CUPRINS

CAP I

ECONOMIA DE PIATA...........................................................................................
I.1
I.2
I.3

GENERALITATI............................................................................................ Pag. 2
FORMELE PIETEI.......................................................................................... Pag. 2
INTREPRINDEREA........................................................................................ Pag. 3
I.3.1 INTREPRINDEREA SI MEDIUL DE AFACERI.........................................................
Pag. 3
I.3.2 ORGANELE DE CONDUCERE ALE S.C....................................................................
Pag. 4
I.3.3 ORGANIZAREA PROCESUALA SI STRUCTURALA A S.C....................................
Pag. 5
I.3.4 PRINCIPALELE CONDITII DE CONSTITUIRE SI FUNCTIONARE A
AGENTILOR ECONOMICI....................................................................................................
I.3.5 PRINCIPALELE ACTE JURIDICE NECESARE CONSTITUIRII, ORGANIZRII
I FUNCIONRII SOCIETILOR....................................................................................

CAP II

CAP III

Pag. 2

Pag. 8
Pag. 11

3 INTREBARI DESPRE PLANUL DE AFACERI................................................

Pag. 14

II.1
II.2
II.3

CE ESTE UN PLAN DE AFACERI ?............................................................

DE CE ESTE NEVOIE DE UN PLAN DE AFACERI ?................................
CARE ESTE CONTINUTUL UNUI PLAN DE AFACERI ?........................

Pag. 14
Pag. 14
Pag. 15

INTOCMIREA PLANULUI DE AFACERI........................................................

Pag. 19

III.1
III.2

III.3

PRINCIPALELE ASPECTE CARE POT FI AVUTE IN VEDERE IN

CADRUL UNUI PLAN DE AFACERI....................
ELEMENTE DE BAZA, COMUNE PLANURILOR DE AFACERI............

Pag. 19
Pag. 19
III.2.1 REZUMATUL PLANULUI DE AFACERI.................................................................
Pag. 20
III.2.2 DESCRIEREA FIRMEI................................................................................................ Pag. 20
III.2.3 PREZENTAREA OBIECTIVELOR AFACERII........................................................
Pag. 21
III.2.4 PREZENTAREA PRODUSULUI................................................................................. Pag. 21
III.2.5 PROIECTII FINANCIARE.......................................................................................... Pag. 22
PREZENTAREA UNUI MODEL DE PLAN DE AFACERI......................... Pag. 24

BIBLIOGRAFIE.................................................................................................... Pag. 34

CAP. I ECONOMIA DE PIATA

I.1 GENERALITATI
Definiie: Economia de pia este sistemul social al diviziunii muncii bazat pe proprietatea
privat asupra mijloacelor de producie.
Este un sistem cooperativ n care fiecare individ se integreaz din i n vederea propriului interes.
Statul nu intervine n aciunile ce fac obiectul pieei. n viziunea lui Mises, virtuile economiei de pia
sunt:
- se sprijin pe proprietatea privat ,
- suveranitatea consumatorului (esena capitalismului este dat de punerea produciei economice la
dispoziia consumatorului),
- capitalismul, prin sistemul concurenei sociale i asigur proprii stimului (concurena catalactic),
aeaz libertatea la baza edificiului economic i social (individul este n msur s aleag felul n care
dorete s se integreze n ansamblul societaii, libertatea economic include i libertatea de a grei),
face din profit i urmrirea acestuia de intreprinztor o fora motric perpetu,
- i asigur dinamica i vitalitatea printr-un permanent proces de selecie.
Piaa nu nseamna un loc, ci un proces, modul n care, prin vanzare i cumprare, prin producie
i consum, indivizii contribuie la mersul de ansamblu al societii (Ludwig von Mises, "Capitalismul i
dusmanii si").
O viziune opusa lui Mises este cea a lui Karl Marx. Marx a argumentat c sistemul capitalist, la fel
ca i sistemele socioeconomice precedente, produce tensiuni interne care l conduc la distrugere. Aa cum
capitalismul a nlocuit feudalismul, capitalismul va fi nlocuit de comunism, o societate fr clase care
urmeaz unei perioade de tranziie n care statul va fi un instrument al dictaturii proletariatului. Pe de alt
parte, Marx argumenteaz c schimbrile socioeconomice se produc prin intermediul activitii
revoluionare organizate. n acest model capitalismul va lua sfrit prin activitatea organizat a clasei
muncitoare internaionale. Ideiile lui Marx au nceput s exercite o influen major asupra micrii
muncitoreti la scurt timp dup moartea sa. Aceast influen a crescut impetuos odat cu victoria
Revoluiei din Octombrie din Rusia, revoluie datorat bolsevicilor marxiti.

I.2 FORMELE PIETEI

n economie, criteriul de baz prin care se poate face distincie ntre diferitele forme ale pieei este:
numrul i mrimea productorilor i consumatorilor de pe pia, tipurile de bunuri i servicii care sunt
comercializate i gradul n care informaia se poate rspndi.
2

Formele pieei sunt:

Concuren perfect care const ntr-un numr mare de firme care produc acelai produs;
Concuren monopolistic care const ntr-un numr mare de firme oarecum independente;
Oligopol, piaa este dominat de un numr restrns de ofertani;
Oligopson, piaa este dominat de un numr mare de ofertani i de un numr redus de
cumprtori;
Monopol, exist un singur ofertant al unui produs sau serviciu;
Monopol natural, un monopol n care economiile de scal cauzeaz creterea eficienei odat cu
creterea mrimii firmei;
Monopson, exist doar un cumprtor pe pia.

Forme ale pieei

Interesai s cumpere
muli

puini

unul

Oligopol al cererii (Oligopson)

Monopol al cererii
(monopson)

puini Oligopol al ofertei (Oligopol)

Oligopol bilateral

Monopol restrns
al cererii

unul

Monopol restrns al ofertei

Monopol bilateral

- polipol bilateral
muli - polipol homogen (concuren
perfect)
- polipol heterogen
Ofertani

Monopol al ofertei (Monopol)

Structura de baz a pieei

Structura pieei

Bariere pentru Numrul

Bariere
pentru Numrul
comerciani
comercianilor cumprtori
cumprtorilor

Concuren perfect

Nu

Muli

Nu

Muli

Concuren monopolist

Nu

Muli

Nu

Muli

Oligopol

Da

Puini

Nu

Muli

Oligopson

Nu

Muli

Da

Puini

Monopol

Da

Unul

Nu

Muli

Monopson

Nu

Muli

Da

Unul

I.3
I.3.1

NTREPRINDEREA

ntreprinderea i mediul de afaceri

ntreprinderea este o organizaie uman n care se combin factori de producie n vederea

obinerii de bunuri i servicii. Ea reprezint un agent economic, persoan juridic, n care elementele de
natur material, financiar i uman se combin n scopul realizrii unor obiective.
Trsturile ntreprinderii sunt:

este un organism social deoarece cuprinde activiti umane cu finalitate bine

determinat. Indiferent de baza tehnico-material de care dispune, orice ntreprindere funcioneaz prin
implicarea resursei umane, care devine cea mai important n alegerea i practicarea metodelor de
management;

este un organism tehnico-productiv deoarece folosete mijloace materiale, tehnici i tehnologii

de producie potrivit profilului activitii;

este un organism economic deoarece urmrete gestionarea resurselor n cele mai bune condiii
n vederea satisfacerii obiectivelor urmrite, adic administrarea eficient a patrimoniului;

