UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA

IMBUNATATIRI FUNCIARE SI INGENERIA MEDIULUI

INGINERIA MEDIULUI IN AGRICULTURA

PROIECT
TRATAREA SI VERIFICAREA DESEURILOR

Student: Manole Madalina

Grupa :
7401

TRASAREA SI VERIFICAREA DESEURILOR

Sa se intocmeasca un proiect de gospodarie integrata a deseurilor din orasul CALARASI si
localitatile limitrofe.

CUPRINSUL PROIECTULUI
Capitolul I: Date generale privind deseurile
1.1
1.2
1.3
1.4
1.5

Tipuri de deseuri
Cantitati de deseuri
Compozitia deseurilor
Caracteristicile principale ale deseurilor
Gestiunea deseurilor.

Capitolul II: Date privind cadrul natural

2.1 Asezarea geografica
2.2 Cadrul geografic
2.3

Date geografice, geologice, hidrologice si date privind sistematizarea zonei

2.4

Hidrologia

2.5

Date climatice

2.6

Flora si fauna

2.7

Date socio economice

Capitolul III: Valorificarea energetica a deseurilor

3.1 Calculul puterii calorifice inferioare a deseurilor
3.2 Descrierea statiei de incinerare
3.3

Instalati pentru epurarea gazelor

Capitolul IV: Valorificarea deseurilor prin compostare

4.1 Etapele compostari
4.2 Schema de compostare

4.3 Descrierea unei scheme de compostare

Capitolul V: Depozitarea deseurilor
5.1 Alegerea amplasamentului depozitului
5.2 Calculul dimensiunilor depozitului
5.3 Lucrari de terasamente (diguri si nivelare)
5.4 Impermeabulizarea depozitului
- descrierea sol de impermeabilizare
- calculul suprafetei de geomembrana
- calculul grosimi geomembrana
5.5 Drenarea levigatului
- calculul debitului de levigat
5.6 Descrierea retelei de drenaj a levigatului
5.7 Evaluarea gazelor prin depozit
5.8 Acoperirea finala
5.9 Monitorizarea depozitului dupa inchidere
Capitolul VI: Propuneri, recomandari, concluzi.

Capitolul I: Date generale privind deseurile

1.1

Tipuri de deseuri

Tipuri principalede deseuri regasite in judetul Calarasi sunt : Deseuri municipale si

asimilabile din comert, industrie si institutii, Deseuri menajere colectate in amestec de la
populatie, Deseuri asimilabile colectate in amestec din comert, indusrtie, instituii, Deseuri
municipale si asimilabile colectate separat (exclusiv des. din constructii si demolari), hartie si
carton, sticla, plastic, metale, lemn, biodegradabile, altele, Deseuri voluminoase, Deseuri din
gradini si parcuri, Deseuri din piete, Deseuri stradale, Deseuri generate si necolectate.
1.2

1.
1
1.
2
1.
3

Cantitati de deseuri

Tipuri principale
de deseuri
Deseuri municipale si
asimilabile din comert,
industrie si institutii, din care:
Deseuri menajere colectate in
amestec de la populatie

Cod
deseu
20 15 01

1999
(tone)
48889

2000
(tone)
49054

2001
(tone)
50146

2002
(tone)
51311

2003
(tone)
58900

2004
tone)
59372

2005
(tone)
59847

20 03 01

29512

29610

33370

30081

34970

35250

35532

Deseuri asimilabile colectate in

amestec din comert, indusrtie,
instituii
Deseuri municipale si
asimilabile colectate separat
(exclusiv des. din constructii si
demolari), din care:
hartie si carton

20 03 0

6689

6711

6861

6983

8000

8064

8129

20 01
15 01

1425

1431

1463

1489

1730

1744

1758

200

800

1000

1000

1400

1411

1422

10

15

20

30

30

30

25

25

100

104

30

30

30

500

300

450

200

110

111

112

500

75

50

76

20

20

20

Biodegradabile
Altele
Deseuri voluminoase

20 01 01
15 01 01
20 01 02
15 01 07
20 01 39
15 01 02
20 01 40
15 01 04
20 01 38
15 01 03
20 01 08
20 01 / 15 01
20 03 07

201
0
0

200
131
0

113
50
0

100
90
0

100
40
0

101
40
0

102
40
0

Deseuri din gradini si parcuri

20 02

3345

3356

3300

3492

4000

4032

4064

Deseuri din piete

20 03 02

836

839

858

873

1000

1008

1016

Deseuri stradale

20 03 03

1672

1678

1715

1745

2700

2722

2744

Deseuri generate si necolectate

20 01 / 15 01

5410

5429

5549

6648

6500

6552

6604

Sticla
Plastic
Metale
Lemn

1.
4
1.
5
1.
6
1.
7
1.
8

1. Calculul cantitatilor de deseuri:

1.1.1 Calculul cantitatilor de deseuri menajere.

Qzi(m)=I*N kg/zi=0.9*100.000=90.000kg/zi
Qzi(m)=0,001*I*N t/zi =0,001*90.000=90 t/zi
Qan(m)=365*Qzi t/an=365*90=32850 t/an
Qtot(m)=T*Qan t=32850*23=755.550 t
I-indiele de producer a deseurilor
I=0,8-1,2 kg/zi loc
I=0,9
N-numar de locuitori
N=80.000-150.000 loc
N=100.000= 20 m
T- durata totala de depozitare
T=20..25 ani
T=23

1.1.2. Calculul cantitati stradale

Qzi(s)=0,20,3 Qzi (m)
Qzi(s)=0,2
Qtot (s)=365*T*Qzi(s)=365*23*0,2=1679
Qstr=0.2*Qtot(m)=0.2*755.550=151.110 t
Qind=0.1*Qtot(m)=0.1*755.550=75.555 t
Qtot dep=Qtot(m)+Qstr(s)+Qind kg/zi
Qtot dep=755.550+151.110+75.555=98.215 t

1.1.3 Calculul cantitati lor industrial

Deseurile toxice, sub forma solida, lichida sau gazoasa pot cauza moartea, imbolnavirea
sau ranirea oamenilor, sau distrugerea mediului, daca sunt tratate, depozitate, transportate in
mod necorespunzator, sau parasite. Substantele sunt considerate deseuri periculoase daca sunt

inflamabile, corozive, reactive sau toxice. Amestecurile, reziduurile sau materialele care
contin reziduuri toxice sunt considerate de asemenea reziduuri toxice.
Deseurile industriale
Deseurile toxice sunt generate de aproape fiecare industrie, iar industriile care nu produc
deseuri toxice ele insele, folosesc insa produse ale industriilor care produc deseuri.
Principalii poluanti produsi de activitatea oamenilor:oxizi de sulf,oxizi de azot,monoxid
de carbon,dioxid de carbon,amoniac,metale toxice,cum ar fi plumb si cupru.Aparitia
automobilului a dus la formarea unor cantitati enorme de dioxid de carbon si a altor gaze.
Agricultura determinat acumularea unor cantitati mari de substante chimice otravitoare in
atmosfera.Poluarea atmosferei poate fi si sub forma de fum.
Deseurile pot polua solul, aerul, apa de suprafata sau panza freatica. Poluarea solului
poate afecta oamenii, plantele si animalele. In Times Beach, Missouri, S.U.A., in 1983,
pentru a preveni ridicarea prafului pe strazi a fost imprastiat petrol contaminat cu bifenili
policlorurati (PCB-uri). Astfel, oamenii care locuiau in acea regiune au fost expusi la
contentratii mari de PCB-uri. Noroiul din canalizarile municipale poate contine elemente
toxice daca deseurile industriale au fost amestecate cu cele domestice. Daca noroiul este
folosit ca ingrasamant, aceste elemente ar putea contamina campurile cultivate. Substantele
toxice pot fi absorbite de plante, ajungand la animalele care au pascut acolo si chiar la
oameni.
Aerul poate fi contaminat de emisiile directe de deseuri toxice. Evaporarea de solventi
toxici din vopsele si din agentii de curatare este o problema comuna.
Poluarea raurilor si lacurilor, daca este suficient de toxica, poate distruge fauna si flora
instantaneu, sau de-a lungul timpului. De exemplu, fluoridul se acumuleaza in oase si dinti,
prea mult fluorid in apa putand cauza probleme ale oaselor si dintilor. Compusi precum
diclordifeniltricloretanul (DDT-ul), PCB-urile si dioxinele sunt mai solubili in grasimi decat
in apa. Astfel, aceste substante se gasesc in concentratii mici in apa, insa in concentratii mai
mari in insecte si alge si in concentratii si mai mari in pesti, pasarile si oamenii care se
hranesc cu peste fiind foarte expusi unor concentratii mari de substante periculoase.
Chiar si poluarea care nu este toxica poate omori. Fosfatii si nitratii, de obicei inofensivi,
pot fertiliza algele care cresc in lacuri si rauri. Cand algele cresc, in prezenta luminii solare,
produc oxigen. Insa daca algele cresc prea mult sau prea rapid, consuma mari cantitati de
oxigen atunci cand soarele nu straluceste si cand au inceput sa decada. In final, lipsa
oxigenului va sufoca alte forme de viata; unele creaturi putand fi otravite de toxinele
continute de alge. Acest proces de supracrestere a numarului de alge, numit eutrificatie, poate
omori viata din lacuri si rauri. In unele cazuri, anumite alge pot otravi apa potabila.
Poluantii subterani pot fi carati de cursurile de apa subterane. Aceste deseuri formeaza
coloane lungi de contaminanti, care pot ajunge la suprafata daca apa iese printr-un izvor sau

