UNIVERSITATEA POLITEHNIC DIN BUCURETI

FACULTATEA TIINA I INGINERIA MATERIALELOR

Prognoz statistic privind

biodiversitatea in Delta Dunrii

Conducator stiintific :
Conf. Dr. Ing. Dan Constantinescu

Student : Ciobanu Iuliana

Grupa: Master ID

Prognoz statistic privind

biodiversitatea in Delta
Dunrii
Complexitatea teritoriului Deltei Dunrii este determinat n primul rnd de biodiversitate, o
treime din numrul de specii de plante ce triesc n Romnia regsindu-se n acest spaiu.
Mozaicul de habitate existente n RBDD este cel mai variat din Romnia i gzduiete o mare
diversitate de comuniti de plante i animale, al cror numr a fost apreciat la:

30 tipuri de ecosisteme
5 429 specii, din care:
1 839 specii de flor
678 specii alge planctonice
107 specii licheni
38 specii macromicete
1016 specii plante vasculare
3 590 specii de faun
molute (91 specii)
insecte (2 244 specii)
peti (135 specii)
amfibieni (10 specii)
reptile (11 specii)
psri (331 specii)
mamifere (42 specii)

4000

3590

3500
3000
2500

2244

20001; 1839
1500
1016
1000

678
331

500

107

134

91

38

10

42

11

0
1

10

11

12

13

RBDD ramne, nsa cea mai renumit pentru fauna ornitologic, fiind nregistrate n total 331
specii (n afara celor 520 de specii inventariate n toata Europa de Vest). Zona are o
importan universal pentru cuibritul multor populaii de psri cum sunt pelicanul comun
(Pelecanus onocrotalus), pelicanul cre (Pelecanus crispus) i cormoranul mic (Phalacrocorax
pygmeus). Se mai ntlnesc aici colonii importante de strc loptar (Platalea leucorodia) i
cteva specii cuibritoare de vultur codalb (Haliaeetus albicilla).
Zona Deltei Dunrii este un loc de popas major, att de primavar ct i de toamn, pentru
cteva milioane de psri, n special rae, barza alb (Ciconia ciconia) i numeroase specii de
psri de prad. n sezonul de iarn, RBDD gzduiete grupuri mari de lebede si gte,
incluznd aproape ntreaga populaie de gsc cu gt rou (Branta ruficollis).
Cele 331 specii de psri includ:
cea mai mare parte a populaiei Europene de pelican comun (Pelecanus onocrotalus)
i pelican cre(Pelecanus crispus);
60 % din populaia mondial de cormoran mic (Phalacrocorax pygmaeus)
50 %din populaia mondial de gsc cu gt rou ( Branta ruficollis) (pe perioada
iernii).
Psrile sunt cele care au creat faima deltei, cunoscut, nc de la nceputul secolului ca un
paradis avian. Renumele se datoreaz celor 331 specii pe care le putem ntlni n delt i care

