COLEGIUL NATIONAL VASILE ALECSANDRI

GALATI

NICOLAE IORGA- Promotor al

culturii romane

Alecsandru Anca
Dediu Raluca

Realizatori:

:Daca vei avea

aur in sufletul tau, in
licariri de aur va
straluci tot ce
porneste de la tine.

Motto

N.Iorga Cugetari

 Iata cum era caracterizat marele savant de cel

care i-a fost secretar, apoi biograf si bibliograf,

primul dealtfel, cel care i-a dedicat o
monografie ampla, pe masura geniului
sau,Barbu Teodorescu: ,,Nicolae Iorga era
privit ca un urias al culturii nationale si
universale. Chiar si statura sa era uriasa, fiind
inalt, dupa cum s-a remarcat, mult mai nalt
decat contemporanii sai. Natura avusese grija
sa-l inzestreze si statuar; in plus avea o frunte
larga, impresionant de larga, ca si ochii
impresionant de sclipitori, fulgeratori, prinzand
in pupilele lor lumina zilelor de sarbatoare si
intelepciunea zeilor atenieni. Toata
framantarea interioara a geniului isi facuse
lacasul in blandetea scaparatoare a privirilor,
acumuland rigiditatea stiintei si puterea tuturor

 Pentru contemporani Iorga era un colos, o

somitate, o capacitate intelectuala de neatins, o

forta a gandirii si a creatiei rar intalnita. ,,Nu
exista niciun fel de jena in fata anumitor creatori,
a unor oameni care si-au facut, cel putin la o
anumita varsta, dovada capacitatii lor. Poti stii
cat de multe lucruri, poti descoperi cat de multe
adevaruri, poti ajunge cat de sus in stima elitelor,
nimeni nu reactioneaza, totusi, cand esti terfelit,
esti anulat sau calomniat. Cine a fost mai mult
calomniat in tara romaneasca decat profesorul
Iorga? Nimic din cate a facut N. Iorga pentru noi,
nici munca lui, nici profetismul lui, nici geniul luinimic nu l-a putut inalta deasupra noroiului, nu la putut imuniza contra atacurilor si calomniilor.
Ma intreb cateodata ce trebuie sa faci in
Romania ca sa iti poti convinge semeniii ca ai
facut intr-adevar ceva. Si ca ar fi o infamie sa fii

Nicolae Iorga a reusit sa se afirme ca mare

personalitate istorica, dar si ca promotor al religiei

crestine. Lucrarea sa Istoria bisericii romane
tiprit pentru prima dat n 1908, ntr-un moment
n care n sfrit autoritile statului romn
contientizau c transformarea Bisericii ntr-un
simplu departament al statului nsrcinat cu
administrarea treburilor religioase nu a folosit
nimnui, iar unii politicieni responsabili
contientizau i ncercau s ndrepte rul fcut.

Om al timpului su, Nicolae Iorga s-a

numrat printre fruntaii luptei pentru

unitate naional i pentru dezvoltarea unei
culturi naionale romneti. Pentru marele
istoric, fiecare element cultural era gndit
spre a sluji ca parte a edificrii sufletului
naional, iar acest lucru era valabil i n
privina valorilor credinei. Din acest motiv,
n opera lui Iorga nu vom gsi Biserica i
valorile credinei dect n strns legtur
cu ideea de neam i cu valorile culturale
ale acestuia.

ntr-un articol din 1924, intitulat Elementele culturii romneti.

Originea i caracterul lor, Iorga arta de unde crede el c provine

cultura romneasc - din sufletul rasei adaptate la mediu i format
printr-o dezvoltare istoric de dou mii de ani. Dar, continu Iorga,
n aceast ras, n forma ei material i n caracterul ei moral, care
sunt elementele ce se pot recunoate? i ce aduce fiecare din ele
pentru crearea acestei culturi, de o permanen venic gata de a se
navui? Poporul nostru vine i el dintr-un amestec, dar nu dintr-unul
care pstreaz confuzia celor dinti contacte, ci din unul care
libereaz din ciocnire spiritul nou. Romnii sunt urmaii traco-ilirilor,
ce aveau ca nsuire de cpetenie pe aceea a unui nebiruit
entuziasm, a unui fanatism fctor de minuni, a unei nezguduite
credine fa de ideea primit, de legtura ce s-a statornicit odat,
dar i ai acelor pstori, plugari italici, care au adus cu ei ascultarea
instinctiv, chibzuiala spontanee, fr autoritate exterioar, fr
impunere strin.
Din aceast perspectiv, Iorga a respins, ntr-un discurs inut n
Camer cu ocazia dezbaterii Legii cultelor, afirmaia unor lideri ai
Bisericii Greco-Catolice c poporul romn se trage numai de la Roma:
N-am fost robii Bizanului. Nu nelegem a fi, printr-o parte a
poporului nostru, robii unei Rome care st pe locul strmoilor notri,
dar care nu reprezint ntreaga tradiiune a acestor strmoi

Mare in toate, in scrieri, in ganduri, in suflet, in fapte, Iorga a

avut parte de o moarte nemeritata, acuzat pe nedrept de

condamnarea lui Cornelui Zelea Codreanu si ucis miseleste
de oameni cu pregatire, asa-zis intelectuali infierbantati si
doritori de sange. Comparat cu Miron Costin, cu Socrate, cu
marii eroi ai neamului sau ori ai lumii, Iorga este un simbol al
demnitatii si smereniei. Modestia sa era proverbiala, de
aceea nu este de mirare ca afirma in ale sale aforisme: Cel
care merge cu ochii in pamant se vede pe sine mai bine
decat acela care se potriveste in oglinda.

Vom incheia cu o alta maxima care ii apartine si care

consideram ca trebuie sa ne fie indemn: ,,Simtul de datorie e

cea mai luminoasa dovada de sanatate a unui suflet."

Bibliografie:
http://

ceascadecultura.ro/ServesteArticol.aspx?id
art=2753
http://
ziarullumina.ro/chipuri-si-fapte-din-viata-bo
r/nicolae-iorga-profetul-national-despre-bise
rica-si-neam