Energie geotermic

De la Wikipedia, enciclopedia liber

Energia geotermic este o form de energie regenerabil obinut din cldura aflat n interiorul Pamntului.
Apa fierbinte i aburii, captai n zonele cu activitate vulcanic i tectonic, sunt utilizai pentru nclzirea
locuinelor i pentru producerea electricitii.

Tipuri de centrale geotermale [modificare]

Exist trei tipuri de centrale geotermale care sunt folosite la aceast dat pe glob pentru transformarea puterii
apei geotermale n electricitate: uscat, flash i binar, depinznd dupa starea fluidului: vapori sau lichid, sau
dup temperatura acestuia.

centralele uscate au fost primele tipuri de centrale construite, ele

utilizeaza abur din izvorul geotermal.

centralele flash sunt cele mai rspndite centrale de azi. Ele folosesc apa
la temperaturi de 182 C (360F) , injectnd-o la presiuni nalte n
echipamentul de la suprafa.

centralele cu ciclu binar difer fa de primele dou, prin faptul c apa sau
aburul din izvorul geotermal nu vine n contact cu turbina, respectiv
generatorul electric. Apa folosit atinge temperaturi de pn la 200 C (400
F).

Islanda [modificare]
Radu Dimeca, preedintele Rosenc a declarat: ,,Islanda este cea mai cea mai important ar din lume care
folosete energia geotermal. La 500 de metri extrag ap de 150 de grade Celsius, iar la 1.000 de metri, 300
grade Celsius. Ei au nceput exploatarea de 60-70 de ani. Au realizat c n loc s aib cenu a toxic de
la termocentrale, mai bine folosesc apa cald de sub ei. Acum 80 la sut din energia lor este din surse
geotermale, iar 12 la sut din alte resurse regenerabile. Aproape toate locuin ele din intreaga insula sunt
nclzite cu apa termal, de acolo vine i apa cald menajer. Acesta se realizeaz prin centrale de tratare a
apei deosebit de bogata in minerale, indeosebi sulf, de unde este trimisa prin magistrale catre localitati si
distribuita pana la calorifere. De asemenea, energia electric este obinut tot din resurse geotermale, prin
folosirea cldurii i a aburilor.[1]

Romnia [modificare]

Depresiunea Panonic, care n Romnia include Banatul i vestul munilor Apuseni, este bogat n zcminte
geotermale. Judeele Timi, Arad i Bihor ar putea beneficia. n Timioara exist ap termal de pn la 80 de
grade Celsius. Conform unor calcule fcute de cei de la ADETIM, un foraj nou cost ntre 2-3 milioane de euro,
ns studiile pentru foraj sunt mult mai costisitoare. Echipamentul pentru un ora precum Jimbolia, unde
specialitii islandezi au fcut deja o vizit, ar costa peste ase milioane de euro, iar solu iile cele mai eficiente
pentru atragere de fonduri sunt prin programe europene.

[2]

Note [modificare]
ENERGIA GEOTERMALA
ENERGIA GEOTERMALA reprezinta caldura continuta in fluidele si rocile subterane. Este nepoluanta, regenerabila si
poate fi folosita in scopuri diverse: incalzirea locuintelor, industrial sau pentru producerea de electricitate.
Utilizarea directa
Rezervoarele geotermale, care se gasesc la cativa kilometri in adancul scoartei terestre, pot fi folosite pentru incalzire
directa, aplicatii ce poarta numele de utilizare directa a energiei geotermale. Oamenii au folosit izvoarele calde inca de acum
cateva mii de ani, pentru furnizarea apei de imbaiere sau gatit. Astazi, apa izvoarelor este captata si utilizata in statiunile
balneare.
In sistemele moderne, se construiesc fantani in rezervoarele geotermale si se obtine un flux continuu de apa fierbinte. Apa
este adusa la suprafata printr-un sistem mecanic, iar un alt ansamblu o reintroduce in put dupa racire, sau o evacueaza la
suprafata.
Aplicatiile caldurii geotermale sunt foarte variate. Ele includ incalzirea locuintelor (individual sau chiar a unor intregi orase),
cresterea plantelor in sere, uscarea recoltelor, incalzirea apei in crescatorii de pesti, precum si in unele procese industriale,
cum este pasteurizarea laptelui.

