Pentru a putea evalua impactul factorilor externi asupra sectorului si

implicit a companiei vom folosi analiza Pestel. Factorii de mediu extern sunt
factorii politici, economici, tehnici si tehnologici, sociali, ecologici si legali.
Factori politici
- Integrarea Romaniei in UE a dus la extinderea pietelor, la sustinerea
unor noi investitii, precum si la interesul aratat de marii producatori din
industria FMCG de mediul de afaceri romanesc.
- Influentele relatiilor intre marile puteri relatiile dintre marile puteri
economice pot constrange/extinde posibilitatile sectorului de solutii logistice
in functie de interesul lor aratat fata de mediul de afaceri.
- Instabilitatea politica - chiar daca Romania a aderat la UE, sistemul politic
isi arata defectele ducand la efecte negative asupra imaginii Romaniei si a
mediului de afaceri romanesc la nivel mondial.
F a c t o r i e c o n o mi c i

- Nivelul de dezvoltare al tarii Romania este o tara in curs de

dezvoltare economica, dar care inca ofera o imagine instabila pentru
investitori. In momentul de fata, dezvoltarea Romaniei permite o forta de
munca relativ ieftina, conditii prielnice dezvoltarii de afaceri, dar si o
nesiguranta pe termen lung pentru investitori.
- Globalizara este un fenomen ce a condus la creearea unor noi
oportunitati, avand in vedere largirea portofoliului de clienti si potentiali
clienti, dar a dus si la cresterea competitivitatii la nivel de piata. Pentru piata
solutiilor logistice, globalizarea a permis o crestere a cererii datorita cresterii
consumului la nivel mondial.
- Cursul de schimb valutar fluctuatiile monedei nationale in raport cu
EURO sau cu dolarul american pot infuenta rezultatele companiilor
romanesti. Astfel exportatorii pot beneficia de castiguri din diferentele de
curs prin deprecierea monedei nationale. In sens contrar, pot exista anumite
pierderi datorita activitatilor desfasurate pe piata interna.
- Rata dobanzii la nivel economic - Politica BNR sustine mentinerea ratei
dobanzii la un nivel optim pentru imprumuturi. Competitivitatea ridicata din
sector duce la strategii de dezvoltare a companiilor, astfel ca rata dobanzii
reprezinta un aspect ce trebuie exploatat.
- Forta de munca conditiile economiei romanesti, precum si calitatea
mediului academic din Cluj-Napoca permit firmelor sa detina o forta de
munca ieftina. In schimb, specificul companiilor furnizoare de echipamente
logistice necesita un personal specializat (costuri mari)
- Somajul rata ridicata a somajului permite companiilor sa detina un
avantaj in ceea ce priveste posibilitatile multiple de angajare, dar in acelasi
timp si un dezavantaj avand in vedere costurile de reorientare profesionala a
posibililor angajati.

Factori sociali
- Invatamantul piata solutiilor logistice necesita o forta de munca
specializata. Mediul acadamic din Cluj-Napoca sustine strategia companiilor
in vederea recrutarii si formarii unui personal adecvat.
- Mobilitatea sociala tendintele actuale ale mobilitatii sociale pot aduce
beneficii dar si costuri companiilor. Fiind o tara in curs de dezvoltare,
mobilitatea sociala este un aspect ce trebuie tratat cu mare atentie.
Factori tehnologici
- Ciclu de viata si uzura tehnologica prelucrarea metalului presupune
o tehnologie costisitoare si greu de intretinut. Inovatiile tehnologice la nivel
mondial pot contribui la cresterea costurilor companiilor pentru a-si putea
sustine in continuare activitatea la un nivel optim. Desi ciclul de viata este
relativ lung, costurie legate de modernizare sau reechipare sunt destul de
ridicate.
- Politica UE pt sprijinirea investitiilor in tehnologie - politicile UE sustin
dezvoltarea ramurilor industriale, astfel ca firmele pot beneficia de un suport
financiar destul de important pentru modernizarea liniilor tehnologice.
Factori ecologici
- Legislatia mediului (reciclarea deseurilor) activitatile industriale au
ca efect poluarea mediului iar costurile aferente sunt ridicate. Orice
modificare a legislatiei mediului poate contraveni bunastarii financiare a
companiilor.
Factori legali