fantana. Foarte periculosi sunt solventii care se pot scurge din rezervoarele subterane. De
asemenea, in aceste coloane de deseuri se pot intalni si ioni toxici de metal.

1.3. Compozitia deseurilor

Compozitia medie a deseurilor menajere colecate de la populatie
Compozitia deseurilor

Procene %

Deseuri ambalaje se hartie si carton

Deseuri ambalaje sticla

Deseuri ambalaje metalice

Deseuri ambalaje plastice

Deseuri ambalaje lemn

Deseuri biodiversitate

73

Deseuri reciclabile de cat ambalajele din care:

Hartie si carton

Metale

Altele

Total

100

1.4. Caracteristicile principale ale deseurilor

Caracteristicile deeurilor reprezint elementul principal de care depinde modul de
exploatare i de valorificarea lor.
Caracteristicile fizice, chimice, mineralogice i geo-mecanice ale deeurilor sunt
determinate de mai muli factori, printre care:
caracteristicile naturale ale materialului nainte de utilizarea lui;
procesul tehnologic din care provin;
modul de transport i de depozitare;

stabililitatea fizico-mecanic n timp, sub sarcini, n raport de condiiile atmosferice, n

contact cu apa i cu alte deeuri sau materiale.
Caracteristicile fizico-chimice si mineralogice
1. Aspectul general al deeurilor
Deeurile pot avea aspect foarte diferit depinznd de caracteristicile chimicomineralogice, de procesul tehnologic din care provin, de starea de umiditate, de modul de
depozitare etc. Aspectul poate fi identic cu cel al materialului din care provine deeul sau poate fi
complet diferit de al acestuia.
2. Compoziia mineralogic i structura
Caracteristicile mineralogice i strucurale depind de modul de formare a deeurilor, de
transformrile fizico-chimice suferite de materialul natural din care provin, de modul de
transport i depozitarea ( uscat sau hidraulic) etc.
Deeurile pot fi alctuite din trei faze constituente:
-faza solid (scheletul deeului)
-faza lichid (apa din pori, inclusiv srurile i gazele dizolvate n ea)
-faza gazoas.
3. Caracteristicile chimice
Compoziia chimic a deeurilor depinde de materialul natural i de procesul tehnologic din care
provin. n vederea studierii comportrii n timp a deeurilor depozitate i a influenei lor asupra
mediului nconjurtor, este necesar s se efectueze analize chimice globale i pariale, i dup
depozitare.
1.5.Gestiunea deseurilor
Gestionarea deseurilor reprezint o componenta specifica a serviciilor publice, careia i se
da aceeasi importanta ca si alimentarii cu apa, energiei sau asigurarii cailor de transport. Ca si n
aceste domenii, planificarea gestionarii deseurilor este un proces continuu, care se reia si se
adapteaza conditiilor noi aparute n timp, realizarile evaluandu-se periodic.
Opiunile de gestionare a deeurilor

Ierarhia prioritilor n abordarea gestiunii deeurilor n Romnia este cea care st la baza
legislaiei i politicii europene, recunoscut i pe plan internaional, i anume:
- prevenirea i minimizarea generrii de deeuri
- valorificarea material prin reutilizare i reciclare
- valorificarea energetic
- tratarea deeurilor n vederea scderii cantitii i a potenialului lor periculos
- eliminarea prin incinerare sau depozitare
Prevenire / Minimizare
generare deeuri
Reutilizare / Reciclare
Valorificare
Energetic

Tratare
Depozitare
Obiectivele generale ale gestionrii deeurilor
- dezvoltarea cadrului instituional i organizatoric
- contientizarea factorilor implicai
- intensificarea preocuprilor privind reducerea cantitii de deeuri generate
- exploatarea tuturor posibilitilor tehnice i economice privind recuperarea i
reciclarea deeurilor n vederea reducerii cantitii de deeuri eliminate
Problema gestiunii deeurilor este complex.
nelegerea corect a problemelor conduce la alegerea soluiilor optime d erezolvare a acestora i
n final la gestionarea ecologic raional a deeurilor i la salvarea unor resurse naturale preioase
att pentru noi, dar mai laes pentru generaiile viitoare
Avem datoria moral s lsm generaiiolor viitoare un mediu curat
Prioriti n abordarea gestionrii deeurilor
Obiectivul general al SNGD este dezvoltarea unui sistem integrat de gestionare a deeurilor
eficient din punct de vedere economic i care s asigure protecia sntii populaiei i a
mediului
Trebuie mpiedicat sau diminuat formarea deeurilor nc de la surs (productor)
Cea mai eficient cale de aciune este prevenirea, deoarece neproducnd (negenernd) deeuri, se
elimin astfel i ameninrile la adresa mediului
Att evitarea formrii, ct i valorificarea deeurilor conduc la o reducere a cantitii de deeuri
finale, msurile fiind complementare
Valorificarea deeurilor se aplic cel mai eficient acolo unde evitarea formrii lor nu este posibil
din punct de vedere economic i ecologic
Valorificarea deeurilor presupune prelucrarea unui deeu deja prelucrat
Msurile de valorificare trebuie s faciliteze creterea duratei de via a deeului n circuitul
economic sau reintroducerea lui n acest circuit
Trebuie remarcat faptul c valorificarea deeurilor:
-

necesit consum de energie

polueaz mediului
implic costuri pentru colectare (selectiv), transport, valorificare

Valorificarea deeurilor nu se poate realiza la nesfrit

De exemplu hrtia i pierde caracteristicile utile dup valorificarea deeurilor

Evitarea formrii deeurilor nu introduce costuri, fiind din acest motiv preferat
Conform Normelor juridice europene i naionale, valorificarea deeurilor trebuie realizat
ecologic, adic:
-

nu trebuie puse n pericol apa, aerul, solul, flora, fauna

trebuie evitat poluarea fonic i disiparea mirosurilor neplcute
s nu fie afectate zonele adiacente i nici cadrul peisagistic

Capitolul II: Date privind cadrul natural

2.1 Asezarea geografica
Situat n sud-estul Cmpiei Romne, pe cursul Dunrii i al Braului Borcea, judeul
Clrai este intersectat de paralela 440 20 latitudine nordic i meridianul de 27 0 longitudine
estic.
Se nvecineaz la nord cu judeul Ialomia, la est cu judeul Constana, la vest cu judeul
Giurgiu i judeul Ilfov i la sud cu Bulgaria.
Suprafaa agricol s-a meninut aproximativ la acelai nivel de-a lungul perioadei 1990
2005, aceasta reprezentnd circa 84% din suprafaa total a judeului 508785 ha (2,9 % din
suprafaa agricol a rii, locul 8 n rndul judeelor rii).
2.2 Cadrul geographic
Suprafaa dup modul de folosin, la sfritul anului 2005
INDICATORI

Suprafaa agricol din care:

- arabil
- puni
- fnee
- vii i pepiniere viticole
- livezi i pepiniere pomicole
Pduri i alte terenuri cu vegetaie
forestier
Ape i bli
Suprafaa construit
Lungimea cilor ferate
Lungimea drumurilor publice
Suprafaa spaiilor verzi din
municipii i orae
Alte suprafee

U.M.