Pompe termice
Primii trei metri ai scoartei terestre au o temperatura constanta de 10-16C. Precum intr-o pestera, temperatura aceasta e
putin mai ridicata decat a aerului din timpul iernii si mai scazuta decat a aerului vara. Pompele geotermale se folosesc de
aceasta proprietate pentru a incalzi si raci cladirile.
Pompele termice geotermale sunt compuse din trei parti: unitatea de schimb de caldura cu solul, pompa termica propriu-zisa
si sistemul de alimentare cu aer. Unitatea de schimb este un ansamblu de tevi aranjate in spirala, ingropat in partea
superioara a scoartei terestre in apropierea cladirilor. Un fluid - de regula apa sau o solutie de apa si antigel - circula prin tevi
si absoarbe sau cedeaza caldura solului.
Iarna, pompa transmite caldura acumulata de fluid in cadrul sistemului de alimentare cu aer. Vara, procesul este inversat, iar
caldura eliminata din interiorul cladirii poate fi folosita la incalzirea apei, constituind o sursa gratuita de apa calda.
Asemenea utilaje folosesc mult mai putina energie comparativ cu sistemele clasice de incalzire si sunt mult mai eficiente
pentru racirea locuintelor. Pe langa faptul ca economisesc energie si bani, ele reduc poluarea.

Generarea de electricitate
Energia geotermala are un potential urias pentru producerea de electricitate. Aproape 8000 MW sunt produsi de-a lungul
mapamondului. Tenhologia de azi utilizeaza resursele hidrotermale, dar, in viitor, poate vom putea folosi caldura continuta in
adancul scoartei terestre in roci uscate, sau chiar cea din magma.
In ziua de azi exista doua tipuri de uzine electrice geotermale: binare si pe baza de aburi.
Uzinele pe baza de aburi folosesc apa la temperaturi foarte mari - mai mult de 182 C. Aburul e obtinut dintr-o sursa directa
sau prin depresurizarea si vaporizarea apei fierbinti. Vaporii pun in functiune turbinele si genereaza electricitate. Nu exista
emisii toxice semnificative, iar urmele de dioxid de carbon, dioxid de azot si sulf care apar sunt de 50 de ori mai mici decat in
uzinele ce utilizeaza combustibili fosili. Energia produsa astfel costa aproximativ 4-6 centi/KWh.
Uzinele binare utilizeaza apa la temperaturi mai mici, intre 107 si 182 C. Apa fierbinte isi cedeaza energia termica unui fluid
secundar, cu punct de fierbere scazut - cel mai adesea se utilizeaza hidrocarburi inferioare precum izobutanul sau
izopentanul -, cu ajutorul unui sistem de schimb al caldurii. Fluidul secundar se evapora si pune in miscare turbinele, iar apoi
e condensat si readus intr-un rezervor. Deoarece uzinele binare se bazeaza pe un ciclu intern, nu exista nici un fel de emisii.
Electricitatea produsa astfel costa de la 5 pana la 8 centi per KWh. Ele sunt mai des intalnite decat cele pe baza de aburi.
Desi uzinele geotermale se aseamana destul de mult cu uzinele traditionale, ele prezinta si dificultati speciale: gaze si
minerale necondensabile in fluidul utilizat, utilizarea de hidrocarburi, absenta apei de racire utilizata in condensare.
Ce putem face in Europa
Se poate estima ca pana in anul 2030-2050, noile tehnologii din domeniul energiei geotermale vor permite o productie
semnificativa de electricitate in multe tari care nu sunt considerate azi ca avand resurse geotermale importante.
Europa, per total, va putea produce pana la 10-20% din cererea energetica astfel, cifra comparabila cu capacitatea
centralelor nucleare existente. Un studiu facut de Shell sugereaza ca exploatarea celor mai mari resurse geotermale de pe
continent poate echivala programul nuclear actual (40-80 GW).

