Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Auditul statutar;
Auditul in sectorul public
Contabilitatea;
Auditul fuziunilor si achizitiilor,
Auditul elementelor nemonetare;
Lichidari;
Insolvabilitate;
Expertiza juridica;
Consultanta ,etc.
Dintre toate activitatile componente ale profesiei contabile numai auditul statutar este in mod
obligatoriu organizat si exercitat ca activitate externa oricarei entitati supuse unui astfel de
control.
Alte servicii furnizate exclusiv de profesionistii contabili sau partajate cu alte profesii sunt:
- Resurse umane si administrative:intocmirea statelor de plata,proceduri de control
intern,etc.;
- Misiuni de consultanta si consiliere contabila si fiscala;
- Servicii financiare:evaluarea afacerilor,analiza investitiilor,brokerajul,etc.;
- Servicii juridice:intocmirea documentelor juridice pentru persoane fizice,consiliere
privind Legea companiilor,etc.
3. Cum se clasific profesionitii contabili?
Profesionistii contabili se impart in functie de statutul juridic:
Statutul- Auditorul intern face parte din structurile intreprinderii, auditorul statutar este
un prestator de servicii independent juridic de intreprindere
Beneficiarii auditului: Auditrul intern lucreaza in folosul responsabililor intreprinderii
(manageri, directia generala), iar auditorul statutar face certificarea situatiilor financiare
in folosul tuturor utilizatorilor .
Obiectivele auditului: Obiectivul aud.intern este sa aprecieze bunul control asupra activ.
interprinderii sis a recomande masuri pentru imbunatatire, obiectivul aud. statutar il
constituie certificarea regularitatii, sinceritatii si imaginii fidele a conturilor , situatiei
financiare si rezultatelor intreprinderii.
Domeniul de aplicare al auditului: Auditul statutar cuprinde toate functiile
intreprinderii , dar in legatura numai cu obiectivul sau de certificare, iar auditul intern
cuprinde nu numai toate functiile intreprinderii, ci si toate dimensiunile acestor functii.
Prevenirea fraudei: Auditul statutar se preocupa de orice frauda care are sau se
presupune ca are o influenta asupra situatiilor financiare, auditul intern nu are drept scop
descoperirea fraudelor, are o mai mare posibilitate de prevenire a fraudelor avand o arie
de lucru mult mai larga .
Independenta: Independenta auditorului statutar este cea a titularului unei profesii
liberale, este juridica si statutara, este una absoluta; independenta auditorului intern este
una restrictive- este independent fata de structurile auditate dar nu si de conducerea
entitatii.
Periodicitatea auditurior: Auditorii statutari actioneaza in perioada propice elaborarii
situatiilor financiare:trimestru, semestru,an, si au de regula aceiasi interlocutori, iar
auditorii interni sunt prezenti permanent in intreprindere si schimba frecvent intelocutorii.
Din punct de vedere al prezentei in intreprindere Auditul statutar este periodic iar auditul
intern este permanent, iar din punct de vedere relational auditul intern este periodic, iar
auditul statutar este permanent.
Metoda: Auditorii statutari isi efectueaza lucrarile dupa metode verificate, pe baza de
comparatii, analize, inventare iar metoda auditorilor interni este specifica si originala,
adaptata la cultura intreprinderii.
si de abordare a unor aspecte aferente pietei serviciilor . Efectul unei reglemenari bine elaborate
va consta in furnizarea asigurarii potrivit careia natura si calitatea serviciilor contabile raspund
atat nevoilor beneficiarilor , cat si nevoilor economiei in general.
10. Aria de acoperire a reglementrii profesiei.
- cerintele de acces si certificarea sau autorizarea
- cerintele referitoare la educatia continua
- monitorizarea comportamentului profesionistilor contabili
- standardele profesionale si etice pe care profesionistii contabili trebuie sa le respecte
-sistemele si procedurile disciplinare in cazul in care profesionistii contabili nu indeplinesc
cerintele de mai sus.
11. Care sunt condiiile de calitate a reglementrii profesiei contabile?
Profesia contabila trebuie sa fie proportionala;profesionistul contabil trebuie sa fie transparent,sa
nu fie impotriva competitiei, nediscriminatoare, precisa, segmentata in functia de tinta sa ,
supusa unei examinari periodice,implementata consecvent si just.Reglementarea este importanta,
dar nu este suficienta si nici nu poate fi pe deplin eficienta dacat daca este insotit de un
comportament etic al profesionistului contabil,care ,in final reprezinta garantia bunelor servicii si
a calitatii acestora.
Conditiile de calitate ale reglementarii : satisfacerea interesului public prin comportament etic
adaptat cerintelor organismului profesional; daca raspunde cerintelor pietei careia se adreseaza ;
asigura o comunicare informationala utila cu guvernul
12. Modaliti de implementare a reglementrii profesiei.
Sunt trei modalitati de implementare a reglementarii:
1- reglementarea externa:profesia este reglementata de guvern,fie prin intermediul unei agentii
guvernamentale,fie prin prin intermediul unei agentii independente,careia guvernul i-a delegat
sarcini de reglementare;
2.-autoreglementarea, specifica economiilor liberale:organismul professional este recunoscut de
govern,care ii deleaga responsabilitatea de a reglementa profesia;
3.-coreglementarea:reprezinta o combinare intre autoreglementare si reglementarea externa.
Autoreglementarea si reglementarea externa trebuie sa se comporte in asa fel incat sa fie
complementare si sa nu concureze.
Pentru CECCAR functioneaza cel mai bine modalitatea nr. 3-coreglementarea
Modalitati de combinare a autoreglementarii cu reglemenatrea externa:
5
experinta istorica;
In practica, chiar si in cazul reglementarilor externe, guvernul ineractioneaza explicit sau implicit
cu organismul profesional.
Tendintele echilibrului intre autoreglementare si reglementarea externa difera de la o tara la alta:
in statele cu organisme profesionale puternice de autoreglementare creste preocuparea pentru un
rol sporit al reglementarii externe; in statele in tranzitie, tendinta este de solidificare prealabila a
organismelor profesionale si a rolului acestora de autoreglementare.
Organismele profesionale si guvernele au interese si obiective comune: profesionisti contabili sa
serveasca interesul public prin utlizarea de standarde de inalta calitate in serviciile prestate.
Organismele profesionale trebuie sa fie in dialog constant cu guvernele in vederea aflarii
echilibrului intre autoreglementarea si supravegherea publica prin prisma cerintelor pietei
serviciilor contabile.
Abilitatea cea mai importanta a profesiei contabile este aceea de a pune pe primul loc interesul
public, lucru care va face ca profesia sa castige respectul comunitatilor si al organelor de
reglementare din tara si la nivel global
13. Reglementarea profesiei contabile la nivel european.
Dupa reglementarea generala -profesia contab.este reglementata de Directiva 89/48/CEE
inlocuita prin Directiva 2005/36CEE cu privire la recunoasterea calificarilor
profesionale.Profesionistul contabil este definit ca fiin specialistul care a absolvit intr-un stat
6
membru cel mai inalt nivel de pregatire si formare cerut in acea tara pt.activitatea de profesionist
contabil si care are acces fara restrictii la toate serviciile si activitatiile component ale profesiei
contabile,inclisiv,odata autorizat,la activitatea de audit statutar.Acesti profesionist contabili au
studii universitare,un stagiu practice de cel putin trei ani si au sustinut si promovat un test de
aptitudini, iar calitatea profesionala obtinuta are diferite denumiri,dar au continut echivalent,cele
mai intalnite fiind cea de expert contabilDupa reglementarea speciala,data fiind importanta
activitatii de audit statutar ca ultima activitate care filtreaza fluxurile catre consumatorii
informatiilor continute in situatiile financiare ale unei entitati.,exigentele suplimentare in ceea ce
priveste aceasta activitate,ca si conditiile de autorizare a persoanelor fizice si juridice care doresc
sa presteze servicii de audit statutar sunt reglementata distinct prin Directiva
84/253/CEE,cunoscuta sub denumirea de a 8-a Directiva,inlocuita prin Directiva
2006/43/cf,cunoscuta sub denumirea de noua Directiva a 8-a.Principalele prevederi ale celei de-a
8-a Directiva se refera la:
-conditiile de autorizare a unei profesionist contabil de a efectua audit statutar;
-conditiile special privind independent auditorului,calitatea prestatiilor de audit statutar si
standardele aplicabile;
-crearea unui sistem de supraveghere publica asupra activitatii de audit statutar si a uditorilor
statutari.
