Linie automata de asamblare a placilor

electronice

Profesor: Birou Iulian

Studenti: Fazacas Daniel

Andreica Liviu

CONSIDERATII TEORETICE
Produsele electronice pot fi ntlnite azi n aproape orice

domeniu (bunuri de larg consum, telecomunicaii, tehnologia

informaiei, medicin, aeronautic, autovehicule etc.).
Dezvoltarea lor se bazeaz pe packaging electronic
(tehnici i tehnologii pentru conceperea, proiectarea i
testarea modulelor/sistemelor electronice).

Fig.1 Arborele domeniilor din electronica

TEHNOLOGIA CABLAJELOR IMPRIMATE

Prin cablaj imprimat (PCB- Printed Mounted Board) se intelege circ.
electric in care conductoarele de legatura sunt realizate sub forma de
benzi sau suprafete conductoare de metal pe un suport izolant.
La realizarea cablajului imprimat se foloseste un material izolant (uzual,
pertinax si stectextolit) care este placat cu cupru.
Se livreaza semifabricate placate sub forma de placi cu dimensiuni
pana la 2000 pe 2000 mm si grosime cablaj imprimat in tabelul 1.

Cablaj flexibil

Cablaj rigid

Grosimea
(mm)

Toleranta
(mm)

0,15-0,30

0,05

0,30-0,80

0,075

0,8-

0,1

1,2

0,2

1,6 (1,5)

0,2

2,0

0,2

2,4

0,3

CLASIFICAREA CABLAJELOR IMPRIMATE

Dupa numarul de straturi metalice (conductoare) depuse cablajele

imprimate se impart in:
- Cablajele simplu strat (placat), isi mentin ponderea datorita
pretului de cost scazut in aparatura electronica de larg consum;
- Cablajele dublu strat (dublu placat) au ponderea cea mai mare
in productia de cablaje imprimate deoarece realizeaza o buna
densitate a componentelor, iar pretul este relativ scazut;
- Cablajele multistrat sunt destinate montajului si asamblarii
circuitelor integrate complexe.

TEHNOLOGIA ECHIPARII CABLAJELOR

IMPRIMATE
Se disting doua moduri de echipare a placilor imprimate:
- plantarea componentelor electronice in gaurile prevazute pe
cablaj (fig. 1.a);
- asezarea componentelor electronice pe contacte de lipire
(fig.1.b).

AUTOMATIZAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC

Procesul tehnologic de asamblare
Proces tehnologic de asamblare = totalitatea operatiilor care au
ca rezultat legarea pieselor in subansamble si produse.

Celula de fabricatie este un sistem de fabricatie constituit

dintr-un singur sistem de prelucrare si un singur subsistem de
manipulare

Subsistemul de prelucrare contine masina de lucru, sculele,

dispozitivele, verificatoarele (S. D. V.), instalatiiletehnologice de
prelucrare. Comenzile si actionarea poate fi facuta de catre un operator
uman sau pot fi complet automate.
Subsistemul de manipulare contine instalatia aducatoare/de
evacuare IAE si un operator uman.
Cuplarea mai multor celule de fabricatie CF intre ele prin
subsisteme de manipulare SSM constituie o linie de fabricatie conform
schemei din figura 3.b.

Asambarea mobila
Obiectul de asamblat se deplaseaza de-a lungul locurilor de munca. La fiecare loc de munca se
realizeaza o anumita parte, bine determinata, din lucrarile de asamblare (productie serie si de
masa);
Tehnologia de asamblare in flux presupune transportul continuu sau intermitent al produsului de
asamblat
Masinile unelte, utilizate in tehnologia de fabricare a echipamentelor electrice, au grade de
automatizare diferite.
Acestea sunt dotate cu sisteme de automatizare foarte diferite, realizate cu mijloace mecanice,
electrice, pneumatice, hidraulice sau combinatii ale acestora.
Fiecare mecanism de actionare este comandat de un dispozitiv de comanda compus din unitati
elementare de comanda.
Un sistem de automatizare este suma unitatilor elementare de comanda impreuna cu dispozitivul
care asigura durata si succesiunea fazelor, conform procesului tehnologic.
Sistemele de comanda ale masinilor-unelte automate se impart in:
- sisteme de comanda rigide, in care succesiunea si durata semnalelor de comanda sunt
determinate precis;
- sisteme de comanda elastice, la care succesiunea si durata semnalelor de comanda se pot
schimba cu usurinta, creand sisteme de fabricatie flexibile, care se pot adapta usor la productia de
serie mica si unicate.

Sistemele de comanda ale masinilor-unelte automate se impart in:

- sisteme de comanda rigide, in care succesiunea si durata
semnalelor de comanda sunt determinate precis;
- sisteme de comanda elastice, la care succesiunea si durata
semnalelor de comanda se pot schimba cu usurinta, creand sisteme
de fabricatie flexibile, care se pot adapta usor la productia de serie
mica si unicate.

Sistemele de automatizare rigide se impart la randul lor in:

- sisteme temporale, in care este posibila suprapunerea fazelor,
ceea ce face ca timpul total de prelucrare al unei piese sa fie mai mic si
deci productivitatea masinii-unelte sa fie mare.
- sisteme secventiale, in care o secventa oarecare nu poate
incepe decat la sfarsitul secventei precedente, adica nu se poate face
suprapunerea secventelor.

Sisteme de automatizare cu comanda numerica

- sunt foarte flexibile, fiind necesar un timp scurt pentru reglarea masinii;
Echipamentele cu comanda numerica (ECN) se pot descrie printr-o
schema ca in figura 4 si se impart in 3 mari grupe:
1. ECN de pozitionare (masini de gaurit si alte masini unelte: pe o singura
directie sau pe doua directii perpendiculare);
2. ECN de prelucrare liniara, la care deplasarile mesei nu se mai fac cu
viteza rapida ci cu viteza de avans, adica in timpul deplasarilor de la un punct
la altul, se produce si procesul de prelucrare al piesei. Se impune
programarea simultana cu coordonatele deplasarii si valorile vitezei de avans,
valorile turatiei arborelui principal, scula, precum si unele functii auxiliare;
3. ECN de conturare permit coordonarea miscarilor pe doua sau mai
multe axe

ANEXE

VA MULTUMESC!