DESPRE NOI DOTARI APLICATII PRETURI REFERINTE

PRODUSE

SISTEME SOLARE TERMICE

TEHNICA INSTALATIILOR GEOTERMALE

Sonde
POMPE DE CALDURA

Posib
Exista
princi

GENERATOARE EOLIENE

BOILERE

Siste

Co

FANCOIL
VENTILOCONVECTOARE)

FORAJ GEOTERMIC

Colectorul de sol. Tevi din polietilena se aseaza la o adancime de circa 1

1.7 m.

Colector sant

Colectorul de sant are o structura asemanatoare cu a colectorului de sol, insa intr-un sant se asaza mai multe
tevi paralele, astfel reducandu-se volumul de sapaturi.

Teava spiralata

Si aici se sapa doar un sant, in care se aseaza o teava spiralata.

Sisteme geotermale verticale :

Sonde geotermale

Sondele geotermale sunt metoda cea mai des utilizata pentru utilizarea caldurii Pamantului. Numele de
fapt este inexact, deoarece cu o sonda geotermica se poate extrage nu numai cadura, dar si frig din sol.
Se folosesc sonde cu adancimi intre 70 si 350 m. Diametrul conductelor variaza intre 25 si 40 mm. Despre
cit costa o sonda geotermala vezi "foraj geotermic".

Pilon de energie

Daca din cauza solului este necesara asezarea constructiei pe piloni, acestia pot fi transformati cu costuri mici in piloni de
energie. in cazul pilonilor turnati pe santier, fascicole de teava din PE se amplaseaza in armatura inainte de turnarea betonului.
in cazul pilonilor batuti, tevile se includ in beton din fabrica. La pilonii turnati centrifugal, fascicolul de tevi poate fi introdus
dupa batere in orificiul pilonului.

Cos de energie

Sonda geotermala in detalii

in trecut s-au utilizat diferite variante

constructive, dintre aceste s-a impus
sonda dubluU. Aceasta rezista la
solicitarile care apar la montaj si in
exploatare, si la cap sonda poate fi
racordata prin elemente standardizate.
Pentru coborarea sondei geotermale
trebuie folosite greutati care sa
contacareze forta ascensionala a
polietilenei in apa sau fluidul de foraj.
Pot fi utilizate greutati fixate pe talpa
sondei sau o tija care apasa pe talpa.
incalzire
Sondele geotermale servesc cel mai
des doar pentru incalzire. Nu este de
mirare, deoarece majoritatea acestor
instalatii se foloseste la case pentru
una sau doua familii. Se utilizeaza
sonde cu lungimi intre 70 si 350 m. in
functie de lungime se utilizeaza un alt
diametru al tevii, pentru a reduce
pierderea de presiune in sistem. Ca
regula orientativa se poate utiliza
tabelul.
Pierderea de presiune intr-o sonda geotermala trebuie insa privita in ansamblu. Un diametru mai
mare inseamna forarea unei gauri de diametru mai mare, ceea ce inseamna costuri mai mari si o
durata de amortizare mai lunga. Tocmai la sonde mai lungi (peste 300 m) ar fi de fapt logic sa se
utilizeze sonde cu diametru de 50 mm. Dar cu tehnica de foraj existenta, forarea unei gauri ar costa
asa de mult, incat nu ar fi rentabila. in asemenea cazuri se prefera astazi reducerea vitezei de
circulatie a apei in sonda, lucrand cu variatii mai mari de temperatura. Mai multe informatii despre
acest subiect gasiti in buletinul informativ Validarea programului de sonde geotermale si

optimizarea lungimii sondei.