reprezint 81% din avifauna Romniei. Dintre acestea cuibresc 172 specii, restul de 109
specii trecnd prin delt i ramnnd diferite perioade de timp toamna, iarna si primvara.
Psrile acvatice sunt cele mai numeroase : cuibresc 81 specii i trec prin delt 60 specii, n
total 141 specii, ceea ce reprezint 82% din avifauna acvatic european. Avifauna acvatic
din Delta Dunarii este alcatuita dintr-un nucleu de specii vechi, bine adaptate la mediul
acvatic, la care se adauga, speciile accesorii si speciile cosmopolite. Nucleul avifaunei este
format din 75 specii a caror viata este legata de prezenta apei. Acestea se grupeaza n 5 tipuri
ecologice principale : specii strns legate de apa, strict stenotope (cufundari, corcodei,
furtunari, pelicani, cormorani, unele anatide), specii de stufarii (toate speciile de paseriforme
acvatice), specii de tarmuri (strci, lopatari, tiganusi, unele anatide), specii de pajisti hidrofile
cu vegetatie bogata continuate cu stufarii (ralide), specii de tarmuri marine (unele laride).
Multe specii, mai ales dintre rate, gste, pescarusi, apar frecvent n diferiti biotopi. Speciile
accesorii sunt cele care se integreaza secundar n avifauna acvatica, devenind din ce n ce mai
numeroase pe masura transformarii ecosistemelor acvatice. Zavoaiele sunt populate de silvii,
muscari, filomele, pitigoi, cinteze, la care se adauga, n timpul cuibaritului, rate, cormorani si
strci. In padurile de pe cmpurile marine Letea si Caraorman cuibaresc 64 specii tipice
avifaunei padurilor nemorale (silvii, mierle, ciocanitori, macaleandru, pitigoi, graur, precum si
codalbul (Haliaetus albicilla), gaia bruna, acvila pitica, vulturul pescar etc. Fazanul (Phasianus
colchicus) a fost introdus prin colonizare populatia dezvoltndu-se rapid. In pajistile de stepa
nisipoasa sunt specifice potrnichea, prepelita, cicrliile, pasarea ogorului (Burchinus
oedicnemus). In satele deltei, pe lnga gospodarii, sunt frecvente gugustiucul, vrabia de casa,
rndunica, barza, lastunul.
In Delta Dunarii sunt mai multe tipuri de colonii : de strci, lopatari, tiganusi si cormorani, de
pelicani si cormorani, de pescarusi, de avoazete si ciocntorsi, de chirighite, de chire. Colonia
de pelicani din zona cu regim de protectie integrala Rosca-Buhaiova este cea mai mare din
Europa si este un exemplu de colonie mixta*. Aici se asociaza mai multe mii de perechi de
pelican comun, cu zeci, pana la sute de perechi de pelican cret si cormoran mare, ntr-un
peisaj care ne aminteste de Jurasic Park. Accesul n apropierea coloniilor este permis numai
specialistilor, care au autorizatii speciale obtinute de la ARBDD din Tulcea.
Delta Dunarii supranumita si "Paradisul Pasarilor" este vizitata de peste 331 de specii de
pasari, dintre care 70 sunt din afara Europei (China, India, Egip etc). Aproximativ 170 de
specii sunt clocitoare, iar dintre acestea 40 sunt sedentare si 130 migratoare; cele neclocitoare
sunt oaspeti de iarna si de pasaj primavara si toamna.

Dintre cele 331 de specii de pasari, 172 specii cuibaresc iar 57 sunt sedentare sau partial
migratoare, 9 specii fiind declarate monument al naturii (gasca cu gat-rosu Branta ruficollis).
Aproximativ 170 de specii sunt clocitoare, iar dintre acestea 40 sunt sedentare si 130
migratoare; cele neclocitoare sunt oaspeti de iarna si de pasaj primavara si toamna.
Dupa originea geografica, pasarile apartin urmatoarelor grupe:
Tipului european - Vulturul plesuv sur (Gyps fulvus), Vulturul plesuv alb
(Neophron percopterus);
Tipului mongolic - Vulturul mic (Aquila pomarina), Acvila de stepa (Aquila
nipalensis), Soimul dunarean (Falco cherrug); Pelicanul comun (Pelecanus
onocrotalus), Pelicanul cret (Pelecanus crispus);
Tipul chinez - Lebada (Cygnus olor), Lopatarul (Platalea leocorodia);
Tipul artic - Gasca cu gatul rosu (Branta ruficollis), Gasca mare (Anser
albifrons);
Tipul siberian - Cocorul (Grus grus), Rata neagra (Oidemia nigra).

Coloniile de cuibarit au reprezentat dintodeauna atractia Deltei. Miile de cuiburi construite pe

crengile zavoaielor de salcie sau in stufarii, zgomotul infernal, atmosfera specifica altor ere
geologice, zborul sagetator al miilor de pasari care isi hranesc puii transforma coloniile de
pasari ntr-un rai nu numai al ornitologilor, dar si al oricarui iubitor al naturii.
In Delta Dunarii sunt mai multe tipuri de colonii: de starci, lopatari, tiganusi si cormorani, de
pelicani si cormorani, de pescarusi, de avoazete si ciocantori, etc.
Putini stiu ca in Delta Dunarii ierneaza foarte multe dintre speciile de pasari care cuibaresc
dincolo de Cercul Polar de Nord sau in Siberia. Pentru ca in zonele in care traiesc peste vara
temperaturile coboara foarte mult incepand cu lunile octombrie si noiembrie, aceste pasari
aleg sa ierneze in Delta Dunarii, unde raman pana la jumatatea lunii martie. Este vorba despre
lebada de iarna, care o inlocuieste pe cea de vara, dar si de specii variate de rate si gaste
polare.
Cele mai valoroase exemplare sunt cele de gasca cu gat rosu, aproximativ 95% din populatia
mondiala a acestei specii iernand in rezevatie, mai ales in zona lacurilor litorale.