Ha
Ha
Ha
Ha
Ha
Ha
Ha

DATE
PONDEREA
LOCUL
ABSOLUTE JUDEULU JUDEULUI
I
(%)
426696
2,9
8
416030
4,4
5
5235
0,2
40
134
0
35
5120
2,3
14
177
0,1
42
22001
0,3
41

Ha
Mp
Km
Km
Ha

29906
25334
188
1285
158

3,6
0,5
1,7
1,6
0,8

4
39
29
36
37

Ha

30182

31

Judeul Clrai dispune de un relief n care caracteristica predominant o reprezint

Cmpia Romn, cu principalele sale componente:
cmpia tabular acoperit cu loess de tip Brgan, cmpie tabular fragmentat de
tip Burnas i cmpie piemontan - deltaic sau terminal, de asemenea acoperit
cu loess;
lunci puternic aluvionate de tipul Argeului sau Dmboviei i lunci de tipul
blilor (Dunrea);
vi i viugi largi i bltie de tip Mostitea precum i terase.
2.3

Date geografice, geologice, hidrologice si date privind sistematizarea zonei

Cercetarile efectuate in-situ au urmarit stabilirea caracteristicilor geomorfologice de suprafata

prin observare directa prospectare, ca si a caracteristicilor geologice tehnice si hidrogeologice
ale terenului de fundare pe baza a doua foraje geotehnic cu adncimea de 25 m si a patru
penetrari statice (CPT).
Caracteristicile geotehnice (fizice si mecanice) ale straturilor din terenul de fundare s-au
determinat prin ncercari specifice de laborator pe probele tulburate si netulburateprelevate din
forajele executate.
2.5.1 Caracterizarea amplasamentului
Caracterizare morfologica.Amplasamentul cercetat se situeaza n partea estica a
Municipiului Calarasi, n lunca Dunarii. Din punct de vedere geomorfologic, amplasamentul
studiat face parte din Cmpia Baraganului. n sectorul Ciocanesti Vladeni, Dunarea prezinta pe
partea stnga trei nivele de terasa: superioara, inferioara si joasa. Terasa joasa (prezenta n zona
mun. Calarasi), cu altitudinea absoluta de 20 22 m, are o extensiune mai mare, dezvoltndu-se
de la vest de Ciocanesti pna la Jegalia, pe o portiune mai restrnsa n dreptul orasului Fetesti, si
n sfrsit de la SE de Bordusani pna la S de Vladeni. La vest de Calarasi, att terasa inferioara
ct si cea joasa, sunt fragmentate de valea Galatuiului, care n apropirere de lunca Dunarii se
transforma ntr-un lac. Acest lac, precum si lacurile situate pe partea dreapta a Dunarii, au fost
generate prin miscarile neotectonice negative care au afectat regiunea n timpul Holocenului.
Lunca Dunarii are o dezvoltare mai mare pe partea stnga avnd o latime de 5 km n sectorul
vestic: la vest de Calarasi ea devine din ce n ce mai larga, latimea ei depasind n unele locuri 10
km.
Din punct de vedere geologic, teritoriul cercetat face parte din marea unitate structurala
cunoscuta sub numele de Platforma Moesica, care la nord de Dunare corespunde cu unitatea
morfologica denumita Cmpia Romna.
Stratigrafie(Figura 3.). Holocenul inferior (qh1) este reprezentat prin aluviunile grosiere
ale terasei joase a Dunarii, ca si prin depozitele loessoide care acopera terasa inferioara a
Dunarii. Depozitele terasei joase sunt alcatuite din pietrisuri si nisipuri groase de 5 8
m.Depozitele loessoide apartinnd terasei inferioare a Dunarii au un caracter prafos nisipos, cu o
grosime de 10 15 m. Depozitele loessoide, care acopera terasa joasa a Dunarii si Ialomitei,
precum si aluviunile grosiere si fine ale luncilor, au fost raportate Holocenului superior (qh2).

Depozitele loessoide apartinnd terasei joase a Dunarii, sunt predominant nisipoase,

slabprafoase, cu grosimi de 4 8 m. Depozitele aluvionare ale luncilor sunt alcatuite la baza din
pietrisuri si nisipuri (4 -10 m), iar catre partea superioara din nisipuri, nisipuri argiloase, argile
nisipoase si mluri groase de 5 8 m.
Seismicitate.Din punct de vedere seismic, zona cercetata este caracterizata de valoarea de
vrf a acceleratiei terenului pentru proiectare ag = 0.20g pentru cutremure avnd intervalul
mediu de recurenta IMR = 100 ani si perioada de control (colt) Tc = 1.0 sec (conform Codului
de proiectare seismica Partea I Prevederi de proiectare pentru cladiri - indicativ P 1001/2006).
Adncimea de nghet.Conform STAS 6054-77, adncimea maxima de nghet este de 0.70
0.80 m.

2.4

Hidrologia

Reeaua hidrografic a judeului Clrai este tributar n totalitate fluviului Dunrea.

n afara rurilor Arge i Dmbovia, care prin sectoarele lor inferioare dreneaz partea de SV a
judeului, celelalte ruri de mai mic importan aparin reelei autohtone. Dintre acestea sunt de
menionat Mostitea cu izvoarele n judeul Ialomia, Berza, Zboiul. Densitatea medie a reelei
hidrografice de numai 0,12 km/km2 este una din cele mai sczute din ar.
Lacurile din judeul Clrai sunt n general de natur antropic, reprezentate prin iazuri
rspndite n majoritate pe valea Mostitei i afluenii acestuia, pe Rasa, Luica, Zboiul, Berza i
Pasrea. Dintre lacurile naturale trebuie menionate, n primul rnd, limanele fluviale situate de-a
lungul Dunrii precum i lacurile: Mostitea, Glui i Potcoava, amplasate pe cursul inferior al
vii Berza. Lacurile de lunc mai numeroase altdat sunt reprezentate astzi doar de Ciocneti
i Iezer Clrai din Lunca Dunrii, Mitreni din Lunca Argeului i Ttarul din Lunca
Dmboviei.
PRINCIPALELE CURSURI DE APA
(acumulri permanente)
DENUMIREA
2.5 Date
Fluviul Dunrea
Clima
Braul Borcea
continental
Rul Arge cu
a uniformitii
Rul
Dmbovia
caracterizat
prin
Rul Mostitea
relativ reci. n
judeului, se
topoclimatul
Dunrii, cu veri
blnde dect n
2005 la Clrai,
anual a fost de
de 34,80 C, iar
C.

LUNGIMEA (KM)

PRINCIPALELE LACURI DE
ACUMULARE
SUPRAFAA (HA)
climatice

150
66
37
28
98
DENUMIREA
Iezer - Mostitea
Frsinet
Glui
Gurbneti
Fundulea
Mriua

2680
1460
712
680
440
200

judeului este temperat

regim omogen, ca urmare
reliefului de cmpie,
veri foarte calde i ierni
extremitatea sudic a
individualizeaz
specific al Luncii
mai calde i ierni mai
restul cmpiei. In anul
temperatura medie
11,50 C, maxima anual
minima anual de 16,70