in prezent, 40% din toate sondele geotermale instalate sunt cu diametrul de 40 mm. in alte tari,
aceasta tendinta nu se manifesta. La case familiale, o sonda mai adanca poate reduce costurile
investitiei: Daca este nevoie doar de o singura sonda, nu este nevoie de colector-distribuitor. Cele
doua tururi respectiv retururi se leaga printr-o piesa de bifurcatie si se leaga direct la pompa
termica. Piesa de bifurcatie se poate utiliza si in cazul instalatiilor cu mai multe sonde, astfel fiind
nevoie de colector-distribuitor mai mic si mai ieftin.
Racire
Instalatii geotermale folosite numai pentru racire sunt relativ rare in prezent. insa potentialul nu
este de neglijat. Pe langa climatizarea cladirilor, sistemul poate fi utilizat si pentru racirea
proceselor tehnologice. Instalatii experimentale pentru utilizarea racorii Pamantului la racirea
proceselor au fost construite deja in anii 90, si au fost studiate in decursul anilor. Primele instalatii
industriale de racire au fost construite in Germania in anul 2002. Geologia joaca un rol important in
aceasta utilizare. Straturi de apa in miscare maresc eficienta, facand posibil un transfer mai bun de
caldura.
in astfel de instalatii se folosesc in principiu sonde mai scurte, pana la 100 m.
Incalzire/Racire
Utilizarea dubla a sondelor geotermale, pentru incalzire si racire, deci pentru climatizare, castiga tot
mai mult teren. Tocmai la cladiri care adapostesc birouri, necesarul de incalzire scade datorita
marelui numar de calculatoare, copiatoare, imprimante, corpuri de iluminat. in schimb sarcina de
racire este insemnata. Fatadele din sticla mai maresc aceasta sarcina. Prin utilizarea dubla a sondei
geotermale se gaseste o solutie avantajoasa acestei probleme. incalzirea se realizeaza printr-o
pompa termica. Racirea se face primordial prin procedeul freecooling. Numai daca acesta nu face
fata, se pune in functiune o pompa termica reversibila. Astfel se reduce la minim consumul de
energie primara.
Deja se pregatesc foarte multe obiective care vor fi climatizate utilizand caldura Pamantului. Vom
prezenta trei din ele. Servicul German de Siguranta Zborurilor (DFS) in Langen, Centrala Casei de
Economii din Donaueschingen si Centrul de perfectionare a Bancii nationale Elvetiene in
Gerzensee.
Obiectivul DFS Langen dispune de cea mai mare instalatie geotermala in Europa Centrala. Cu 154
de sonde cu adancimea de 70 m fiecare, se obtine o capacitate de incalzire de 340 kW. La o putere
de 330 kW, instalatia de sonde geotermale asigura necesarul de baza pentru incalzire.
Centrala Casei de Economii din Donaueschingen este un obiectiv mult mai mic. Cu 56 de sonde
avand adancimea de 100 m, se realizeaza o capacitate de racire de 275 kW. Pompa termica
acopera si aici necesarul de baza pentru incalzire, avand puterea de 110 kW.
in 2002, la Centrul de Perfectionare a BNE in Grenzensee, instalatia de pompa termica aer/apa a
fost inlocuita cu sonde geotermale. S-au instalat 33 de sonde de 145 adancime, racordate la doua
pompe termice de cate 135 kW. Se incalzeste o suprafata de 4.900 mp. in plus, prin freecooling, se
climatizeaza o sala polivalenta.
Stocare
In Europa exista deja cateva instalatii de stocare a energiei termice in pamant. Se stocheaza
energia solara in pamant, si se foloseste pentru incalzire in cursul anului. Primul obiectiv s-a
executat in Neckarsulm-Amorbach (fig. 4). 528 sonde cu adancimea de 30 m stocheaza caldura in
630.000 metri cubi de pamant. Alte instalatii sau construit in Mol (Belgia) cu 144 de sonde si in
Anneberg (Suedia) cu 100 de sonde.
O instalatie hibrid a fost realizata in Attenkirchen. Partea centrala este un rezervor de apa,
inconjurat de 90 de pompe geotermale. Astfel, caldura cedata de rezervor este preluata de sonde.
O instalatie de stocare este in curs de proiectare in Elvetia.
in instalatiile de stocare pot rezulta temperaturi de peste 90 C. Cum s-a precizat mai devreme,
polietilena nu se mai poate utiliza la aceasta temperatura, s-ar degrada prea repede. De aceea,
sondele in acest caz se confectioneaza din polibutena.
Piloane de energie
Piloanele de energie se utilizeaza ca si sondele geotermale. Daca din cauza solului este necesara
utilizarea de piloane, nu are nici un sens sa se foreze alaturi pentru sonde. Piloanele insasi pot fi
utilizate direct pentru incalzire si racire. in piloane se incorporeaza tevi din PE. Acesta se realizeaza
la confectionarea prefabricatului sau la fata locului pe santier, depinzand de tipul pilonului:
Pilonii de batut se prevad din fabrica cu fascicol de tevi din polietilena. La piloni de diametru mic

se va tine seama de raza minima de curbare a tevii din polietilena.

