Universitatea "Dunrea de Jos" din Galai

Facultatea de Automatic, Calculatoare, Inginerie

Electric i Electronic

CONTROLUL AVANSAT AL ACIONRILOR

ELECTRICE

Student:
Neculache Ionut

Anul IV

CONTROLUL AVANSAT AL ACIONRILOR ELECTRICE

2014-2015

PROIECT CAAE
I.Introducere.
Vehiculele electrice hibride sunt considerate n prezent ca fiind o soluie potrivit pentru
reducerea emisiilor de gaze i a consumului de combustibil, n comparaie cu vehiculele
tradiionale. Un vehicul electric hibrid (VEH) combin acionarea cu un motor termic cu
acionarea cu cel puin un motor electric. Dup dispunerea elementelor componente,
exist dou configuraii majore: vehicule hibride serie, la care roile motoare sunt
acionate doar de motorul electric i vehicule hibride paralel, la care roile motoare sunt
acionate de ambele tipuri de motoare.
Dezvoltarea VEH are n vedere reducerea emisiilor de gaze poluante i reducerea
consumului de combustibili, ceea ce se obine, n principiu, prin dou mari direcii:
a) utilizarea frnrii recuperative, ceea ce permite recuperarea unei pri din energia
cinetic a vehiculului i stocarea sa (de obicei n baterii); aceast energie este folosit
apoi la accelerare, cu reducerea cu peste 20% a consumului de combustibil;
b) oprirea motorului termic n timpul staionrilor scurte i al deplasrilor la mic vitez,
mai ales n mediul urban, cu creterea eficienei cu circa 40%.
Fiind vehicule complexe strategiile de control trebuie s urmreasc obinerea unor
performane dinamice similare cu ale vehiculelor clasice, dar cu un consum ct mai mic
de combustibil i cu utilizarea optim a surselor de stocare a energiei electrice. Evoluia
tehnic important impune utilizarea unor
sisteme de testare i implementare rapide, care s aduc ct mai repede vehiculul aflat n
faza de proiectare n faza de produs finit, disponibil pe pia.

Avantaje si dezavantaje.
Avantaje:
produc mai puin zgomot dect un motor termic
rspund mai rapid la comenzi
recuperarea energiei la decelerare
au o autonomie mai mare dect un vehicul electric simplu
mai mult finee i uurin n manipulare
se rencarc mai repede dect un vehicul electric
consumul este mult mai sczut
Dezavantaje:

cntrete mai mult dect alte vehicule

se defecteaz mai des
cost mai mult
2

CONTROLUL AVANSAT AL ACIONRILOR ELECTRICE

II.Program Matlab:
Calculul puterii motorului electric pentru propulsia unui EV(Electric
Vehicle) se desfasoara astfel:
1.Se stabileste diagrama de viteza. Conform normelor Europene se
considera doua regimuri de mers:in localitati (cinci cicluri start-stop)
si respectiv in afara localitatilor.
2.Datele initiale sunt momentele de timp la care se modifica viteza EV
si respectiv acceleratiile si decelaratiile de miscare;
3. In program se calculeaza diagramele complete de viteze si cupluri
4. Din aceste diagrame se calculeaza cuplul mediu patratic
5 Din ofertele de motoare se alege motorul care are cuplul nominal mai
mare sau egal decat cuplul mediu patratic calculat
6. Se verifica daca motorul ales satisface solicitarile din
diagrame adica,daca motorul ales asigura cuplul si viteza maxima de
croaziera;
Ciclul start-stop in oras este urmatorul;
t:10-28sec;
a1=0.88+/- 0.01N =0.81 v1=16K/h +/- 0.3N =13.9
t:50-95sec;
a2=0.88+/- 0.01N =0.81 v2=32+/- 0.35N =29.55
t:120-165sec;
a3=0.95
v3=50+/- 0.3N =47.9
t:165-175sec;
a=0
v4=35+/- 0-25N =33.25
t:175-190sec;
a4=0.95m/s2
v5=0
Ciclul total in oras este de: 4X200sec=800sec
Ciclul de mers in afara loc. este urmatorul;
t: 20-120;
a1= 0.48 +/- 0.02N =0.34
v1=70+/-3N =119
t: 120-190;
a=0
v2=50+/- 3N =79
t: 190-250;
a3=0.27 +/- 0.03N
=0.06
v3=70+/-2N =126
t: 250-315;
a4=0.24+/-0.03N
=0.03
v4=100+/-2N =86
t: 315-345;
a5=0.28 +/- 0.04N =0
v5=120+/-N =113
t: 345-380;
d6= 0.95+/- 0.1N
=0.88
v6=0
Ciclul total in afara loc. este de 400 sec
Ciclul total este: 1200sec

