Lehuzia imediata - este caracterizata printr-o stare de oboseala,

somnolenta, transpiratii profunde, bradicardie, poliurie, determinate

de eflume si poate si cea mai caracteristica. O persoana din cinci va
suferi de depresie la un moment dat in viata ei. Poate afecta atat
femeile cat si barbatii de toate varstele si indiferent de mediul in care
traiesc. Multi oameni cred ca aceasta boala nu se poate trata, dar
multi dintre cei care sufera din aceasta cauza vor face tot ce le sta in
putinta pentru a inlatura durerea, uneori, descoperind chiar
tratamentul potrivit. Depresia este un termen general care cuprinde o
larga paleta de afectiuni psihice, de la starile proaste pana la
sentimente de sinucidere. Pentru a putea raspunde la intrebarile pe
care vi le puneti, aflati mai multe despre cauzele majore ale
depresiei, diferitele tipuri ale acesteia si posibile modalitati de tratare.
Cauzele depresiei: Chiar si cauza este un amalgam al acestor factori.
Starea de depresie poate fi legata de o serie de cauze fizice cum ar fi
o alimentatie saracacioasa, lipsa exercitiilor fizice sau unele boli, cum
ar fi gripa. Chiar si folosirea frecventa a energizantelor poate duce la
depresie din cauza distrugerii reactiilor chimice ale creierului.
Simptomele depresiei: Exista foarte multe simptome ale depresiei
printre care putem intalni:
- sentimente persistente de tristete, pierderea increderii in sine sau
proasta parere despre sine, pierderea bucuriei in fata lucrurilor care
altadata ar fi fost placute si interesante;
- pierderea sperantei si sentimente de neajutorare, sentimente
inexplicabile de vinovatie si de zadarnicie;
- agitatie sau anxietate, dificultati in munca de la serviciu sau in
comunicarea cu colegii, dificultati in concentrare;
- ganduri de sinucidere si de moarte.
Alte simptome fizice pot fi: oboseala, pierderea energiei, probleme cu
somnul, pierderea apetitului sau exagerarea cu mancatul, pierderea
apetitului sexual sau chiar probleme ale functiilor sexuale, consumul
de alcool sau fumatul mai mult decat in mod obisnuit, dureri fizice sau
diverse tulburari ale organismului. Daca ati experimentat patru sau
chiar mai multe dintre aceste simptome aproape in fiecare zi timp de
peste doua saptamani, trebuie sa cereti ajutor.
- Depresia post-natala
Aceasta este o foarte bine cunoscuta forma de depresie care
afecteaza intre 10 si 20% dintre femeile care dau nastere unui copil.
A nu se confunda cu o alta afectiune denumita "baby-blues" - o scurta
perioada de timp de nefericire care apare la trei sau patru zile dupa

nastere. Aceasta afectiune poate provoca un plans inexplicabil si

sentimentul de singuratate pentru cateva zile de la nastere.
Depresia post-natala este o afectiune cu mult mai serioasa care
apare dupa doua sau chiar trei saptamani de la nastere si care se
dezvolta incet, ceea ce face sa fie foarte greu de diagnosticat. De
asemenea, poate fi foarte dificil chiar si pentru mama sa isi dea
seama ca sufera de depresie, ceea ce ingreuneaza cu mult situatia.
Acest tip de depresie este cauzat de un dezechilibru hormonal in
creier.

CAPITOLUL I
ANATOMIA APARATULUI GENITAL FEMINI
1.1 NOIUNI DE ANATOMIE A APARATULUI GENITALE
FEMININ
1.2 UTERUL
1.3 MIJLOACE DE FIXARE sI SUSINERE A UTERULUI

CAPITOLUL II
NAsTEREA NATURAL LA TERMEN
2.1 NAsTEREA NATURAL LA TERMEN
2.2 MECANISMUL NAsTERII
2.3 LUZIA FIZILOGIC IMEDIAT POSTPARTUM

CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE
3.1 ROLUL GENERAL AL ASISTENTEI MEDICALE

3.2 ROLUL SPECIFIC AL ASISTENTEI MEDICALE

3.3 NEVOILE FUNDAMENTALE ALE OMULUI DUP
VIRGINIA HENDERSON

CAPITOLUL IV
PREZENTARE CAZURI
4.1 PREZENTARE CAZ NUMRUL I
4.2 PREZENTARE CAZ NUMRUL II
4.3 PREZENTARE CAZ NUMRUL III

ARGUMENT
Nasterea normala sau eutocica reprezinta expulzia fatului pe cai naturale n
prezentatie craniana, longitudinala, pelvina, a unui fat ajuns la termen.

Daca nu se poate vorbi despre un istoric al nasterii din motive lesne de nteles, se
poate vorbi n schimb de o evolutie a nasterii, a cunoasterii acestui proces si al celor
legate de el. Astfel, nca din 1550 I. H. egiptenii cunosteau unele probleme legate de
ginecologie, obstetrica, avort, sarcini, menstruatie, boli particulare ale femeii si metode
de tratament. De asemenea, aveau unele metode de determinare a sarcinii si a sexului
fatului.
n Grecia antica, femeile din Atena erau asistate la nastere de o moasa.
Medicii si moasele din acea vreme practicau palparea abdominala, examenul
vaginal cu specul vaginal, notau schimbarile cervixului si dilatatia.
Avortul era cu desavrsire interzis, fata de situatia din India, unde se considera ca nounascutul nu are spirit chiar ctva timp dupa nastere, din care cauza, copilul era extras cu
manevre foarte crude.
si cu toate ca astazi s-a ajuns la fertilizarea n vitro, ecografie, monitorizare
electronica a fatului si altele, nastere 11511t1917l a desi aparent att de fireasca ramne
unul dintre marile miracole ale naturii.
Aceasta lucrare de diploma cuprinde patru capitole n care urmaresc diferite stadii
ale nasterii, de la primele simptome ale acesteia pna la sosirea copilului pe lume.
Primul capitol al lucrarii de diploma cuprinde anatomia aparatului genital
feminin. Din punct de vedere anatomic m-am axat pe uter deoarece oul rezultat din
fecundarea gametului feminin si gametului masculin se grefeaza n cavitatea uterina,
unde continua sa creasca si sa se dezvolte pna ce fatul devenit viabil este expulzat din
uter prin actul nasterii.
n urmatorul capitol am descris nasterea de la primele simptome ale acesteia si
pna la sosirea copilului pe lume.
Capitolul trei al acestei lucrarii de diploma cuprinde rolul asistentei : (general si
specific) si nevoile fundamentale ale fiintei umane dupa Virginia Henderson.
n ultimul capitol am prezentat cele trei cazuri pe care le-am luat n urma stagiului
efectuat n Maternitatea Spitalului Municipal Onesti.