- Legislatia privind ocuparea fortei de munca noile reglementari

ale statului sustin angajarea personalului necalifcat, a somerilor, precum si
integrarea absolventiilor de studii superioare.
- Comert international (reglementari si restrictii) reglementarile
comertului international au dus la crearea unui mediu proprice
desfasurarii afacerilor prin adoptarea unor norme comune la nivel mondial
(taxele vamale, eliminarea discriminarii, egalitatea intre tari)
- Legislatia privind capitalul strain in Romania Legea nr. 35 /1991 a
dus la posibilitatea de constituire de societati comerciale, filiale sau
sucursale cu capital strain.
China ocup locul 5 n topul principalelor ri importatoare,
naintea Rusiei, cu o pondere de 5,5% din totalul importurilor romneti. n
anul 2009, importurile s-au redus cu 21%, n special pe fondul scderii cererii
de articole manufacturate diverse i produse prelucrate pe piaa romneasc.
Trendul ascendent a fost reluat ns imediat, n anul urmtor volumul
importurilor depind chiar valorile dinainte de debutul crizei (2,6 mld. euro
n 2010, fa de 2,4 mld. euro n 2008). Importurile au fost alctuite n
principal din maini i echipamente de transport (peste 64% din totalul
importurilor chinezeti).

Politica Guvernului Romniei n ceea ce privete mediul de afaceri este centrat pesusinerea ntreprinztorilor
privai i pe stimularea liberei iniiative.
Aciunile Guvernului urmresc consolidarea unui mediu de afaceri stabil i predictibil, eliminarea monopolurilor de
stat nejustificate din punct de vedere economic, consolidarea liberei competiii, creterea transparenei mediului de
afaceri i a politicilor guvernamentale, respectiv a politicii monetare, precum i liberalizarea pieei muncii.

Instituii i adrese utile:

Comer exterior
Pe plan intern principala instituie responsabil pentru elaborarea i implementarea politicii comerciale este structura
de comer exterior - Departamentul de Comer Exterior i Relaii Internaionale - din cadrul Ministerului Economiei.
(www.dce.gov.ro)
Aceast instituie asigur i informarea reprezentanilor mediului de afaceri, n legtur cu oportunitile de import,
export pe tere piee, precum i n ceea ce privete programele de participare a Romniei la trguri i expoziii
internaionale.
Alte entiti cu responsabiliti n domeniul comerului:
Consiliul de Export este o structur organizatoric la nivel naional, cu caracter public-privat, fr personalitate
juridic, care funcioneaz pe lng Ministerul Economiei i are ca obiectiv armonizarea strategiilor sectoriale,
intersectoriale i regionale cu Strategia Naional de Export, precum i stabilirea prioritilor n domeniul exportului.
Eximbank Romnia (www.eximbank.ro) instituie nfiinat pentru susinerea cu instrumente financiar-bancare a
exportatorilor romni n vederea facilitrii accesului i meninerii acestora pe pieele externe, inclusiv pe cele cu grad
de risc crescut.

Investiii strine
Departamentul pentru proiecte de infrastructur i investiii strine - este organizat i funcioneaz ca organ de
specialitate al administraiei publice centrale, cu personalitate juridic, n cadrul aparatului de lucru al Guvernului.
Acesta asigur coordonarea proiectelor de infrastructura de interes naional, pregtirea, execuia i implementarea
proiectelor de infrastructur desemnate n competena sa prin hotrre a Guvernului, precum i coordonarea aplicrii
uniforme a politicii Guvernului la nivel central i local n domeniul stimulrii, promovrii i implementrii investiiilor
strine i al parteneriatelor public-privat.