Categoriile de entitati supuse auditului statutar sunt prevazute prin Directiva a 4-a si Directiva a
8-a,precum si prin reglementarea nationale.
dl) Reglementarea general
Profesia contabil este reglementat de Directiva 89/48/CEE nlocuit prin Directiva 2005/36/CEE
cu privire la recunoaterea calificrilor profesionale.
Profesionistul contabil este definit ca fiind specialistul care a absolvit ntr-un stat membru cel mai
nalt nivel de pregtire i formare cerut n acea ar pentru activitatea de profesionist contabil i care
are acces fr restricii la toate serviciile i activitile componente ale profesiei contabile, inclusiv,
odat autorizat, la activitatea de audit statutar.
Aceti profesioniti contabili au studii universitare, un stagiu practic de cel puin trei ani i au
susinut i promovat un test de aptitudini, iar calitatea profesional obinut are diferite denumiri,
dar cu coninut echivalent, cele mai des ntlnite fiind cea de expert contabil" (ntlnit frecvent n
rile latino-continentale), chartered accountant" (n general n zona anglo-saxon), contabil
public autorizat" (CPA) n Statele Unite etc.
d2) Reglementarea special
Dat fiind importana activitii de audit statutar ca ultim activitate care filtreaz fluxurile ctre
consumatorii (utilizatorii) informaiilor coninute n situaiile financiare ale unei entiti,
exigenele suplimentare n ceea ce privete aceast activitate, ca i condiiile de autorizare a
persoanelor fizice i juridice care doresc s presteze servicii de audit statutar sunt reglementate
distinct prin Directiva 84/253/CEE, cunoscut sub denumirea de-a 8-a Directiv, nlocuit prin
Directiva 2006/43/CF, cunoscut sub denumirea de noua Directiv a 8-a.
Principalele prevederi ale celei de-a 8-a Directive se refer la:
condiiile de autorizare i de retragere a autorizrii unui profesionist contabil de a efectua
audit statutar. Pentru ca o persoan fizic s fie autorizat s efectueze audit statutar,
condiiile sunt:
Auditul statutar ncheie fluxul informaiilor desprinse din situaiile financiare nainte ca acestea s
ajung la utilizatorii (consumatorii) finali; de aici, rolul deosebit al activitii de audit statutar auditorul statutar plasndu-se ca ultim aprtor al interesului public; de aici, necesitatea unei
evidene distincte a profesionitilor contabili autorizai s efectueze audit statutar; de aici, msurile
de ordin etic deosebit de stricte mai ales n ce privete independena acestor categorii de
profesioniti contabili.
Categoriile de entiti supuse auditului statutar sunt prevzute prin Directiva a 4-a i Directiva a 8-a,
precum i prin reglementrile naionale - Legea companiilor, de regul, iar reglementarea auditului
statutar este prevzut prin Directiva a 8-a la nivel european i prin lege special la nivelul
fiecrei ri.
Din raiuni de costuri, dar i legat de numrul i categoriile de utilizatori ai situaiilor financiare,
nu orice entitate poate fi obligat s fie supus auditului statutar; este cazul mai ales al microntreprinderilor i al ntreprinderilor mici i mijlocii.
Pe de alt parte, activitile acestor categorii de ntreprinderi trebuie eliberate de lucrri care
presupun o birocraie excesiv. n acest sens, la nivel european exist chiar i proiecte de
simplificare a activitilor acestor categorii de ntreprinderi. In aceste condiii, gsirea unor metode
alternative de control cu o anvergur mult mai redus dect cea a auditului statutar este ncurajat.
8
Este cazul micului audit" care exist n unele ri cu denumiri diferite ca, de exemplu, cenzorat"
n Romnia, comitete sindacale" n Italia etc, promotoarea sistemelor de control alternativ la audit
fiind profesia britanic. n orice caz, sistemele alternative de control nu pot fi aplicate atunci cnd
exist o gam larg de utilizatori ai situaiilor financiare sau cnd ntreprinderea coteaz pe piee
externe sau face parte din grupuri cu filiale n jurisdicii diferite.
(f) Respectul standardelor si normelor profesionale
Profesionistul contabil trebuie sa respecte standardele profesionale de educatie si de calitate ca o
garantie ca actioneza in scopul protejarii interesului public.
Este de datoria organismelor profesionale sa elaboreze standarde profesionale pentru fiecare din
activitatile componente ale profesiei contabile, care consituite criterii de calitate in aprecierea
misiunilor realizate de profesionistii contabili.
n plus, ei trebuie sa se conformeze normelor profesionale si tehnice emise de: IFAC, IASB,
C.E.C.C.A.R., CAFR si legislaTia relevanta.
g) Independenta - Se considera ca independenta profesionistului contabil trebuie sa si gseasc
manifestarea deplina n exercitarea profesiei si n protejarea ei, cu respectarea integrala a
dispozitiilor legale si regulilor stabilite de Corp.
Principiul presupune satisfacerea concomitenta a celor 2 componente fundamentale ale
conceptului si anume :
membrii si trebuie s fie autorizai s desfoare, la cel mai nalt nivel posibil,
activitile tradiionale efectuate de profesionitii contabili;
s aib capacitatea de administrare i resursele necesare pentru ndeplinirea misiunii i
obiectivelor sale.
In urma recunoaterii de ctre IFAC, organizaia regional i IFAC i asum anumite angajamente
i responsabiliti reciproce. Organizaiei regionale i se va cere:
s continue s susin activ IFAC i s asigure diseminarea pe scar larg a
reglementrilor tehnice;
s asiste IFAC n relaiile i comunicarea cu organismele membre (de exemplu, colectarea
datoriilor), dup cum se cere, i n legtur cu poteniale organisme membre din regiuni;
s furnizeze periodic Secretariatului IFAC rapoarte de activitate;
aa cum se cere, s permit preedintelui IFAC sau reprezentantului su s participe la
ntlnirile Consiliului (sau la structura de conducere echivalent);
s furnizeze informaii i s participe la activitile tehnice ale LFAC (comitete, grupuri de
lucru etc.) n acele situaii
n care o reprezentare regional sau un punct de vedere ar fi potrivite;
dup cum se cere, i n msura n care este posibil, s furnizeze asisten organizaiilor
regionale n desfurarea misiunii lor i n diseminarea reglementrilor tehnice ale IFAC;
dup cum se cere, s furnizeze vorbitori sau ali reprezentani la conferine regionale i seminarii
pentru a promova coeziunea dintre IFAC i organizaia regional;
Gruparea regional reprezint asocierea mai multor organisme profesionale din rile aceleiai
regiuni, care ns nu ndeplinete toate criteriile menionate pentru o organizaie regional.