este un organism stabil, care utilizeaz elemente materiale, financiare i umane n vederea
funcionrii continue i permanente potrivit profilului i perspectivelor de dezvoltare, direcii de aciune
consecvente, metode de conducere cunoscute de factorul uman, instrumente de lucru adecvate;

este un organism dinamic, care dincolo de tehnicile i direciile constante de aciune utilizeaz
instrumente noi, strategii de rezerv, metode de lucru adecvate schimbrilor de mediu;

este un organism complex, care formeaz un sistem bine definit, construit din mai multe
subsisteme, adic direcii i compartimente ntre care exist legturi funcionale i ierarhice;

este un organism cu reglare proprie, care se bazeaz pe aplicarea principiilor de autoconducere,

autogestionare i autofinanare n derularea funciilor managementului.
ntreprinderile se pot clasifica astfel:
a)
dup natura activitii, exist:

ntreprinderi de producie (industriale, agricole, de construcie, etc.);

ntreprinderi prestatoare de servicii (comerciale, bancare, de transport, etc.);

b)
dup forma de proprietate pe baza creia se constituie, exist:

ntreprinderi publice (de tipul regiilor autonome);

ntreprinderi private (de forma societilor comerciale);

ntreprinderi mixte.
Regiile autonome se constituie n domenii de importan strategic naional cum ar fi: industria
de armament, energetic, exploatare a minelor i gazelor, pot, transport feroviar etc. Conducerea
ntreprinderii este asigurat de consiliul de administraie care cuprinde ntre 7 i 15 persoane i de
directorul general i directorii de profil care se ocup de managementul operativ.
Societile comerciale se regsesc sub mai multe variante, n baza Legii nr. 15/1990 privind
reorganizarea unitilor economice de stat ca regii autonome i societi comerciale:

societatea n nume colectiv se constituie prin asocierea persoanelor pe baz de ncredere

reciproc, asociaii rspunznd numai pentru obligaiile asumate sub form social;

societatea n comandit simpl se caracterizeaz prin garantarea obligaiilor sociale cu

patrimoniul social i cu rspunderea nelimitat i solidar a asociailor comanditai, iar asociaii
comanditari rspund pn la limita aportului la capitalul social;

societatea n comandit pe aciuni se formeaz prin mprirea capitalului social n aciuni i se

caracterizeaz prin rspunderea nelimitat i solidar a acionarilor comanditai, ceilali rspunznd
limitat;

societatea cu rspundere limitat este o societate de capitaluri la care se poate face aportul
asociailor n natur pn la cel malt 60% din capitalul social, i cuprinde cel mult 50 de membri;

societatea pe aciuni reprezint o societate de capitaluri care cuprinde cel puin 5 acionari i se
constituie fie prin subscripie public, fie pe contul propriu al acionarilor.
4

I.3.2 Organele de conducere ale S.C.

Sistemul de conducere al societilor comerciale este ca i la regiile autonome, tot pe baze
participative, adic exist o conducere colectiv cu atribuii i competene ce decurg din strategia folosit.
Conducerea la societile n nume colectiv sau n comandit simpl este realizat de unul sau mai
muli administratori prin majoritate absolut.
Societatea pe aciuni este condus de urmtoarele organe de management:

Adunarea General a Acionarilor care cuprinde totalitatea acionarilor i se ntrunete n edine

ordinare cel puin o dat pe an i n edine extraordinare, ori de cte ori este nevoie. Deciziile adoptate de
Adunarea General a Acionarilor vizeaz modificarea bilanului, stabilirea bugetului de venituri i
cheltuieli, creterea capitalului social, schimbarea obiectului de activitate, modificarea formei juridice a
societii, schimbarea sediului, fuziunea cu alte societi, emisiunea de obligaiuni, modificarea
contractului de societate sau statutului, etc.;

Consiliul de Administraie care cuprinde administratori alei din rndul acionarilor sau din afara
societii i are ca preedinte directorul general al societii;

Comitetul de direcie care cuprinde mai muli administratori;

Directorii executivi care asigur conducerea operativ a ntreprinderii.

ntreprinderea este un sistem care funcioneaz folosind elemente de intrare numite factori de
producie sau resurse utilizate n vederea obinerii unor rezultate sub forma ieirilor din sistem de natura
produciei de bunuri i servicii. n acest scop, intervine managementul prin procesul decizional.
n aceste condiii asigurarea cu resurse reprezint condiia de baz a funcionrii ntreprinderii,
agentul economic avnd preocupri multiple privind determinarea necesarului de resurse, prospectarea
pieei furnizorilor de resurse, ncheierea de contracte de aprovizionare, transportul, recepia, eventual
depozitarea resurselor, apoi, gestionarea corect i raional a resurselor, economisirea lor, etc.
Resursele atrase, ca de altfel ntregul volum de resurse existente pot fi:
a)
naturale;
b)
material-tehnice;
c)
financiare;
d)
umane;
e)
informaionale.

I.3.3 Organizarea procesual i structural a S.C.

Organizarea reprezint un proces esenial al activitii ntr-o ntreprindere i depinde de
capacitatea ntreprinztorului de a asigura gruparea proceselor de munc pe formaii de lucru,
compartimente pentru simplificarea realizrii lor i creterea eficienei.
H. Fayol definete procesul de organizare prin aprovizionarea ntreprinderii cu resursele necesare pentru
funcionarea ei: materii prime, utilaje, bani i personal.
Organizarea ntreprinderii poate fi procesual i const n determinarea unor activiti diferite i
coordonate ce au loc ntr-o organizaie i structural sub forma stabilirii componentelor de lucru sub
forma direciilor i altor subdiviziuni organizatorice.
Organizarea procesual grupeaz activitile dup criterii de omogenitate i complementaritate n
funciuni.
Funciunea ntreprinderii reprezint un ansamblu de activiti omogene sau complementare,
respectiv identice, asemntoare sau nrudite care au o logic n manifestarea lor propriu-zis i contribuie
la o mai bun gestionare a resurselor i creterea eficienei de ansamblu a ntreprinderii.
Funciunile de baz dintr-o ntreprindere sunt:

funciunea de cercetare-dezvoltare care cuprinde activitile de studiere, concepere i elaborare a

cadrului tehnic i tehnologic. Ea vizeaz aspecte cum ar fi proiectarea produselor, asimilarea de produse
noi, elaborarea planurilor i previziunea activitii, etc.;
5


funciunea de producie se refer la activitile de baz ale ntreprinderii i include aciuni care
contribuie la desfurarea normal a proceselor de producie, inclusiv a celor auxiliare, etc.;

funciunea comercial include totalitatea activitilor care vizeaz relaiile ntreprinderii cu

exteriorul, respectiv activitile de aprovizionare i desfacere. n acest context, preocuprile agenilor
economici includ ncheierea unor contracte economice avantajoase, asigurarea aprovizionrii ritmice,
prezentarea produselor i publicitatea, prospectarea pieei, etc.;

funciunea financiar-contabil nglobeaz activitile de obinere i folosire raional a

disponibilitilor bneti, controlul operaiilor n care s-au investit fonduri bneti, stabilirea necesarului
de mijloace financiare i gsirea de noi surse de finanare a activitii, etc.;