Raspuns Matlab:
ftte =
531.1143
ptte =
5.4862e+03

CONTROLUL AVANSAT AL ACIONRILOR ELECTRICE

Calculul si diagramele vitezelor:

Calcul ciclu de mers in oras.
sp1=[0 0 0 13.9 13.9 13.9 13.9 0 0 ... %1-9
0 0 29.55 29.55 29.55 29.55 0 0 ...
%10-17
0 0 47.9 47.9 47.9 47.9 33.25 33.25 33.25 33.25 0 0];
%40 40 40 40 40 40 0 0];
sp1=sp1/3.6;
t1=[0 10 10.1 0 0 0 0 28 28.1...
%1-9
50 50.1 0 0 0 0 95 95.1 ...
%10-17
120 120.1 0 0 0 0 165 165.1 0 0 190 190.1];
%18-29
t1(4)=t1(3)+sp1(4)/0.88; t1(5)=t1(4)+0.1;
t1(6)=t1(8)-sp1(4)/0.88; t1(7)=t1(6)+0.1;
t1(12)=t1(11)+sp1(12)/0.88; t1(13)=t1(12)+0.1;
t1(14)=t1(16)-sp1(12)/0.88; t1(15)=t1(14)+0.1;
t1(20)=t1(19)+sp1(20)/0.55; t1(21)=t1(20)+0.1;
t1(22)=t1(24)-sp1(20)/0.95; t1(23)=t1(22)+0.1;
t1(26)=t1(28)-sp1(24)/0.95; t1(27)=t1(26)+0.1;

%18-29 ...

Diagrama vitezei impuse[Km/h] in oras

15

10

-5

-10

20

40

60

80

100

120

140

160

180

200

CONTROLUL AVANSAT AL ACIONRILOR ELECTRICE

Calcul ciclu de mers in afara loc.

t2=[0 20 20.1 0 0 0 0 120 120.1 190 190.1 0 0 ...
250 250.1 0 0 315 315.1 0 0 345 345.1 380 380];
sp2=[0 0 0 119 119 119 119 79 79 79 79 119 119 119 119 ...
86 86 86 86 113 113 113 113 0 0];
sp2=sp2/3.6;
t2(4)=t2(3)+sp2(4)/0.88; t2(5)=t2(4)+0.1;
t2(6)=t2(8)-sp2(4)/0.88; t2(7)=t2(6)+0.1;
t2(12)=t2(11)+sp2(12)/0.88; t2(13)=t2(12)+0.1;
t2(16)=t2(15)+sp2(16)/0.88; t2(17)=t2(16)+0.1;
t2(20)=t2(19)+sp2(20)/1.4; t2(21)=t2(20)+0.1;

Diagrama vitezei impuse[Km/h] in alara localitatii

35
30
25
20
15
10
5
0
-5
-10

50

100

150

200

250

300

350

400

CONTROLUL AVANSAT AL ACIONRILOR ELECTRICE

Alegerea motorului:
Alegem motorul in functie de puterea nominala si cuplul maxim admis.
Puterea nominala trebuie sa fie mai mare sau cel putin egala fata de puterea rezultata din
programul Matlab.
P=5.4 Kw
Cuplul nominal trebuie sa fie mai mare sau cel putin egal fata de cuplul maxim rezultat
din programul Matlab.
Mmax=61 Nm
Motorul ales:

CONTROLUL AVANSAT AL ACIONRILOR ELECTRICE

Se consider un vehicul electric hibrid cu structur de tip paralel (figura 1). Modelul
vehiculului hibrid este prezentat n figura 2. n regimul de motor, maina electric
furnizeaz putere la roi, fiind alimentat de la baterie. n regim de generator, ea va prelua
energia cinetic de la roi i o va transforma n energie electric stocat n baterie.
La frnare, maina electric va recupera energie, care, la vehiculul clasic, se pierde prin
frecare n sistemul de frnare mecanic. Algoritmul de management al energiei are n
vedere modul de furnizare a puterii electrice TME, pe baza strii de ncrcare a bateriei,
cu scopul de a folosi motorul termic la un punct de funcionare ct mai eficient.

Stand de testare a sistemului electric de propulsie.

Dezvoltarea sistemului de control al vehiculului se realizeaz n cteva etape succesive:
simularea off-line; simularea n timp real; testarea vehiculului pe standul dinamometric;
testarea vehiculului n teren. Multe din aspectele interaciunilor complexe ce exist ntre
elementele componente i ale strategiilor de control necesare pot fi evideniate timpuriu
prin simulrile off-line i simulrile n timp real.

CONTROLUL AVANSAT AL ACIONRILOR ELECTRICE

n figura 3 se prezint un stand de testare a sistemului electric de propulsie, format din

dou maini electrice cuplate mecanic, una reprezentnd motorul de acionare a
vehiculului iar cealalt funcionnd ca main de ncrcare ce asigur cuplul de sarcin.

Principiul de functionare a unui vehicul electric.

2 regimuri de lucru, conform figurii 4:
-regim de motor
-regim de frana cu regenerare

CONTROLUL AVANSAT AL ACIONRILOR ELECTRICE

Figura 4. Schema bloc a regimurilor de motor si respectiv de frana pentru un vehicul

electric

Acionarea motorului de traciune este responsabil cu

ndeplinirea tuturor cerinelor lanului de acionare: eficiena ncrcrii
de baz i eficiena ncrcrii maxime.

Figura 5. Lanul de acionare hibrid cu celule de combustie

CONTROLUL AVANSAT AL ACIONRILOR ELECTRICE

Figura 6. Lan de acionare cu excitaie separat pentru un vehicul hibrid

Optimizarea proiectrii poate fi mpins chiar i mai departe de
arhitectura unui singur motor. Sunt posibile dou arhitecturi. Cele dou
lanuri de acionare pot fi integrate ntr-unul singur i puterile lor reunite
prin intermediul unei combinaii de dispozitive, de obicei un set de roi
(figura 5). Cele dou lanuri de acionare ii pot alimenta propriile osii,
pentru ca apoi puterile generate de ele s fie combinate din mers
(figura 6).

Figura 7. Lanul de acionare hibrid serie-paralel cu celule de combustie

Acest lan de acionare este un hibrid ntre lanurile de
acionare hibrid serie i paralel. Puterea de la celulele de combustie i
sursa de putere electric pot fi nsumate electric sau mecanic. O
asemenea arhitectur permite rencrcarea sursei de putere electric
cu ajutorul celulelor de combustie cnd vehiculul nu accelereaz.
10

CONTROLUL AVANSAT AL ACIONRILOR ELECTRICE

Figura 8.
In figura 8 s-a detaliat schema de functionare in regim hibrid cand bateria de acumulator
se poate incarca de la retea si respectiv de la generatorul electric antrenat de un motor
termic auxiliar in scopul cresterii autonomiei de mers.
Hibrid ev tutorial

-Aceeasi deplasare se poate realiza sub diferite forme ale traiectoriilor de miscare(curbe
de miscare)
-Optimizarea miscarii inseamna alegerea unei traiectorii din multimea posibila astfel
incat consumurile sa fie minime.
-Calculul consumului se poate efectua cu ajutorul diagramelor de randament ale
motorului electric, diagrame furnizate de fabricantul masinii electrice.

11