CAPITOLUL I
1.1 NOIUNI DE ANATOMIE A APARATULUI GENITAL FEMININ
Reproducerea este o caracteristica fundamentala a oricarei fiinte si se
realizeaza prin participarea a doua organisme de sex diferit. Ea este rezultatul fecundarii
gametului feminin (ovulul) de catre gametul masculin (spermatozoidul). Oul rezultat se

grefeaza n cavitatea uterina, unde continua sa creasca si sa se dezvolte pna ce fatul

devenit viabil este expulzat din uter prin actul nasterii.
Aparatul genital feminin este format din:
a)

o parte externa:

vulva: reprezinta deschiderea nafara organelor genitale. Ea este

constituita din:
muntele lui Venus;
labiile mari;
labiile mici;
clitorisul;
himenul;
glandele Bertholin;
glandele Skene;
bulbii vestibulari;
glandele anexe regionale;
perineul;

b) o parte interna:
vaginul - este un organ fibro-musculos cu lumenul turtit n
sensul antero-posterior. Are rol n copulatie si serveste
drept canal la trecerea fatului si anexelor sale n timpul
nasterii. Datorita elasticitatii sale are posibilitatea de a se
deschide n cursul nasterii, cnd peretii sai pot veni n
contact cu peretii bazinului, pentru ca dupa aceea sa revina
la dimensiunile obisnuite. Vaginul are o lungime de
aproximativ 12 centimetri si diametrul de 2 centimetri ;
uterul - este un organ musculos cavitar, n care se dezvolta
oul; la sfrsitul sarcinii el expulzeaza fatul si anexele sale.
Este un organ nepereche, avnd o lungime la nulipare de
6,5 cm iar la multipare 7,8 cm; are un diametru transvers de

5 cm la baza si 3 cm n portiunea medie a colului si un

diametru antero-posterior de 2,5-3 cm.

trompele uterine - sunt doua conducte musculomembranoase care se ntind de la coarnele uterine pna la
ovare; au o lungime de 10-12 cm cu diametre care variaza
pe traiectul lor ntre 2-4 cm pna la 6-8 cm.

ovarele sunt organe pereche si determina caracterele

sexuale primare. Sunt situate n cavitatea pelviana pe
peretele sau posterior. Au diametrul longitudinal de 3 cm,
latimea de 2 cm si grosimea de 1 cm. Ele produc ovulele si
au rol endocrin prin secretia hormonilor sexual

1.2 UTERUL
Este organul n care se nideaza si se dezvolta produsul de conceptie si care produce
expulzia acestuia dupa dezvoltarea lui la termen.
FORMA: unui trunchi de con turtit n sens antero-posterior, avnd baza orientata n
sus si vrful trunchiat n jos. n partea mijlocie prezinta o ngustare numita istm, care l
mparte n doua portiuni diferite: corp si col. Este situat n regiunea pelviana pe linia
mediana si prezinta raporturi anatomice:

anterior cu vezica urinara;

posterior cu rectul;

inferior se continua cu vaginul;

superior cu organele intestinale si colonul;

lateral cu ligamentele largi;

DIMENSIUNILE UTERULUI:

la femeia adulta nulipara, lungimea este de 6,5 cm si latimea la

nivelul fundului este de 4 cm, iar grosimea de 2 cm.

la femeia multipara aceste dimensiuni cresc cu aproximativ 1 cm;

lungimea 7,5 cm, latimea 5 cm si grosimea de 3 cm.

CONSISTENA UTERULUI:

este ferma, dar elastica usor de perceput la examenul ginecologic.

El tinde n timpul examinarii sa scape printre degete, ca un
smbure de cireasa. n sarcina, uterul devine mai moale, mai
pastos.

GREUTATEA UTERULUI:
este n medie de 50-70 grame, fiind mai usor la nulipare (50-60
gr) dect la multipare (60-70 gr).

este format din trei parti: corpul, istmul si colul.

1.corpul uterin- are aspectul unui con turtit antero-posterior caruia i se descriu doua fete
si doua margini:

fata anterioara usor convexa este acoperita de peritoneu pna

la istm, unde acesta se reflecta pe vezica, formnd fundul de sac
vezico -uterin.

fata posterioara mai convexa, cu o creasta mediana este

acoperita de perioneu, care coboara pe istm si pe primii centimetri
ai peretelui vaginal posterior; apoi se reflecta pe rect formnd
fundul de sac vagino-rectal (Douglas). Este n raport cu ansele
intestinale si colonul ileo-pelvin. Pe marginile uterului se gasesc
vasele uterine si se pot afla vestigii ale canalului Wolff, cum este
canalul Malpighi-Gartner.

marginea superioara sau fundul uterin este ngrosata si

rotunjita, concava sau rectilinie la fete si net convexa la multipare.

2.istmul - continua corpul uterin si reprezinta o zona retractila a acestuia.

3.colul uterin - este mai ngust si mai putin voluminos dect corpul si are o forma de
butoias cu doua fete convexe si doua margini groase si rotunjite. Vaginul se insera pe col
dupa o linie oblica ce urca posterior insertia sa diviznd colul n portiunea supra si
subvaginala.