Politica economic
Ministerul Economiei (www.minind.ro) cu personalitate juridic - este organul de specialitate al administraiei
publice centrale care realizeaz politica Guvernului n domeniile privind creterea economic, industrie, energie,
resurse minerale, producia de aprare, integrare european, relaii comerciale i economice externe

Fiscalitate
Politica fiscal este centrat pe asigurarea unui rol stimulativ i orientativ al impozitelor i taxelor, n scopul creterii i
dezvoltrii economice, al consolidrii fiscale i al dezvoltrii i ntririi clasei de mijloc.
Ministerul Finanelor Publice (www.mfinante.gov.ro) este instituia cu rol de sintez n desfurarea activitii
structurilor financiare i fiscale ale statului romn.

Politica monetar
Elaborarea i aplicarea politicii monetare, inclusiv a politicii de curs de schimb, este realizat de ctre banca central
- Banca Naional a Romniei (BNR) (www.bnr.ro) instituie public independent, unica autorizat s emit
nsemne monetare, ca mijloace legale de plat pe teritoriul Romniei.
Obiectivul fundamental al BNR este asigurarea i meninerea stabilitii preurilor.
Alturi de atribuiile legate de politica monetar, BNR autorizeaz, reglementeaz i supravegheaz prudent
instituiile de credit, promoveaz i monitorizeaz buna funcionare a sistemelor de pli pentru asigurarea stabilitii
financiare, stabilete regimul valutar, supravegheaz respectarea acestuia i administreaz rezervele internaionale
ale Romniei.
De asemenea, BNR sprijin politica economic general a statului, fr prejudicierea ndeplinirii obiectivului su
fundamental privind asigurarea i meninerea stabilitii preurilor.

Politica n domeniul IMM-urilor

Coordonarea, monitorizarea i sprijinirea implementrii programelor guvernamentale destinate sectorului
ntreprinderilor mici i mijlocii este asigurat de ctre Direcia pentru Implementarea Proiectelor i Programelor
pentru IMM-uri (www.aippimm.ro), din cadrul Ministerului Economiei.
n anul 2013 s-a constituit Departamentul pentru ntreprinderi mici i mijlocii, mediu de afaceri i turism,
condus de un ministru delegat, care asigur elaborarea i aplicarea programelor de dezvoltare n sectoarele
economice ce i sunt circumscrise.

ntreprinderile mici i mijlocii (IMM) constituie n prezent cel mai important factor n dezvoltarea sectorului privat i a
pieei libere din Romnia, reprezentnd, totodat, sectorul cu cea mai mare absorbie a forei de munc. IMM-urile
dau dovad de flexibilitate i mobilitate sporit n adaptarea la cerinele pieei i la evoluia cadrului juridic.
Din totalul numrului de ntreprinderi romneti, 97% sunt IMM-uri.

Politica vamal
Politica vamal este n concordan cu cea a Uniunii Europene. Autoritatea naional cu atribuii specifice n domeniu
este Autoritatea Naional a Vmilor (www.customs.ro), aflat n subordinea Ministerului Finanelor Publice.

nregistrarea firmelor
Instituia care asigur nregistrarea companiilor n Romnia, att pe cele cu capital naional, ct i pe cele cu capital
strin, este Oficiul Naional al Registrului Comerului(www.onrc.ro), aflat n subordinea Ministerului Justiiei.

Camere de comer
Camera de Comer i Industrie a Romniei (www.ccir.ro) - reunete ntreaga reea de camere de comer i
industrie teritoriale/judeene, camere de comer bilaterale i asociaii profesionale.
CCIR acioneaz pentru crearea unui mediu de afaceri stabil, coerent i propice dezvoltrii sectorului privat, unei
economii de pia reale, durabile i deschise spre exterior.