Denumirea

Perioda de stationare in

Numar de

speciei

Delta Dunarii

exemplare

Pelicanul comun Aprilie - Octombrie

5.000 - 6.000

Pelicanul cret

500

Aprilie - Octombrie

Cormoranul pitic Octombrie - Aprilie

Gasca cu gat
Octombrie - Aprilie
rosu

9.000 - 10.000

Rata Rosie

15.000 - 20.000

Martie - Aprilie

Rata mandarin Aprilie - Octombrie

Lebada muta
Septembrie - Aprilie
Vulturul codalb Martie - Octombrie
Cuibareste in perioada
Egreta mica
Aprilie - Octombrie
Cuibareste in perioada
Cioc intors
Aprilie - Octombrie

5.000 - 10.000

1.000 - 2.000
800 - 1.000

Detalii
Formeaza colonii de
cateva sute de exemplare
Se intalnesc in colonii
mici
Apar in carduri mari
80% din populatia
mondiala
Specie pe cale de
disparitie
Specie asiatica
Specie siberiana
Specie mediteraneana
Specie mediteraneana
Specie mediteraneana

Numarul de exemplare al pasarilor care clocesc in Delta Dunarii

15000

16000
14000
12000

9000

10000
8000
6000

5000

5000

4000

1000

500

2000

800

0
1

Dupa originea geografica, pasarile apartin urmatoarelor grupe:

mediteranean;

europen;

siberian;

mongolian;

chinez;

arctic;

In Delta Dunarii vietuieste 60% din populatia mondiala a cormoranului mic. 80% din
avifauna europeana se intalneste in Delta Dunarii. 10 specii sunt ocrotite de lege, unele fiind
cunoscute ca "monumente ale naturii", deoarece sunt pe cale de disparitie. Pasarile ocrotite se
pot grupa in 2 clase dupa culoarea penajului:

albe : pelicanul comun si cre lopatarul, egreta mare si mica, lebada muta si cantatoare;

policrome : piciorongul, ciocintor califarul alb, califarul rosu, vulturul codalb.

Alte trei specii sunt luate in atentie pentru a fi protejate: cocorul, soimul dunarean, pasarea
ogorului.

Pelicanul

In Delta Dunarii se gaseste cea mai mare colonie de pelicani din Europa. Pelicanul este o
specie protejata si reprezinta simbolul Deltei Dunarii. Fiind un oaspete de vara pelicanul
traieste in colonii numeroase, la inceputul toamnei migrand spre locuri mai calde. Pelicanii se
hranesc cu peste, foarte interesent este modul organizat si eficient in care vaneaza pestii.
Pelicanul (Pelecanidae, Pelecanus) face parte din familia psrilor acvatice care cuprinde 8
specii. Psrile au talie mare, fiind rspndite n regiunile temperate i tropicale. Ele se
caracterizeaz printr-un cioc lung, care pe partea inferioar are un sac de piele care se poate
dilata. Psrile nu se pot scufunda, ci plonjeaz n ap pentru a vna petii care se afl la o
adncime mic. Sosesc in Romania la inceputul lunii martie si pleaca toamna, spre Delta
Nilului, Regiunea Golfului sau coastele Asiei.
In Romnia triesc n delta Dunrii dou specii de pelicani:

Pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus) i

Pelicanul cre (Pelecanus crispus)