Pilonii de batut turnati centrifugal au un orificiu cilindric in mijloc. Dupa baterea pilonului, in acest
orificiu poate fi intodus un fascicol de tevi preconfectionat. La sfarsit se umple spatiul cu nisip
cuartos.
in cazul pilonilor turnati pe santier sau forati, armatura se prevede cu tevi din PE inainte de
asezare pe pozitie. Capetele tevilor la partea de sus a pilonului se protejeaza printr-un tub de
protectie. Pe langa piloni, si palplansele pot fi utilizate in scop energetic.
La piloni de energie se va acorda atentie deosebita razelor de incovoiere. O raza prea mica poate
duce la ruperea tevii, deci la scoaterea din functiune definitiv a pilonului de energie. La piloni de
diametru mic se pot utiliza piese speciale de intoarcere. in acest context se vorbeste despre
fascicol de tevi pentru piloni de energie.

O sonda geotermala instalata corect are o durata de functionare de 100 de ani. insa in majoritatea
cazurilor, conductele si distribuitoarele nu se calculeaza pentru o astfel de durata, desi ar fi posibil.
Adesea se utilizeaza materiale si elemente de legatura care nu satisfac in totalitate cerintele pentru
utilizare in circuit de sola.
Si azi se utilizeaza frecvent distribuitoare produse pentru sisteme de incalzire, in circuitele de sola.
Acestea nu sunt proiectate corespunzator din punct de vedere hidraulic, si nici nu rezista la
condensat. Adesea trebuie inlocuite dupa 15 ani, pentru ca nu mai sunt etanse. Exista piese speciale
confectionate din materiale plastice, elaborate pentru circuite de sola. Acestea au o sectiune destul
de mare ca sa nu provoace caderi de presiune la debite mari. Sunt confectionate din polietilena,
acelasi material din care se confectioneaza sondele si conductele de transport.
Durata de viata a acestora se poate calcula la 100 de ani.
Pentru sonde mai mici se utilizeaza distribuitoare cu diametrul de 53 mm. De la 4 sonde in sus
trebuie un diametru de 90 mm. Pentru obiective foarte mari se utilizeaza distribuitoare speciale.

Energia geotermala este o energie ecologica, regenerabia si inepuizabila, rezultata din transformar
apei calde sau a aburilor fierbinti, captati in zone cu vulcanism accentuat, in energie termica s
electrica. Principiul de functionare si obtinere a energie geotermale este destul de simplu si este
doua tipuri:
Fie exploatarea directa a apei calde, din rezervorul geotermal,insa aceasta este o metoda cu

randament destul de scazut din cauza ca apa rezultata va avea o temperatura mult diminuata;
Fie prin utilizarea unui sistem mecanic prin care in crapaturile din zonele calde
ale scoartei terestre se injecteaza apa, sub presiune, la cativa kilometri adancime. La
capatul opus, apa incalzita, in stare gazoasa, este extrasa si captata pentru a fi

transformata in energie termica sau secundar in energie electrica.

Spre deosebire de alte energii verzi, conditionate de factorii atmosferici si ciclul zi/noapte, obtinerea
energie geotermala se poate face indiferent de anotimp, ciclu zi/noapte, precum si alti factori fizic
geografici.

Desi la nivel mondial potentialul este deosebit de ridicat, la nivelul anului 2007 doar 1% din potentia
geotermal total era exploatat.