1.3 MIJLOACE DE FIXARE sI DE SUSINERE

A UTERULUI
Sunt reprezentate de aparatul ligamentar, care este reprezentat prin:

ligamente largi;

ligamente rotunde;

ligamente utero-sacrate;

Ligamentele largi - sunt doua cute peritoneale de forma patrulatera, ntinse ntre
marginile uterului si pe peretii laterali ai excavatiei pelvine. Fiecare
ligament este format din doua foite peritoneale, una anterioara, alta
posterioara. Acestea se continua una pe cealalta la marginea superioara a
ligamentului larg. n aceasta margine se gaseste tuba uterina. Foita
anterioara trece pe vezica si pe peretele anterior al pelvisului formnd
excavatia vezico-uterina. Foita posterioara coboara mai jos pna pe vagin,
apoi se reflecta pe ampula rectala si pe peretele pelvian posterior formnd
excavatia recto-uterina.

Ligamentul rotund este un cordon conjuctivo-muscular pereche care pleaca de la

unghiul tubar al uterului strabate ligamentul larg, ncretiseaza vasele iliace
externe si patrunde n canalul inghinal, parcurge acest canal, iese din el
prin orificiul subcutan si se termina n tesutul grasos al muntelui pubelui si
al labiilor mari. Lungimea lui este de aproximativ 12 - 15 cm, iar grosimea
de 4-7 mm.
STRUCTURA UTERULUI
Peretele uterului este format din trei tunici:

tunica seroasa (perimetrul) - este formata de foita peritoneala care

mbraca uterul.

tunica musculara (miometru) - are o grosime medie de 15 mm si este

stratul cel
mai bine reprezentat. Este format dintr-un manunchi de fire
musculare netede separate, dar n acelasi timp solidarizate ntre ele prin tesutul
conjunctiv. Contine si numeroase vase sangvine. Se considera ca miometrul
este format din trei straturi:

stratul extern: contine fibre longitudinale si circulare.

stratul mijlociu: contine fibre anastomozate si se

numeste plexifor.

stratul intern: contine fibre longitudinale si circulare.

Fibrele circulare formeaza sfincterul istmului.

tunica mucoasa (endometrul) adera strns la miometru fara

ntreruperea unei mucoase.

VASCULARIZAIA sI INERVAIA UTERULUI

- ARTERELE: irigatia arteriala a uterului este asigurata n primul rnd de artera uterina;
n mica masura participa si artera ovariana si artera ligamentului rotund
- ARTERA UTERIN: are un diametru de 2-3 mm n afara sarcinii si de 5-6mm n
timpul sarcinii. Ea provine din artera iliaca interna de obicei printr-un trunchi comun cu
ombilicala, la nivelul fosei ovariene. Pe lnga artera uterina la irigarea uterului, mai
participa si artera ovariana prin anasotompozele tubo-ovariene precum si o artera de
nsemnatate redusa artera ligamentului rotund.
- VENELE: pleaca din toate tunicile uterului si se aduna mai nti n niste canale
speciale situate n stratul plexiform al miometrului. Aceste canale sunt sapate n tunica
musculara si se numesc sinusuri uterine si peretele lor e redus la un endoteliu. n timpul
sarcinii, ele se largesc considerabil nct uterul devine un ,,mare burete.
- LIMFATICELE: provin din trei retele:
-mucoasa;
-musculara;
-seroasa;
Ele se strng intr-o retea colectoare situata sub peritoneu - reteaua subseroasa.
Din aceasta se nasc trunchiuri colectoare care se ndreapta spre marginile uterului, apoi
spre
diferite grupuri regionale de noduri limfatice.

INERVAIA UTERULUI
Este de natura organo-vegetativa, simpatica si parasimpatica.
Este asigurata de plexul utero-vaginal, emanatie a plexului hipogastric inferior cu
predominenta simpatica.
Plexul utero-vaginal se prezinta ca textura densa de fibre si ganglioni plasati n
parametrii ce anastompeaza contralateralele si cu plexurile vezicale si uterine.

GLANDELE MAMARE

Sunt n mod normal organe pereche, prezentnd la exterior areola mamara n

centrul acesteia gasindu-se mamelonul.
Greutatea lor variaza n functie de starea functionala: la nastere au 5 grame, la
adulte 200 grame, iar la femei care alapteaza, aproximativ 500 grame. Greutatea ca si
forma celor doi sni sunt inegale.

APARATUL GENITAL FEMININ

CAPITOLUL II
NAsTEREA NATURAL LA TERMEN

2.1 NAsTEREA NATURAL LA TERMEN

Nasterea normala sau eutocica reprezinta expulzia fatului pe cai naturale n
prezentatie craniana, longitudinala si pelvina a unui fat care a ajuns la termen.