Lebada

Este o specie ocrotita de lege datorita frumusetii si raritatii sale. Se aduna in grupuri mari,
unde au loc deseori lupte teritoriale violente, in care masculii dominanti indeparteaza intrusii
prin "alunecari" pe apa si salturi, batand apa cu ajutorul aripilor.
Cantareste in medie 8-12 kg. Prezinta penaj alb, coada relativ lunga si ascutita la varf.
Ciocul adultului are culoarea rosu-portocaliu cu o protuberanta bazala neagra. Puii au penajul
cenusiu, devenind complet alb abia in al treilea an de viata. Cand inoata tine gatul gratios in
forma de "S" cu ciocul indreptat in jo deseori tinand aripile ridicate sub forma unui scut.
Cuibareste indeosebi in baltile Deltei Dunarii, unde isi instaleaza cuibul in stufarisurile
nepatrunse sau pe plaurul vechi, fixat. Uneori, cuibareste si pe rauri lente si canale, aproape de
prezenta umana. Pe la inceputul lunii mai, femela depune 4-6 oua, albe-fumurii, pe care le
cloceste impreuna cu masculul, timp de 34-36 de zile. Masculul se implica in apararea
oulalelor si a familiei cu indarjire si agresivitate uneori. In perioada de cuibarit pot avea un
comportament agresiv chiar fata de om.
Iarna migreaza spre sudul Marii Caspice, in Delta Nilului si in estul Marii Mediterane.
In iernile blande, unele exemplare raman si la noi in tara.

Cormoranul

Cormoranii au o mrime mijlocie cu lungimea corpului ntre 0,45 si 1,0 m, avnd o greutate
ntre 360 si 2800 grame. Dup culoarea penajului sunt cormoranii negri i cormoranii de
culoare albastru nchis care n perioada clocitului au un luciu metalic. Psrile nu prezint un
dimorfism sexual deosebi masculii fiind n general mai mari ca femelele. Puii de cormorani
au o culoare brun-cenuie pe abdomen cu nuane mai deschise. Psrile au un cioc terminat
la capt ca un crlig, un gt lung i o coad n form rotunjit, format din pene rigide. Nu au

glande uropigene, de aceea, dup scfundri repetate, i usuc penele stnd cu aripile ntinse n
btaia soarelui.
Cormoranii triesc pe coastele mrilor dar i n apropierea unor bli sau ruri nconjurate de
vegetaie. Sunt psri active numai ziua i care consum o cantitate mare de pete pe care-i
vneaz prin urmrirea lor rapid sub ap. Nu sunt agreate de pescari din cauza consumului
mare de pete care pot fi de lungimi ntre 5 i 60 de cm, sau pentru c uneori rup plasele
de pescuit. n afar de peti consum melci, molute, crustacei, viermi i cefalopode mici.

Liia

Liiele sunt psri de talie mijlocie i mic (20 g - 3 kg), care triesc pe sol, n regiunile cu
vegetaie bogat unde se pot ascunde. Coloana vertebral a psrilor este foarte mobil, ceace
le permite s se strecoare prin vegetaia deas cu sol moale. Ele au o mrime a corpului ntre
12 i 63 cm, cele mai specii triesc n Noua Zeeland, aceste specii au aripile atrofiate nu pot
zbura. Penajul liielor este n general de culoare brun, cenuiu cu alb, dar unele specii pot fi
viu colorate. Nu exist un dimorfism sexual accentua masculii fiind cu ceva mai mari c
femelele. Psrile au la picioare patru degete lungi adaptate la susinerea psrilor pe terenuri
mltinoase sau vegetaii plutitoare. Ciocul are o form n funcie de modul de hrnire,
psrile fiind n general carnivore, hrnindu-se cu animale acvatice mici.
Prin Convenia de la Berna sunt protejate un mare numr de psri (313 din totalul de 331
specii), urmnd apoi un numar de 22 de specii de mamifere dintre care 7 specii sunt strict
protejate, i de asemenea un numr de 24 de specii de peti din care 22 specii sunt protejate.

oimul dunrean

Falco cherrug (sau oimul dunrean) este o specie de oim pe cale de dispariie.
Lungimea corpului variaz ntre 45-55 cm i anvergura este de 105-130 cm. Masculii
cntresc 730-990 de grame, femelele 970-1300 de grame. Femelele sunt mai mari dect
masculii ns diferenele nu se pot observa foarte uor. Silueta este tipic de oim, cu aripile
lungi i nguste, coada lung. Adultul are un colorit brun pe spate i aripi, albicios pe cap,
abdomen i sub aripi, cu striuri maronii longitudinale. Juvenilul este mai nchis pe spate, cu
pete longitudinale maronii pe abdomen mai pregnante.
Cuibrete n arbori sau pe versanii stncoi. n luna aprilie are loc depunerea pontei,
format din 3-4 ou cafeniu deschis cu pete ntunecate. La clocit particip ambele sexe, cu
schimbul, timp de 28-30 de zile.

