Cuprins:

1. Legea fund a
angrenarii............
2
2. Generarea profilului
evolventic..
5
3. Generarea angrenaj evolventic;
Interferenta6
4. Cremaliera de ref si cremaliera
generatoare.8
5. Calc gros dintelui pe cercul de div de plan de
profil..9
6. Calc grosimi dintelui pe un cerc
oarecare10
7. Leg fund a
angrenajelor
..11
8. Calc gradului de
acoperire.12
9. Alunecarea
flancurilor
..14
10.Asig angrenarii fara joc lateral (3 des+expli)
.15
11.Limitele de pl de
profil..16
12.Cremaliera cu dinti
inclinati..17
13.Calc nr de dinti ai rotii
echiv.
14.Gradul de acoperire la dinti
inclinati..18
15.Angrenaje conice
elicoidale..21
16.Angrenaje conice cu dinti
curbi..
17.Angrenaje melcate si generarea melcilor
riglati.23
18.Melcul
duplex
..
19.Echilibrarea
discurilor
.25

20.Echilibrarea rotorilor
rigizi26
21.Regimuri de
echilibrare
..
22.Masina de echilibrat cu
stroboscop28
23.Reactiuni in cuple fara
frecari.29
24.Frecari in cuple de
translatie30
25.Frecari in cuple de
rotatie..31
26.Frecari in cuple
superioare.

LEGEA FUNDAMENTALA A ANGRENARII

Se considera 2 roti dintate in angrenare. Profilurile 1 si 2 sunt in contact in punctul M. Se

stabileste conditia pentru a asigura raportul de transmitere constant :
i12 = 1 / 2 = r2 / r1 = const.
Pentru a simula un raport de transmitere constant trebuie ca normala comuna a celor doua
profiluri in contact sa treaca tot timpul printr-un punct fix numit polul angrenarii (c) care imparte
distanta dintre axe in parti invers proportionale in raport cu transmiterea.
Locul geometric al punctelor de contact se numeste linie de angrenare.

Deci, pentru ca 1 / 2 sa fie constant, trebuie ca O2C / O1C = ct.

Punctul C se mai numeste si centrul instantaneu de rotatie relativ al rotilor. Cercurile care trec prin C se
numesc cercuri de rostogolire, au razele rw1 si rw2 si proprietatea ca nu au alunecare relativa ci doar
rostogolire pura.
n C, viteza de alunecare este nula.

GENERAREA PROFILULUI EVOLVENTIC

GENERAREA ANGRENAJULUI EVOLVENT

n cazul angrenajului, unghiul de presiune corespunzator polului angrenarii devine unghi de

angrenare, notat cu w. Unghiul dintre directia fortei pe dinte si directia vitezei instantanee este
variabil. Daca unghiul de presiune corespunzator se apropie de 90 grade, angrenajul se
blocheaza. Cu ct unghiul de presiune creste, cu att scade curbura evolventei si, deci, scad
tensiunile de contact. Distanta dintre doua evolvente consecutive masurata pe normala comuna
este egala cu pasul masurat ca arc pe cercul de baza.
px = pb / cos x

cos w = rw2 / rw1 = rb2 / rw2

CREMALIERA DE REFERINTA SI CREMALIERA GENERATOARE

CALCULUL GROSIMII DINTELUI PE CERCUL DE DIVIZARE LA DEPLASARILE DE

PROFIL

x = coeficientul deplasarii de profil;

x>0 deplas. pozitiva de profil, cremaliera se indeparteaa de centrul rotii;
x<0 deplas. negativa de profil, cremaliera se apropie de centrul rotii.

10

CALCULUL GROSIMII DINTELUI PE UN CERC OARECARE

LEGEA FUNDAMENTALA A ANGRENARII

11

Se considera 2 roti dintate in angrenare. Profilurile 1 si 2 sunt in contact in punctul M. Se

stabileste conditia pentru a asigura raportul de transmitere constant :
i12 = 1 / 2 = r2 / r1 = const.
Pentru a simula un raport de transmitere constant trebuie ca normala comuna a celor doua
profiluri in contact sa treaca tot timpul printr-un punct fix numit polul angrenarii (c) care imparte
distanta dintre axe in parti invers proportionale in raport cu transmiterea.
Locul geometric al punctelor de contact se numeste linie de angrenare.

Deci, pentru ca 1 / 2 sa fie constant, trebuie ca O2C / O1C = ct.

Punctul C se mai numeste si centrul instantaneu de rotatie relativ al rotilor. Cercurile care trec prin C se
numesc cercuri de rostogolire, au razele rw1 si rw2 si proprietatea ca nu au alunecare relativa ci doar
rostogolire pura.
n C, viteza de alunecare este nula.

CALCULUL GREADULUI DE ACOPERIRE LA ANGR. ELICOIDALE

12

ntre lungimea a unui dinte al roii cu dini nclinai i limea a roii exist relaia b= l cos.
Dinii sunt decalai cu distana, egal cu arcul q a crui valoare este: q=b tan care se numete
i naintarea dintelui. Prin nclinarea dintelui , gradul de acoperire este mrit cu cantitatea
datorat naintrii dintelui.Notnd cu gradul de acoperire al roii, considernd dinii drepi,
gradul de acoperire al roii cu dini nclinai va fi:

se observ c mrind limea roii i unghiul , se pot obine grade de acoperire mai mari.