Pentru a fi recunoscut de IFAC gruparea regional trebuie s demonstreze c:
-
protectia legala;
natura sarciniilor;
care va fi interactiunea dintre profesie si guvern;
standardele de contabilitate si audit;
necesitatea in cadrul profesiei a unor programe de formare continua;
cererea viitoare estimata de profesionisti contabili in toate sectoarele din tara;
extinderea si calitatea sistenului educational pentru pregatirea profesionistilor
contabili;
activitatile si programele specifice care for vi derulate de organismul profesional
decontabilitate si cele care vor fi asumate de organisme guvernamentale sau alte
organizatii;
- resursele care vor fi disponibile pentru finantarea organismului profesional
decontabilitate;
- numarul de contabili din tara care tin de un organism profesional de contabilitatedin
afara tarii.
Deciziile iniiale cu privire la structur vor implica cel puin urmtoarele aspecte:
- Categorii i cerine pentru a fi membru (ex. cu drepturi depline, asociat, stagiar,etc.
- Prevederea de meninere a drepturilor dobndite pentru calitatea de membru;
- Componena, autoritatea i responsabilitatea organismului suprem de conducere i a
altuicomitet executiv sau grup mputernicit s acioneze n numele Consiliului;
- Autoritatea i responsabilitatea directorului executiv;
- Autoritatea i responsabilitatea Comitetelor Permanente;
- Desemnarea ca membru.
Dupa ce s-a ajuns la un consens cu privire la activitatile organizatiei propuse si asupra aspectelor
structurale mentionate mai sus, poate incepe activitatea de elaborare a documentelor oficiale de
organizare(statutul, actul constitutiv si regulamentele).
23. Colaborarea organismului profesional cu Guvernul.
Realizarea cresterii economice si protejarea interesului public sunt obiective comune ale
administratiilor si organismelor profesionale de contabilitate.O conducere eficienta cu
administratia si alte parti interesate poate duce la dezvoltarea unui organism profesional care
respecta necesitatile administratiei, ale profesiei si ale interesului public.Un organism profesional
de contabilitate trebuie sa iaba un plan oficial care:- sa promoveze cunostintele, abilitatile si
competenta membrilor; - sa faca declaratii publice cu privire la politica publica, cu implicatiile
contabile, de audit sau fiscale; - sa faca dovada unor procese transparente pt acordarea calitatii de
membru, calificari si regulamente
O colaborare eficient cu administraia i alte pri interesate poate duce la dezvoltarea
unuiorganism profesional care respect necesitile administraiei, ale profesiei i ale interesului
publicn general.Organismele profesionale au responsabilitatea de a ramane implicate in zone
care afecteazaprofesia.Organismul profesional trebuie sa adica o contributie la efortul altor parti
in elaborareastandardelor si legislatiei care vor avea impact asupra profesieiPentru ca profesia sa
16
17
- s fac revendicri exagerate pentru serviciile pe care le ofer, calificrile pe care le posed i
experiena pe care o dein;
- s ofere referine compromitoare sau comparaii lipsite de fundament privind munca
desfurat de alii.
Strategia initiala de marketing a unui organism profesional nou trebuie sa se concentreze pe
identificarea publicului-tinta cheie, atragerea studentilor si asigurarea furnizarii eficiente de
servicii.
Componentele cheie ale mediului de marketing sunt:
-macromediul- factori sociali, legali economici, politici si tehnologici;
-micromediul- studenti si membri, parti interesate(lideri industriali,angajatori,organe de
reglementare,institutii de invatamant, furnizori (de pregatire) si concurenti;
-mediul intern- oameni, finante, resurse si infrastructura.
Promovare: Revistele si buletinele informative; Internetul; Website. O campanie planificata si
coordonata de relatii publice este foarte importanta in informarea cu privire la organismul
profesional.Legaturile cu presa nationala si de afaceri si alte grupuri media trebuie sa fie stabilite
inca din faza de inceput. O campanie de promovare eficienta va include o combinatie a
urmatoarelor activitati:
-saloane, congrese, seminarii si mese rotunde;
-prezentari;
-intalniri biunivoce;
-publicitate;
-crearea de relatii cu angajatorii potentialelor membri sau studenti.
27. Despre Standardele Internaionale de Educaie.
Stabilesc elementele eseniale pe care trebuie s le conin programele de educaie i dezvoltare
astfel nct acestea s fie recunoscute, acceptate i aplicate pe scar larg.
Organismele profesionale membre IFAC determin cerine detailate ale educaiei de precalificare
de postcalificare i de dezvoltare care s aib elemente eseniale prevzute n SIE.
IFAC emite trei tipuri de documente:
-
Organismele membre nu trebuie sa aplice standard mai putin stringente decat cele stipulate in
codul etic IFACsi trebuie sa aplice standardele de etica emise de IFAC
22
Acolo unde responsabilitatea elaborarii codului national de etica revine tertilor, organismele
membre trebuie sa urmaresca convergenta codului etic national cu codul IFAC, si sa-i
convinga pe cei responsabili cu elaborarea codului national sa incorporeze codul IFAC.
n Romania Codul ETIC ifac a fost adoptat drept Cod etic naional din 2002
30. Despre Standardele Internaionale de Contabilitate.
IFAC prin Consiliul pentru Standarde Internaionale de Contabilitate pentru Sectorul Public
IPSASB emite Standarde pentru Standarde Internaionale de Contabilitate pentru Sectorul Public
IPSAS
Consiliul pentru Standarde Internaionale de Contabilitate IASB emite Standarde Internaionale
de raportare financiar IFRS.
Obligaiile ncorporarea cerinelor IPSAS n cerinele naionale de contabilitate asisten la
implementarea IPSAS pentru sector public, - ncorporarea cerinelor IFRS n standardele
naionale de contabilitate, - asisten la implementarea IFRS sau a standardelor naionale
31. Standarde Internaionale de Audit
Consiliul pentru Standarde Internaionale de Audit i Asigurri IAASB emite standarde.
Standardele Internaionale de Audit ISA, + Standardele Internaionale pentru Midsiunilede
ExaminareISRE Standardele Internaionale pentru Serviciile Conexe ISRSIAASB emite
Declaraii aferente de practic, norme metodologice, ndrumriObigaiile ncorporarea
standardelor internaionale i a celorlalte documente emise deIAASB n standardele naionale
asisten la implementarea standardelor internaionalei a standardelor naionale impelmentarea
unui process care s furnizeze mebrilor latimp traducerea corect i complet a standardelor
internaionale i a celorlaltedocumente emise de IAASB.
32. Aspecte conceptuale privind etica.
Etica isi are originea in cuvantul ethos din limba greaca: aceasta poate insemna
atat caracterul unui individ, cat si cultura unei comunitati.
Etica se ocupa cu studiul teoretic al valorilor si conditiilor umane din
p e r s p e c t i v e principiilor morale si a rolului acestora in viata sociala.
Etica, in sens restrans, reprezinta totalitatea normelor de conduita morala, iar in
sens si mai restrans reprezinta un ansamblu de principii si reguli ale membrilor unei
profesii liberale.
33. Necesitatea unui cod etic al profesiei contabile
23
27
cu
integritate,
s-i
exercite
obiectivitatea
scepticismul
profesional.
-Independena n aparen (de fapt). Evitarea faptelor i a situaiilor care sunt att de importante
nct o ter parte informat i rezonabil, care cunoate toate informaiile relevante, inclusiv
msurile de protecie aplicate, ar concluziona n mod rezonabil c integritatea, obiectivitatea sau
scepticismul profesional al firmei sau al unui membru al echipei de certificare au fost
compromise.
