Criza greceasc, izbucnit la finalul lui 2009 continu s deruteze i s

neliniteasc. Cci acest eveniment major n istoria Uniunii Europene ridic o

serie de probleme crora conductorii europeni nu par s fie capabili s le
gseasc soluii. Cu criza greceasc, arhitectura comunitar este repus pe
tapet, cu o uniune monetar fr uniune politic nici mecanism clar de
susinere ntre ri. De asemenea construcia european pierde puin din
sensul su n msura n care unii europeni nu mai vd de ce ar plti pentru
alii iar partidele politice vd un interes electoral i devin mai eurosceptice.
De asemenea, modelul social continental, bazat pe un stat-providen mai
mult sau mai puin dezvoltat, ar putea suferi o transformare radical sub
lovitura unei austeriti impuse Greciei dar care ar putea s devin un model
anti-criz pentru celelalte ri.

Dar cei mai lovii de criz sunt bineneles grecii nii, care au fost nevoii
brusc s triasc cu mai puin i fr perspective clare, care i-au vzut
guvernul vnzand companiile i terenurile pentru a se finana, i care trebuie
s-i regndeasc raportul cu statul, prea des bazat pe mici aranjamente cu
justiia. De-a lungul reportajelor i al analizelor, mai ales ocul suferit de o
ar i de locuitorii si este cel care reise din acest dosar.
Premierul grec Alexis Tsipras a acuzat Germania ca se foloseste de trucuri
legislative pentru a evita plata despagubirilor pentru cel de-Al Doilea Razboi
Mondial.

Declaratia vine in contextul in care Germania a afirmat in repetate randuri ca

si-a platit toate obligatiile rezultate in urma razboiului, scrie DW. Grecia a
anuntat, in consecinta, ca intentioneaza sa ceara despagubirile pe care
Germania trebuie sa le achite Atenei.