DIAGNOSTICUL CLINIC POZITIV se bazeaza pe elemente

furnizate de prezenta uterului gravid si a fatului n cavitatea uterina, fiind n marea
majoritate a cazurilor diagnostic de certitudine.
Interogatoriul precizeaza o amenoree de peste 28 de saptamni, marirea
progresiva de volum a abdomenului, prezenta miscarilor fetale.
La inspectia snilor se constata: pigmentarea areolei primare, schita de areola
secundara, tuberculii Montgomery, retea venoasa Haller evidenta. Se va aprecia
conformatia mamelonului n vederea procesului de lactatie.
Inspectia la nivelul abdomenului, va evidentia marirea sa de volum n totalitate,
linia mediana pigmentata, prezenta vergeturilor pe flancuri si pe coapse, deplisarea
cicatricei omblilicale, si miscarile active ale fatului.
Organele genitale externe prezinta o pigmentare accentuata a tegumentelor,
culoarea violacee a mucoasei vulvovaginale.
La nivelul membrelor inferioare putem constata la inspectie prezenta edemelor
sau a varicelor.
Palparea snilor va aprecia consistenta glandulara a acestora, iar la exprimarea
mamelonului aparitia colostrului.
Palparea abdomenului, la aceasta vrsta de sarcina este de o deosebita importanta,
deoarece evdentiaza caracterele uterului gravid si ale fatului n interiorul sau. Se va
efectua o palpare superficiala care va constata o formatiune ovoidala, contractila,
pastoasa, cu axul mare longitudinal de cele mai multe ori. Vom aprecia cu ajutorul
panglicii metrice dimensiunile uterului gravid (la termen naltimea fundului uterin este de
35-36 cm).
Palparea profunda se ncepe n regiunea hipogastrica si are drept scop
evidentierea polilor fetali. n 96 % din cazuri n hipogastru se percepe o formatiune dura,
rotunda, regulata, mobile polul cefalic al fatului. La fundul uterin se constata o
formatiune mai neregulata, de consistenta inegala polul pelvin. ntr-unul din flancuri se
va palpa un plan dur, convex care leaga cei doi poli spatele fetal. n flancul opus se
gasesc partile mici fetale.
Acultatia se percepe cu ajutorul stetoscopului obstetrical. Focarul de intensitate
maxima a BCF-urilor are un sediu fix, la jumatatea distantei dintre spina iliaca anteroposterioara si ombilic, de aceeiasi parte cu spatele fetal.

La examenul vaginal digital combinat cu palparea abdominala se va constata colul

de consistenta moale n totalitate, iar prin fundurile de sac vaginale laterale se pune n
evidenta prezentatia. nu se pune problema unui diagnostic diferential.
n situati exceptionale se poate face un diagnostic diferential cu un fibrom uterin
gigant sau un chist ovarian voluminos.

METODE PARACLINICE DE DIAGNOCTIC POZITIV sunt utilizate

relativ rar: fonocardiografia (nregistreaza frecventa si ritmul cordului fetal),
ultrasonografia si examenul radiologic (permis numai dupa 36 saptamni, din cauza
riscului de iradiere).
n ultimul trimestru de sarcina se fac mai multe investigatii: VDRL, examenul
sumar de urina, examenul secretiei vaginale, testul HIV, ecografie abdominala.

2.2 MECANISMUL NAsTERII

Nasterea se desfasoara de-a lungul unor fenomene succesive numite ,,perioade
sau ,,fazele nasterii. Travaliul normal pentru primipare este de 8-10 ore, iar la multipare
este de 6-8 ore.
Travaliul propriu-zis este precedat de un pretravaliu ce prezinta urmatoarele
simptome:
contractii uterine dureroase, neregulate, mai ales noaptea;
scade presiunea n etajul abdominal superior si creste n pelvis;
eliminarea, uneori, a dopului gelatinos patat de snge;
colul moale se scurteaza si devine permeabil la deget;
Travaliul propriu-zis ncepe odata cu aparitia contractiilor uterine dureroase, ce
modifica colul. Semnele clinice ce anunta nceputul nasterii sunt:
contractiile uterine sistematizate, cu caracter progresiv si cu modificari ale
colului uterin;
eliminarea dopului gelatinos;
bombarea membranelor ce solicita orificiu uterin;
Travaliul cuprinde patru perioade:
1.perioda nti sau de dilatatie cervicala.

dureaza 8-10 ore la primipara si 6-8 ore la secundipara.

Aceasta perioada nu trebuie sa depaseasca 11-12 ore;

contractiile uterine dureroase, initial la 10-15 minute cresc

progresiv n frecventa, durata si intensitate producnd
neliniste, agitatie, fiind greu de suportat pentru gravida
nevrotica sau fricoasa. n urma contractiilor uterine
dureroase, colul se nmoaie, se scurteaza, apoi se sterge, iar
doplu gelatinos cu striuri sangvine se elimina.

peretii colului sunt nglobati n segmentul inferior, formnd

canalul segmento-cervical, ce se destinde pasiv

n urma contractiilor uterine dureroase, cu canalul vaginal,

formnd canalul de nastere .

marginile orificiului uterin se subtiaza, se ntind, iar dilatatia

orificiului creste pna la 10 cm formnd dilatatia completa.
punga apelor bombeaza si membranele se rup la o dilatatie
de 6-7 cm.

membranele se pot rupe spontan sau artificial. Spontan se

pot rupe prematur, nainte ca gravida sa intre n travaliu la o
dilatatie a orificiului uterin de 6 cm ; artificial, membranele
se rup de catre medic la o dilatatie de peste 6 cm; dupa 6 ore
de membrane rupte infectia amniotica este probabila, iar dupa
24 de ore este sigura. Dupa ruperea spontana a membranelor,
prezentatia fatului coboara, lund contact cu canalul
segmentocervical, pe care l destinde, iar ca reflex se produce
descarcarea unei noi cantitati de oxitocina.

2. perioada a doua sau de expulzie a fatului:

dureaza 30-45 minute la primipare si 15-20 minute la

multipara.

ncepe odata cu dilatatia completa, cnd prezentatia este

coborta pe planseul pelviperineal, cu sau fara ruptura
membranelor ; contractiile uterine, la 2-3 minute, durnd 40-50
secunde, devin mai puternice si cu eficienta mai mare. dupa un
timp ele se nsotesc si de contractii reflexe ale muschiilor
abdominali si diafragmei, aparnd astfel contractiile uterine
expulzive.

de

fatul este mpins, prin canalul de nastere, caudal pna la

ntroitul vulvar.

presiunea exercitata pe planseul pelviperineal induce reflexul

screamat, ducnd la expulzia fatului n afara canalului de nastere.