Temperatura maxim absolut nregistrat pn n prezent pe teritoriul judeului a fost

de 44 C la Valea Argovei (10 august 1957) , iar minima absolut a fost nregistrat la Clrai
pe 9 ianuarie 1938 (-30,0 0C).
n anul 2005 precipitaiile medii anuale au nregistrat valori de 920,8 mm la Clrai,
iar cantitile medii lunare cele mai mari s-au nregistrat n luna septembrie (160,2 mm) i cele
mai mici n luna decembrie (31,8 mm).
Dispunerea n trepte a reliefului conduce la apariia urmtoarelor tipuri de clim: climatul de
munte, climatul de deal, climatul de cmpie.
Climatul de munte se caracterizeaz prin temperaturi sczute, precipitaii bogate i
vnturi puternice ce bat tot timpul anului cu preponderen din NV i E. Zonalitatea pe vertical
0

impune separarea n 2 subtipuri: subtipul climatului alpin (la peste 1900 m) i subclimatul
munilor mijlocii.
Climatul de deal este caracterizat prin temperaturi medii anuale mai ridicate (70-100) i
precipitaii mai sczute dect n zona montan.
Climatul de cmpie se caracterizeaz prin temperaturi ridicate i precipitatii reduse, mai ales n
ultimii ani cnd fenomenul de secet tinde s se acutizeze, influennd vital buna dezvoltare a
culturilor agricole.
2.6

Flora si fauna

Cu o suprafa de 5088 km2, reprezentnd 2,1% din teritoriul Romniei, judeul Clrai
ocup locul 28 ca mrime n rndul judeelor rii. Judetul Calarasi a fost infiintat in anul 1981,
organizarea administrativa a teritoriului, la 31 decembrie 2007, fiind urmatoarea: 2 municipii
-Calarasi si Oltenita; 3 orase - Budesti, Fundulea, Lehliu Gara; 50 comune ;160 sate, inclusiv
cele apartinand oraselor.
Fauna slbatic a judeului este bogat n specii cinegetice, reprezentate prin: mistre,
iepure, cprior, cerb, vulpi, porumbei, turturele, gugutuci, prepelie, grauri, sturzi, ciocrlani,
gte, grlie, rae, liie, ginui de balt, sitari, etc.
In zona ariei protejate Iezer-Clrai se ntlnete viezurele, lutra, crtia, popndul,
obolanul de ap, broasca estoas, specii caracteristice zonei umede.
Referitor la fauna acvatic din lacurile judeului i din apele curgtoare ce brzdeaz
teritoriul acestuia, aceasta este reprezentat de: caras, crap, novac, snger, alu, tiuc, somnul,
sturionul i scrumbia de Dunre.
Resurse naturale. Principala bogie natural o constituie terenurile agricole care ocup
circa 84% din suprafaa judeului. Solurile constituite n cea mai mare parte din diferite tipuri de
cernoziomuri i din soluri aluvionale, au o fertilitate ridicat, ceea ce permite practicarea pe scar
larg a agriculturii, predominant fiind caracterul cerealier al produciei vegetale.
Pe Dunre, ntre km 368-400 s-a dezvoltat un zcamnt de agregate minerale (nisip,
pietri, bolovni), aflat n exploatare conform Legii 61/1998, Legea minelor.
Zcmntul se regenereaz anual n funcie de nivelul apelor Dunrii.In NV judeului, n
zona comunei Ileana exist un zcmnt de petrol aflat n exploatare prin 60 sonde.
O resurs natural important o constituie i fauna cu multitudinea de specii de interes
cinegetic (menionat anterior).
Vegetaia forestier care ocup 4,3% din suprafaa judeului este format ndeosebi din
speciile: plop euro-american, salcm, stejar brumriu, salcie alb, frasin de cmp, stejar
peduncular , ulm, tei, arar ttresc.

Arii naturale protejate .Antropizarea puternic a peisajului natural, impune ocrotirea i

conservarea ecosistemelor naturale a cror flor i faun este specific zonei.
Pe teritoriul judeului Clrai au fost declarate 3 arii protejate de importan naional i
anume:
Rezervatia forestiera Ciornuleasa 73,2 ha, situat pe DJ403 km 12, pentru ocrotirea
pdurii de tip leau de cmpie cu stejar brumriu, carpen, crpini, tei, frasin, visin turcesc;
Zona umed Iezer Clrai 2778 ha, din care 400 ha luciu ap, 4 ha stufri, situat n
Lunca Dunrii. Se asigur condiii de ocrotire pentru specii rare migratoare i sedentare precum:
gsca cu capul rou, gsca cu capul alb, lebda de iarn, egreta mic, strcul rou, barza alb, etc.

Aria acvifer Ciocneti 220 ha luciu de ap, n zona ndiguit a Luncii Dunrii. Este
important prin multitudinea speciilor de psri, dintre care unele rare, care-i gsesc habitatul
permanent sau temporara n zon, precum i prin unele specii rare de plante. Remarcm pelicanul
alb, piciorongul, barza neagr, specii de erete, nufrul galben, etc.

Au fost propuse i luate n evidena forurilor de specialitate, noi arii protejate precum
ostroavele de pe cursul Fluviului Dunrea de pe grania cu Bulgaria: Haralambie 44,9 ha,
Ciocneti - 207 ha, oimul 20 ha.

2.7

Date socio economice

Indicatori socio-economici. La 1 iulie 2007, populatia stabila a judetului era de 315.187

locuitori, reprezentand 1,5% din populatia tarii, cu o densitate de 62,0 locuitori/km2. Resedinta
judetului este municipiul Calarasi care, la aceeasi data avea o populatie de 73.823 locuitori. In
ceea ce priveste repartizarea pe medii de rezidenta, 38,5% din populatia judetului traia in mediul
urban si 61,5% in rural. La aceeasi data, populatia masculina reprezenta 49,1% din populatia
judetului, iar cea feminina 50,9%.
La nivelul judetului se inregistreaza o tendinta de scadere si de imbatranire demografica a
populatiei manifestata prin scaderea populatiei tinere si cresterea ponderii populatiei varstnice.
Populatie activa civila: la 1 ianuarie 2007, populatia activa civila era de 108,8 mii
persoane cu o rata de activitate de 52,0%, calculata la populatia in varsta de munca (15 - 64 ani).
La aceeasi data, populatia ocupata civila numara 101,3 mii persoane, rata de ocupare a
populatiei in varsta de munca fiind de 48,4%.
Numar someri: numarul somerilor inregistrati, la 31 ianuarie 2008, a fost de 5.475
persoane, din care 2.241 femei.
Rata somajului: rata somajului inregistrat la sfarsitul lunii ianuarie 2008 a fost de 5,0 %
pe total (5,9% pentru barbati, respectiv 4,1% pentru femei).
Probleme deosebite:
- Lipsa actelor de identitate pentru un numar insemnat de populatie roma;
- Lipsa actelor de proprietate;
- Abandonul scolar;
- Penetrare scazuta pe piata muncii datorita pregatirii precare;
- Locuinte necorespunzatoare, cu lipsa racordarii la utilitati;
- Mediatori scolari si sanitari in numar insuficient raportat la numarul populatiei rome;
- Angajarea expetilor locali pentru romi in primariile din judet.
Industria: industria judetului este orientata cu precadere pe activitati prelucratoare.
Ramurile cu pondere in industria judetului sunt: industria alimentara si a bauturilor, industria
metalurgica, fabricarea articolelor de imbracaminte, fabricarea altor produse din minerale
nemetalice, fabricarea hartiei si a produselor din hartie.
In ultima perioada s-a inregistrat o tendinta de crestere a productiei industriale, la nivelul
judetului.
Comert, servicii si turism: dupa serviciile comerciale si sociale , agricultura se situeaza
pe locul doi in ceea ce priveste contributia la crearea Produsului Intern Brut al judetului.
Riveranitatea judetului Calarasi la Dunare este in masura sa creeze o atractivitate turistica
deosebita.
Punerea in valoare a Dunarii, cu ostroavele sale salbatice, cu flora si fauna deltaice, a
lacurilor si baltilor populate cu peste, la care se adauga fondurile de vanatoare in padurile de

foioase, toate ar echivala cu dezvoltarea unui sector de turism sportiv, intr-un cadru natural si
ecologic inedit.
Judetul Calarasi dispune de 8 unitati de cazare turistica - constand, in 3 hoteluri, 2
moteluri si 3 pensiuni , cu o capacitate de 553 locuri (in anul 2007).In ultima perioada se poate
constata o diminuare a indicelui de utilizare neta a capacitatii de cazare in functiune (26,2% in
anul 2007 fata de 41,7% in 2006, respectiv 27,0% in 2005).
Tendinte (prioritati)
- Practicarea agriculturii ecologice;
- Accesarea de fonduri /programe de finantare ale Uniunii Europene;
- Dezvoltarea de parcuri industriale;
- Producerea de combustibil de natura bio-vegetala;
- Dezvoltarea unor industrii nepoluante;
- Cooperare economica transfrontaliera;
- Incurajarea cooperarii si parteneriatului intre firme;
- Incurajarea mediului de afaceri;
- Posibilitatea dezvoltarii sectorului IMM-urilor prin aplicarea de programe de finantare ;
- Aplicarea unor politici eficiente de protectie a concurentei, prin stabilirea unor reguli clare de
functionare si supraveghere a monopolurilor, precum si de impiedicare a comportamentelor
anticoncurentiale;
- Utilizarea instrumentelor datoriei publice (imprumuturi si obligatiuni municipale) ca surse
atrase ale bugetelor locale;
- Investitii de tip green-field;
- Infiintarea si dezvoltarea unor societati comerciale care sa prelucreze produsele primare si
secundare din agricultura (fabrici de ulei, conserve si semiconserve din fructe si legume) ;
- Dezvoltarea turismului.