42. Amenintari la adresa independentei
Conformitatea cu principiile fundamentale poate fi afectata intr-o gama larga de cazuri.Multe
amenintari se impart in urmatoarele categorii: - de interes propriu, de
autoexaminare(autocontrol), de favorizare, de familiaritate si de intimidare.
a, Exemple de circumstante care pot genera amenintari de interes propriu pentruun contabil profesionist
independent includ, dar nu sunt limitate la:
- un interes financiar in firma
-client sau detinerea unui interes impreuna cu un client
- dependenta neadecvata fata de onorariile totale primite de la un client al certificarii
- intretinerea unei relatii de afaceri stranse cu un client
- preocuparea cu privire la posibilitatea pierderii unui client
- potentiala angajare la un client
- onorarii neprevazute legate de angajamente de certificar
- un imprumut catre sau de la un client sau de la oricare dintre directorii sau functionarii acestuia.
b, Exemple de circumstante care pot genera amenintari de autoexaminare(autocontrol) includ, dar nu
sunt limitate la :
- descoperirea unei erori semnificative in timpul unei reevaluari a muncii profesionistului
contabil independent
- raportarea asupra operarii sistemelor financiare dupa ce tot acea persoana a fost implicata in
elaborarea sau implementarea lor
- pregatirea datelor originale utilizate pentru realizarea unor inregistrari care fac obiectul unei
misiuni de certificare
29
- un membru al echipei de certificare care ocupa, sau a ocupat recent, functia de director sau
functionar al clientului de certificare
- un membru al achipei de certificare care este, sau a fost recent angajat al clientului de
certificare intr-o pozitie in care exercita influenta directa si semnificativa asupra subiectului in
cauza.
- prestarea unor servicii pentru un client al certificarii care afecteaza direct subiectul in cauza.
c, Exemple de circumstante care pot genera o amenintare de favorizare includ, dar nu sunt limitate :
- promovarea actiunilor intr-o entitate cotata atunci cand acea entitate este un client de audit al
situatiilor financiare.
apararea unui client al certificarii in cazul unor litigii sau in rezolvarea disputelor cu terte parti.
d, Exemple de circumstante care pot genera o amenintare de familiaritate includ,dar nu sunt limitate la
situatiile cand :
- un membru al echipei de certificare are o ruda de gradul I sau un afin care ocupa functia de
director sau functionar al clientului de certificare
- un membru al echipei de certificare are o ruda de gradul I sau un afin care, ca angajat al
clientului, este in pozitia de exercita o influenta directa si semnificativa asupra subiectului
misiunii de certificare
- un fost partener al firmei ocupa functia de director sau functionar al clientului sau este angajat
intr-o pozitie in care exercita o influenta directa si semnificativa asupra subiectului misiunii de
certificare
- acceptarea unor cadouri sau a ospitalitatii din partea clientului, cu exceptia cazului in care
valoarea acestora este nesemnificativa.
- asocierea de lunga durata a unui membru important al echipei de certificare cu clientul
certificarii.
e, Exemple de circumstante care pot genera amenintarea de intimidare includ, dar nu sunt limitate la :
- amenintarea inlocuirii sau a concedierii facuta de clientul certificarii
- amenintarea cu litigiul
- exercitarea unei presiuni in vederea reducerii inadecvate a calitatii de munca executate pentru a
reduce onorariile.Un profesionist contabil independent va observa, de asemenea, ca situatiile
specifice dau nastere unor amenintari specifice la conformitatea cu unul sau mai multe principii
fundamentale.Astfel de amenintari specifice, evident nu pot fi clasificate. Fie in
30
relatii profesionale sau de afaceri, un profesionist contabil independent ar trebui sa fie tot timpul
atent la stfel de cazuri si amenintari.
43. Masuri de protectie impotriva amenintarilor la adresa independentei.
Masurile de protectie care ar putea elimina sau reduce amenintarile la un nivel acceptabil se
impart in doua mari categorii :
- masuri de protectie generate de profesie, legislatie sau reglementari si masuri de protectie in
mediul de lucru.
Atunci cnd un profesionist contabil consider c msurile de protecie corespunztoare nu sunt
disponibile sau nu pot fi aplicate pentru eliminarea ameninrilor sau pentru reducerea lor pn la
un nivel acceptabil, profesionistul contabil trebuie s elimine situaia sau relaia care genereaz
ameninrile, sau s refuze sau s rezilieze misiunea de audit.
Un profesionist contabil trebuie s foloseasc judecata profesional la aplicarea acestui cadru
general conceptual.
Multe circumstane sau combinri de circumstane diferite pot fi relevante la evaluarea
ameninrilor la adresa independenei. Este imposibil s se defineasc fiecare situaie care
genereaz ameninri la adresa independenei i s se specifice aciunea adecvat. Prin urmare,
prezentul Cod stabilete un cadru general conceptual care impune firmelor i membrilor
echipelor de audit s identifice, s evalueze i s abordeze ameninrile la adresa independenei.
Abordarea cadrului general conceptual ajut profesionitii contabili n practic s se conformeze
dispoziiilor etice din prezentul Cod.
44. Obligatiile organismelor profesionale in legatura cu Codul etic.
Profesionistii contabili in general si cei in practica publica in special, oricare ar fi activitatea
profesionala pe care o efectueaza vand in realitate reputatie fara educatie si etica nu exista.
Organismele profesionale membre IFAC au obligatia sa prevada institutele si regulamentele lor
reguli cu privire la investigatia si disciplina in caz de conduita gresita, inclusiv pentru abaterile
de la standardele profesionale.Conduita gresita include :- activitatile cu caracter penal, actiunile
sau inactiunile care pot periclita profesia contabila, abaterile de la standardele profesionale,
abaterile de la cerintele etice, neglijenta profesionala grava, un numar de cazuri de neglijenta mai
putin importante care, cumulate, pot indica nepotrivirea de a exercita drepturile de practica si
activitatea necorespunzatoare. Organismele profesionale membre IFAC trebuie sa elaboreze un
regim eficient de investigare si disciplinar care sa permit aca cei care judeca sa impuna o serie de
penalizari cum ar fi sanctiunile ca : mustrarea, pierderea sau restrictionarea drepturilor de
practica, amenda, pierderea titlului profesional sau retragerea autorizarii, excluderea din
organismul profesional.Organismele profesionale trebuie sa informeze fiecare membru in parte
in legatura cu toate prevederile Codului etic, standardelor profesionale, regulilor si
reglementarilor, si cu consecintele neconformarii. Organismele profesionale trebuie sa asigure
resursele financiare necesare care sa permita efectuarea la timp a actiunilor de investigare si
31
o alta legislatie care recunoaste organismul profesional ca entitate legala care reprezinta profesia
si care ii poate conferi putere legala pentru reglementarea membrilor, un statut si regulamente
proprii, cerinte de admitere si un registru al membrilor, reguli de conduita profesionala si etica
in afara cadrului legal. Aceste reguli trebuie sa se bazeze pe Codul etic al IFAC ; standarde
contabile si de audit, sisteme disciplinare pentru membrii care nu respecta regulile de conduita
ale organismului,cerinte de autorizare pentru auditori si alte functii. Statutul organismului
profesional de contabilitate este documentul oficial care stabileste numele si scopul, cerintele de
administrare a organizatiei. Acesta contine, de asemenea, si cerintele de membru,drepturile si
puterile membrilor, sistemul disciplinar si cerintele cu privire la suspendarea,demiterea si
reprimirea membrilor. De multe ori, organismele profesionale aleg sastabileasca si un set de
regulamente care determina diversele cerinte de politica la nivel inalt care nu sunt neaparat
acoperite de statut. In functie de structura administrativa a organismului, regulamentele pot fi
modificate si actualizate mai frecvent decat statutul.