3.perioada a treia sau de delivrenta a placentei si anexelor fetale dureaza 30 minute n

medie.
4.perioada a patra sau postpartum imediat cuprinde primele 24 de ore dupa nastere si
delivreta, cnd se consolideaza hemostaza. Supravegherea lauzei este obligatorie.
Travaliul se incheie odata cu expulzia placentei si consolidarea hemostazei.
Filiera pelvigenitala, ce trebuie strabatuta de produsul de conceptie, prezinta:
strmtoarea superioara (sau intrarea n pelvisul mic), excavatia (sau conductul),
strmtoarea inferioara (sau iesire din pelvis). Pentru a trece prin aceasta filiera osoasa,
prezentatia executa trei timpi principali sau timpii nasterii: angajarea, coborrea si
dirijarea prezentatiei; fatul executa si unele miscari suplimentare de orientare, flexie,
rotatie interna si externa si nclinare laterala. Miscarile craniului si ale trunchiului sunt
asociate, trunchiul repetnd miscarile craniului.Cea mai frecventa prezentatie este cea
longitudinala craniana (96%).

CONDUITA N CURSUL TRAVALIULUI NORMAL

PERIOADA DE DILATAIE
n sala de nastere se urmareste evolutia travaliului dupa:
situatia dilatatiei colului uterin;
evolutia prezentatiei
aspectul lichidului amniotic;
dinamica uterina;
bataile cordului fetal;
Totul se consemneaza n foaia speciala de evolutie a travaliului (partograma).

PERIOADA DE EXPULZIE
ncepe cnd prezentatia apare la vulva. La aparitia primelor contractii expulzive,
parturienta se transporta la sala de expulzie, asezndu-se pe masa ginecologica.

n expulzie se urmaresc: dinamica uterina, progresiunea dilatatiei, starea

fatului (BCF-urile).

se face toaleta vulvoperineala si se pregateste cmpul operator, printr-o

dezinfectie larga suprapubiana, vulvoperineala, si a fetei posterointerioare
a coapselor, prin badijonare cu alcool iodat, septozol.

se izoleaza zona vulvo-perineala, cu cmpuri si ciorapi sterili. Se

dezinfecteaza minile si medicul se imbraca steril cu halat, masca si
manusi.

se explica gravidei modul de coordonare a efortului expulziv, folosirea

presei abdominale, relaxarea ntre contractii. La aparitia contractiei uterine,
parturienta va inspira profund de 2-3 ori, urmand un efort expulziv de 15-30
secunde. Va repeta aceasta de 2-3 ori n cursul fiecarei contractii. n pauzele
dintre contractii i se va administra oxigen. Expulzia va fi moderata, pentru a
se cruta integritatea tesuturilor moi. Craniul apare lent la orificiul vulvar,
degajandu-se usor, dupa prealabila infiltrare cu novocaina 1% (60-80 ml) a
perineului. Daca este indicata epiziotomia, se decoroneaza craniul de
perineu.

La aparitia fetei, aspiram sau stergem secretiile bucofaringiene, pentru a preveni

aspiratia lor. Ne asiguram daca nu exista o circulara de cordon pericervical, iar daca
exista se sectioneaza rapid ntre doua pense, sau daca este larga, se da peste cap. Palmele
se fixeaza pe temporoparietalele craniului fetal si se face rotatia externa a craniului catre
partea n care a fost occipitul. Tragem n jos, degajnd umarul anterior apoi n sus si
nainte, degajnd umarul posterior.
Dupa extragerea umerilor, trunchiul si membrele se degajeaza usor. Se aseaza
fatul pe masa pregatita special n imediata apropiere; se acorda primele ingrijiri fatului,
dezobstrund cu o sonda Nelaton caile respiratorii superioare. Se pune si se ligatureaza
cordonul ombilical, cu un fir de nylon sau de matase, care trebuie sa fie mai groasa pentru
a nu taia cordonul ombilical, se leaga la 1,5 cm de insertia pe peretele abdominal. Se face
un nod dublu sau mai bine un nod cu o ansa deasupra, facnd un fel de capison. Suprafata
sectionata a cordonului se sterge si se tamponeaza cu o solutie antiseptica (alcool iodat,
septozol), apoi se observa daca mai sngereaza. Cordonul mai gros se leaga mai sus,
astfel ca, n caz de sectionare, sa putem face a doua ligatura. Se panseaza cu o compresa
sterila suprafata de sectiune a cordonului ombilical, iar deasupra punem un pansament
steril uscat peste care tragem o fasa. Controlam daca nou-nascutul nu prezinta
malformatii. Se precizeaza starea nou-nascutului prin indicile APGAR. Se face profilaxia
oftalmiei gonococice, iar la fetite si a vulvitei, cu 2-3 picaturi de nitrat de argint solutie
1%. Se cntareste nou-nascutul se arata mamei, dupa care se trimite n sectia de pediatrie.

CONDUITA N DELIVRENA PLACENTEI (PERIOADA A III A)

Dupa nasterea fatului, cordonul ombilical sectionat, prins n pensa Kocher

se pune pe un cmp steril pe abdomenul mamei.
Se asteapta dezlipirea placentei 15-20 minute.
Expulzia placentei poate fi normala (fiziologica) sau anormala (patologica), cnd
apar complicatii. Expulzia normala a placentei se face n trei timpi: dezlipirea placentei,
alunecarea placentei, expulzia placentei din vagin.
Expulzia placentei din vagin poate fi:

spontana cu decolarea si expulzia spontana a placentei si a anexelor sale,

n afara cailor genitale (membranele se pot rupe prin greutatea placentei
putnd fi retinute n uter).

naturala cu decolare si expulzie spontana pna n regiunea

cervicovaginala, de unde nu se dezlipeste, apare hemoragia impunndu-se o
interventie activa de decolare si extractie manuala a placentei;

naturala dirijata prin administrare de ocitocice care decoleaza rapid placenta;

Daca nu apare sngerarea, expulzia placentei poate fi asteptata 45 minute - 1ora.

Placenta eliminata se examineaza cu atentie. Ne intereseaza forma, culoarea, integritatea
lobilor si a membranelor, prezenta infarctelor, locul de insertie a cordonului ombilical.