Arealul de rspndire al speciei Falco cherrug

Specia de oim Falco cherrug se regsete, ntr-o mare diversitate, n mai multe ri
din Europa de Est i Asia, precum Austria, Ungaria, Cehia, Slovacia, Serbia i Muntenegru,
Bulgaria, Romnia, Republica Moldova, Ucraina, Turcia, Irak, Armenia, Rusia, Uzbekistan,
Tadjikistan, Kirghizstan, Kazakhstan, Mongolia i China, migrnd pentru iernat pe teritoriul
altor peste 20 de ri din Europa, Asia i Africa.
Din pcate, oimul dunrean a disprut aproape n totalitate de pe teritoriul Romniei,
ultimele perechi cuibritoare fiind depistate n Dobrogea i n judeul Timi.

Una dintre caracteristicile acestei specii de oim este faptul c nu i construiete cuib. Astfel,
n lipsa alternativei, o parte nsemnat a perechilor de oim dunrean i crete puii n cuiburi
construite de alte psri, pe stlpii de nalt tensiune.
Se hrnete n principal cu popndi (Spermophilus citellus) dar i cu psri.
Specia Falco cherrug este listat n anexele diferitelor convenii internaionale pentru protecia
psrilor i este menionat pe Lista Roie a speciilor pe cale de dispariie realizat de
Uniunea Internaional pentru Conservarea Naturii (IUCN).
Convenia privind conservarea speciilor migratoare de animale slbatice (cunoscut i
sub denumirea de CMS sau Convenia de la Bonn) are drept obiectiv conservarea speciilor
migratoare terestre, marine i de psri n toat aria lor de rspndire. Este un tratat
interguvernamental, ncheiat sub egida programului pentru mediu al Organizaiei Naiunilor
Unite, care vizeaz conservarea florei i faunei slbatice i a habitatelor la scar mondial.
Uniunea European este parte la CMS ncepnd din 1 noiembrie 1983. La cea de-a zecea
reuniune a Conferinei prilor la convenie, organizat la Bergen (Norvegia) n perioada 2025 noiembrie 2011, Consiliul Uniunii Europene a propus includerea speciilor Falco cherrug i
Falco vespertinus n apendicele I la Convenia privind conservarea speciilor migratoare de
animale slbatice, pentru a spori protecia celor dou specii de psri de prad n ntreaga lor
arie de rspndire, inclusiv n afara Uniunii. Aceste specii se bucurau deja de o protecie
adecvat n temeiul legislaiei Uniunii, inclusiv prin Directiva Psri i Directiva Habitate.
Pe baza datelor colectate pn n 2012 inclusiv de asociaia BirdLife International,
populaia global este estimat ntre 12.800 i 30.800 de exemplare mature, adic ntre 6.400
i 15.400 de perechi, n perioada 1993 - 2012 populaia de Falco cherrug nregistrnd un
declin estimat pn la 79%.
Statutul oimului dunrean a fost schimbat n 2004 din Aproape ameninat n Periclitat,
din cauza declinului masiv a populaiei cuibritoare globale. Factorii periclitani sunt, n
principal: dispariia habitatului, lipsa locurilor de cuibrit, deranjul, electrocutarea, coliziunea
cu firele de nalt tensiune, braconajul, otrvirea, diminuarea resurselor de hrana.
Un mod eficient de a proteja aceast specie, testat deja n unele ri europene, este
acela de a amenaja cuiburi artificiale n zone ce abund n surse de hran dar nu ofer locuri
de cuibrit.