funciunea de personal reprezint un ansamblu de activiti care urmresc procesele la care se supun
resursele umane cum ar fi asigurarea ntreprinderii cu for de munc calificat, recrutarea personalului,
selecionarea, ncadrarea, promovarea, retribuirea salariailor, pregtirea i specializarea angajailor. De
asemenea, n cadrul acestei funciuni sunt analizate problemele sociale, de asisten medical i
raporturile manager-salariai, i sunt incluse activiti administrative, de secretariat i protocol.
Organizarea structural a unei ntreprinderi se concretizeaz n structura organizatoric a acesteia.
Structura organizatoric desemneaz un ansamblu de subdiviziuni organizatorice constituite prin
gruparea unor activiti corelate n vederea funcionrii normale a ntreprinderii precum i relaiile care se
manifest ntre acestea.
Prin urmare, structura organizatoric este un sistem care include mai multe componente, relaiile
dintre acestea, dar i persoanele implicate n desfurarea activitii acestora, cu competene i
responsabiliti adecvate poziiilor pe care le ocup.
Componentele structurii organizatorice sunt:

postul;

funcia;

ponderea ierarhic;

compartimentul;

nivelul ierarhic;

relaiile organizatorice.
Postul este cea mai simpl verig organizatoric care cuprinde obiective, sarcini, competene i
responsabiliti. nseamn c titularul postului urmrete realizarea anumitor scopuri pentru care se
ndeplinesc anumite activiti a cror finalitate este influenat de competena, adic de autoritatea formal
care exprim limitele dreptului de aciune pentru care exist obligaia de ndeplinire.
Funcia reprezint totalitatea sarcinilor de un anumit fel ce trebuie realizate n mod obinuit de un
salariat. ntr-o ntreprindere exist funcii de conducere care vizeaz o sfer larg de competene i
responsabiliti i funcii de execuie care se concretizeaz ntr-o arie mai restrns de competene i
responsabiliti. Altfel spus, esena funciei de conducere este decizia privind munca altor persoane, iar a
funciei de execuie, decizia privind propria activitate. Desigur, pe o anumit treapt ierarhic o funcie de
conducere se completeaz cu una sau mai multe funcii de execuie n sensul c un manager poate fi i
executant al unor sarcini potrivit poziiei pe care o ocup n organizaie.
Ponderea ierarhic reprezint totalitatea persoanelor aflate n subordinea direct a unui
manager. Cu ct managerul se situeaz pe o treapt spre baza piramidei managerial, cu att dimensiunea
ponderei ierarhice crete, adic un manager are mai muli salariai n subordine.
Compartimentul este un grup de indivizi reunii pe criterii de omogenitate i complementaritate a
activitilor pe care le desfoar sub o singur autoritate. n general, exist compartimente de baz care
vizeaz att nivelul de conducere ct i de execuie i n care se desfoar activiti omogene i
compartimente de ansamblu care cuprind mai multe organisme de baz. La rndul lor, compartimentele de
baz pot fi operaionale (sub forma seciilor, atelierelor, laboratoarelor) i vizeaz activitatea care confer
profilul ntreprinderii, i funcionale (sub forma birourilor, serviciilor) viznd activiti de ndrumare
organizatoric i pregtire a deciziei.
6

Nivelul ierarhic reprezint treapta organizatoric pe care se situeaz diverse organisme ale
ntreprinderii situate la aceeai distan fa de vrful piramidei manageriale. Numrul nivelelor ierarhice
difer de la o ntreprindere la alta n funcie de natura activitii, dimensiunea firmei, complexitatea
activitilor, competena managerilor, etc.
Relaiile organizatorice exprim totalitatea relaiilor dintre diferite organisme ale ntreprinderii
care vizeaz fluxurile de materii prime, produse finite, bani, informaii i resurse umane i sunt
determinate de regulamentul de organizare i funcionare a ntreprinderii sau alte documente oficiale.
ntr-o ntreprindere se pot identifica relaii organizatorice:

de autoritate;

de cooperare;

de control.
Relaiile de autoritate sunt legturile care se manifest n procesul managerial ntre manageri i
salariai inclusiv ca urmare a delegrii de autoritate. Ele pot fi:
relaii ierarhice atunci cnd exprim raporturile dintre titularii posturilor de conducere i titularii
posturilor de execuie;
relaii funcionale atunci cnd exprim legturile dintre dou organisme n care unul dispune de
autoritate funcional asupra celuilalt;
relaii de stat major atunci cnd exprim raporturile dintre diverse organisme ntre care unul dispune
de autoritate delegat din partea conducerii privind anumite activiti.
Relaiile de cooperare sunt legturile dintre organismele ntreprinderii situate pe acelai nivel
ierarhic dar care au conducere diferit i desfoar activiti corelate.
Relaiile de control se manifest ntre organismele cu atribuii de control i celelalte verigi ale
ntreprinderii supuse activitii de verificare.
La baza conceperii, proiectrii i construirii structurii organizatorice a unei ntreprinderi se afl
cteva principii i anume:

principiul supremaiei obiectivelor i unitii de aciune;

principiul aprofundrii conducerii de producie;

principiul unitii de conducere;

principiul interdependenei minime

principiul economiei de comunicaii;

principiul economiei de personal i realizrii unui grad raional de ocupare a personalului;

n o ntreprindere exist o structur organizatoric formal stabilit n mod oficial i avnd
caracter obligatoriu consfinit prin regulamentul de organizare i funcionare a ntreprinderii i o structur
organizatoric informal care este neoficial i neobligatorie i se stabilete prin relaiile interumane
spontane n funcie de preocuprile i afinitile indivizilor.
Funcionarea eficient a unei ntreprinderi necesit o suprapunere ntre structura formal i cea
informal, dar aceasta este o raritate n practic. Aceasta, deoarece autoritatea informal a unui individ
reflect prestigiul i popularitatea, competena profesional i ncrederea colegilor n raionamentele
acestuia, n timp ce autoritatea formal este conferit de poziia oficial pe care o ocup individul n
piramida managerial.
Schema pune n eviden elementele de organizare a unei ntreprinderi din punct de vedere
procesual i structural, formal i informal.
Structura organizatoric a firmei se exprim n cteva documente eseniale pentru funcionarea
normal a activitii i anume organigrama, regulamentul de organizare i funcionare i fia postului.
Organigrama este o reprezentare grafic a structurii organizatorice sub forma unor cadrane
corelate care exprim relaiile organizatorice dintre diverse organisme ale ntreprinderii.
Regulamentul de organizare i funcionare este o detaliere a structurii organizatorice n care se
includ atribuiile, competenele i responsabilitile specifice funciilor existente n ntreprindere. El
cuprinde o baz legal care vizeaz obiectul de activitate, organigrama, obiectivele detaliate i
responsabilitile diverselor funcii i o descriere amnunit a compartimentelor existente.
7

Fia postului este documentul care descrie toate elementele activitii unui salariat sub forma
aspectelor specifice: denumirea postului, obiectivele, sarcinile, autoritatea, responsabilitatea, relaiile la
care se supune, etc.
Scheme i corelaii