48.Care este structura de conducere la infiintarea unui organism profesional din domeniul
contabilitatii ?
Organul principal de conducere al organismului profesional de contabilitate este Consiliul.
Competenta Consiliului este in general aleasa de membri, de obicei pe un termen specificat, care
poate fi reinnoit o data sau mai multe ori.
Consiliul
raspunde in fata membrilor. Membrii vor fi invitati sa participe la Adunarea generala anuala si
vor avea de asemenea dreptul sa solicite o Adunare generala speciala,daca este necesar.Consiliul
este in mod normal condus de un presedinte care este ales de ceilalti membri ai Consiliului sau
de masa de membri.
Presedintele
este liderul organismului profesional de contabilitate ales de Consiliu sau de membri, in general
pe termen limitat. Rolul presedintelui implica reprezentarea,conducerea, comunicarea si
promovarea organismului professional de contabilitate. In calitate de reprezentant principal al
organismului, presedintele pastreaza legatura cu guvernul, organele de reglementare, specialistii
in educatie si alte organisme si agentii la nivel national, regional si international. Presedintele
colaboreaza stans cu directorul executiv si cu personalul organismului profesional de
contabilitate.
Comitetele
Permanente sunt structuri ale Consiliului care genereaza o judecata logica de grup, asigura
continuitatea gandirii si ajuta la consolidarea cunostintelor si experiente imembrilor. Comitetele
33
sunt relevante pentru munca membrului individual, care pot fi estimate si verificate. Multe
organisme de contabilitate solicita membrilor sa faca un anumit numar de ore de pregatire pe an,
in timp ce altele abordeaza dezvoltarea profesionala continua in baza competentei Organismele
profesionale de contabilitate trebuie, de asemenea, sa stabileasca un proces prin care sa
determine daca membrii se ocupa de dezvoltarea profesionalacontinua.
60.Continutul programelor de educatie ale organismelor profesionale.
Programul de educatie trebuie sa dezvolte cunostintele si abilitatile profesionale.In ceea ce
priveste baza de cunostinte necesare programul va contine contina urmatoarele domenii
:Contabilitate, finante si cunostinte aferente:
-Contabilitate si audit financiar;
-Contabilitate si control de gestiune;
- I m p o z i t a r e ;
Drept
commercial;
-Audit
si asigurare;
de afaceri;
i n
a f a c e r i ;
financiare;
-Metode
cantitative;
-Comportamentul organizational;
-Management si decizii strategice;
- M a r k e t i n g ;
-Afaceri internationale si globalizare;
Cunostinte si competente IT (tehnologia informatiei):
39
personle;
66. Care sunt imperativele fundamentale pentru realizarea obiectivului profesiei contabile?
Pentru realizarea obiectivului profesiei contabile, adic satisfacerea exigenelor publicului, se impun
patru imperative fundamentale:
42
Profesia de expert contabil i de contabil autorizat se exercit de ctre persoanele care au aceast
calitate, n condiiile prevzute de Ordonana Guvernului nr.65/1994 i Ordonana Guvernului
nr.89/1998 cu respectarea principiului independenei profesiei.
SURSA: O.G. nr.65/1994; O.G. nr.89/1998 pentru modificarea i completarea O.G. nr.65/1994
privind orgnizarea activitii de expertiz contabil i a contabililor autorizai, aprobat prin
Legea nr.186, din 2 decembrie 1999, privind aprobarea O.G. nr.89/1998.
70. n ce const diferena dintre expertul contabil i economistul salariat, dintre contabilul
autorizat i contabilul salariat?
Expertul contabil este persoana care a dobndit aceast calitate, n condiiile O.G. nr. 65/1994,
avnd competena profesional de a verifica i de a aprecia modul de organizare i de conducere
a activitii economico-financiare i de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societilor
comerciale i de a verifica legalitatea bilanului contabil i a contului de profit i pierdere.
Prin urmare, ne gsim n faa unei arii de competene mult mai largi fa de cea a unui economist
salariat; economistul este subordonat unui ef ierarhic i execut atribuiile specifice fiei
postului su. De asemeni, economistul este specializat n multe domenii: turism, servicii,
marketing, management, planificare, salarizare, financiar-contabil.
Expertul contabil este un economist, absolvent al specializrii financiar-contabile, independent
fa de societatea comercial. El nu primete, pentru lucrrile executate, un salariu, ci un
ONORARIU prevzut prin contractul ncheiat cu referire la misiunea sa.
Contabilul autorizat este persoana care a dobndit aceast calitate n condiiile O.G. nr. 65/1994
i are capacitatea de a ine contabilitatea i de a pregti lucrrile n vederea ntocmirii situaiilor
financiare. Contabilul autorizat, ca i expertul contabil, este un profesionist independent,
nesalarizat de o entitate economic. Contabilul salarizat este subordonat efului ierarhic i
execut sarcinile ce i revin din fia individual. Rareori, n cazul unei ntreprinderi mari,
mijlocii, execut toate lucrrile contabile. De regul, este specializat pe un sector al contabilitii.
Ca i economistul salariat, contabilul salariat rspunde fa de calitatea lucrrilor executate,
putnd fi stimulat ori penalizat de eful ierarhic sau la propunerea acestuia.
Expertul contabil, contabilul autorizat, chiar dac sunt independeni, rspund civil i penal fa
de ntreprindere. De asemeni, ei pot pierde ntreprinderea de client i, prin aceasta, sursa de venit.
In schimb, economistul i contabilul, salariai, pierd cu greu postul sau n urma unor proceduri
anevoioase.
Concluzii:
- Este n discuie starea de salariat al unei firme i al unui cabinet de experi contabili sau de
contabili autorizai.
- Trebuie fcut distincia ntre auditorii interni i cei externi, prin prisma independenei.
- Economistul, contabilul profesionist salariat sunt angajai n industrie, comer, sectorul public,
nvmnt .a.
- Contabilul profesionist independent este acela care efectueaz, unui client, n mod curent,
lucrri de audit sau eviden contabil, fiscalitate i alte servicii profesionale similare.
44
CONTABIL AUTORIZAT
45
PROBE
SCRISE
ORALE
COMENTARII
46
contabil - judiciare;
expertize de gestiune.
fiscalitate imobiliara;
49
i. Activitatea de cenzor.
77. Care sunt lucrrile care pot fi executate de contabilii autorizai?
Lucrri ce pot fi executate de contabilul-autorizat:
Cu studii superioare
Cu studii medii
a. ine
contabilitatea
operaiunilor a.
ine
contabilitatea
operaiunilor
economico-financiare prevzute n economico-financiare prevzute n contract.
contract
b. ntocmete bilanul contabil
c. verific i certific bilanul contabil
b. ntocmete bilanul contabil
d. ndeplinete obligaiile prevzute de
lege pentru cenzorii numii la
societile comerciale.
soti-sotii ale administratorului, ori in situatia in care exista elemente care atesta starea de conflict
de interese sau de incompatibilitate.
cel putin 51% din numarul membrilor Consiliului de Administratie sunt experti
contabili sau contabili autorizati, membri ai Corpului.