Specii de fauna declarate MONUMENTE ALE NATURII existente in RBDD

Specie-denumire
Nr.crt

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.

tiintific/denumire
popular
Tadorna tadorna /

Act normativ de baz

HCM 1625/1955

clifarul alb
T. ferruginea /

Ibidem

clifarul rou
Corvus corax /

JCM 734/1933

corbul
Otis tarda /
dropia
O. tetrax /

JCM 600/1933

spurcaciul
Pelecanus onocrotalus /
pelicanul comun
Pelecanus crispus/

Ibidem

Ibidem

pelicanul cre
Himantopus himantopus /
piciorongul
Platalea leucorodia /
strcul loptar
Egretta alb /
egreta mare
Egretta garzetta /

Ibidem

Hcm 1625/1955
Ibidem

JCM 600/1933

egreta mic
Neophron percnopterus /
vulturul hoitar
Testudo graeca ibera /
broasca estoas de uscat

Ibidem

Ibidem
JCM 142/1938

Populaii de psri de importan internaional pe teritoriul RBDD

Denumirea tiintific

Denumire

Procente din populaia

popular

european(E),
palearctica (P),

Phalacocrorax pygmeus
Pelecanus onocrotalus
Pelecanus crispus

Cormoran mic
Pelican comun
Pelican cre

Nycticorax nycticorax

Strc de noapte

Ardeola ralloides

Strc galben

Egretta garzetta

Egreta mic

Egretta alba

Egreta mare

Ardea purpurea

Strc purpuriu

Branta ruficollis

Gsca cu gt rou

Plegadis falcinellus

ignu

Platalea leucorodia

Loptar

Haliaeetus albicilla

Codalb

Circus aeruginosus

Herete de stuf

mondial (W)
61 W
52 P
5W
17 E
26 P
11 E
71 E
11 E
90 W
30 E
1E
1W
4E

Analiza statistica
Dintre cele 331 de specii de pasari, 172 specii cuibaresc si 313 specii sunt
protejate.
Cate specii care cuibaresc sunt protejate?
n = 331
A specii care cuibaresc
A = 172

B specii care sunt protejate

B = 313
AB specii care cuibaresc si sunt protejate
(AB) = (A) + (B) n
(AB) = 172 + 313 331 = 154
Cate specii nu sunt protejate?
() = n (B)
() = 331 313 = 18
Cate specii nu cuibaresc?
() = n (A)
() = 331 172 = 159
Cate specii nu cuibaresc si nu sunt protejate?
() = n (A) (B) + (AB)
() = 331 172 313 + 154 = 0

Dintre cele 331 de specii de pasari, 313 specii sunt protejate si 70 specii sunt
din afara Europei.
Cate specii care sunt protejate sunt din afara Europei?
n = 331
A specii protejate
A = 313
B specii care sunt din afara Europei
B = 70

AB specii care sunt protejate si sunt din afara Europei

(AB) = (A) + (B) n
(AB) = 313 + 70 331 = 52
Cate specii nu sunt din afara Europei?
() = n (B)
() = 331 70 = 261
Cate specii nu sunt protejate?
() = n (A)
() = 331 313 = 18
Cate specii nu sunt protejate si sunt din afara Europei?
() = n (A) (B) + (AB)
() = 331 313 - 70 + 52= 0

Dintre cele 331 de specii de pasari, 172 specii cuibaresc, 313 specii
sunt protejate si 130 migratoare.
Cate specii nu cuibaresc?
Cate specii nu sunt protejate?
Cate specii nu sunt migratoare?
Cate specii cuibaresc si sunt protejate?
Cate specii sunt protejate si sunt migratoare?
Cate specii nu sunt protejate si nu sunt nici migratoare?

n = 331

A specii care cuibaresc

A = 172
B specii care sunt protejate
B = 313
C specii migratoare
C = 130
AB specii care cuibaresc si sunt protejate
(AB) = (A) + (B) n
(AB) = 172 + 313 331 = 154
BC specii care sunt protejate si sunt migratoare
(BC) = (B) + (C) n
(BC) = 313 + 130 331 = 112
Cate specii nu sunt protejate?
() = n (B)
() = 331 313 = 18
Cate specii nu cuibaresc?
() = n (A)
() = 331 172 = 159
Cate specii nu sunt migratoare?
(C) = 331 130 = 201
Cate specii nu cuibaresc si nu sunt protejate?
() = n (A) (B) + (AB)
() = 331 172 313 + 154 = 0

Cate specii nu sunt protejate si nu sunt migratoare?