CALC. GRAD. DE ACOPERIRE LA ANGREN. EVOLVENTICE PLANE

13

ALUNECAREA FLANCURILOR DINTILOR

14

in zona CE flancul dintelui rotii 1 solicita baza dintelui rotii 2 la comprimare; sol.
dezavantajoasa;
in zona AC piciorul dintelui rotii 1 solicita capul dintelui rotii 2 la intindere; sol avantajoasa;
schimbarea sensului de alunecare se face in polul angr. loc unde se ecruiseaza materialul
flancurilor dupa o functionare indelungata, se desprind bucati de material, suprafata devine mata
si apare fenomenul Pitting;
eliminarea schimbarii sensului de alunecare se obtine prin corijare compensata x1= -1, x2= +1,
adica mutarea zonei de angrenare dincolo de polul angrenarii.

ASIGURAREA ANGREN. FARA JOC LATERAL

15

LIMITELE DEPLASARII DE PROFIL

16

17

CREMALIERA CU DINTI INCLINATI

Dantura rotii dintate cilindrice cu dintii inclinti este o dantura evolventica iar generarea acesteia se poate
face cu o cremaliera generatoare cu dintii inclinati al carui plan de referinta ruleaza pe cilindrul de
divizare al rotii.

Profilul standardizat al cremalierei apare n seciunea normal pe direcia dinilor, unde se va

reproduce pasul normal pn i unghiul normal an. ntr-o seciune frontal apare pasul frontal pf
i unghiul frontal at. nlimea h a dintelui rmne aceeai n ambele seciuni. Elementele
geometrice se determin n funcie de modulul normal mn care este standardizat.

18

GRADUL DE ACOPERIRE LA DINTI INCLINATI

19

???????????????????????????????????????????????????????

20

21

ANGRENAJE CONICE
Angrenajele conice servesc la transmiterea miscarii ntre doi arbori cu axe concurente. Suprafetele de
rostogolire sunt doua conuri cu vrful comun n punctul de intersectie al axelor rotilor. Cel mai frecvent
angrenaj este cel ortogonal (= 90), dar pot fi realizate si variante constructive diferite.
Dantura poate fi dreapta sau curba. Rotile cu dantura dreapta se executa mai usor, dar pot fi utilizate
numai pna la viteze de maximum 5 m/s.Dantura curba se realizeaza pe masini complicate constructiv;
aceasta are nsa avantajul ca prezinta o foarte mare capacitate portanta.

Angrenajele conice se realizeaza fara deplasare de profil sau sunt zero deplasate.

n procesul de generare a danturii conice are loc rostogolirea planului de divizare (rostogolire) de referinta
al rotii plane generatoare pe conul de baza al rotii de executat.

22

ANGRENAJE ELICOIDALE

23

ANGRENAJE MELCATE

Angrenajul melcat este un angrenaj cu axe ncrucisate, necoplanare.

De obicei, proiectia unei axe pe planul care contine cealalta axa este de 90. Angrenajul melcat este
alcatuit dintr-o roata cilindrica conducatoare cu numar mic de dinti (z1= 14) numita melc. Roata
condusa poarta numele de roata melcata.Angrenajul melcat are la origine angrenajul cilindric ncrucisat
la care ambele roti sunt cilindrice. Contactul dintre flancuri se realizeaza doar ntr- un singur punct.
Pentru angrenare corecta, melcul real si roata melcata trebuie sa aiba aceeasi distanta dintre axe ca si cea
realizata n timpul danturarii rotii melcate.

q coeficientul diametral;
mx modul axial;
d1 = mx * q ;
d2 = (mx*z2) / 2;
-

sectiunea axiala se considera modul axial mx;

24

25

ECHILIBRAREA DISCURILOR

26

ECHILIBRAREA ROTORILOR

Echilibrarea metoda prin care este verificata repartitia masei unui rotor si daca este necesar, corectata
astfel incat vibratia fusurilor si/sau fortele din lagare sa se afle intre limitele prescrise pentru o frecventa
corespunzatoare vitezei de functionare.
= m*
m * * 2 = m B * rb * 2
m * = mB * rb= mA * ra
mA =(rb / ra) * mB

Echilibrarea rotorului rigid se face in doua plane de echilibrare prin echilibrarea torsorului de
dezechilibru.
Regimuri de echilibrare
; p pulsatia proprie; s vector de deplasare; = vector de dezechilibru;
unghiul de defazare;
>>>p - regim supracritic; = p regim critic sa rezonanta;
<<<p regim subcritic;

27

masa de echilibru se pune in sensul opus lui .

MASINA DE ECHILIBRAT CU STROBOSCOP????????????????????????

28

REACTIUNI IN CUPLE FARA FRECARI

29

FRECARI IN CUPLE DE TRANSLATIE ???????

30

31

FRECARI IN CUPLE DE ROTATIE

32

33