52
Organe de decizie:
o
Conferinta Nationala
Consiliul Superior
Biroul Permanent
Presedintele Corpului
Organele de executie:
o
53
La nivel de filiala:
-
Organe de decizie
o
Adunarea generala
Consiliul filialei
Biroul Permanent
Presedintele filialei
Organe de executie:
o
Directorul executiv
standardele privind evaluarea societilor comerciale, precum i a unor active sau bunuri ale
acestora.
e) Sprijin formarea i perfecionarea profesional a experilor
contabili i a contabililor autorizai, prin programe anuale de pregtire continu, organizate n
diverse forme,astfel nct la acestea s aib acces toi membri activi.
f) Apr prestigiul i independena profesional a membrilor si
n raporturile cu autoritile publice, organisme specializate, precum i cu alte persoane juridice
i fizice din ar i strintate.
g) Colaboreaz cu asociaiile profesionale de profil din ar i din
strintate.
h) Editeaz publicaii de specialitate.
i) Alte atribuii stabilite prin lege sau regulament.
SURSA: OG 65/1995 modificat.
83. Ce atribuii are Conferina Naional Ordinar?
Atributiile Conferintei Nationale ordinare
a. aproba ROF, aproba Codul privind conduita etica si profesionala a EC si CA si
completarile ulterioare avizate de MF si MJ.
b. Stabileste directiile de baza si masurile necesare pentru asigurarea bunei exercitari a
profesiei de EC si CA.
c. Examineaza si aproba, prin vot deschis raportul de activitate prezentat de CS pentru
exercitiul (expirat) incheiat si raportul cenzorilor asupra gestiunii financiare a CS.
d. Aproba prin vot deschis bilantul contabil, executia bugetului de venituri si cheltuieli
pentru exercitiul incheiat, precum si BVC al exercitiului viitor, prezentate CS.
e. Aproba, prin vot deschis, organigrama CS, sistemul de salarizare pentru anul urmator,
precum si principiile si criteriile de organizare si salarizare ale aparatului propriu si ale
aparatelor Consiliului filialelor.
f. Aproba, prin vot deschis, sistemul de acordare si cuantumul cheltuielilor de deplasare si
reprezentare in Consiliile Corpului pe anul urmator, la propunerea presedintelui
Consiliului Superior.
g. Alege si revoca C.S., referitor la rezultatele alegerilor privind reinoirea mandatelor
membrilor Consiliului Corpului, inclusiv revocarea celor alesi.
h. Aproba, prin vot deschis, nivelul indemnizatiilor pentru organele alese ale Corpului,
nivelul cotizatiilor de membru si al taxelor pentru examinare. Aproba, prin vot deschis,
nivelul indemnizatiilor pentru organele alese si al taxelor de inscriere in evidenta
Corpului.
i. Aproba, planurile anuale de activitate ale CS si ale Consiliilor filialelor.
j. Hotaraste, supra propunerilor de sanctionare disciplinara a membrilor Consiliului si al
Consiliilor filialelor formulate de Comisia superioara de disciplina.
55
58
59
Abaterea
(invinuirea)
a. Neplata cotizatiei si a celorlalte
obligatii la termenele prevazute de
Regulament in cursul unui an
calendaristic.
b. Condamnarea
definitiva
pentru
savarsirea unei fapte penale care,
potrivit legii, interzice dreptul de
gestiune si de administrare a
societatii.
c. Incalcarea cu intentie, prin actiune sau
omisiune, a normelor de lucru privind
exercitarea profesiei, elaborate de
Corp, daca fapta a avut ca urmare
producerea unui prejudiciu moral sau
amterial.
d. Practicarea profesiei fara viza anuala,
pentru exercitrea profesiei legal
acordata.
Sanctiunea
60
5 membrii titulari
5 supleani
Preedinte
2 membri EC alei de CN dintre membrii CECCAR
2 membri desemnai de MF. La fel supleanii. Mandat 4 ani.
62
profesionitii contabili sunt deseori confruntai cu situaii care i expun la riscuri (presiuni)
susceptibile de a pune n discuie obiectivitatea lor.
Este imposibil de a defini i de a reglementa toate situaiile generatoare de presiuni;
asemnarea, verosimilitatea prevaleaz atunci cnd se definesc criteriile care permit
identificarea realiilor susceptibile de a pune n discuie obiectivitatea profesionistului
contabil.
Trebuie evitate toate relaiile i situaiile ce implic prejudeci, influene din partea terilor
care pun n discuie obiectivitatea,
Profesionitii contabili trebuie s se asigure c personalul nsrcinat cu prestarea serviciilor
profesionale respect principiile de obiectivitate;
64
Profesionitii contabili nu trebuie nici s accepte, nici s ofere cadouri sau alte avantaje care
pot fi considerate, n mod rezonabil, c pot influena semnificativ i negativ raionamentul,
judecata lor profesional sau a colaboratorilor lor.
66
Independena este o situaie a unei persoane care judec lucrurile i acioneaz neinfluenat de
alii. Independena presupune satisfacerea concomitenta a celor doua componente fundamentale
ale conceptului:
independena de spirit (de drept) o stare de spirit, de judecat profesional care nu este
afectat de influene exterioare pe deo parte;
independena n aparen (de fapt) o stare care se manifest n aciune care permite
beneficiarilor de lucrri s nu pun la ndoial obiectivitatea profesionistului contabil, pe de alt
parte.
Din practic, rezult c, majoritatea circumstanelor care afecteaz independena se datoreaz
relaiilor de afaceri ifinanciare, cu angajaii clientului aflai n poziia de a exercita influen
direct asupra profesionistului contabil.
Regula de baz n cazul n care circumstanele la adresa independenei sunt semnificative nainte
de acceptarea misiunii, se procedeaz astfel:
se ntreprind diligenele necesare pentru eliminarea acelor circumstane sau, dac nu este
posibil,
se refuz acceptarea sau continuarea misiunii ( abinere ).
104. Care sunt ameninrile la adresa independenei?
Amenintarile la adresa independentei sunt:
Interesul propriu.
Autoexaminare (autocontrol).
Favorizare.
Familiaritate.
Intimidare.
Interesul propriu
Interesul financiar n firma clientului sau deinerea unui interes mpreun cu un client
- deinerea de aciuni ntr-o proporie semnificativ la firma clientului;
- primirea un titlu de motenire de pri sociale ale unei firme care a fuzionat cu clientul n cauz.
dependen fa de onorariile primite de la un client apare atunci cand un procent semnificativ
din cifra de afaceri a cabinetului provine de la un singur client.
intreinerea unei relaii de afaceri strnse cu un client profesionistul contabil este intr-o
asociaie n participaie cu clientul.
Interesul de a nu pierde un client - pierderea clientului respectiv ar nsemna intrarea n faliment
a cabinetului.
Onorariile neprevzute - acceptarea pe parcursul executrii lucrarilor aunor onorarii neprevzute
n contract.
mprumutul ctre, sau de la un client, sau de la directorii sau angajaii acestuia. Dac cientul
este o banc, mprumutul nu genereaz o ameninare la adresa independenei, n condiiile ca
mprumutul s fie acordat conform normelor procedurale valabile pentru ceilali clieni.
Autoexaminarea sau autocontrolul:
certificarea situiilor financiare ale unei firme de ctre acceai persoan implicat n elaborarea
acestora.
pregtirea documentelor primare pentru nregistrarea n contabilitate, care fac obiectul unei
misiuni de certificare.
un membru al echipei de certificare care ocup sau a ocupat funcia de director sau a fost
angajat al clientului.
67
prestarea unor servicii pentru un client ale caror rezultate urmeaza sa fie avute in vedere in
cursul altor misiuni efectuate laacelasi client.