Organizarea procesual i structural a ntreprinderii

Factorii care influeneaz

structura organizatoric

I.3.4 Principalele
conditii de
constituire si
functionare a
agentilor economici
Societatea comerciala poate fi constituita att de persoane fizice ct si de persoane juridice; textul
legii nefacnd nicio distinctie, ambele categorii de persoane pot fi att de cetatenie sau nationalitate
romna ct si straina.
Societatea in nume colectiv sau in comandita simpla se constituie prin contract de societate, iar
societatea pe actiuni, in comandita pe actiuni sau cu raspundere limitata se constituie prin contract de
societate si statut.
Societatea cu raspundere limitata se poate constitui si prin actul de vointa al unei singure
persoane. In acest caz se intocmeste numai statutul.
Contractul de societate si statutul pot fi incheiate sub forma unui inscris unic, denumit act
8

constitutiv. Cand se incheie numai contract de societate sau numai statut, acestea pot fi denumite, de
asemenea, act constitutiv. In cuprinsul legii, denumirea act constitutiv desemneaza atat inscrisul unic, cat
si contractul de societate si/sau statutul societatii.
In cazurile in care contractul de societate si statutul constituie acte distincte, acesta din urma va
cuprinde datele de identificare a asociatilor si clauze reglementand organizarea, functionarea si
desfasurarea activitatii societatii.
Actul constitutiv se incheie sub semnatura privata, se semneaza de toti asociatii sau, in caz de
subscriptie publica, de fondatori. Forma autentica a actului constitutiv este obligatorie atunci cand:
a) printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afla un teren;
b) se constituie o societate in nume colectiv sau in comandita simpla;
c) societatea pe actiuni se constituie prin subscriptie publica.
Actul constitutiv dobandeste data certa si prin depunerea la oficiul registrului comertului.
Semnatarii actului constitutiv, precum si persoanele care au un rol determinant in constituirea
societatii sunt considerati fondatori. Nu pot fi fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile ori
care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasa, abuz de incredere, fals, uz de fals, inselaciune,
delapidare, marturie mincinoasa, dare sau luare de mita, pentru infractiunile prevazute de Legea nr.
656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, precum si pentru instituirea unor masuri de
prevenire si combatere a finantarii actelor de terorism, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru
infractiunile prevazute de art. 143-145 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei sau pentru
cele prevazute de prezenta lege, cu modificarile si completarile ulterioare.
Actul constitutiv al societatii in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata va
cuprinde:
a) datele de identificare a asociatilor; la societatea in comandita simpla se vor arata si asociatii
comanditati;
b) forma, denumirea si sediul social;
c) obiectul de activitate al societatii, cu precizarea domeniului si a activitatii principale;
d) capitalul social, cu mentionarea aportului fiecarui asociat, in numerar sau in natura, valoarea
aportului in natura si modul evaluarii. La societatile cu raspundere limitata se vor preciza numarul si
valoarea nominala a partilor sociale, precum si numarul partilor sociale atribuite fiecarui asociat pentru
aportul sau;
e) asociatii care reprezinta si administreaza societatea sau administratorii neasociati, datele lor de
identificare, puterile ce li s-au conferit si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat;
e1) n cazul societatilor cu raspundere limitata, daca sunt numiti cenzori sau auditor financiar, datele de
identificare ale primilor cenzori, respectiv ale primului auditor financiar;
f) partea fiecarui asociat la beneficii si la pierderi;
g) sediile secundare - sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate
juridica -, atunci cand se infiinteaza o data cu societatea, sau conditiile pentru infiintarea lor ulterioara,
daca se are in vedere o atare infiintare;
h) durata societatii;
i) modul de dizolvare si de lichidare a societatii.
Actul constitutiv al societatii pe actiuni sau in comandita pe actiuni va cuprinde:
a) datele de identificare a fondatorilor; la societatea in comandita pe actiuni vor fi mentionati si
asociatii comanditati;
b) forma, denumirea si sediul social;
c) obiectul de activitate al societatii, cu precizarea domeniului si a activitatii principale;
d) capitalul social subscris si cel varsat si, in cazul in care societatea are un capital autorizat,
cuantumul acestuia;
e) natura si valoarea bunurilor constituite ca aport in natura, numarul de actiuni acordate pentru
acestea si numele sau, dupa caz, denumirea persoanei care le-a adus ca aport;
f) numarul si valoarea nominala a actiunilor, cu specificarea daca sunt nominative sau la purtator;
9

f1) daca sunt mai multe categorii de actiuni, numarul, valoarea nominala si drepturile conferite fiecarei
categorii de actiuni;
f2) orice restrictie cu privire la transferul de actiuni;
g) datele de identificare a primilor membri ai consiliului de administratie, respectiv a primilor membri ai
consiliului de supraveghere;
g1) puterile conferite administratorilor si, dupa caz, directorilor, si daca ei urmeaza sa le exercite
impreuna sau separat;
h) datele de identificare a primilor cenzori sau a primului auditor financiar;
i) clauze privind conducerea, administrarea, functionarea si controlul gestiunii societatii de catre
organele statutare, numarul membrilor consiliului de administratie sau modul de stabilire a acestui
numar;
i1) puterile de reprezentare conferite administratorilor si, dupa caz, directorilor, respectiv membrilor
directoratului, si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat;
j) durata societatii;
k) modul de distribuire a beneficiilor si de suportare a pierderilor;
l) sediile secundare - sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate
juridica -, atunci cand se infiinteaza o data cu societatea, sau conditiile pentru infiintarea lor ulterioara,
daca se are in vedere o atare infiintare;
m) orice avantaj special acordat, in momentul infiintarii societatii sau pana in momentul in care
societatea este autorizata sa isi inceapa activitatea, oricarei persoane care a participat la constituirea
societatii ori la tranzactii conducand la acordarea autorizatiei in cauza, precum si identitatea
beneficiarilor unor astfel de avantaje;
n) numarul actiunilor comanditarilor in societatea in comandita pe actiuni;
o) cuantumul total sau cel putin estimativ al tuturor cheltuielilor pentru constituire;
p) modul de dizolvare si de lichidare a societatii.
Societatea pe actiuni se constituie prin subscriere integrala si simultana a capitalului social de
catre semnatarii actului constitutiv sau prin subscriptie publica.
In cazul unei subscrieri integrale si simultane a capitalului social de catre toti semnatarii actului
constitutiv, capitalul social varsat la constituire nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris.
Diferenta de capital social subscris va fi varsata:
a) pentru actiunile emise pentru un aport in numerar, in termen de 12 luni de la data inmatricularii
societatii;
b) pentru actiunile emise pentru un aport in natura, in termen de cel mult 2 ani de la data
inmatricularii.
Legea mai prevede:
Societatea in nume colectiv, societatea in comandita simpla si societatea cu raspundere limitata
sunt obligate sa verse integral la data constituirii capitalul social subscris.
(1) Capitalul social al societatii pe actiuni sau al societatii in comandita pe actiuni nu poate fi mai mic de
90.000 lei. Guvernul va putea modifica, cel mult o data la 2 ani, valoarea minima a capitalului social,
tinand seama de rata de schimb, astfel incat acest cuantum sa reprezinte echivalentul in lei al sumei de
25.000 euro.
(2) Cu exceptia cazului in care societatea este transformata intr-o societate de alta forma, capitalul social
al societatilor prevazute la alin. (1) nu poate fi redus sub minimul legal decat daca valoarea sa este adusa
la un nivel cel putin egal cu minimul legal prin adoptarea unei hotarari de majorare de capital in acelasi
timp cu hotararea de reducere a capitalului. In cazul incalcarii acestor dispozitii, orice persoana interesata
se poate adresa instantei pentru a cere dizolvarea societatii. Societatea nu va fi dizolvata daca, pana la
ramanerea irevocabila a hotararii judecatoresti de dizolvare, capitalul social este adus la valoarea
minimului legal prevazut de prezenta lege.
(3) Numarul actionarilor in societatea pe actiuni nu poate fi mai mic de 2. In cazul in care societatea are
mai putin de 2 actionari pe o perioada mai lunga de 9 luni, orice persoana interesata poate solicita
10