TEHNICA DIRIJRII MEDICAMENTOASE A EXPULZIEI

PLACENTEI
Se injecteaza intravenos o substanta ocitocica uteroton (Oxistin, Syntocinon,
Ergomet, Ocitocin), n momentul degajarii capului la multipare sau a numarului
anterior la primipare, sau dupa degajarea capului n prezentatie pelviana. Este
obligatorie la marile multipare cu uter hipoton.
Placenta dezlipita, datorita contractiilor uterine coboara n segmentul
inferior. Se verifica dezlipirea placentei apasnd podul palmei deasupra simfizei. Cnd
cordonul ombilical nu se ridica odata cu uterul, placenta este dezlipita. Se tractioneaza
usor pe capatul prins n pensa, aducndu-se placenta la vulva. Se trage n sus si se elimina
la exterior. Placenta se primeste ntre palme si printr-o miscare de rasucire extragem si
membranele n totalitate.
Daca gravida pierde snge sau dezlipirea nu se face dupa 40-50 minute, se
face extractie manuala de placenta.

CONDUITA N PERIOADA DE CONSOLIDARE A HEMOSTAZEI

(PERIOADA A IVA)
Se urmareste integritatea colului, vaginului, perineului. Se observa daca s-a
contractat uterul. Se face toaleta externa a lauzei. Se pune pansament vulvar steril si se
tine lauza n sala 2-4 ore, fiind atent supravegheat. Cnd cauza pierderilor de snge este
atonia uterina se administreaza ocitocice.Daca hemoragia nu nceteaza ne gndim la
eventuale resturi n uter sau solutii de continuitate nesaturate

2.3 LUZIA FIZIOLOGIC IMEDIAT POSTPARTUM

Lauzia este perioada ce urmeaza dupa nastere, caracterizata prin revenirea
organismului matern la echilibrul din stare de negraviditate.
Lauzia fiziologica imediata postpartum urmeaza imediat dupa expulzia placentei
din cavitatea uterina si dureaza 2-4 ore.
Fenomenele care au loc n aceasta perioada sunt:
contractiile uterine;
retractia uterina;
hemostaza vaselor deschise de la nivelul zonei de insertie a placentei;
Aceste fenomene determina modificarea formei si consistentei uterului, care
devine globulos si dur, formnd globul de siguranta Pinard.
Conduita: n primele 2-4 ore ale lehuziei imediate, femeia ramne la sala de
nastere, supraveghindu-se clinic starea generala, tensiunea arteriala, pulsul, curba
termica. Prin inspectia si palparea uterului se apreciaza forma si consistenta sa. Prin
inspectia organelor genitale externe si a pansamentului steril vulvar, se observa cantitatea
de snge eliminata la nivelul cailor genitale. Sngerarea fiziologica n aceasta perioada
este de 250-300ml. Este necesar sa se supravegheze lauza foarte atent n acest interval de
timp, pentru a putea interveni imediat n cazul aparitiei unei complicatii hemoragice.

CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE
3.1. GENERAL:

preia pacienta nou internata, verifica identitatea, toaleta

personala, tinuta de spital si o repartizeaza n salon, dupa
informarea prealabila asupra structurii sectiei si drepturile ce i
revin ca pacienta

perzinta medicului pacienta pentru examinare si da informatii

asupra starii si simptomelor manifestate de aceasta, rezultatul
monitorizarii, tratamentul si ingrijirile acordate conform
indicatiilor din foaia de observatie

identifica problemele de ingrijire a pacientei, monitorizeaza

functiile vitale, stabileste prioritatiile pentru planul de ingrijire,
evalueaza rezultatele otinute pe care le inregistreza in dosarul de
ingrijiri

pregateste pacienta pentru tehnicii specifice, pentru investigatii

speciale sau chirurgicale

administreza medicatia prescrisa de medic, recolteaza produse

biologice pentru examen de laborator

pregateste materialul si instrumentarul n vederea sterilizarii

pregateste echipamentul, instrumentarul si materialele sterile

necesare interventiei

efectueaza in scris si verbal preluarea-predarea fiecarei paciente

si a activitatii desfasurate n timpul serviciului, n cadrul
raportului de tura

respecta reglementarile privind prevenirea, controlul si

combaterea infectiilor nosocomiale, a conditiilor igienicosanitare, a circuitelor sanitare

organizeaza si desfasoara programe de educatie pentru sanatate

participa si/sau initiaza activitatii de cercetare n domeniul

medical si al ngrijirilor pentru sanatate

3.2. SPECIFIC:

N TRAVALIU:
sta lnga gravida asigurndu-i confortul psihoafectiv, oferindu-i
siguranta;

urmareste TA, T, CUD, BCF-urile si n general evolutia

travaliului;

 executa examenul general sumar si obstetrical n lipsa medicului

(exceptnd tuseul vaginal );
urmareste cu precizie dinamica uterina, notnd ritmul, durata si
intensitate CUD.
ntre contractii asculta BCF-urile;
semnaleaza imediat medicului anomaliile de dinamica uterina sau
modificarile BCF-urilor;

N PERIOADA DE EXPULZIE:

cnd partea prezentatiei ncepe sa ntinda perineul, asez gravida

pe masa ginecologica;

pregateste cmpul operator dupa ce face o dezinfectie larga

suprapubiana, vulvoperineala si a fetelor posterointerne ale
coapsei, cu solutie de alcool iodat;

aseaza cmpurile sterile, izolnd regiunea vulvoperineala;

explica gravidei modul de executiei a efortului sustinut;
ajuta pe medic la nasterea pe care o asista;

daca i se va incredinta sa asiste o nastere, va respecta ntocmai

regulile de asepsie, astfel: isi spala minile cu trei perii sterile, cu
apa sterila si sapun timp de cinci minute pentru fiecare perie;
prima perie folosind-o pna la doua laturi de degete de plica
cotului, a doua perie pna la jumatatea antebratului, iar cu a treia
perie va spala numai mna. Va avea grija ca sa nu atinga obiectele
din jur (nesterile), si ca apa de pe mini sa se scurga spre cot si nu
invers.

