice,

dispersate n teritoriu

circulatia mijloacelor de transport turistice

dotarile de agrement folosite.

Facilitarea dezvoltrii lui n concordanta cu capacitatea de suport a

ecosistemelor din zona studiata este strans legata de dezvoltarea unui sistem de
monitoring pentru realizarea evidentei i controlului fluxului de turisti.
In acelasi timp, ecoturismul, care este nemijlocit legat si dependent de
existenta naturii cat mai putin modificata de om este considerat un instrument
important pentru conservarea ei.
Deoarece

dezvoltarea

turismului si a infrastructurii

turistice reprezinta

o prioritate actuala atat la nivel national cat si la nivel regional si local, este necesar a
fi cunoscute toate datele necesare dezvoltrii durabile a turismului, fara a afecta
ecosistemele naturale.
Masuri propuse pentru a preveni, reduce si compensa orice efect advers
asupra mediului rezultat in urma implementarii proiectului de reconstrucie
ecologic in polderui Zaghen
Implementarea solutiilor si actiunilor de reconstrucie ecologic pot fi
considerate drept un set de masuri de reducere si compensare a efectelor negative
asupra mediului n zona polderului Zaghen.
Cele mai multe dintre solutiile adoptate au efecte pozitive asupra mediului,
sprijinind
(conservare

implementarea
si

conceptului

dezvoltare)

contribuind

de
la

dezvoltare
refacerea

durabila
functiilor

adaptabila
naturale

ale

ecosistemului, la mbuntirea nivelului si standardului de viata al populatiei locale

prin dezvoltarea infrastructurii utilitatilor pubiice si reducerea poluarii si prin crearea
unor noi locuri de munca.
Solutiile concrete de interventie, care au un impact direct cuantificabil asupra
factorilor de mediu se refera n principal la reconstrucia ecologic (lucrari
hidrotehnice) si la realizarea de infrastructuri edilitare.
Referitor la problema gestionarii deseurilor, un obiectiv este acela de a
ncuraja reducerea cantitatilor de deseuri generate si colectarea separata a
deseurilor penculoase.

Aceste

obiective, ca de exemplu

masuri

reducerea

vor

emisiei

contribui
gazelor

si la

indeplinirea

altor

de sera, reducerea

si

eliminarea unor contaminanti ce pot afecta alte caracteristici de mediu.

Propunerile de limitarea a efectelor adverse ale solutiilor adoptate includ
masuri ce trebuie aplicate n diferite momente ale realizarii acestora.

In perioada de solicitarii si emiterii avizului sau acordului de mediu:

-

Amplasarea obiectivelor de investitii n afara arealelor protejate din punct de

vedere ai biodiversitii, vietii salbatice si biodiversitatii sau n vecinatatea
acestora.

Aplicarea politicilor existente privind evitarea amplasarii obiectivelor de

investitii n apropierea arealelor cu destinatie peisagistica sau care au anumita
vocatie (Parcuri Nationale, Zone Costiere).

La stabilirea unor locatii ale viitoarelor amenajari trebuie luate n considerare

distanta fata de zonele rezidentiale sau a altor receptori sensibili, n functie de
tipul amenajarii.

Verificarea locurilor propuse pentru amenajarea / construirea de obiective de

investitii,

luand

considerare

criteriile

minimale:

constrangeri de mediu sau fizice n dezvoltare,

nvecinate,

existenta

destinatia

unor

terenurilor

efectele cumulate, inclusiv impactul advers semnificativ asupra

calitatii mediului si capacitatea infrastructurii de transport existenta sau

viitoare.
In timpul constructiei sau amenajarii:
Controlul adecvat pentru a limita impactul produs de zgomot, praf
sau alti factori de disconfort, inclusiv limitele orelor de munca.
Asigurarea
proiectului

limitarii
de

emisiei

investitii

(de

de

poluanti

exemplu:

pe

timpul

pulberi

din

realizarii
stocarea

neadecvata a materialelor de constructie, hidrocarburi de la utilaje, ca

urmare a defectiunilor tehnice, etc.).
Pe timpul desfasurarii
n

functie

de

activitatilor
specificul

masurile

sunt n general, reglementate

activitatii

si

se

refera

la:

- Controlul adecvat pentru limitarea impactului produs de zgomot, praf sau alti factori
de

disconfort,

inclusiv

stabilirea

adecvata

orelor

de

- Controlul operational privind manipularea, depozitarea, eventual

procesarea- tratarea si eliminarea deseurilor.
- Controlul accesului autivehiculelor n zona de recreere.
- Reglementarea circulatiei navelor de agrement.
- Controlul accesului turistilor n zonele sensibile (protejate).

operare.

Masuri de prevenire si diminuare a situatiilor de risc n

lucrarilor

pentru

realizarea

perioada

desfasurarii

obiectivelor proiectului exista posibilitatea aparitiei

unor situatii potential periculoase pentru mediul nconjurator, n cazul n care nu vor fi
respectate reglementarile specifice de mediu. Poluarile vor fi nsa limitate cantitativ
si vor avea un caracter local. Nu exista riscul unor accidente cu impact semnificativ
asupra mediului.
Datorita faptului ca posibilele poluari accidentale vor fi reduse cantitativ,
masurile de diminuare a poluarii nu vor fi dificil de implementat. Executantii lucrarilor
vor trebui sa ntocmeasca planuri de masuri pentru prevenirea si reducerea poluarilor
accidentale pentru toate situatiile care acestea ar putea apare.
In contractele care se vor ncheia cu firmele constructoare ar trebui precizate
clauze speciale privind protectia mediului si rezolvarea situatiilor de risc pentru
fiecare dintre parti.
Pentru prevenirea situatiilor de risc ce pot apare n perioada de desfasurare a
lucrarilor se recomanda luarea urmatoarelor masuri
semnalizarea vizibila a punctelor de lucru si a zonelor navigabile;
semnalizarea zonelor si indicarea perioadelor de interzicere a
navigatiei;
verificarea

utilajelor,

mecanismelor

etc.

mijloacelor
pentru

de

transport,

a constata

echipamentelor,

integritatea

si buna

functionare nainte de intrarea n lucru;

verificarea indicatoarelor de interzicere a accesului n anumite zone si
a placutelor indicatoare cu nsemne de pericol;

realizarea unor mprejmuiri, semnalizari sau avertizari pentru a

delimita zonele de lucru;

controlul accesului persoanelor n antier;

controlul personalului muncitor privind disciplina n antier etc.
Lucrarile trebuie realizate n conformitate cu prevederile documentatiilor si
caietelor de sarcini.
Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor si o
descriere a modului in care s-a efectuat evaiuarea, inciusiv orice dificultati
(cum sunt deficientele tehnice sau Hpsa de know- how) fntampinate in
prelucrarea informatiilor cerute

Obiectivul ecologic principal al proiectului de reconstrucie ecologic a

polderului Zaghen este renaturarea zonei umede i refacerea biodiversitii.
Refacerea habitatelor este premis pentru reluarea dezvoltrii durabile a
resurselor economice, turistice si de agrement local ale zonei umede.
Scenariul zero, de non-interventie, ar condamna zona lacului la colmatare
avansata n urmatorii 30-40 de ani. Zona ramasa fara interes ar fi degradata de
interventii antropice necontrolate. Deoarece capacitatea sa naturala de epurare ar fi
afectata" iremediabil, zona ar deveni o "groapa de gunoi" a orasului. Acest proces
este n fapt deja lansat:
Fara