instantei dizolvarea societatii. Societatea nu va fi dizolvata daca, pana la ramanerea irevocabila a hotararii
judecatoresti de dizolvare, numarul minim de actionari prevazut de prezenta lege este reconstituit.
Alte precizari:
(1) Capitalul social al unei societati cu raspundere limitata nu poate fi mai mic de 200 lei si se divide in
parti sociale egale, care nu pot fi mai mici de 10 lei.
(2) Partile sociale nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile.
In societatea cu raspundere limitata, numarul asociatilor nu poate fi mai mare de 50.
In cazul in care, intr-o societate cu raspundere limitata, partile sociale sunt ale unei singure
persoane, aceasta, in calitate de asociat unic, are drepturile si obligatiile ce revin, potrivit prezentei legi,
adunarii generale a asociatilor.
Daca asociatul unic este administrator, ii revin si obligatiile prevazute de lege pentru aceasta
calitate.
In societatea care se infiinteaza de catre un asociat unic, valoarea aportului in natura va fi stabilita
pe baza unei expertize de specialitate.
O persoana fizica sau o persoana juridica nu poate fi asociat unic decat intr-o singura societate cu
raspundere limitata.
O societate cu raspundere limitata nu poate avea ca asociat unic o alta societate cu raspundere
limitata, alcatuita dintr-o singura persoana.
(3)In caz de incalcare a prevederilor alin. (1) si (2), statul, prin Ministerul Finantelor Publice, precum si
orice persoana interesata poate cere dizolvarea pe cale judecatoreasca a unei societati astfel constituita.
(4) Pe baza hotararii de dizolvare, lichidarea se va face in conditiile prevazute de prezenta lege pentru
societatile cu raspundere limitata.
Contractele intre societatea cu raspundere limitata si persoana fizica sau persoana juridica, asociat
unic al celei dintai, se incheie in forma scrisa, sub sanctiunea nulitatii absolute.
Aporturile in numerar sunt obligatorii la constituirea oricarei forme de societate.
Aporturile in natura trebuie sa fie evaluabile din punct de vedere economic. Ele sunt admise la
toate formele de societate si sunt varsate prin transferarea drepturilor corespunzatoare si prin predarea
efectiva catre societate a bunurilor aflate in stare de utilizare.
Aporturile in creante au regimul juridic al aporturilor in natura, nefiind admise la societatile pe
actiuni care se constituie prin subscriptie publica si nici la societatile in comandita pe actiuni si societatile
cu raspundere limitata. Aporturile in creante sunt liberate, potrivit art. 84.
Prestatiile in munca sau servicii nu pot constitui aport la formarea ori la majorarea capitalului
social.
Asociatii in societatea in nume colectiv si asociatii comanditati se pot obliga la prestatii in munca
cu titlu de aport social, dar care nu pot constitui aport la formarea sau la majorarea capitalului social. In
schimbul acestui aport , asociatii au dreptul sa participe, potrivit actului constitutiv, la impartirea
beneficiilor si a activului social, ramanand, totodata, obligati sa participe la pierderi.
In Legea societatilor comerciale se mentioneaza mai multe categorii de persoane care nu pot avea
calitatea de fondatori ai societatii comerciale incapabilii sau cei care au fost condamnati pentru anumite
infractiuni. Tot astfel, alte dispozitii ale Legii societatilor comerciale permit unei persoane fizice sau
juridice sa aiba calitatea de asociat unic doar ntr-o singura societate cu raspundere limitata, iar asociatii
societatilor n nume colectiv si asociatii comanditati din societatile n comandita nu pot fi asociati cu
raspundere nelimitata si n alte societati concurente sau avnd acelasi obiect, fara consimtamntul
celorlalti asociati . Sanctiunea nerespectarii acestei restrictii o constituie excluderea din societate si
raspunderea pentru daune.
Alte persoane fizice care nu pot avea calitatea de asociati ai unei societati comerciale sunt notarii
publici conform Legii nr. 36/1995 dar numai n ceea ce priveste calitatea de asociat cu raspundere
nelimitata, magistratii, functionarii publici, comerciantul supus procedurii insolventei cruia i s-a ridicat
dreptul de a dispune de bunurile sale si altii.
11

n ceea ce priveste participarea unei persoane juridice la constituirea unei societati comerciale,
aceasta posibilitate trebuie examinat si prin prisma principiului specialitatii capacitatii de folosinta,
enuntat in cadrul Decretului nr. 31/1954 privind persoanele juridice. Potrivit acestuia, persoana juridica nu
poate dobndi drepturi sau sa si asume obligatii dect n masura n care acestea corespund obiectului de
activitate stabilit prin lege sau prin actul de nfiintare.
O alta chestiune viznd participarea unor persoane fizice la constituirea asociati n aceeasi
societate comerciala. Legat de aceasta eventualitate, trebuie discutat si regimul juridic al bunurilor
comune ale sotilor, respectiv daca acestea pot constitui aportul ambilor sau numai al unuia dintre soti la
capitalul unei societati comerciale. n lipsa unei interdictii exprese cuprinse n Legea societatilor
comerciale si fara a distinge acolo unde legea nu o face, rezulta ca sotii pot avea calitatea de asociat n
aceeasi societate comerciala;
1) n literatura juridica de specialitate romn posibilitatea aportarii la capitalul unei societati
comerciale a unor bunuri comune este disputata; potrivit unei opinii, acordul sotilor de a subscrie la
capitalul unei societati comerciale bunuri comune reprezinta o conventie lovita de nulitate, pentru ca in
cadrul Codului familiei se arata ca sotii dispun mpreuna de bunurile comune, iar nstrainarea sau
grevarea terenurilor sau constructiilor reprezentnd bunuri comune necesita consimtamntul expres al
celuilalt sot. Potrivit acestei opinii, sotii ar trebui sa procedeze la mpartirea n totalitate sau n parte a
bunurilor comune, urmnd ca sotul sau sotii asociati sa-si subscrie aportul n natura din cotitatea
repartizata ca urmare a partajului.
2) n alta opinie se considera ca pot fi aduse bunuri comune, ca aport al ambilor sau numai al unui
singur sot la constituirea capitalului social, argumentndu-se ca aceasta operatiune nu este una de
nstrainare, ci una de administrare, n privinta careia potrivit prevederilor Codului familiei functioneaza
prezumtia de mandat tacit. Se mai arata ca partile sociale sau actiunile dobndite n schimbul bunurilor
comune aduse ca aport la societate reprezinta, de asemenea, un bun comun dobndit de oricare dintre soti
n timpul casatoriei, ele nlocuind deci, n patrimoniul sotilor, bunurile commune aduse ca aport si
urmnd, n consecinta, acelasi regim juridic.
3) n acelasi sens, dar cu o motivare distincta, s-a pronuntat, ntr-o decizie de speta si nalta Curte
de Justitie si Casatie, aratnd ca rostul comunitatii de bunuri este acela de a permite sotilor sa-si
ndeplineasca obligatiile asumate n casnicie; asocierea sotilor sau chiar numai a unuia dintre soti ntr-o
societate comerciala, avnd n vedere caracterul lucrativ al acesteia, urmareste tocmai realizarea de
beneficii pentru casnicie si sporirea patrimoniului comun.