dupa aceasta minile se freaca cu o solutie diluata de alcool iodat,

septozol si alcool de 70 grade.
mbraca bluza si masca sterila;

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE N DELIVRENA

PLACENTEI

n momentul cnd asteapta dezlipirea placentei, supravegheaza

atent parturienta urmarind starea generala, cantitatea de snge
pierdut (maxim 300 ml), fiind pregatita pentru o extractie manuala
a placentei;

verifica daca uterul este bine contractat;

verifica daca sa dezlipit placenta, prin apasare cu mna deasupra
simfizei pubiene (manevra KUSTNER);

extractia placentei se face numai dupa ce avem certitudinea

decolarii placentei (prin tractiune usoara);

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE N CONSOLIDAREA

HEMOSTAZEI
urmareste integritatea colului, vaginului, perineului;
se face toaleta externa a lauzei;
pune pansament vulvar steril si tine lauza 2-4 ore n sala;

administreaza ocitocice daca gravida are atonie uterina si

prezinta hemoragie;

in cazul unei hemoragii prezente, se anunta medicul imediat;

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN LEHUZIA

IMEDIAT
supravegheaza functiile vitale: TA, P, curba termica;

palpeaza si inspecteaza uterul pentru a aprecia forma si

consistenta sa;

inspecteaza pansamentul vulvar observnd astfel cantitatea de

snge eliminata la nivelul cailor genitale;

spune pacientei ca nu are voie sa doarma n aceste ore (2-4 ore)

deoarece este pericol de hemoragie prin vasodilatatie.

3.3 NEVOILE FUNDAMENTALE ALE FIINEI UMANE

DUP VIRGINIA HENDERSON

1.

Nevoia de a respira si de a avea o buna circulatie.

2.

Nevoia de a se alimenta si hidrata.

3.

Nevoia de a elimina.

4.

Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura

5.

Nevoia de a se odihni si dormi.

6.

Nevoia de a se dezbraca si imbraca.

7.

Nevoia de a avea o temperatura corporala n limite normale.

8.

Nevoia de a fi curat si de a-si proteja tegumentele.

9.

Nevoia de a evita pericolele.

10.

Nevoia de a comunica

11.

Nevoia de a se realiza.

12.

Nevoia de a actiona dupa credintele si valorile sale.

13.

Nevoia de a se recreea.

14.

Nevoia de a nvata.

CAPITOLUL IV
4.1 CAZUL NR. I
PLAN DE INGRIJIRE
CULEGEREA DATELOR
NUME sI PRENUME: Florian Ana-Maria
DATA NAsTERII: 18.VI.1986
DOMICILIU: Dofteana; judetul: Bacau
NATIONALITATEA: romna
OCUPATIA: casnica
STAREA CIVILA: casatorita
RELIGIA: ortodoxa
GRUPA SANGVIN:01; RH:+
GRUPA SANGVIN A SOULUI:AII, RH:+
ALERGII: nu prezinta alergii la nici un medicament

DIAGNOSTIC LA INTERNARE: I G I P, SARCIN 40 SPTMNI, FT VIU,

MEMBRANE INTACTE, PREZENTAIE CRANIAN, CONTRACII UTERINE
DUREROASE DE INTENSITATE MODERAT
DATA INTERNRII: 12.II.2008
DATA LUARII N EVIDEN: 12.II.2008
STABILIREA LEGTURII CU PARTURIENTA: parturienta este o fire comunicativa
si a raspuns la toate ntrebarile pe care i le-am adresat.Datele au fost culese prin discutia
cu parturienta n sala de travaliu, din foaia de observatii si de la echipa medicala.
ASPECTUL TEGUMENTELOR: tegumente normal colorate (roz), integre. La
inspectia snilor se constat pigmentarea areolei mamare, la nivelul abdomenului se
constata marirea sa n volum, linia mediana pigmentata, miscari active ale fatului,
prezenta vergeturilor pe coapse si pe flancuri.
POSTURA: pacienta sta n decubit lateral n pat, schimbndu-si des pozitia din cauza
contractiilor uterine dureroase de intensitate moderata
INALIMEA: 1,63cm.
GREUTATEA: 68 kg.
COMPORTAMENT IGIENIC: pacienta are o igiena corespunzatoare, este ingrijita,
ordonata.
VIAA DE FAMILIE: parturienta locuieste la tara impreuna cu sotul si parintii acestuia
intr-o casa cu trei camere. Are 10 clase si pna a ramas nsarcinata a lucrat la un magazin
ca vnzatoare.
ANTECEDENTE PERSONALE:
FIZIOLOGICE: menarha la 13 ani, cicluri de tip regulat la 28-30 zile,flux
moderat,
N=0,
A=0
PATOLOGICE: neaga boli contagioase si interventii chirurgicale.
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:
Sotul sanatos, grupa sangvina AII, RH: +;

Mama sanatoasa;
Tatal sanatos
ISTORICUL BOLII: pacienta s-a internat n data de 12.II.2008 cu diagnosticul: IG I P,
Sarcina 40 saptamni, fat viu, membrane intacte, prezentatie craniana, contractii uterine
dureroase. A fost luata n evidenta la medicul de familie din trimestrul al-II-lea de sarcina.
A fost la control periodic la medicul de familie.
UM: 5.V.2007
PMF: nu precizeaza
DPN:9.II.2008
CA: 106 cm.
IFU: 33 cm.
TA: 100/50 mmHg.
BCF=140b/minut pe linia spinoombilicala stnga
Diametele bazinului :
Anteroposterior= 20 cm
Bispinos = 24 cm.
Bicrest = 28 cm.
Bitrohanterian = 32 cm.