Capitolul III: Valorificarea energetica a deseurilor

3.1 Calculul puterii calorifice inferioare a deseurilor
1
Pc= 100 (P1*C1+P2*C2.Pn*Cn)-6 w
-

plastic =8000 kcal/kg

deseuri lemn =1600 kcal/kg
hartie si carton = 4350 kcal/kg
textile =4500 kcal/kg
deseuri biodegradabile =4200 kcal/kg
deseuri de gradini =3500 kcal/kg
polietilena =11000 kcal/kg
pvc =9700 kcal/kg
ciolofan =9400 kcal/kg

1
Pc = 100 (5*4350+3*0+1*0+7*8000+1*1600+73*4200+6*4350+1*0+3*0)-6 =
1
100 (21750+0+0+56000+1600+306600+26100+0+0)-6=
1
= 100 *412050-6=41205-6=4114.5 w

3.2 Descrierea statiei de incinerare

Incinerarea este scoasa din uz,deoarece este foaret constisitoare si este poluanta.
-

Este procesul de compostare a deseurilor prin ardere

Deseurile sa aia o putere calorifica inferioara a cel putin 1500kcal/kg ca sa arda.
In incerator ar trebui introduse numai deseurile incinerabile din care oricum un procent
de 15-20% il reprezinta cenusa, daca se introduce material incinerabile acestea se topesc
se zgurifica si pot produce degradari ale instalatiei.
Este obligatory pentru deseuriel periculoase micribiologic si pentru cele chimice.
Avantaje si dezavantaje.
Instalatii.
Avantajele
- se distrug substante periculoase
- se reduce volumul deseurilorcu pana la 80%
- cenusa obtinuta poate fi valorificata
- statia de incinerare cuprinde un spatiu foaret mic si poate fi amplasata in oras.
- permite un grad foaret mic de personae
- permite o perioada mare de utilaje
- nu exista riscul de injectoare a apei freatice
- se poate recupera energia.
Dezavantaje
Cost ridicat
Necesita multe instalatii pentru epurarea gazelor
Pornirae si oprire presupunerea trecerea prin niste trepte de temperature la care se
prodiuc gaze exterem de nocive.
3.3

Instalati pentru epurarea gazelor

Tipuri de gratare:
-

Gratare de ardere dupa directia de deplasare a deseurilor inceptor.

Gratare orizontale (cuptor) fixe
-mobile cu miscare de rotatie
- cu miscare de tranzlatie

- gratare vertical fixe

- mobile
- gratare orizontale mobile cu miscare de rotatie.
Gratarele fixe au avantajul unui cost redus si al unei intretineri usoare
Dezavantaje pot ramane parti nearese chiar inseminate ,sunt mai costisitoare , partile mobile se
pot ancrasa si nu se mai pot misca.
Intetinera dificila si costaisitoare.
In cuptoare cu cuptoare mobile deseurile stau mai putin , pentru ardere deci capacitatea este mai
ridicata.
Epurarea gazelor :
- Electofiltru
- Hidrociclon
- Scruter
- Filter mecanice
Filtru mechanic system care au incluse tesaturi capabile sa retina parti in suspensie (funingine
si cenusa ).
Fesaturi canepa ,materiale naturale ,fibre sintetice rezistente , cesaturi metalize.
Electrifiltru instalatie alcaturita din panouri metalice subterane printer care circula gazelle
Scruber o curatare a gazeor prin spalare.
Dezavantaje
-

Costruri ridicate si rezulta apa uzata care trebuie epurata

Hidrociclonul hidroclon este o camera cu un strat de apa si cu nicte pereti sicana,
patrund gazelle cu viteza si cu temperature apei si vaporizeaza si umezeste particolele de
funingine si cenuse, pereti sicana sunt pereti curbi asezate pe directia de ciclon.
Din miscarea de ciclon forta centrifuga arunca cenusa este aruncata pe peretii camerei si
aceia se preling pe partea inferioara a camerei.
Avantajele de fel ca la scruber ( un grad ridicat de epurarea a gazelor).

Capitolul IV: Valorificarea deseurilor prin compostare

4.1 Etapele compostari

Procesul de compostare presupune doua etape: tratarea mecanica si descompunerea

(fermentarea). In cazul tratarii mecanice deseurile sunt maruntite, omogenizate si pregatite
pentru tratarea biologica/fermentare.
Etapa de fermentare cuprinde trei faze principale:
prima faza, stadiul de fermentare mezofila, la temperaturi cuprinse intre 25 si 40 grade Celsius;
a doua faza, stadiul termofil, consta intr-o degradare aeroba intensa. Materia organica se
descompune la temperaturi de 50 pana la 70 C, sub actiunea bacteriilor. Datorita temperaturilor
inalte, materialul se pasteurizeaz, microbii sunt distrusi precum si semintele de buruieni.

 a treia faza, constituie stadiul de maturizare, in care temperaturile se stabilizeaza (35-45 C) si

se continua unele fermentatii, convertind materialul degradat in humus; ultimul obiectiv este de a
produce un material stabil.
Durata fermentarii este de minimum 3 luni in sezonul cald si 4-5 luni in sezonul rece. In
acest timp se practica remanieri din 30 in 30 de zile. Remanierea se executa manual sau in cazul
unor cantitati mari de compost, cu ajutorul unor utilaje specializate.
4.2 Schema de compostare

4.3 Descrierea unei scheme de compostare

Principiul acestui procedeu se bazeaz pe faptul c reziduurile depuse n turnul de
maturizare snt micate i aerisite incontinuu cu nite brae rotative montate pe axul median al
turnului. Prin procedeul su, Thomas a propus ca pentru accelerarea procesului de descompunere
materiile prime ncrcate n celulele de maturizare s fie prelucrate cu anumite bacterii speciale.
Datorit acestei propuneri, procedeul se numete Multibacto. n turnul de maturizare,
construit de firma italian Fertilia, se folosesc de asemenea substane de altoire.
Aceast instalaie este cunoscut sub denumirea de procedeu Fertilia-Thomas. Analizele
ulterioare au demonstrat c descompunerea are loc destul de rapid i fr adaos de bacterii, dac
materiile prime au o compoziie corespunztoare i sunt n continu micare i aerisire (fig
19).
Turnul de maturizare Thomas reprezint o construcie etajat cu diametrul de 5,5 7m.
Numrul etajelor este 710. Pe un ax, montat n centrul turnului se fixeaz la fiecare etaj 4 brae
rotative, care mic i amestec continuu materiile prime de pe pardoseala etajelor. Paleii
montai pe brae au form de plug i, prin poziionarea lor corespunztoare, materiile prime sunt
micate la fiecare etaj, alternativ din exterior spre interior i invers. Prin orificiile existente n
pardoseal, la
fiecare etaj, materiile prime cad din etajul superior n cel imediat inferior.
Materiile prime ncrcate la etajul superior, aflndu-se n continu micare i amestecare,
ajung la nivelul inferior n 24 h.
Pentru aducerea aerului proaspt, respectiv pentru evacuarea gazelor degajate, la peretele
lateral al turnului sunt racordate dou sisteme de conducte. Aerul proaspt este asigurat fie prin
tiraj natural, fie forat cu ventilatoare.
Avantajul procedeului const n faptul c micarea i amestecarea continu a materiilor
prime ncrcate, ct i sistemul de aerisire nglobat, asigur descompunerea intensiv i rapid a
reziduurilor.
Din aceste turnuri de maturizare se poate obine un compost proaspt dup 24 h. Execuia
nchis i etajat a ntregului sistem favorizeaz amplasarea uzinei pe un teren relativ mic, fiind
mai uor realizabil.
n astfel de turnuri este admis folosirea numai a reziduurilor fine, ntruct cele fibroase
lungi, prin nfundarea orificiilor sau nfurarea pe braele rotative pot provoca deranjamente n
funcionare, respectiv vor mri foarte mult fora necesar rotirii braelor.