I.3.5 Principalele acte juridice necesare constituirii, organizarii si functionarii

societatilor
Constituirea societatilor comerciale este reglementata prin OUG 76/2001 privind simplificarea
unor formalitati administrative pentru inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor.
Aceasta ordonanta instituie o procedura unica de inregistrare si autorizare a functionarii
societatilor comerciale, in urma careia societatea devine persoana juridica si totodata este autorizata sa
functioneze.
Autorizarea presupune obtinerea avizelor, autorizatiilor/acordurilor strict necesare pentru
inceperea activitatii acestora.
Prin inregistrare comerciantul dobandeste un cod unic de inregistrare sub care va figura in
Registrul Comertului precum si la organele fiscale. Totodata, comerciantului i se elibereaza un certificat
de inregistrare sau un certificat de inscriere mentiuni dupa caz.
Procedura se desfasoara in cadrul Biroului Unic, care va elibera certficatul de inregistrare.
Eliberarea certificatului de inregistrare si a avizelor/autorizatiilor necesare da dreptul comerciantului sa-si
inceapa activitatea.
12

Documente cerute pentru inregistrarea societatii

- Dovada verificarii disponibilitatii si rezervarii firmei sau emblemei (in urma acestei verificari se
elibereaza certificatul de disponibilitate a firmei sau emblemei).
- Actul constitutiv in forma ceruta de lege;
- Dovada efectuarii varsamintelor de capital (asociatii vor depune varsamintele ce reprezinta aportul
acestora la capitalul social, intr-un cont bancar deschis pe numele societatii in formare, cont ce ramane
blocat pana la eliberarea certificatului de inregistrare).
- Dovada sediului social (dovada dreptului de proprietate sau contractul de inchiriere dupa caz). Acesta
trebuie insotit, dupa caz, de acordul coproprietarilor, avizul asociatiei de proprietari si avizul favorabil al
proprietarilor vecini ori, dupa caz, al titularilor contractelor de inchiriere din locuintele cu care se
invecineaza spatiul, pe orizontal si vertical.
- Declaratie pe propria raspundere ale asociatilor si administratorilor privind indeplinirea conditiilor
prevazute de lege pentru detinerea acestei calitati;
- Copia actelor de identitate ale asociatilor si administratorilor;
- Dovada platii taxelor legale;
- Cerere;
Avize sau autorizatii prealabile necesare inregistrarii
Pentru autorizarea functionarii tuturor societatilor comerciale sunt necesare urmatoarele
autorizatii/si sau acorduri dupa cum urmeaza:
- Avizul si/sau autorizatia de mediu;
- Avizul si/sau autorizatia pentru prevenirea si stingerea incendiilor;
- Autorizatia sanitar veterinara;
- Avizul si/sau autorizatia sanitara;
- Autorizatii de functionare din punct de vedere al protectiei muncii;
Inregistrarea societatii este notificata de catre Biroul Unic catre toate institutiile publice care au ca
atributii luarea in evidenta a comerciantilor.
Actele aditionale prin care se modifica actele constitutive ale societatii comerciale urmeaza
regimul juridic prevazut de ordonanta pentru actele constitutive.
Acte normative care reglementeaza inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor
- Legea 26/1990 privind registrul comertului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
- Ordonanta de urgenta a Guvernului 76/2001 privind simplificarea unor formalitati administrative pentru
inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor.

CAP. II 3 INTREBARI DESPRE PLANUL DE AFACERI

13

Pentru a putea aborda problematica (aparent teoretic i formal) a planului de afaceri, prezentul
capitol este structurat n cadrul a 3 ntrebri simple, la care rspunsurile ncearc s conving
ntreprinztorul - ntemeietor al unei firme - cu privire la utilitatea acestui plan de afaceri, ca instrument
viu de conducere a propriei sale afaceri. ntrebrile sunt:
CE este un plan de afaceri ?
DE CE este nevoie de un plan de afaceri ?
CARE este coninutul unui plan de afaceri ?

II.1. CE ESTE UN PLAN DE AFACERI ?

Pentru a nelege ce este un plan de afaceri trebuie definit nti conceptul de afacere. O definiie
neconvenional a acestui concept, poate fi:
- intenia unei persoane (fizice sau juridice) de a face/a ntreprinde anumite activiti n scopul
obinerii unui profit.
Un plan de afaceri se bazeaz pe urmtoarele elemente:
1
- un ntreprinztor (omul de afaceri), care i asum contient anumite riscuri i dorete
s obin un anumit profit ;
2 - mai multe activiti care consum resurse i care genereaz profit (ideea de afacere);
3 - un mediu n care se desfoar aceste activiti (mediul de afaceri).

II.2 DE CE ESTE NEVOIE DE UN PLAN DE AFACERI ?

nainte ca zidurile halei de fabricaie sau oricare alte spaii ale firmei s fie construite, conceptul
firmei se nate n mintea oricrui ntreprinztor parcurgnd cteva etape:
la nceput a fost ideea proprie de afacere ;
apoi din idee s-a nscut viziunea proprie.
O afacere trebuie aadar bine pregtit, din timp, exact aa ca atunci cnd se construiete o cas;
trebuie ca nainte de a incepe de construcia efectiv, s se puna pe hrtie sub forma unui proiect
concepia i calculele proprii.
Acest proiect este planul de afaceri: proiectul afacerii proprii. i, evident o afacere bun necesit
un plan de afaceri bine conceput:
1 la care pentru a ajunge este nevoie de o strategie;
i n final pentru a aplica strategia proprie este nevoie de planul afacerii .
Iat de ce acest plan reprezint pe de o parte instrumentul intern prin care fiecare persoana poate
conduce i controla, pentru siesi, ntregul proces de demarare a firmei proprii. n egal msur planul de
afaceri reprezint i un instrument extern, fiind i un instrument excelent de comunicare cu mediul
economic. Acesta transmite tuturor celor din jur, clieni, furnizori, parteneri strategici, finanatori,
acionari, c cel ce a intocmit planul de afaceri tie cu certitudine ce are de fcut, iar ntr-o economie de
pia funcional, partenerii de afaceri serioi apreciaz acest lucru i il vor percepe ca pe un actor
pertinent al mediului economic.

II.3 CARE ESTE CONTINUTUL UNUI PLAN DE AFACERI ?

14

Nu exist dou afaceri la fel. Nu exist dou organizaii la fel. i de asemenea nu exist formule
magice pentru elaborarea planurilor de afaceri.
Planul de afaceri trebuie s fie un instrument de lucru simplu, sugestiv i pragmatic.
Anumite aspecte tipice este bine s fie atinse n elaborarea planului de afaceri. Prin abordarea
acestora, ntreprinztorul demonstreaz c are o percepie global asupra afacerii, c nelege toate
aspectele ei, att cele tehnice ct i cele financiare sau de resurse umane. Demonstreaz mediului exterior
(dar i celui interior) c stpnete situaia.
Principalele aspecte care pot fi avute n vedere n cadrul unui plan de afaceri sunt:
1 a. Viziune, strategie
2 b. Istoric, management, resurse umane, activitatea curent
3 c. Analiza pieei
4 d. Analiza costurilor de operare
5 e. Investiii necesare
6 f. Proiecii financiare
7 g. Anexe
a. Viziune, strategie
Cuvinte pretenioase, dar n esen att de simple. Fiecare ntreprinztor are o viziune:
Vreau s produc subansamble auto pe care s le vnd Uzinei Dacia
Vreau s fabric confecii pentru copii
Vreau s produc i s comercializez sucuri din fructe de pdure
Vreau s nfiinez o reea de Internet - cafe
Vreau, vreau, vreau . . .
Vreau - iat o viziune. Aceast viziune e de fapt obiectivul final ctre afacerea initiata. Calea pe
care s-a hotrt s se porneasca pentru a atinge i mplini viziunea este strategia firmei proprii.
Pentru a clarifica noiunea de strategie trebuie s se raspunda la urmtoarele ntrebri:
Care este esena afacerii initiate ? Ce anume va genera bani i profit ?
Cum se vrea s arate produsele/serviciile realizate ?
Exista deja un model sau un prototip ?
Cine vor fi clienii firmei ?
Exist o ofert comparabil pe pia ?
Unde se vrea s se ajunga ntr-un interval de 5 ani. Se fixeaz obiectivele cuantificabile!
Care este punctul tare care sa determine s se creada intr-un succes ?
Exist un consens ntre asociai/acionari referitor la problemele mai sus menionate?
b. Istoric, management, resurse umane, activitatea curent
Istoricul unei afaceri este foarte important pentru a nelege afacerea n sine, afacerea din prezent. Iar
afacerile nu se nasc din neant. Ele se nasc n jurul voinei unui/unor oameni, apoi se dezvolt i
funcioneaz, conduse de acei oameni. Parafraznd zicala popular omul sfinete locul putem fr
ndoial afirma c managerul sfinete afacerea. Managerul sau viitorul manager ar trebuie s-i pun
ntrebri de genul:
1 Ce experien practic aduci n afacere ?
2 De ce cunotine teoretice dispui ?
3 Ce referine poi prezenta ?
4 Este familia ta dispus s te sprijine ?
5 Dispui de mijloace financiare pentru a ntreine familia n perioada dificil de nceput a afacerii ?
6 Dispui de mijloace financiare pentru a sprijini afacerea ?
7 Dispui de aport n natur pentru a sprijini afacerea ?
15