Informaii statistice
Statistica oficial n Romnia este organizat i coordonat de Institutul Naional de
Statistic (www.insse.ro), organ de specialitate al administraiei publice centrale, cu personalitate juridic, aflat
n subordinea Guvernului i finanat de la bugetul de stat.
INS pune la dispoziie informaii statistice operative necesare factorilor de decizie ai strategiei economicosociale, asimileaz indicatorii statistici specifici economiei de pia, implementeaz metodologiile de cercetare i
calcul n concordan cu standardele i practica european i internaional, realizeaz cooperarea cu alte institute
naionale de statistic.

FIC (Foreign Investors Coucil) analizeaza cele mai stringente aspecte ale climatului economic actual, atat din
perspectiva depasirii crizei financiare, cat si a masurilor necesare pentru intarirea capacitatii administrative
ale institutiilor statului.

Cele peste 115 companii membre ale FIC sunt actori importanti in economia romaneasca prin contributia de
peste 30% la crearea venitului national si investitii de aproximativ 30 miliarde EUR.

FIC are ca obiectiv principal promovarea dialogului intre investitori si factorii de decizie pentru imbunatatirea
mediului de afaceri din Romania.

Consecventi acestui obiectiv, membrii FIC, avand la baza experienta lor internationala, fac recomandari de
imbunatatire a mediului de afaceri si sunt parteneri in dialogul institutionalizat atat cu autoritatile romane
cat si cu institutiile financiare internationale, FMI, UE, Banca Mondiala.

Anul trecut criza financiara internationala a atins economia romaneasca si a facut ca masurile adoptate de
Guvernul si Parlamentul Romaniei sa nu poata evita recesiunea, semnele deteriorarii situatiei financiare si
economice fiind repede vizibile, o scadere a economiei cu peste 7%.

Ca raspuns la aceste conditii, mediul privat a reactionat, in sensul ca, fiecare companie si-a revizuit
procesele interne in scopul de a reduce cheltuielile si a isi eficientiza activitatile. Rezultatul s-a concretizat in
special in reducerea de personal si a cheltuielilor cu personalul, cresterea productivitatii si alocarea
resurselor financiare disponibile pentru investitii productive.

Acum, cand analistii sugereaza ca este posibila mutarea efectelor crizei din sectorul privat catre Stat,
Guvernul si Parlamentul Romaniei vor trebui sa aiba in vedere acelasi gen de masuri.

"Exista inca provocari semnificative in ceea ce priveste situatia economica, deteriorata ca urmare a efectelor
crizei financiare internaionale, precum si aspectele structurale legate de mentinerea competitivitatii
economiei romanesti. Acum, o data in plus, trebuie dovedita capacitatea administratiei de a stabili strategia
pe termen scurt si mediu pentru prioritatile sale si mai ales pentru a gasi in cel mai scurt timp parghiile
necesare relansarii economice", a declarat dl Shachar Shaine, Presedintele FIC.

FIC apreciaza ca reducerea cheltuielilor cu personalul, in paralel cu cresterea eficientei serviciilor prestate de

institutiile statului sunt o masura cu impact direct si imediat in restabilirea echilibrului intre veniturile si
cheltuielile bugetare. Rezultate imediate pot fi obtinute prin alocarea cu prioritate a resurselor financiare, din
disponibilul existent, catre anumite categorii de cheltuieli, in primul rand catre investitii si in special in
infrastructura. Se creaza astfel locuri de munca, se stimuleaza alte sectoare din economie si in final este un
semnal pentru mediul de afaceri ca economia poate sa revina pe crestere.

Evolutia economiei in primele trei luni ale acestui an a fost inca sub semnele recesiunii. De aceea, cresterea
veniturilor ca masura de echilibrare a bugetului este foarte greu de estimat iar o crestere a fiscalitatii in
acest moment ar avea sanse minime sa aduca venituri suplimentare la bugetul statului. FIC crede ca
rezultate mai bune ar putea fi inregistrate prin aplicarea unor masuri pentru stimularea contribuabililor care
au un grad ridicat de conformare fiscala, pe de o parte, si inasprirea sanctiunilor pentru neplata si evaziune,
pe de alta parte.