Dezavantajul cel mai important al acestui procedeu l constituie tocmai deranjamentele

enunate. Instalaii de acest tip, cunoscute n Europa, sunt n Italia (Verona), Elveia (Turgi) i n
Grecia (Saloniki, 250 000 locuitori, 1966).

Capitolul V: Depozitarea deseurilor

5.1 Alegerea amplasamentului depozitului
ANEXA Nr. 2: CERINE GENERALE pentru toate clasele de depozite de deeuri
1.Cerine generale la amplasarea i proiectarea unui depozit
1.1.Cerine generale pentru amplasarea unui depozit
1.1.1.Amplasarea unui depozit de deeuri se face inndu-se seama de planurile de urbanism
general i de planurile de urbanism zonal.
1.1.2.Alegerea unui amplasament se face conform urmtoarei scheme:
1.1.2.1.Faza preliminar
1.1.2.1.1. Se interzice amplasarea depozitelor de deeuri n urmtoarele zone:
a)zone carstice sau zone cu roci fisurate, foarte permeabile pentru ap; excepiile sunt posibile
doar pentru depozite de tip c, dac din verificrile n fiecare caz rezult c amplasamentul este
corespunztor;
b)zone inundabile sau zone supuse viiturilor;
c)zone ce se constituie n arii naturale protejate i zone de protecie a elementelor patrimoniului
natural i cultural;
d)zone de protecie a surselor de ap potabil sau zone izolate temporar, prevzute n acest scop
de autoritile competente, zone cu izvoare de ap mineral sau termal cu scop terapeutic;
e)n excavaii din care nu este posibil evacuarea levigatului prin cdere liber n conductele de
evacuare plasate n afara zonei de depozitare;
f)zone portuare, zone libere.
1.1.2.1.2. Verificarea amplasamentului unui depozit ine seama de:
a)condiiile geologice, hidrogeologice, pedologice i geotehnice de pe amplasamentul
depozitului i n zonele imediat nvecinate;
b)poziionarea fa de zonele locuite existente sau planificate; distana de protecie fa de corpul
depozitului trebuie s fie de cel puin 1.000 m pentru depozitele de deeuri nepericuloase i
periculoase; construciile individuale vor fi luate n considerare separat;
c)poziionarea n zone seismice sau n zone active tectonic;
d)poziionarea n zone n care pot aprea alunecri de teren i cderi de pmnt n mod natural,
respectiv n care exist posibilitatea apariiei acestor fenomene n urma exploatrilor miniere n
subteran sau la suprafa.
1.1.2.1.3. Amploarea investigaiilor geologice, pedologice i hidrogeologice depinde de
condiiile specifice fiecrui amplasament i de clasa de depozit ce intenioneaz s se realizeze.
n fiecare caz se va avea grij s existe posibilitatea unei investigaii a terenului de fundare pn
la o adncime destul de mare.
1.1.2.1.4. Terenul de fundare trebuie s aib stabilitatea necesar pentru a prelua sarcinile
rezultate din corpul depozitului, astfel nct s nu apar deteriorri ale sistemului de
impermeabilizare la baz i s nu fie periclitat stabilitatea corpului depozitului.
1.1.3.Analiza amplasamentelor acceptate:

a)se definete clasa de depozit care se intenioneaz a se realiza;

b)se identific i se inventariaz amplasamentele acceptate;
c)se analizeaz amplasamentele, n funcie de clasa de depozit i de tipurile de deeuri ce vor fi
acceptate la depozitare, pe baza unei comparaii pluricriteriale;
d)amplasamentul considerat, n urma analizei pluricriteriale, ca fiind cel mai favorabil realizrii
obiectivului propus trebuie evaluat din punct de vedere ecologic n conformitate cu prevederile
legale n vigoare prin ntocmirea studiului de evaluare a impactului, dup care solicitantul va
parcurge etapele legale pentru obinerea acordului/acordului integrat de mediu;
e)autoritatea competent analizeaz Raportul la studiul de evaluare a impactului i a soluiei de
proiectare i stabilete, dup consultarea publicului, oportunitatea alegerii amplasamentului n
funcie de care se ia decizia realizrii obiectivului.
1.1.4.Distanele minime de amplasare fa de anumite repere se stabilesc pentru fiecare caz pe
baza concentraiilor de poluani n atmosfer, estimate n cadrul unor studii de evaluare a
impactului asupra mediului i sntii.
1.1.5.Criteriile pentru analiza amplasamentelor sunt:
1.1.5.1.Criterii geologice, pedologice i hidrogeologice:
a)caracteristicile i dispunerea n adncime a straturilor geologice;
b)folosinele actuale ale terenurilor i clasa de fertilitate, evaluarea lor economic, financiar i
social pentru populaia din zon;
c)structura (caracteristici fizico-chimice i bacteriologice), adncimea i direcia de curgere a
apei subterane;
d)distana fa de cursurile de ap, fa de albiile minore i majore ale acestora, fa de apele
stttoare, fa de apele cu regim special i fa de sursele de alimentare cu ap;
e)starea de inundabilitate a zonei;
f)aportul de ap de pe versani la precipitaii.
1.1.5.2.Criterii climatice:
a)direcia dominant a vnturilor n raport cu aezrile umane sau cu alte obiective ce pot fi
afectate de emisii de poluani n atmosfer;
b)regimul precipitaiilor.
1.1.5.3.Criterii economice:
a)capacitatea depozitului i durata de exploatare;
b)distana pe care se efectueaz transportul deeurilor de la sursa de producere/colectare la locul
de depozitare;
c)necesitatea unor amenajri secundare pentru depozit (drumuri de acces, utiliti).
1.1.5.4.Criterii suplimentare:
a)vizibilitatea amplasamentului;
b)accesul la amplasament;
c)topografia terenului.
1.1.6.Depozitul poate fi autorizat numai n cazul n care caracteristicile amplasamentului din
punct de vedere al condiiilor menionate anterior sau al msurilor de remediere care trebuie luate
respect legislaia de mediu n vigoare.
1.2.Cerine generale la proiectarea i realizarea unui depozit
1.2.1.Proiectul depozitului trebuie s respecte urmtoarele:
a)dimensiunile depozitului trebuie s fie corelate cu volumul total de deeuri ce urmeaz a fi
acceptat la depozitare din zona sau zonele deservite, pe baza prognozelor de dezvoltare
municipal ori zonal;

b)perioada de exploatare s fie de minimum 20 de ani.

