Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sarcoame odontogene
Fibrosarcom ameloblastic
Fibrodentinom amelobastic
Fibrodontosarcom
1.Carcinoame odontogene
1.1 Ameloblastom metastazant (ameloblastom malign)
Reprezinta un aspect evolutiv al unui ameloblastom belign in 1% din cazuri.
Tipic, ameloblastomul apare in mandibula unui adult tanar. Radiologic, este
identic cu ameloblastomul benign, dupa interval de circa 10 ani se dezvolta noduli
metastazici in plamani, ganglioni limfatici cervical sau oase extragnatice.
1.2
Carcinom ameloblastic tip primar
Este tumora care demonstreaza vagi aspecte ameloblastomatoase, identificate in
arii extinse de carcinom epitemoid scoamocelular. Se dezvolta la adultul tanar 3033 de ani, 2/3 se dezvolta mandibular si 1/3 in maxilar .
Radiografic radiopacitate cu margini neregulate, cu subtierea sau performarea
corticalei si cu infiltrarea tesuturilor adiacente.
CT: dispozitie multiloculara in mandibula, unica in maxilar, cu prize de contrast,
evidentiaza metastazele la distanta. Prognosticul rezervat, datorita metastazarilor
ce apar rapid.
Osteosarcomul maxilarelor
Este constituit din tesut osos sau osteoid patologic, iar debutul poate fi
central sau periferic.
Forma centrala, la inceput se constata o opacitate cu densitate neomogena, cu
limite neregulate, care modifica trabeculatia osoasa normala. Se pot constata si
calcificari punctiforme sau striate. In aceasta etapa, diagnosticul este dificil, iar
biopsia nu este intotdeauna concludenta. In evolutie, opacitatea creste, osul se
deformeaza si tumora se exteriorizeaza in partile moi, dupa ce a distrus corticala
osoasa.
Forma periferica debuteaza cu opacitate de forma neregulata, maxilara,
marginala. Urmeaza distrugerea corticalei, lasand cate un pinten la extremitatile
zonei de osteoliza. In partile moi, apar spicuri radiari caracterisitici care sunt bine
vizibili in incidente axiale.
Fibrosarcom
forma pura, fara componenta osoasa sau cartilagionasa realizeaza o imagine
osteolitica. Initial se observa focare lacunare multiple, care ulterior vor conflua
prin distrugerea peretilor ososi despartitori. Se formeaza lacune cu dimensiuni
mari si conturi neregulat. Tumora distruge corticala osoasa si se exteriorizeaza.
Uneori, poate fi o singura lacuna, fals chistica, cu pereti neregulati caracter de
malignitate. Evolutia este lenta, recidivele sunt frecvente.
Angiosarcom
Tumora maligna rara a endoteliului vascular ce apare la nivelul peilii frecvent sau
in locatie visceral, afecteaza rar cavitatea bucala, sinusul maxilar sau faringele. In
aria maxilo-faciala pot reprezenta fie tumori primare, fie metastatice. Clinic, apare
ca noduli rosii, proeminenti in cavitatea bucala, care ulcereaza uteriori, cu aparitia
durerii si a sangerarii spontane. Radiologic, leziune voluminoasa, moderat
osteolitica, cu extensie in orbita sau intracranian.
Rabdomiosarcomul
Tumora agresiva din tesuturile moi consta din celulele mezenchimului primitiv, cu
tendinta spre miogeneza.
Radiologic, leziune voluminoasa, intens extensiva, osteolitica, cu extensie la
nivel maxilo-facial in fosele nazale, sinus, fosa infratemporala, in orbita si in
structurile vecinie intracraniene, meninge, spatiu epidural dar si subdural, care
greveaza asupra ratei de supravietuire, cu deces in 8 luni.
Este un endoteliom, dar mai este considerat ca fiind o forma de reticulo sarcom.
Are aspect inflamator local, simuland osteomelita. Se intalneste mai frecvent la
copii, la nivelul mandibulei, localizarea maxilara este apreciata metastatica.
Tumora determina zone osteolitice, cu diferite localizari concomitente, conturul
este neregulat, imprecise, la nivelul maxilarelor, rareori s-au constatat si cazuri cu
imagini radio-opace lamelare, periostale, insotite de spicuri ososi, aspect situat
intr-o zona de rarefractie osoasa. Tumora are prognostic rezervat chiar dupa
radioterapie.
Triunghi Codman
Neoplasmele hematogene
Boli mieloproliferative leucemii
Sunt caracterizate prin proliferarea anormala a celulelor albe, de obicei pot fi
acute si cronice. Modificarile maxilo-faciale apar datorita depozitarilor leucemice,
complicand sau semnaland evolutia bolii.
Radiografic, apar modificari de tip osteolitic cu distructia crestei alveolare,
disparitia laminei dura, cariera dintilor, demineralizarea maxilarelor.
Limfonul malign cuprinde un grup heterogen dezvoltat prin proliferarea
neoplazica a sistemului limfatic.
Mielomul (plasmocitomul)
Afectiune de sistem intalnita la nivelul maxilarelor in special la mandibula.
Mielomul are ca substrat focare hemato-poetice, existente la varsta adulta (tesut
reticulo-endoteliar cu potential hemato-poetic). Aceste focare se traduc radiologic,
prin zone osteolitice rotunde, stantate, fara condensare marginala. Modificarile
radiologice se depisteaza de obicei la nivelul craniului, bazinului, coastelor, etc,
cand localizarile sunt multiple (boala Kahler) diagnosticul diferential se face in
primul rand cu metastazele osteolitice. Localizarea unica, plasmocitom solitar este
dificil de diagnosticat in aceasta situatie probele biologice (hiperglobumulinemie,
albumozuriei, Bence Jones) si mai ales punctia sternala si examenul histologic
stabilesc diagnosticul.