interventie,

colmatarea

lacului

va

continua

pana

la

compromiterea completa a functiei de atenuare a viiturilor colectate prin Valea

Tulcei. Deoarece zona de colmatare nu corespunde cu zonele de inundare critice
(adiacente zonelor locuite), traseele de evacuare a apei se vor nchide, apele vor
stagna mai mult, si procesarea poluantilor se va reduce, zonele inundabile devenind
focare de infectie n imediata vecinatate a zonei locuite.
Alternativa *zero* presupune o analiza a starii actuale a factorilor de mediu n
situatia ne implementarii solutiilor, actiunilor si masurilor prevazute n proiectul de
reconstrucie ecologic, ceea ce va conduce la o accentuare a proceselor de
poluare, degradare a mediului natural, scaderea calitatii vietii, deci vor fi afectate
majoritatea componentelor mediului, resursele naturale si calitatea vietii, asa cum
reiese din analiza de mai jos.
Pentru selectarea variantei de proiecte (actiuni, masuri) care produce cel mai
redus impact asupra mediului, respectiv efectele benefice cele mai relevante n
sensul reatizarii dezvoltrii durabile, au fost studiate mai multe alternative, fiind
evaluate pentru a fi comparate din punct de vedere al efectelor potentiate asupra
mediului cu alternativa *zero* (scenariul non interventie).
Alternativa 1 - Scenariul de interventie minimala
Scenariul
doar:

de interventie

minimala

presupune

actiuni de salubrizare a zonei, cu eliminarea gospodariilor agricole n care

se cresc animale
rectificarea canalului de pe Valea Tulcei si crearea unui traseu de evacuare
directa catre statia de pompare.
Aceasta varianta ignora potentialul lacului Zaghen de a se reface ca zona
umeda si valorificarea sa ca mediu natural.

Daca nu se defineste o functie de interes clara pentru zona, costurile

salubrizarii nu vormtoarce un beneficiu direct si evident.
Proliferarea implantarilor ilegale nu ar putea fi blocata eficient decat prin
implantari legale.
Obiectivul de salubrizare ar putea fi atins, dar cel ecologic ar fi definitiv
compromis, datorita faramitarii folosintelor si lipsei de interes urban pentru zona de
maxim interes ecologic.
Alternativa 2 - Scenariul de interventie maxima
Scenariul de interventie maxima, renaturarea ntregii incinte Tulcea -Nufaru ca
zona inundabila, nu este fezabil deoarece digul incintei are i rol de protectie a
municipiului Tulcea la inundatii.
Alternativa 3 - Scenarii de interventie graduala, scenarii fezabile
Aceste scenarii sunt compromisuri care trebuie sa faca echilibrul ntre interesul
refacerii habitatelor naturale iinteresul comunitatii urbane de a dezvolta aceasta"
zona. Sub acest aspect, proiectul pretinde o abordare diferita fata de ansamblul
celorlalte proiecte de renaturare din Delta Dunarii.
Solutiile tehnice au fost modelate pe doua variante de principiu (I i II) si o
varianta (III) dezvoltata
beneficiarului.

pe

baza

observatiilor

de

detaliu

ale

Varianta I reprezinta reconstructia cu extensie semnificativa a zonei de

lac. Indiguirea zonei a fost proiectata pentru un nivel normal de retentie NNR de 1,25
m rMN, clasa Vde importanta.
Varianta II reprezinta reconstructia ca zona umeda inundabila. Protectia a
fost calculate la NNR 0,1 m rMN, clasa V de importanta. Pentru a favoriza
primenirea si oxigenarea apelor, traseul scurgerii de pe valea Tulcei a fost dirijat
spre nord.
Zona locuita va fi separata si protejata prin naltarea terenului pe un traseu
paralel cu str. Orizontului la cota bermei de 1,00 m r MN, minim. In afara canalului
principal sunt prevazute canale secundare de ordinal I si II, pentru a stimula
diversitatea habitatelor. In aceasta varianta bazinul de decantare i pierde functia n
favoarea

continuarii

dezvoltrii

naturale

pe care o are n prezent

(cu

conservarea coloniei de catina).

