Sunteți pe pagina 1din 5

Curs 3

Efectele juridice ale statutului de stat membru al Uniunii Europene


Constitutia Romaniei Art. 11,22,148
NCC Art. 5 In materiile reglementate de NCC, normele Uniunii Europene se
aplica in mod prioritar,indiferent de calitatea sau statutul partilor ( nici statele
nu se pot prevala de statutul lor de sb de drept international pentru a nu
aplica dreptul UE. )
NCPC Art. 4 Aplicarea prioritara a dreptului comunitar - Normele obligatorii
ale dreptului comunitar se aplica in mod prioritar indiferent de calitatea sau
statutul partilor.
Legea 157/2005

Pentru a exista si a functiona, cele 3 comunitati europene au infiintat institutii


in 4 mari domenii:
1) Domeniul DECIZIONAL
2) Domeniul EXECUTIV
3) Domeniul CONTROLULUI POLITIC
4) Domeniul CONTROLULUI JURISDICTIONAL
Institutiile infiintate prin Tratatul de la Roma sunt diferite sub aspectul
denumirii lor de institutiile infiintate prin Tratatul de la Paris
Institutiile infiintate prin Tratatul de la Roma se simplifica si se
uniformizeaza sub aspectul denumirii lor ,raportat la cele infiintate prin
Tratatul de la Paris
Din motive de coerenta si celeritate , institutiile similare din cadrul celor 3
comunitati europene au fuzionat dand nastere unor institutii unice pentru
cele 3 comunitati europene
Institutiile unice rezultate in urma procesului de fuziune duc la
indeplinirea atributiilor/competentelor inscrise in toate cele 3 tratate
institutitve (TCECO , TCEE/TCE ,TCEEA/EURATOM)
Procesul de fuziune a fost unul gradual, incepand cu institutiile
jurisdictionale in 1958, a continuat cu institutiile controlului politic in 1960
si s-a desavarsit prin Tratatul de la Bruxelles din 1965 intrat in vigoare in
1967, cunoscut in doctrina si sub denumirea de tratatul de fuziune

DEZVOLTAREA CONSTRUCTIEI EUROPENE


DIMENSIUNEA CALITATIVA perfectionarea institutiilor comunitare/
ale UE si a constructiei comunitare in general
DIMENSIUNEA CANTITATIVA extinderea comunitatilor europene / a
UE prin aderarea unor noi state

Dimensiunea calitativa
Are 3 etape :
1. Crize si esecuri
2. Reflectii cu privire la posibilitatea depasirii crizelor si a esecurilor
3. Texte de drept pozitiv care au rolul de a revizui sau dezvolta textele
initiale ale tratatelor constitutive

1) Crize si esecuri
In dezvoltarea constructiei europene au fost inregistrate mai multe crize si
esecuri
Retine atentia doctrinei juridice criza provocata de politica scaunului gol
practicata de Franta in perioada iulie 1965 - ianuarie 1966, criza care a
fost solutionata prin Compromisul de la Luxemburg
Contextul in care a aparut criza
Este dat de faptul ca tratatele institutive prevedeau in continutul lor ca
deciziile in prima perioada a constructiei comunitare (pana in 1965) vor fi
adoptate cu unanimitate de voturi
Un astfel de sistem al dreptului de vot era preferat din motive care tineau de
caracterul pronuntat eterogen al nivelurilor de dezvoltare existente in statele
membre dupa cele Doua Razboaie Mondiale
Continutul crizei
S-a considerat ca diferentele ar fi fost posibil sa se estompeze pana in 1965
cand era utila trecerea la votul majoritar
[Importanta trecerea de la votul unanim la votul majoritar]
Votul unanim

Votul majoritar

Aspecte
+

pozitive

Fiecare stat poate


invoca dreptul de
veto cand ii sunt
afectate interesele

Comunitatile
europene
beneficiaza de un
proces
decizional
mai rapid

Aspecte
-

negative

Comunitatile
europene:este
afectata celeritatea
procesului
decizional

Statele membre nu
mai
pot
invoca
dreptul de veto cand
interesele lor sunt
puse in pericol

Ex : Franta considerand ca ii sunt afectate interesene a spus ca nu va mai


participa la adoptarea deciziilor in cadrul Consiliului ( adica politica
scaunului gol )
Cum s-a finalizat criza
Nedorindu-se renuntarea la prezenta Frantei in cadrul Comunitatilor
Europene (Franta fiind initiator al integrarii europene) s-a ajuns la un
compromis (Compromisul de la Luxembrug) potrivit caruia incepand cu
ianuarie 1966 deciziile importante se vor adopta tot cu unanimitate de voturi
in timp ce deciziile mai putin importante se vor lua cu vot majoritar

2) Reflectii cu privire la posibilitatea depasirii crizelor si a esecurilor


Reflectiile - sunt vazute ca aspecte de natura abstracta care nu produc
efecte juridice, ci au rolul de a orienta conduita subiectelor de drept
carora li se adreseaza
Ele
dobandesc
forma
si
continutul
rapoartelor,dezbaterilor, planurilor, proiectelor etc.

informarilor,sintezelor,

Uneori au caracter premergator adoptarii normelor cu forta juridica


obligatorie
Ex :Planul Schuman premergator Tratatul de la Paris
Raportul Spaak premergator celor doua Tratate de la Roma
3) Texte de drept pozitiv care au rolul de a revizui/ dezvolta
prevederile initiale ale tratatelor institutive
*Drept pozitiv= dreptul scris in vigoare la un moment dat
2 teorii: teoria dreptului natural si teoria pozitivismului juridic
Exemplu de texte de drept pozitiv
- Primul text modificator este Tratatul de la Bruxelles 1965 intrat in
vigoare in 1967 ->modifica sistemul institutional
in sensul ca el
realizeaza fuziunea si unifica institutiile devizionale si executive
- Modificarea in materie financiara 1970-1975 - Delegatii pentru fonduri si
Comisarii pentru conturi
- Actul unic european din 1986 intrat in vigoare in 1987
- Tratatul de la Maastricht
- Tratatul de la Amsterdam 1987 , vigoare 1999
- Tratatul de la Nissa 2001 , vigoare 2003
- Tratatul de la Lisabona 2007 , vigoare 2009

!!! Toate tratatele de aderare intra in textele de drept pozitiv Asadar :


Aderarea Croatiei este ultimul

Dimensiunea calitativa
prin aderarea unor noi state

extinderea comunitatilor europene / a UE

Comuntiatile europene - s-au extins gradual de la cele 6 state fondatoare


la cele 9-10-12-15-25-28 de state cate numara UE in prezent ( In 2008 erau
27 de state membre UE asta a fost o grila la primul test )
Atat comunitatile europene cat si UE au cunoscut doar cereri de aderare
nefiind inregistrata nicio cerere de enuntare la statutul de stat membru
Tratatele nici nu prevedeau o astfel de situatie dar Tratatul de la
Lisabona prevede aceasta posibilitate
Problema a fost data de Norvegia care a refuzat de 2 ori consecutiv
aderarea la Comunitatile Europene - cel de-al doilea refuz a intervenit in
1994, in conditiile in care in primavara aceluiasi an se ajunsese la un
compromis si anume: Compromisul de la Oslo - compromisul pestelui
In prezent statelor membre li se alatura statele candidate:
Turcia - singurul stat cu statut de candidat si statele potential candidate
-cele din Balcani - Bosnia, Muntenegru, Herzegovina , Kosovo cu statut
special etc.