Favorizarea:
promovarea aciunilor ntr-o unitate cotat atunci cnd aceasta este un client de audit al
situaiilor financiare.
aprarea uni client n cazul unor litigii sau n rezolvarea disputelor cu terii.
un membru al echipei de audit are o rud de gradul I sau un afin care ocup funcia de director
sau angajat al clientului.
acceptarea unor cadouri din partea clientului.
asocierea de lung durat a unui membru important al echipei cu clientul.
Intimidare
ameninarea nlocuirii sau concedierii fcut de client.
ameninarea n litigiu.
exercitarea unei presiuni n vederea reducerii volumului de munc pretins aferent execuiei unei
misiuni i respectiv a onorariilor.
105. Care sunt msurile de protecie mpotriva ameninrilor la adresa independenei?
Msuri de protecie generate de exercitarea profesiei ( prevazute prin reglementarile
profesiei) :
cerine educaionale, de formare i experien la intrarea n profesie.- condiii la examenul de
acces la profesie;- efectuarea stagiului;- susinerea examenului de aptitudini.
dezvoltarea profesional continu.
reglementri privind incompatibiliti i interdicii n exercitarea profesiei - reglementri
profesionale;- reglementri de drept comercial;- reglementri procedurale.
monitorizarea misiunilor (auditul de calitate).
raportarea activitii desfurate.
Msuri de protecie n mediul de lucru
poziia de conductor al firmei, care subliniaz importana respectrii principiilor fundamentale
si c membrii echipei acioneaz n interesul public.
politici i proceduri pentru reglementarea i monitorizarea contrului calitii misiunilor.
documentarea situaiilor care pot afecta conformitatea cu principiile fundamentale i la adresa
independenei.
comunicarea la timp a politicilor i procedurilor, i instruire a personalului i a partenerilor.
desemnarea unui membru cu experien al conducerii drept responsabil pentru supravegherea
funcionrii adecvate asistemului de control al calitii.
implicarea unui profesionist contabil suplimentar pentru monitorizarea i consilierea misiunii.
consultarea unei tere persoane (organism profesional CECCAR, CAFR, CCF, ANEVAR,
UNPRL, sau normalizator MFP, Consiliul concurenei, etc.), sau alt profesionist contabil
membru al Corpului.
prezentarea naturii serviciilor prestate i a mrimii onorariilor percepute ctre organele tutelare
ale clientului.
implicarea altui profesionist contabil (persoan fizic sau societate de profil) pentru a realiza din
nou o parte din misiune.
Msuri de protecie din partea clientului
68
ratificarea sau aprobarea de ctre persoane din afara clientului a alegerii profesionistului
contabil pentru realizarea misiunii.
alegerea profesionistului contabil i atribuirea misiunii prin licitaie.
u nui
c lient
Examinarea anticipat a situaiei clientului, sub aspectul dac acceptarea misiunii ar crea
anumite ameninri la adresa conformitii cu principiile fundamentale.
Exemplificri
privind
astfel
de
situaii:
implicarea
clientului
activiti
posibilitii
de
acceptare
misiunii
din
punct
de
vedere
al
competenei p r o f e s i o n a l e a p r o f e s i o n i s t u l u i c o n t a b i l , a s t f e l n c t a n g a j a m e n t u l
( m i s i u n e a ) s f i e realizate la nivelul corespunztor.
L u a r e a n c o n s i d e r a r e a r e p u t a i e i , e x p e r i e n e i i a r e s u r s e l o r d i s p o n i b i l e
a l e profesionistului contabil n cazul cnd se apeleaz la acesta pentru consiliere sau expertizn
situaii de natura celor artate mai sus.
69
Trebuie descurajate orice relatie sau orice interes susceptibil de a pune in pericol, de a influenta
negativ integritatea profesionistului contabil.
-Profesionistului contabil i se poate cere sa lucreze contra normelor profesionale si tehnice.
- Identificarea circumstantelor in care ar putea aparea un conflict de interese:
profesionistul contabil are interese de afaceri directe cu un client sau are o participaie la un
competitor al clientului;
profesionistul contabil presteaz servicii pentru clieni ale cror interese sunt n conflict.
- Evaluarea semnificaiei circumstanei care genereaz conflictul de interese i luarea msurilor
de protecie:
notificarea clientului despre conflictul de interese ce ar putea aprea i obinerea
consimmntului acestuia de aciona n asemenea mprejurri;
notificarea tuturor prilor interesate;
utilizarea unor echipe distincte de misiuni;
indrumarea echipei, confidenialitatea.- Un conflict de interese se poate produce si cand
publicarea unor informatii eronate poate avantaja angajatorul sau clientul si favoriza sau
dezavantaja profesionistul contabil.
- n cazul cnd un conflict de interese reprezint o ameninare la adresa unuia sau mai multor
principii fundamentale,ameninare care nu poate fi eliminat profesionistul contabil
concluzioneaz c nu este corespunztor s accepte misiunea.
109. Care este procedura de urmat cnd este dificil de sesizat un comportament contrar
eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin profesional?
Cand este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de
ordin profesional, daca politicile stabilite de organismul profesional nu sunt suficiente,
profesionistul contabil poate recurge la urmatoarele:
-examinarea conflictului cu superiorul direct. Daca interventia superiorului direct nu este
suficienta si profesionistul contabil decide sa se adreseze nivelului superior urmator, superiorul
direct trebuie notificat in acest sens;
-daca superiorul este presupus implicat in conflict, profesionistul trebuie sa supuna problema
nivelului ierarhic cel mai ridicat;
-solicitarea avizului confidential al unui consilier independent sau al organismului profesional;
-daca toate resursele interne nu sunt suficiente, profesionistul contabil poate, pentru chestiuni
grave, sa demisioneze si sa trimita o scrisoare in acest sens conducerii entitatii care l-a angajat.
Orice profesionist contabil care ocupa un post de conducere trebuie sa se asigure ca, in cadrul
entitatii respective, sunt stabilite reguli in materie de rezolvare a conflictelor profesionale.
110. Activiti incompatibile cu exercitarea profesiei libere.
Liber-profesionistul contabil nu trebuie sa exercite in paralel activitati care afecteaza sau sunt
susceptibile de a afecta integritatea, obiectivitatea, independenta, buna reputatie a profesiei, care
sunt incompatibile cu exercitarea profesiei libere. In unele situatii, liber-profesionistul contabil
poate primi spre conservare si utilizare, potrivit legii, fonduri ale clientilor, el trebuind:
-sa pastreze aceste fonduri, separat de fondurile sale;
-sa utilizeze conform destinatiilor stabilite;
71
72
76
- profesionistii contabili nu trebuie nici sa accepte, nici sa ofere cadouri sau alte avantaje care pot
fi considerate, in mod rezonabil, ca pot influenta semnificativ si negativ rationamentul, judecata
lor profesionala sau a colaboratorilor lor.
122. Explicai comportamentul profesionistului contabil ntr-o activitate
de consilier fiscal.
Contabilul profesionist care presteaza servicii profesionale in domeniul fiscalitatii este indreptatit
sa se situeze in cea mai buna pozitie in favoarea unui client sau a unui patron, cu conditia ca
prestatia sa fie efectuata cu competenta. Integritatea si obiectivitatea nu trebuie diminuate, iar
opinia contabilului profesionist trebuie sa fie conform legii. Dubiile pot fi rezolvate in favoarea
clientului daca exista suport rezonabil pentru pozitia respectiva. Ce trebuie sa faca sau ce nu
trebuie sa faca profesionistul contabil?
- nu trebuie sa dea asigurarea ca declaratia fiscala si sfatul in materie fiscala sunt dincolo de orice
indoiala.