Varianta III are n continuare o extensie semnificativa a luciului de apa,
rezultnd din proiectarea la NNR 1,00 m dMN. Varianta raspunde punctual
optiunilor

de detaliu ale beneficiarului (completarea unor amenajari de interes turistic,

corelarea cu alte proiecte in curs, 5.a.).
Varianta III marcheaza clarzona de protectie sanitara din sudul Lacului
Zaghen, pentru cele 10 foraje de apa exploatate de Aquaserv Tulcea. Varianta
integreaza si se coreleaza cu sistemul de management al apelor uzate si pluviale din
proiectui de reabilitare a Str. Orizontului, n derulare. Varianta III renunta la statia de
epurare independent din zona amenajata.
Zonele i adincimile de sapare, unde au fost necesare nu ating stratul de
turba.
Traseele de vizitare includ toate obiectvele solicitate de beneficiar. Ele sunt
accestbile pe traseu pietonal (din zona amenajata Zaghen Sud) sau pe apa.
In toate variantele canalul spre Dunare are dubla functie (evacuare si aport de
apa) si statiile de pom pa re sunt reversibile. La ambele statii, la urmatoarea faza de
proiectare (PT) se vor prevedea circuite hidraulice pentru sifonare si by-pass pentru
transferarea apei la debite mici (cu avantajul reducerii consumului de energie
electrica pentru pompare). La SP Dunare amorsarea sifonarii se va face prin
pompare. La SP Zaghen transferul apei din canal in lac se va face prin manevra unui
calugar amplasat pe un circuit de by-pass.
Sub aspect economic variantele au fost evaluate In corelare cu beneficiile
socio-economice si de mediu.
n situatia actuala evaluarile au stabilit un bilant negativ deoarece valoarea
economica actuala medie a terenului este nula (valoarea serviciilor ecologice actuale
este compensate de cheltuieli de exploatare).
In varianta II de reconstrucie ecologic ca zona umeda inundabila, evaluarile
monetare doar ale serviciilor ecologice asociate zonelor umede sunt foarte mari,
astfel ca proiectui nu i-ar atinge obiectivele stabilite iar societatea nu ar fi dispusa
sa plateasca aceste costuri.
Varianta III presupune o extensie semnificativa a luciului de apa, rezultata din
proiectarea la un nivel normal de retentie NNR de 1,00 dMN si corespunde
compromisului

care stabilete

echilibrul ntre costurile estimate i atingerea

tuturor obiectivelor proiectului. In aceasta varianta impactul asupra factorilor de

mediu are un bilant pozitiv,
financiar i socio- economic.

fapt ce o recomanda

i din punct de vedere

Principalele dificultati ntampinate au fost cele legate de lipsa datelor necesare

caracterizarii evolutiei factorilor de mediu inclusiv al biodiversitii, faunei si florei,
date necesare stabilirii unui program coerent si sustenabil de monitorizare si
management al zonei i corelarea acestora cu sistemele de monitoring integrat si
management al Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, dat fiind faptul ca zona studiata
este parte integrant a acesteia.
Descrierea masurilor avute in vedere pentru monitorizarea efectelor
semnificative ale implementarii proiectului
Activitatile de monitorizare

a efectelor semnificative

ale implementarii

proiectului se pot realiza dupa caz, pe seama datelor, programelor i instalatiilor de

monitorizare

existente

ale

Administratiei

Rezervatiei

sau ale altor

institutii

specializate pe diferite domenii care colaboreaza cu ARBDD.