8 Cunotinele/experiena ta sau a partenerului tu acoper domeniile cheie ale afacerii ?

9 Unde vei localiza sediul organizaiei ?
10 De ci angajai ai nevoie ?
11 Ce calificri trebuie s aib angajaii ?
12 Ce nivel de salarizare trebuie prevzut ?
13 Poi gsi pe piaa muncii specializrile necesare ?
14 Ai schiat o structur organizatoric ?
O ntrebare special cu o semnificaie deosebit se refer la:
1 Unde va fi localizat afacerea intreprinsa ?
c. Analiza pieei
De ce exist o afacere ? Ca s vnd anume produse/servicii ctre pia. O analiz a pieei, a
modului n care a evoluat n trecut i a modului n care se anticipeaz pe viitor evoluia acesteia, sunt
pilonii fundamentali pentru determinarea veniturilor viitoare pe care afacerea le va genera.
Este important s se rspunda la ntrebri referitoare la:
Clienii firmei
1 Cine sunt clienii firmei ?
2 Firme sau persoane fizice ?
3 Cum se poate segmenta piaa firmei ?
4 Cum este piaa potenial mprit din punct de vedere geografic ?
5 Se stie ct de mare este volumul pieei poteniale ?
6 Exista un plan de aciune pentru atragerea clienilor ?
Concurena
1 Ce se tie despre concuren ?
2 Ci angajai au ? Ce for de vnzare ?
3 Ce cote de pia au ?
4 Ce avantaje competitive au comparativ cu firma ?
5 Ce strategii de pre are concurena ?
6 Dar strategii de comunicare/reclam ?
Piaa
1
2

Cum se apreciaza evolutia vnzrilor ?

Care este prognoza cererii ?

Politici de marketing
1 Exista o strategie de produs ?
2 S-s stabilit o politic de distribuie ?
3 Exista o politic de pre i condiii de plat ?
4 Este gndita o politic de imagine, de comunicare cu piaa ?
d. Analiza costurilor de operare
Acest capitol este dedicat nelegerii i evidenierii costurilor de funcionare curent a activitii.
Realizarea lui demonstreaz deopotriv nelegerea aspectelor tehnologice, economice i manageriale ale
activitii curente. De asemenea demonstreaz c se nelege fluxul tehnologic, c se tie de ce
infrastructur de utiliti este nevoie, ci oameni trebuie angajati i n ce structur trebuie s fie
repartizati. Este bine s nu se omita costuri ca de exemplu:
16

1
2
3
4

-Copiere documente
-Eviden primar i calculul salariilor
-Abonamente (ex. reviste, legislaie, ntreinere echipamente birou, etc.)
-Literatur de specialitate
-Impozite i taxe

e. Investiii necesare
De foarte multe ori planul de afaceri este necesar la nceputul unei noi activiti. i, de cele mai
multe ori, o nou activitate presupune o investiie nou. Din acest motiv, n acest capitol trebuie s
fundamentm n mod pragmatic, onest i realist investiia. A diminua sau a ignora aspecte conexe
investiiei (de. ex. infrastructura de utiliti) sau de a o supradimensiona nejustificat (introducerea unor
echipamente foarte scumpe, de lux) sunt greeli frecvente care ridic imediat semne de ntrebare
(justificate) n mintea acionarilor, partenerilor, finanatorilor.
Costuri de nfiinare a firmei:
1 Autorizaii
2 nscrierea n Registrul Comerului.
Costuri curente:
1 Materii prime
2 Materiale consumabile, materiale auxiliare,
3 Costuri de personal (salarii, costuri sociale), salarii personal de conducere, prime i
bonusuri
4 Costuri de training i formare personal
5 Impozite i taxe locale
6 Servicii externe
1
Contabilitate
2
Consultan fiscal
3
Consultan juridic
4
Consultan n management
5
Consultan IT
6
Consultant PR
7 Costuri de spaiu
1 Spaiu de birouri
2 Spaiu de producie
3 Spaiu de vnzri
4 Spaiu de depozitare
8 Cheltuieli de nclzire, gaz, curent, curenie, reparaii, asigurare, ap/canal, gunoi
9 Costuri cu echipamentele
10 Reparaii
11 ntreinere
Costuri cu mijloacele de transport
1 Combustibil
2 Revizie
3 ntreinere/Reparaii
4 Asigurare de rspundere civil & asigurare toate riscurile
5 Impozite
17

Costuri legate de procesul de vnzare

1 Deplasri
2 Materiale de prezentare
3 Participri la trguri
Costuri administrative
5 Deplasare
6 Materiale de birou
7 Comunicaii: telefon, fax, mobil, e-mail
f. Proiecii financiare
Proieciile financiare nu sunt altceva dect anticipri/planificri pe viitor ale situaiilor financiare
ale afacerii. Proieciile financiare sunt modelri matematice viitoare ale bilanului, contului de profit i
pierdere i a calculului de lichiditi (cash-flow) pe baza crora se calculeaz eventual i anumite rate de
profitabilitate a afacerii.
Proieciile sunt indisolubil legate de punctele c, d i e de mai sus. Aceste puncte furnizeaz datele
de intrare n modelul matematic i dac aceste date sunt eronate, rezultatele modelului matematic al
proieciilor financiare nu poate fi dect tot eronat i deci complet inutil.
g. Anexe
Evident c nu pot fi propuse formate-cadru, limitative, pentru planul de afaceri. ns n cazul
anumitor programe de finanare pot fi puse la dispoziia solicitanilor formate cadru specifice.
Ca manager - ntreprinztor trebuie s-si alctuiasca planul afacerii sale. Se pot introduce acele
materiale care il pot ajuta s-si prezinte mai bine afacerea, ca de exemplu: certificate de studii/calificri
ale echipei manageriale i ale resurselor umane, certificate de calitate, aprecieri de la clieni, aprecieri de
la banc, detalii tehnologice sau constructive i orice alte materiale sau documente pe care managerul ntreprinztorul le consider relevante n prezentarea propriei afaceri.
Costuri conexe investiiei:
1 infrastructura
2 ap
3 gaz
4 curent
5 canalizare
6 drum de acces
7 reabilitri
8 amenajri
9 asigurarea normelor de protecia muncii, de protecia mediului
Costuri de investiii:
1 cldiri
2 echipamente
3 maini
4 alte bunuri de capital
Alte costuri
Cheltuieli de project/investment management
Cheltuieli pentru iniializare n scopul utilizrii noilor echipamente
Cheltuieli pentru probe tehnologice
18