Pana la o adancime de aproximativ 3m, temperatura solului este constanta, avand o valoare me
cuprinsa intre 10-16 grade C. Pe parcursul iernii temperatura solului este mai ridicata decat a aerului
deasupra, in timp ce vara fenomenul este invers. Tocmai aceste caracteristici sunt exploatate la max
de instalatiile geotermale pentru a incalzi sau raci spatiile locuibile.
Instalatiile geotermale, pompele termice, sunt compuse din trei parti:

Unitatea de schimb de caldura cu solul: este format dintr-un asamblu de tevi dispuse in spir
si amplasate in partea superioara a solului. In interiorul tevilor circula un fluid, fie apa, fie o solutie

apa cu antigel, care are rolul de a absorbi sau ceda caldura.

Iarna pompa transmite energia captata si retinuta de fluid, vara procesul se inverseaza, raci
interiorul cladiriilor.

Pompa termica: este un dizpozitiv creat pentru a folosi puterea caldurii apei sau aburului d
scoarta terestra pentru a climatiza un mediu (fie a ridica sau cobori temperatura).
Sistemul de alimentare cu aer.
Avantajele unei astfel de instalatii:

Eficienta ridicata in ceea ce priveste consumul energetic necesar utilizarii instalatiei, 25-30
consum mai mic in comparatie cu sistemele de incalzire/racire obisnuite.
Costuri de mentenanta scazute.
Sunt instalatii fiabile, cu o durata medie de exploatare de 20-25 ani.
Nu depind de conditiile atmosferice externe, anotimp, sau alti parametri fizici.
Singurul dezavantaj major il reprezinta costurile mari de instalare.
Sistemul de pompa geotermala pentru obtinerea de energie geotermala

Pe baza energiei geotermale, cu ajutorul instalatiilor adecvate, putem transforma puterea aburului s
a apei geotermale pentru obtinerea de energie electrica.
Exista trei mari tipuri de centrale care transforma energia geotermala in energie electrica, in functie
starea de agregare a apei fierbinti: gazoase sau lichida:
Centrale uscate;
Centrale flash;
Centralele cu ciclu binar.

Centralele uscate folosesc puter

aburului din izvoarele geotermale. Sunt primele tipuri de centrale geotermale care au aparut pe piata

Centralele flash se bazeaza pe puterea calorica a apelor geotermale cu o temperatura de 182 grade
pompata si introdusa in instalatie la presiuni inalte. Aburul fie se obtine direct, fie se obtine p
presurizarea si vaporizarea apei fierbinti. Aburii rezultati vor pune in miscare palele turbin
obtinuandu-se in acest mod energie electrica.

Centralele cu ciclu binar. Spre deosebire de cele anterioare, in cazul acesteia centrale aburul sau a
fierbinte nu intra in contact direct cu turbina. Apa folosita are o temperatura medie care depaseste 2
grade C.

Principiul de functionare al acestor centrale: sistemul de captare este dublat de un sistem de lich
care absorb caldura cedata de abur sau de apa geotermala. Aceste lichide sunt reprezentate
hidrocarburi inferioare precum izobutanul sau izopentanul. Acest lichid se evapora si pun in misca
palele turbinei generand energie geotermala.

Avantajul unui astfel de sistem este faptul ca functioneaza cu sistem inchis, ceea ce elimina aproape
zero emanatiile de gaze cu efect daunator asupra stratului de ozon.
Avantajele centralelor care folosesc energia geotermala:
Sursa de energie ecologica, curata si regenerabila
Din punct de vedere economic, energia termica/electrica obtinuta din energia geotermala e
mult mai ieftina decat cea obtinuta pe baza de combustibili fosili.
Nu depind de conditiile meteorologice.
Dezavantajele acestor sisteme:

Instabilitatea solului datorita forajelor si injectarilor de fluide si extragerea lor. Se poate vorbi
unele cazuri de mici cutremure.

Chiar daca este o sursa inepuizabila, are nevoie de un anumit interval de timp pen
regenerarea rezervei, mai precis reincalzirea zonei si regenerarea rezervei de ape geotermala.
Energia geotermala, in functie de consumator si suprafata incalzita/luminata, poate sau nu sa

singura sursa de alimentare cu energie a locatiei. In general, este nevoie de existenta unui siste
secundar de alimentare cu energie electrica.

Despre noi

Dotari

Aplicatii

Copyright VISA PAN 2008-2009

Preturi

Referinte