- sa se asigure ca cei pe care ii consiliaza sunt constienti de limitele legale de sfaturile si
consultanta fiscala, si nu interpreteaza gresit exprimarea opiniei drept o afirmare a unui fapt.
- in declaratia fiscala intocmita de contabilul profesionist, responsabilitatea pentru continut
revine in primul rand clientului.
Consultanta, opiniile trebuie inregistrate sub forma unei scrisori, a unui memorandum.
- nu trebuie sa fie asociat cu nici o declaratie sau cu nici un comentariu despre care sa se creada
ca:
a) ar contine un fals sau o inducere in eroare;
b) ar contine informatii furnizate cu nepasare sau necunoasterea reala a faptului;
c) ar omite sau ar ascunde informatia ceruta, putand induce in eroare Fiscul.
d) poate folosi estimarile in pregatirea declaratiilor fiscale
123. Care sunt restriciile n promovarea serviciilor de ctre profesionitii contabili?
In ceea ce priveste activitatile incompatibile:
contabil profesionist nu trebuie sa angajeze simultan in nici o afacere, ocupatie sau activitate care
diminueaza sau poate diminua integritatea, obiectivitatea, independenta sau buna reputatie a
profesiei, deoarece aceste actiuni pot fi incompatibile cu prestarea serviciilor profesionale;
prestarea simultana a doua sau mai multe tipuri de servicii nu diminueaza ca atare integritatea,
obiectivitatea sau independenta ( insa poate afecta calitatea);
evitata angajarea simultana in afaceri sau activitati care nu au legatura cu serviciile profesionale,
care are ca efect faptul ca nu permite contabilului profesionist independent sa isi conduca
practica profesionala conform principiilor fundamentale de etica ale profesiei contabile si care
este neconforma cu practicarea profesiei.
In ce priveste promovarea serviciilor lor, profesionistii contabili nu trebuie:
a)sa utilizeze mijloace care aduc atingere reputatiei profesiei;
b)sa supraevalueze serviciile pe care ei sunt in masura sa le furnizeze, calificarile pe care le
poseda sau experienta dobandita;
c)sa denigreze munca, serviciile celorlalti membri.
77
Oferta atunci cnd prin ea se atribuie remize din onorariu, comisioane, tarife, reduse sau alte
avantaje.
Anunurile sunt permise:
Anunurile n pres, cu condiia s nu contravin regulilor de etic profesional, s aib un
caracter sobru i informativ, s respecte un format corespunztor pentru fiecare
publicaie;Inserarea n presa local a unor avize informnd publicul despre o prim deschidere de
cabinet sau schimbare de adres;Inserrile n anuare, cri de telefon, cataloage de firme etc. sunt
autorizate cu condiia de a fi limitate la indicarea informaiilor necesare utilizatorului pentru a
contacta cabinetul.
125. Ce se nelege prin publicitate n profesia contabil?
Publicitatea in practica contabila se face in limitele stricte prevazute de Codul etic si fara a fi
afectate interesele celorlalti membri ai CECCAR. Ea trebuie sa indeplineasca mai multe atribute:
- informarea obiectiva a publicului;
- decenta;
- increderea;
- bunul-gust.
126. Enumerai situaiile care nu rspund criteriilor de obiectivitate, ncredere, cinste,
decen i bun-gust pentru o aciune de promovare.
RSPUNS:
cele care creeaz sperane false, induc n eroare sau creeaz sperane
nejustificate de posibile rezolvri favoirabile,
implic posibilitatea de a influena orice instan, tribunal, agenie de
reglementare,
declaraii bombastice;
fac comparaii cu alii;
conin mrturii sau aprobri scrise,
care conin orice alte precizri ce ar putea s produc unei persoane
rezonabile o nenelegere sau o decepie,
care pretind, nejustificat, c persoana respectiv este expert sau
specialist ntr-un anume domeniu al contabilitii.
127. Care sunt condiiile cerute unei aciuni de promovare atunci cnd publicitatea nu este
autorizat?
Exista o paleta a conditiilor cerute unei actiuni de promovare, si anume:
- sa aiba ca obiect aducerea la cunostinta publicului sau a acelor sectoare ale publicului care sunt
interesate a faptelor int-un mod care sa nu fie fals, sa nu induca in eroare si sa nu produca
deceptii;
- sa fie de bun-simt;
- sa fie demna din punct de vedere profesional;
79
contractul;
fapta;
prejudiciul;
cauzalitatea;
Vinovatia
80
82
84
86
9. Pentru membrii Corpului care au achitat cotizatia in avans sau integral, au incheiat si
respectiv au platit individual costul politei de asigurare contra riscului profesional, valoarea
primei de asigurare se considera ca plata in contul cotizatiei profesionale datorata pe acest an.
Prima de asigurare contra riscului profesional ce va fi luata in calcul va fi la nivelul celei
rezultate din polita de asigurare, conform conventiilor pentru plata primelor de asigurare din
fondurile centralizate.
10. Membrii neintegrati care depun cu regularitate cotizatia fixa stabilita de Conferinta
Nationala, in momentul cand depun cerere de reintegrare, nu sunt obligati sa plateasca din nou
taxa de inscriere in Tabloul Corpului.
In cazul in care nu achita cotizatia fixa stabilita de Conferinta Nationala pe o perioada de
un an, nu vor fi convocati la activitatile de formare profesionala desfiasurate de Corp si in
momentul cand depun cerere de reintegrare sunt obligati a plati taxa de inscriere in Taboul
Corpului.
11. Cotizatiile fixe stabilite potrivit prevederilor din Metodologie, sunt cotizatii datorate
pe intregul an. In cazul in care, in cursul anului calendaristic, o persoana fizica sau juridica a
devenit membru nou al Corpului (promovare examen de aptitudini, sau din neintegrat a devenit
reintegrat), cotizatia se datoreaza proportional cu numarul de luni (intregi) ramase pana la finele
anului.
12. In conformitate cu prevederile Cap. B pet. 1 - 3 cotizatia variabila se stabileste prin
aplicarea unei cote procentuale asupra veniturilor realizate de membrii Corpului - persoane fizice
si juridice care realizeaza venituri din activitati profesionale. Prin venituri realizate in sensul
prezentei Metodologii se inteleg sumele incasate din prestatiile de servicii profesionale in anul
anterior celui de plan (fara TVA).
13. Membrii Corpului, persoane fizice care sunt asociati unici sau administratori, precum
si salariati la societati de expertiza contabil/societati de contabilitate inscrise in Tabloul Corpului
si nu presteaza servicii in nume propriu, au obligatia de a depune "Declaratia anuala pentru
persoane fizice, insa nu va completa rubricile referitoare la venituri si obligatii, mentionandu-se
insa firma la care este angajat.
14. Taxa de inscriere in Tabloul Corpului prevazuta la art. 12 din Hotararea nr. 01/49/31
martie 2001 a Conferintei Nationale sunt taxe datorate pe intreg an, indiferent de data
calendaristica cand persoana fizica sau juridica a devenit membru al Corpului.
In cazul in care un membru al Corpului inscris in Tabloul Corpului trece de la categoria
profesionala contabil autorizat la expert contabil, va achita diferenta de taxa de inscriere.
140. Etica pentru profesionitii contabili angajai.
Profesionistul contabil angajat poate fi salariat, partener, director administrativ, sau ntr-o alt
funcie n cadrul entitii economice sau sociale.
Ameninri la adresa respectrii principiilor fundamentale:
-Interes propriu (interese financiare, mprumuturi sau garanii; convenii de compensare prin
stimulente; utilizarea inadecvat a activelor firmei).
87
88