Pentru mediul de afaceri transparenta si predictibilitatea regulilor fiscale din economie sunt cele mai
importante elemente ale planurilor de afaceri pe termen scurt si mediu.

Dl. Shachar Shaine, Presedintele FIC a concluzionat: "Prin urmare, FIC considera ca este esential ca
autoritatile si partidele politice sa fie constiente de gravitatea situatiei si sa implementeze cat mai repede un
plan coerent si credibil. Masurile avute in vedere, chiar daca vor avea si un impact social, trebuie luate fara
intarziere. Lipsa unor masuri ferme sau amanarea unor decizii vor continua sa induca o stare de
incertitudine mediului de afaceri si vor intarzia sansa Romaniei de a depasi efectele crizei."

Fiscalitatea, corupia i instabilitatea politic sunt principalele obstacolele pentru derularea afacerilor n
Romnia, arat rezultatele unui studiu realizat de Banca European de Reconstruc ie i Dezvoltare
(BERD).
Banca Mondial i BERD au derulat, n 2013/2014, cea de-a cincea edi ie a sondajului privind Mediului
de Afaceri i Performana ntreprinderilor (BEEPS) n rndul managerilor de top din 15.500 de companii
din cele 29 de ri n care activeaz BERD, iar n cazul Romniei, principalul obstacol pentru mediul de

afaceri este legat de fiscalitate, informeaz un comunicat al BERD, remis joi CURENTUL.
Aproximativ 18% din timpul de lucru al managerilor de top a fost ocupat cu rezolvarea chestiunilor ce in
de reglementrile fiscale, cu ase puncte procentuale mai mult dect la precedenta edi ie a sondajului
BEEPS i peste media de 14,3% din Europa de Sud-Est. Activitatea economic netaxat i nedeclarat
este responsabil pentru mai mult de 28% din economia Romniei, ceea ce plaseaz ara noastr pe
locul al doilea n UE, dup Bulgaria, n ceea ce prive te ponderea economiei gri n PIB.
Cu toate acestea, studiul precizeaz c Romnia a fcut unele progrese n ceea ce prive te reducerea
frecvenei plii taxelor, de la o dat pe trimestru la de dou ori pe an, i a introdus un sistem electronic
pentru depunerea i plata taxelor.
O alt problem serioas a Romniei este corupia, chiar dac au fost realizate progrese semnificative
comparativ cu precedenta ediie a studiului BEEPS realizat n 2008-2009. Pl ile informale sau cadourile
au fost ateptate sau cerute pentru 13% din firmele care au depus o cerere pentru autoriza ie de
construcii, 5,4% din firmele care s-au ntlnit cu inspectorii fiscali i 5,8% din firmele care au depus o
cerere pentru obinerea unei autorizaii de funcionare, toate sub media din Europa de Sud-Est, dar peste
media din restul statelor membre UE din centrul Europei i statele baltice.
Stabilitatea politic a crescut dup 2012, cnd PSD a c tigat alegerile locale i parlamentare, ob innd
majoritatea locurilor n Parlament. Cu toate acestea, mediul politic a fost afectat n mod negativ de
disputele dintre premier i fostul preedinte, care au culminat n 2013 cu ncercarea de suspendare a
preedintelui.
Comparativ, n precedenta ediie a BEEPS, cea de-a patra, realizat n 2008-2009, pregtirea for ei de
munc i nu corupia era unul din primele trei obstacole pentru realizarea de afaceri n Romnia. n
BEEPS V, pregtirea forei de munc nu mai este vzut ca o constrngere, posibil datorit impactului
crizei economice n Italia i Spania, preferate de romnii care muncesc n strintate.
BERD, deinut de 64 de ri i dou instituii interguvernamentale, sus ine dezvoltarea economiilor de
pia i a democraiei. De la nceputul activitii sale, BERD a investit aproximativ apte miliarde de euro
n peste 368 de proiecte din Romnia

http://www.modernbuyer.ro/analize/1275-conserve-de-legume-dinamica-sioportunitati-de-piata