1.2.2.Proiectul unui depozit trebuie s prezinte:
a)natura i proveniena deeurilor care urmeaz s fie depozitate;
b)cantitile de deeuri care vor fi eliminate final prin depozitare;
c)tehnologiile de tratare a deeurilor nainte de depozitare i/sau n incinta depozitului;
d)modul de realizare a bazei depozitului, adic:
- modul de impermeabilizare a cuvei depozitului (baza i taluzurile interioare ale digurilor de
protecie);
- modul de protecie a sistemului de impermeabilizare;
- sistemul de drenare, colectare, epurare i evacuare a levigatului, apelor pluviale i a apelor
exfiltrate;
e)sistemul de colectare, nmagazinare i valorificare a gazelor de depozit, unde este cazul, sau
sistemul de ardere controlat a gazelor de depozit;
f)organizarea tehnic a depozitului, utilitile;
g)instruciunile de exploatare a depozitului; h) procedura de nchidere a depozitului;
i)sistemul de control i de supraveghere a depozitului;
j)msurile de siguran n timpul exploatrii, cum ar fi prevenirea incendiilor, prevenirea i
combaterea exploziilor i planul de intervenie n caz de accidente sau avarii ntr-un depozit;
k)msuri pentru asigurarea condiiilor igienico-sanitare: deratizare, dezinsecie;
l)msuri de protecie a muncii.
Soluia tehnologic care va fi adoptat este opiunea proiectantului, n limita prevederilor
prezentei hotrri i a cerinelor Normativului tehnic privind depozitarea deeurilor, adoptat prin
Ordinul ministrului mediului i gospodririi apelor nr. 757/2004, acesta asumndu-i rspunderea
c depozitul nu va prezenta riscuri pentru factorii de mediu i pentru sntatea populaiei.
1.2.3.Dup atingerea cotei finale de depozitare trebuie realizat acoperirea final cu continuarea
aciunii de captare a gazelor de depozit i a drenrii apelor infiltrate prin stratul de sol vegetal.
1.3.Cerine generale pentru impermeabilizarea depozitelor
1.3.1.n vederea proteciei solului i a apei subterane i de suprafa, baza, taluzurile interioare
ale digurilor de protecie i acoperiul depozitelor trebuie impermeabilizate. Soluiile de
impermeabilizare se stabilesc de ctre proiectant astfel nct depozitul s rspund cerinelor
prezentei hotrri, inclusiv ale anexelor.
1.3.2.Un depozit trebuie s fie amplasat i proiectat astfel nct s satisfac condiiile necesare
pentru a preveni poluarea solului, apei subterane i/sau de suprafa i a asigura colectarea
eficient a levigatului n conformitate cu seciunea 2.1 "Controlul apei i gestiunea levigatului";
aceasta se realizeaz prin combinarea barierei geologice naturale cu o impermeabilizare a bazei
depozitului n timpul fazei de exploatare/active i prin combinarea unei bariere geologice cu o
impermeabilizare superioar n cursul fazei pasive/postnchidere.
1.3.3.Bariera geologic este creat de condiiile geologice i hidrogeologice de sub i din
vecintatea unui depozit i trebuie s confere o capacitate suficient de atenuare i prevenire a
unui potenial risc ecologic pentru sol i apa subteran.
Bariera geologic a bazei i taluzurilor depozitului va consta ntr-un strat mineral care satisface
cerinele de permeabilitate i grosime cu un efect combinat din punct de vedere al proteciei
solului, apei freatice i de suprafa cel puin echivalent cu cel rezultat din urmtoarele condiii:
- depozit pentru deeuri periculoase: K < 1,0 x 10 m/s; grosime -9> 5 m;
- depozit pentru deeuri nepericuloase: K < 1,0 x 10 m/s; grosime -9> 1 m;
- depozit pentru deeuri inerte: K < 1,0 x 10 m/s; grosime -7> 1 m.

1.3.4.Metoda folosit pentru determinarea coeficientului de permeabilitate pentru depozite, pe

suprafaa analizat i pentru tot amplasamentul, trebuie s fie metod standardizat sau
recunoscut internaional.
1.3.5.Acolo unde bariera geologic nu satisface n mod natural condiiile menionate anterior, ea
poate fi completat n mod artificial i ntrit prin alte mijloace care s realizeze o protecie
echivalent.
O barier geologic construit nu trebuie s fie mai subire de 0,5 m (tabelul nr. 2.1).
1.3.6.n afara barierei geologice descrise anterior depozitul trebuie s fie prevzut cu o
impermeabilizare artificial care ndeplinete cerinele de rezisten fizico-chimic i de
stabilitate n timp, corespunztoare condiiilor de etanare cerute, i cu un sistem etan de
colectare a levigatului pentru a se asigura c acumularea de levigat la baza depozitului se
menine la un nivel minim.
Tabelul nr. 2.1
TCategoria depozitului
Impermeabilizare artificial
Strat drenant > 0,5 m

Deeuri nepericuloase
necesar
necesar

Deeuri periculoase
necesar
necesar

1.3.7.Dac autoritatea central sau regional pentru protecia mediului, dup evaluarea
potenialelor pericole fa de mediu, consider c este necesar prevenirea formrii de levigat, se
poate prescrie o impermeabilizare a suprafeei superioare. Recomandrile pentru etanarea
suprafeei sunt:
Tabelul nr. 2.2
TCategoria depozitului
Strat filtrant de gaze
Impermeabilizare artificial
Impermeabilizare natural
Strat drenant > 0,5 m
Acoperire superioar cu
pmnt > 1 m
(din care pmnt vegetal >
0,15 m)

Deeuri nepericuloase
necesar
nu este necesar
necesar
necesar
necesar

Deeuri periculoase
nu este necesar
necesar
necesar
necesar
necesar

2.2.2.Gazul de depozit se colecteaz n toate depozitele care accept deeuri biodegradabile.

Dac gazul colectat nu poate fi folosit pentru a produce energie, el trebuie ars.
2.2.3.Colectarea, tratarea i folosirea gazului de depozit conform pct. 2.2.2 se efectueaz astfel
nct s nu produc pagube sau distrugerea mediului i s reduc riscurile pentru sntatea
populaiei.
2.2.4.Controlul acumulrii i migrrii gazului de depozit, precum i cantitatea i compoziia
gazului se realizeaz conform prevederilor din anexa nr. 4, pct. 2.2.4 i tabelul nr. 4.2.
2.3.Asigurarea stabilitii

2.3.1.Repartizarea deeurilor n depozit trebuie fcut astfel nct s se asigure stabilitatea masei
de deeuri i a structurilor asociate (sistemele de impermeabilizare, sistemele de colectare i
evacuare a apelor exfiltrate i a gazelor etc.), n special pentru evitarea alunecrilor.
2.3.2.Dac exist impermeabilizare artificial, trebuie apreciat dac substratul geologic - innduse seama de morfologia depozitului - este suficient de stabil pentru a preveni deteriorarea
impermeabilizrii.
2.4.Sisteme de siguran i paz
2.4.1.Depozitele se mprejmuiesc i se instituie paza lor pentru reducerea posibilitilor de
ptrundere ilegal pe amplasament a oamenilor i animalelor.
2.4.2.Porile se nchid n afara orelor de lucru.
2.4.3.Sistemul de control i de acces la fiecare depozit trebuie s conin un program de msuri
pentru a detecta i a descuraja aruncarea ilegal de deeuri n depozit.
2.5.Combaterea altor inconveniente i riscuri
2.5.1.La amenajarea depozitelor trebuie luate msuri pentru diminuarea i a altor noxe i riscuri,
precum:
a)emisia de mirosuri i praf;
b)particule materiale antrenate de vnt;
c)zgomot i trafic;
d)psri, parazii i insecte;
e)formarea de aerosoli;
f)incendii, explozii, alunecri.
2.5.2.Depozitul trebuie echipat astfel nct noxele provenite de pe amplasament s nu fie
dispersate pe drumurile publice i n zonele nvecinate.
2.6.ncadrarea n peisaj
Amenajrile pentru reducerea impactului vizual determinat de amplasarea unui depozit de
deeuri se realizeaz n funcie de folosinele terenurilor adiacente, prin:
a)realizarea unei perdele vegetale de protecie cu o lime ce se va stabili n proiect i, dac este
cazul, plantarea unei perdele formate din mai multe etaje de arbori i arbuti repede cresctori;
b)amplasarea n frontul vizual a construciilor social-administrative;
c)amplasarea unor panouri metalice pentru diverse reclame;
d)nierbarea cu plante ierboase (graminee) i plantarea unor specii rezistente la poluani pe
suprafeele acoperite ale depozitului care au ajuns la cota final, pentru refacerea structurii
solului i a biocenozei, n paralel cu eliminarea poluanilor i introducerea treptat a acestor
terenuri n peisajul natural al zonei.
Prin executarea lucrrilor tehnice de nchidere a depozitului trebuie s i se confere terenului
ncadrarea n peisajul zonal.
5.2 Calculul dimensiunilor depozitului
- calculul volumului depozitului
982215
Q tot (dep)
Vdap=
=
=1,091,350 m3
0.9