(C) = n (B) (C) + (BC)
(BC) = 331 313 - 130 + 112 = 0

Evolutia populatiei la speciile de pesti

logA=log P+n log ( 1+

mb
)
m b

A: populaia cerut la sfritul unui numr oarecare de ani;

n: numarul de ani;
P: populaia efectiv n perioada dat;
1 / m: proporia deceselor anuale, fa de populaie, sau rata mortalitii;
1 / b: proporia naterilor anuale fa de populaie, sau rata naterilor
Evolutia speciilor de peti din RBDD pe o perioada de 30 ani.
P = 135
n = 30
m=1
b= 2
n = 5, 10, 15, 20
1 / m = 1 / 0,0769 = 13,003
1 / b = 1 / 0,1538 = 6,502
m b / m * b =( 13,003 6,502) / 13,003 * 6,502 =0,0768935=
1 + m b / m * b = 1 + 0,076 = 1,076
log 1.076 = 0.031
n = 30
logA= log P + 0.95 = log 135 + 0,95 = 2,13 + 0,95 = 3,08
A = 1205 1205 specii de peti vor fi peste 30 de ani.

Evolutia populatiei la speciile de pasari

logA=log P+n log ( 1+

mb
)
m b

A: populaia cerut la sfritul unui numr oarecare de ani;

n: numarul de ani;
P: populaia efectiv n perioada dat;
1 / m: proporia deceselor anuale, fa de populaie, sau rata mortalitii;
1 / b: proporia naterilor anuale fa de populaie, sau rata naterilor
Evolutia speciilor de pasari din RBDD pe o perioada de 30 ani.

P = 331 (numarul de specii)

n = 30 (numarul de ani)
m=1
b= 2
n = 10, 20.30
1dis / 150ani = 0,006
2noi / 150ani = 0,013
1 / m = 1 / 0,006 = 166,66
1 / b = 1 / 0,013 = 76,92
m b / m * b =( 166,66-76,92) / 166,66 * 76,92 =89,74/12768,72=0,007
1 + m b / m * b = 1 + 0,007 = 1,007
log 1.007 = 0,003

n = 30
logA=log P + n*0,003 = log P + 0.09 = log 331 + 0,09 = 2,51 + 0,09 = 3,46
log A = 2,6

A = 398,10 398 specii de pasari vor fi peste 30 de ani.

n = 10
logA=log P + n 0,003 = log P + 0.03= log 331 + 0.03 = 2,51 + 0.03 = 2.54
log A = 2.54

A = 346,73 347 specii de pasari vor fi peste 10 ani.

n = 20
logA=log P + n 0,003 = log P + 0.06= log 331 + 0.06 = 2,51 + 0.06 = 2.57
log A = 2.57

A = 371,53 372 specii de pasari vor fi peste 20 ani.

n = 30
logA=log P + n 0,003 = log P + 0.09= log 331 + 0.09 = 2,51 + 0.09= 2.6
log A = 2.6

A = A = 398,10 398 specii de pasari vor fi peste 30 de

ani.

Perioada de ani

Numarul de specii

Azi
Peste 10 ani
Peste 20 de ani
Peste 30 de ani

331
347
372
398

Numarul de specii aparute din 10 in 10 ani

420
400
380

Numarul de specii

360
340
320
300
0

10

15

20

25

30

35

Bibliografie :
1. Strategia Naional i Planul de Aciune pentru Conservarea Biodiversitii 2010
2020
2. Legea nr. 454 din 18 iulie 2001 privind aprobarea Ordonanei de urgen a
Guvernului nr. 112/2000 pentru modificarea i completarea Legii nr. 82/1993 privind
constituirea Rezervaiei Biosferei "Delta Dunrii"
3. DELTA DUNRII natur Autori: Cristina Dinu, Aurel Stnic, dr. Stelua
Pru, M
4. Rezervatia Biosferei Delta Dunarii http://www.ddbra.ro/
5. Rezervatia Biosferei Delta Dunarii http://www.deltadunarii.info.ro/ro_rbdd.htm