ANALIZA DATELOR PE PERIOADA DE TRAVALIU

12.II.2008 ORA 7:10 9:10
NEVOI PERTURBATE

PROBLEME

MANIFESTRI

1.NEVOIA DE A AVEA

-pozitie impusa

O POSTUR

de contractiile

dureroase la 10

uterine dureroase

care dureaza 30

-pericol de epuizare

-anxietate;

2.NEVOIA DE A EVITA

-contractii uterine

PERICOLELE

fizica

-stare de agitatie;
-neliniste;
-neodihnirea ntre
contractii;
oboseala; durere

3.NEVOIA DE A AVEA

-polipnee

O BUN CIRCULAIE

-crestera nr de
respiratii pe minut
(R=26r/min)

4.NEVOIA DE A NVAA

-cunostinte

-cerere de

insuficiente;

informatii;

-frica pentru

-stare de neliniste,

momentul nasterii;

-agitatie;

DIAGNOSTIC DE NURSING PE PERIOADA DE TRAVALIU:

ORA 7:10 9:10
P = pozitie impusa de contractiile uterine dureroase
E = datorata sarcinii la termen
S = manifestata prin durere n regiunea lombara si n partea inferioara a
abdomenului;
P = epuizare fizica
E = din cauza anxietatii, stare de agitatie, nerelaxarea ntre contractiile
uterine dureroase de intensitate moderata pe fond de sarcina la termen
S = manifestata prin oboseala, stare de neliniste, necunoastere;
P = polipnee prin cresterea numarului de respiratii pe minut

E = cauzata de contractiile uterine dureroase pe fond de sarcina la termen

S = manifestata prin inspiruri si expiruri scurte, rapide si superficiale;

FUNCIILE VITALE sI VEGETATIVE

PE PERIOADA DE TRAVALIU
ORA 7:10 9:10
Pacienta: Florian Ana-Maria, 22 ani
Diagnostic: Sarcina 40 saptamni, fat viu, membrane intacte, prezentatie
craniana, contractii uterine dureroase de intensitate moderata

DATA
12.II.2008
ORA 7:10

12.II.2008
ORA 8:00
12.II.2008
ORA 8: 30
12.II.2008
ORA 9:10

VALORILE PARTURIENTEI
TA = 100/50 mmHg
P = 82 b/min.
T = 36,90C
I = 1,63 cm.
G = 68 kg
R = 26 r/min.
CA=106 cm.
Bd = 20 cm.
Bs = 24 cm.
Bc = 28 cm.
Bt = 32 cm.
BCF = 140 b/min pe linia spinoombilicala
stanga
Col incomplet sters pentru doua degete;
Ruperea spontana a membranelor;
CUD-rare la 10 min. care dureaza 30 sec.
CUD la 5 min. care dureaza 20 sec.
BCF = 140 b/min.
Dilatatie = 4-5 cm.
Dilatatie = 6-7 cm.
CUD = la 2 min. care dureaza 40 sec.
BCF = 140 b/min.
CUD cu caracter expulziv
BCF = 140 b/min.

INVESTIGAIILE PARTURIENTEI

Pacienta: Florian Ana-Maria, 22 ani

Diagnostic: Sarcina 40 saptamni, fat viu, membrane intacte, prezentatie
craniana, contractii uterine dureroase de intensitate moderata

DATA

Hematii

12.II.2008

VALORI
NORMALE

ANALIZE

VALORILE
PARTURIENTEI

4,2-4,8milioane/mm3

3,970milioane/mm3

Hemoglobina

13g/1oo ml.

12,2 g/1oo ml.

Hematocrit

41+ /-5 %

37%

Rh

pozitiv

Grupa sangvina

01

VDRL

negativ

MEDICAIA
DATA
12.II.2008
N SALA DE
TRAVALIU
12.II.2008
N SALA DE
NAsTERE

DENUMIREA
MEDICAMENTULUI

CALEA DE
ADMINISTRARE

DOZA

GLUCOZ 5% 500 ml
OXITOCIN

500 ml.
II FIOLE

IV.
IV.( n perfuzie 20 pic/min.)

XILIN 1 %

I FIOL

local n perineu

EVOLUIA TRAVALIULUI N SALA DE NAsTERE

Pacienta: Florian Ana-Maria, 22 ani;
Diagnostic: I G I P, Sarcina saptamna 40, fat viu, membrane intacte prezentatie
craniana, contractii uterine dureroase de intensitate moderata

DATA, ORA, INTRRII N SALA: 12.II.2008 ORA 7:10

ORA 7:10:
col incomplet sters pentru doua degete;

 ruperea spontana a membranelor;

contractii uterine dureroase rare la 10 min. care
dureaza 30 sec.
BCF = 140 b/ min.

ORA 8:00

contractii uterine dureroase la 5 min. care

dureaza 20 sec.

dilatatie 4-5 cm.

BCF = 140 b/min.

ORA 8:30 TV:

dilatatie 6-7 cm.

membrane rupte;

contractii uterine dureroase la 2 min. care

dureaza 40 sec.

ORA 9:10
contractii uterine dureroase cu caracter expulziv
BCF = 140 b/min.
dilatatie completa (10cm)
ORA 9:45 - EXPULZIA FTULUI
FELUL EI: naste spontan n occipito-pubian un
fat viu de sex masculin avnd o greutate de 4000
grame si scorul Apgar = 9
delivrenta naturala;
perineotomie;
ORA 9:55 - EXPULZIA PLACENTEI : naturala

 Greutatea si particularitati = 660 grame, integra

DURATA EXPULZIEI FTULUI: 30 minute
DURATA EXPULZIEI PLACENTEI 10 minute
CARACTERISTICILE TRAVALIULUI: normal;
NAsTERE: spontana
MEMBRANE: ruperea spontana a membranelor;
STAREA PRILOR MOI: perineotomie;
STARE GENERAL POSTPARTUM: buna
P = 80 b/min.
TA = 95/60 mmHg.
FTUL:Sex = M, G = 4000 grame, IA = 9