Densitatea deseurilor in deposit 1,1..1,3 t/m3

=0,9
-calculul suprafetei depozitului
Sdep=Sutila+Spt+Sepm
Sutil- suprafata strict unde se depoziteaza
Spt= 0,5.0,8 ha
Spt= 6000
Spm=1,1.1,5 ha
Spm=14000
Vdep
818515
Sutil= H dep (m)=
=54,567,5
15
Hdep=100,000-150,000=20 m
Sutil=54,567
Sdep=54,567+6000+14000=20054,56
54,56
Su=
=2
3
M1H=1,5*5=7,5:5=1,5 ext
M2H=2,5*5=12,5:5=2,5 int
B=7,5+4+2,5=14:5=2,8
5.3 Lucrari de terasamente (diguri si nivelare)
V
SU= H (ha)
a) Alegerea formei depozitului
L=2l
Su=L*l
su
Su=2l*l=2l2=l=
2

b) Separarea depozitelor in cellule

Sc=2-4 ha
Sc- suprafata celulei
su
Nrc= sc
SC=3ha
c) Reprezentarea pe plan
Vom lucra la scara 1:1000 sau 1:2000 de reprezentat la scara
Trasatea digurilor de contur
B=4.6 =4m:5 =0,8
M1=1,5
M2=2,5
M2=3
H=5.6m=5m
M1H=1,5*5=7,5-------1,5*5=7,5:5=1,5 ext

M2H=2,5*5=12,5------ 12.5:5=2,5int
B=7,5+4+12,5=2,8
Dimensiunile digului de compartimentare
B=3 m =3:5=0,6
Hdig=2,5 m
1,52,5
M1=m2=1,5=
=0,75
5
L=300:5=60
l=181:5=36
scara este de 1:500
Nivelarea amprizei depozitului
Nivelarea se face in plan inclinat pe 2 directi
-directia de scurgere a levigatului trebuie sa aiba panat de 1%
- aceasta panta este recomandata de normative
- a doua directie este panta naturala a terenului sau o panta cat mai apropiata de panta terenului
Etape de calcul
1. Se alege directia de nivelare
2. Se alege pantele de nivelare
3. Se inparte suprafata celulei in patrate cu latura de 20-50m. Se lucreaza la scara planului.
4. Pe baza cotelor terenului sestabilesc cotele patratelor
5. Se calculeaza cota centroidului supraf
5.4 Impermeabulizarea depozitului
- descrierea sol de impermeabilizare
- calculul suprafetei de geomembrana
- calculul grosimi geomembrana
Suprafata de geomenbrana este egala cu suprafata de geomembrana pe
ampriza+geomembrana pe taluz
Sgeom=Sg amp+Sg taluzi+Sg incast
Sinc=a+b+c=2,5
a- 0,5:1 m= 0,9
b- 0,6:1,2m=1,1
c- 0,4:0,6m=0,5
Sg taluz= P*ltal
Ltal=h

1+ m2

P = C1+C2
Sg ampriza=145*178,5=25882,5

Sg taluz=517,64*39=20187,96
Sg incast=2,5
P= 258,825*2=517,64
S geom.= 25882,5+20187,96+2,5=4607,96

5.5 Drenarea levigatului

- calculul debitului de levigat
Q 1= q*s1
S1=L*d
L =150m
d=30 m
q-2,5

KH
T

k=0,65
T=72 ore(3zilr)
H =6890 mm
H =80 mm
S1 =144*30=4320=0,432 ha
Q1 =0,432*2,8*

0,6580
=0,90
72

S6= 144*27=3.888=0,3888 ha
Q6=0,3888*2,8*

0,6580
=0,78
72

Qtot=Q1+Q2+Q3+Q4+Q5+Q6=0.90+0.90+0.90+0.90+0.90+0.78=5.28
5.6 Descrierea retelei de drenaj a levigatului
Levigatul-apa care percibaza deseurilor

-apa din precipitatii

Qe= q* Sd(l/s)
KH
q=2,8 T (l/s*ha)
k=0,65 coeficientul de scurgere
H=precipitate maxima in 24h cu asigurare 10-20% in functie de clasa de importanta
a depozitului
T=timpul de evacuare (nu este mai mare de 48h/2zile)
- Apa provenita din fermentare(levigat)
Qf=0,1(Qp-Qe)
Q e=apa care se evapora
Q p= apa din precipitatii
-apa provenita din umiditatea deseurilor (neglijam)
Reteaua de drenaj este alcatuita din stratul drenant in care se aduna levigatul
-drenant-pietris 16-31mm in grosime 40-50 cm
-reteaua de drenaj-tuburi de drenaj formand drenuri absorbante si drenuri
colectoare.
-alcatuirea retelei depinde de dimensiunile celulelor.
5.7 Evaluarea gazelor prin deposit
-contin in proportie de 40-60% material fermentabile,aceste substante ajung in
deposit sunt descompuse de baterii prin procese chimicobiologice in urma categorii de substante.
- gazoase
- apa
-substante minerale
In substante minerale domna silicate, carbonate, sulfati, azotati, azotiti, fosfati .
In gaze gasim metan, hidrogen sulfurat, amoniac, oxizi de carbon, oxizi de azot, oxizi de
sulf.
Apa fie ramane acumulata fie elimina prin drenaj.
Substantele minerale la fel ca si apa si fie dizolvate in levigat fie in suspensie, gazelesi ele
o parte se elimina in atmosfera, iar o parte pot ramane accumulate in deseuri.
Gazelle care raman accumulate in deseuri pot formapungi sau acumulari cantitative mai
mari care pot genera accidente. Ex:metanul domina in acumularea de gaze 50-75%
Acumularea gazeor este periculoasa este necesarca ele sa fie evacuate din deposit.

Pentru depozitele vechi care sunt inchise ecologice evacuarea gazelor se face prin puturi
sau sonde foarte in deseuri.
Aceste puturi sunt legate la o retea de conducte si conduce la o statie de neutrealizare a
biogazului.
La depozitele nai colectarea biogazului se face din timpul exploatarii pentru colectarea
biogazului se fac tot sonde de extragere a gazului.

5.8

Acoperirea finala
Cand depozitele ajung la cota finala se face inchiderea depozitelor .
Are drept scop sa asiguer conditii pentru protectia mediului pe o perioada lunga de

timp.
Inchiderea cere urm-conditii:
- Sa nu iasa gazele din deposit decat controlat prin reteaua de biogas.
- Sa nu patrunda apa din precipitate sa f ie colectata apa din precipitate si evacuate inafara
depozitului.
- Sa fie incadrat depozitului in peisaj.
Pentru a asigura aceste conditii se fac mai multe straturi de inchidere
1- Stratul de acoperire a deseurilorcare pot fi din:pamant ,deseuri inerte sau din alte
material
Acest strat are dreptatea scopului sa acopere deseurile sa impiedice imprastiere
deseurile usoare sa reduca insectele anuale si pasarile care formeaza fauna depozitului.
Se mai numeste strat support o grosime de 0,4-0,5 m
2- Strat foarte permeabil realizat din nisi psi pietris, deseu inert sau pamant si pietris cu
rolul de a colecta biogazul, grosimea stratului 0,3-0,5 m
Formeaza acoperire initiala cele doua straturi se pastreaza 1-2 ani pana se consuma
tesaturile ale depozitului.
3- Strat de impermeabilizare-alcatuit dintr-o geomembrana mai suptire, protejata cu
geotextile, sau un geocompozit sau chiar un strat de argila de 0,4m.
-un strat drenant pentru colectarea apei din precipitate (pietris) un geocompozit de
drenaj.
Geotextilele de separare peste acesta se pune 1 strat de 1m de pamant in care 20cm sa
fie sol vegetal.
Pentru incadrarea in peisaj se planteaza vegetatie ierboasa cu radacina superioara.
Acoperirea se face pe celule.

5.9 Monitorizarea depozitului dupa inchidere

Monitorizarea celulelor se face in 2 etape:
In timpul functionari depozitului
Post inchidere
Are 2 aspecte
Monitorizarea depozitului si monitorizarea factorilor de mediu.