Activitatea de monitoring presupune colectarea si analiza unor masuratori sau
observatii repetate cu scopul de evaluare i determinare a potentiator modificari ale
caracteristicilor si conditiilor ecologice pe teritoriul studiat cat si pentru evaluarea
progresului legat de atingerea scopurilor de management.
Elaborarea unui sistem de monitoring de catre Administrate Rezervatiei
presupune selectarea domeniilor pe criterii bine fundamentate care pot descrie
starea si evolutia ecosistemelor

cat si punerea n aplicare a regulilor si

regulamentelor pentru implicarea institutiilor care sunt mandate sa furnizeze date si

informatii sau care pot furniza date i informatii la cerere, ca urmare a faptului ca
desfasoara activitati de cercetare si monitorizare.
Modelul conceptual al sistemului de monitoring este structurat pe doua
componente principale: sistemul de obtinere a datelor si sistemul de management al
datelor.
Selectarea domeniilor si a parametrilor n cadrul sistemului de monitoring se
bazeaza pe conceptele de cauzalitate, avand drept scop identificarea atat a
factorilor de

impact

care

ar

putea

determina

dezechilibre

n functionarea

ecosistemelor cat si a raspunsului dat la aceste modificari.

Sistemul de monitoring pentru Delta Dunarii este realizat n prezent de
ARBDD n cooperare cu diferite institutii specializate (calitatea apei, managementui
apei, calitatea aerului si solului, impactul activitatilor economice, n special, navigatia
asupra ecosistemelor i habitatelor naturale).

Scopuri
monitoring

program

de

Programul de Monitoring are trei scopuri definite:

furnizarea de informatii pentru comunitatea stiintifica, administrate si de nivel politic,
rezultate din activitatea de cercetare In stiintele fizice, biologice si sociale;
suport pentru schimburi sistematice de informatii tiintifice;

suport pentru monitoringul

special asupra

integrat al rezervatiilor

schimbarilor

managementul ecosistemelor,

globale,

biosferei, In mod

diversitatea

biologica,

impact antropic si dezvoltare durabila.

Sistemul de monitoring are drept scop identificarea si cuantificarea variabilelor de

stare ce caracterizeaza structura si functiile ecosistemelor zonei studiate si a
factorilor de comanda care pun n pericol integritatea ecologic a acestora pentru a
putea preveni efectele lor prin masuri de management corespunzatoare.
Domenii incluse in sistemul de monitoring integrat
Selectarea domeniilor si a parametrilor n cadrul sistemului de monitoring integrat se
bazeaza pe conceptele de cauzalitate, avand drept scop identificarea atat a factorilor
de impact care ar putea determina dezechilibre n functionarea ecosistemelor
deltaice cat si a raspunsului dat la aceste modificari.
Domeniile selectate pentru a fi incluse sistemului de monitoring integrat
sunt:
clima si calitatea aerului;
hidrologie;
hidrobiologie;
calitatea apei;
calitatea solului;
biodiversitatea;
resurse naturale;
activitati economice;
populatia umana.
Pentru fiecare dintre aceste domenii s-au identificat parametri cheie care
trebuie monitorizati astfel meat sa permita obtinerea informatiilor dorite cu maximum
de eficienta.
Domeniile grupate pe criteriul fizico-chimic" includ parametrii care descriu
structura ecosistemeior
Criteriul

si care pot reflecta o posibila evolutie a mediului.

biologic" include parametri care indica nivelul productivitatii mediului, iar criteriul
..socio-economic" grupeaza parametri care indica nivelul presiunii antropice.
Descrierea masurilor
Cunoscandu-se efectele potentiate semnificative ale implementarii proiectului,
scopurile, obiectivele si domeniile Sistemului de Monitoring al zonei studiate, sunt necesare
urmatoarele masuri:
stabilirea principalilor parametrii ce vor fi masurati pe domenii ale programului de
monitoring;
stabilirea punctelor, sectiunilor de masurare a parametrilor stabiliti;
stabilirea frecvenei masuratorilor;
determinarea necesarului de resurse umane specializate si a dotarilor la
nivelul ARBDD;
integrarea si armonizarea Sistemului de Monitoring al zonei studiate cu
Sistemul Integrat de Monitoring al ARBDD;
crearea unei baze de date care sa permita evaluari privind evolutia factorilor de
mediu;
integrarea rezultatelor programului de monitorizare a zonei studiate in
sistemul de management al ARBDD.