Patologia zidariei

umede.

1.Actiuni de natura
fizica

Degradarile de origine fizica apar din cauza:

- actiunea vantului care antreneaza mici particule solide si creaza un fel

de sablare a suprafetei peretelui sau care poate introduce apa sub
presiune;
-vibratiile produse de trafic;
- variatii brusce de temperatura cu consecinta directa: dilatarea si
contractia.
-inghet, care produce degradarea suprafetelor imbibate cu apa, prin
marirea
volumului in trecerea de la starea lichida la cea solida; inghetul nu
depinde
intodeauna de porozitate, ci depinde de multe ori de factorul de imbibare.

Fig.1 Exfoliere

Fig. 3 Umflarea tencuielii

Fig.5 Eroziunea produsa de vint

Fig.2 Exfoliere

Fig.4 Umflarea tencuielii

Fig.6Eroziune produsa de vint

2. Actiuni de natura
chimica.

Degaradrile datorita poluarii mediului inconjurator

sulfatii
clorurile
carbonatii
azotatii
eflorescentele.

Fig.7 Eroziunea produsa de sulfati Fig.8 Desprinderea ten

Fig.10 Degradare produsa datorita

acidului clorhidric
Fig.9.Deteriorarea datorita
bioxidului de carbon

3. Actiune de natura
biologica.

Degradari bilologice

Fenomenele care au loc se

evidentiaza prin aparitia
petelor de culoare inchisa
(maronii sau negre prezentate
in figura)

Acestea sunt produse de factori de natura

organica, cum sunt impuritatile continute in ciment
sau in agregatele de pietris. In prezenta sarurilor
alcaline continute in liant si a umezelii, materialele
oganice sunt dizolvate si transportate spre
suprafata zidariei unde se depoziteaza datorita
evaporarii apei. Ele sunt vizibile ca niste pelicule
subtiri (crusta neagra) a caror grosime variaza
de la 0.5 la 3 mm, care acopera pietrele si, pe
masura trecerii timpului, grosimea lor tinde sa
creasca si sa devina poroase, creind astfel o
diferenta intre modul de comportare a crustei si cel
al pietrei.

Pentru a finaliza, se poate spune ca formarea

crustei negre este legata de natura compozitiei
mortarului: aceasta nu este doar o cauza a
degradarii din punct de vedere estetic, dar si un
proces de deteriorare foarte daunator pentru
cladire.
La lucrarile de restaurare trebuie sa ne asiguram ca
in mortar (pe baza de var, sau ciment) nu exista
sarurile solubile mentionate anterior, care vor
putea forma pete sau eflorescente cu posibiliatea
afectarii atat a zidariei vechi cat si a celei noi.
Verificarea poate fi facuta la fata locului cu un
sistem simplu dar eficient.

Fig.17
Pentru a verifica ponderea sarurilor care ar putea produce
aparitia petelor intunecate, se poate face foarte usor o
verificare la fata locului. Va fi nevoie sa se extraga din zidaria
veche (neafectata de eflorescente sau pete) o proba cu
diametru de 4 pana la 7 cm si cu o lungime de aproximativ 15
cm, dupa care va fi necesara o proba cu aceleasi dimensiuni,
realizata din zidaria noua.
Aceste doua probe sunt fixate intr-un mortar cu aceleasi
caracteristici ca acela care va fi folosit in executie, dupa care
se vor imersa in apa provenind de la aceeasi sursa ca si cea
folosita la prepararea mortarului (Fig.17). Apa va trebui sa
acopere probele in intregime.
Dupa patru sau cinci zile probele se scot din apa si se lasa
sa usuce in aer liber. Daca mortarul nu contine saruri solubile
sau materiale organice, probele vor ramane nealterate, iar in
caz contrar, pe suparafata lor se va observa inceputul formarii
unor eflorescente albicioase sau pete inchise la culoare.