CAP. III INTOCMIREA PLANULUI DE AFACERI

III.1 PRINCIPALELE ASPECTE CARE POT FI AVUTE IN VEDERE IN
CADRUL UNUI PLAN DE AFACERI
Multi intreprinzatori sunt nevoiti sa intocmeasca un plan de afaceri abia atunci cand acesta le este
solicitat de un potential investitor.
Un plan de afaceri este insa util nu numai finantatorilor externi, ci si proprietarilor firmei in fapt,
redactarea sa ar trebui sa fie unul din primii pasi in initierea oricarei afaceri.
Planul de afaceri poate da o prima imagine asupra perspectivelor reale ale afacerii; pot fi astfel
evitate pierderile provocate de proiecte neviabile inainte ca ele sa se fi produs efectiv.
Intocmirea planului de afaceri permite:
- stabilirea realista a necesarului de resurse si a surselor din care acestea pot fi obtinute;
- incadrarea in timp a etapelor afacerii;
- coordonarea fazelor viitoare ale afacerii si rezolvarea eventualelor neconcordante.
Planul de afaceri reprezinta, in acelasi timp, o cerinta a investitorilor externi ( creditori sau
actionari potentiali). Acestia trebuie sa afle dintr-un plan de afaceri:
- in ce consta afacerea;
- motivele pentru care afacerea este profitabila;
- capitalul necesar;
- rentabilitatea scontata.
Planul de afaceri nu este singurul aspect luat in considerare de potentialii finantatori; insa un plan
de afaceri care dovedeste ca nu exista o strategie coerenta a proprietarilor afacerii va indeparta cu
siguranta orice investitor.

III.2 ELEMENTE DE BAZA, COMUNE PLANURILOR DE AFACERI

Nu exista o structura fixa a planului de afaceri, aceasta poate varia functie de cerintele
informationale carora trebuie sa le raspunda planul de afaceri - de exemplu, functie de:
- destinatarul final: proprietarii afacerii sau investitorii potentiali;
- vechimea firmei: planul de afaceri pentru o firma noua va fi diferit de cel pentru un proiect al unei firme
existente;
- specificul activitatii firmei;
- amploarea proiectului de afaceri.
Exista insa elemente de baza care se regasesc in majoritatea planurilor de afaceri:
- scurta prezentare a firmei, a misiunii, obiectivelor si strategiei sale;
- descrierea produsului sau serviciului sau si a pietei careia i se adreseaza;
- descrierea strategiei de vanzari;
- descrierea concurentei;
- diverse proiectii financiare.
Planul de afaceri destinat potentialilor finantatori trebuie sa ii convinga pe acestia de viabilitatea
proiectului propus. Autorul sau va trebui sa aiba capacitatea de a pune in lumina avantajele afacerii, fara
ca aceasta sa dauneze insa realismului planului prezentat.
Persoanele care vor examina planul au in general suficienta experienta pentru a detecta aprecierile
19

exagerat de optimiste.
Daca dezvoltarea afacerii este mai lenta decat se aprecia, s-ar putea ca firma sa fi atras prea multe
resurse costisitoare; daca aceasta e prea rapida, firma s-ar putea sa nu poata utiliza intregul potential din
cauza lipsei de fonduri.
Care sunt componentele principale ale unui plan de afaceri?
De regula, un plan de afaceri contine o serie de componente obligatorii:
-rezumatul planului de afaceri;
-cuprinsul planului;
-prezentarea produsului firmei;
-piata-tinta si concurenta;
-procesul de productie si furnizorii;
-strategia de marketing;
-vanzarile preconizate;
-previziunile financiare;
-necesarul de finantare.

III.2.1 Rezumatul planului de afaceri

Rezumatul planului de afaceri trebuie sa contina, intr-o forma succinta, date referitoare la:
- istoricul firmei (in cazul firmelor deja existente);
- domeniul/domeniile de activitate;
- misiunea firmei, obiectivele pe termen lung si cele pe termen scurt;
- conducerea firmei (experienta, rezultate);
- caracteristicile produsului/serviciului;
- descrierea pietei (perspective de crestere, concurenta);
- sumarul proiectiilor financiare si suma de bani solicitata.

III.2.2 Descrierea firmei

In cazul firmelor deja existente, este necesara o prezentare a trecutului firmei si a performantelor
sale. Aceasta prezentare trebuie sa contina referiri la:
- Conducerea firmei: responsabilitati, pregatire, experienta/ locuri de munca anterioare (Se pot anexa si
CV-urile persoanelor - cheie implicate in activitatea respectiva ). Prezentarea conducerii firmei/a
initiatorilor afacerii este necesara si in cazul noilor afaceri.
- Contributia proprietarilor/managerilor la capitalul firmei. O participare importanta poate fi interpretata
ca un semn clar al interesului si implicarii proprietarilor in afacere, ceea ce reprezinta una din cheile
succesului acesteia.
- Numarul de salariati existenti. Se poate face o detaliere pe domenii de activitate (de exemplu personal
direct productiv/personal administrativ ), pe niveluri de pregatire profesionala etc. Ca o anexa
suplimentara, poate fi prezentata organigrama firmei.
- Produsele/serviciile actuale (enumerare, caracteristici, rentabilitate, avantaje competitive).
- Locul in care se desfasoara activitatea si implicatiile acestei situatii (de exemplu privind utilitatile, forta
de munca etc.).
- Principalii furnizori de materii prime si materiale (enumerare, ponderea fiecaruia, eventual si date
referitoare la forma lor de proprietate si la localizarea geografica - poate fi relevanta, de exemplu,
distinctia intre furnizorii interni si cei externi si, in cazul celor din urma, intre cei din tarile membre ale
Uniunii Europene si cei din alte zone ale lumii).
- Dotarile cu masini, utilaje, mijloace de transport etc., imobilele detinute (trebuie precizat daca acestea
sunt proprietatea firmei sau sunt numai inchiriate sau obtinute prin leasing).
- Clientii actuali. Garantia viitorului oricarei firme este reprezentata de orientarea spre piata; din acest
20

motiv, firma trebuie sa dovedeasca o buna cunoastere a clientilor sai. in cazul in care exista un numar
redus de clienti, pot fi prezentate date referitoare la fiecare. Daca care este vorba, de exemplu, de
desfacere cu amanuntul, vor fi prezentate date care caracterizeaza grupul/grupurile de cumparatori.
- Principalii concurenti (enumerare, ponderea lor pe piata si pozitia firmei fata de acestia, explicatii ale
acestei situatii).

III.2.3 Prezentarea obiectivelor afacerii

Planul de afaceri trebuie sa demonstreze ca initiatorii proiectului au o idee clara asupra a ceea ce
isi propun sa realizeze.
Un finantator care citeste un plan de afaceri trebuie sa vada care sunt scopurile afacerii si care
sunt biectivele in urmatoarele luni sau in urmatorii ani.
Vor trebui prezentate misiunea/scopul principal al firmei, obiectivele sale pe termen mediu (unde
vrem sa ajungem in urmatorii 3-5-7 ani?), precum si cele pe termen scurt (ce urmeaza sa facem imediat?).
Strategia de atingere a acestor scopuri trebuie de asemenea prezentata intr-un mod convingator.
Prezentarea obiectivelor firmei trebuie sa evite exprimarile vagi sau excesiv de optimiste.
Formularile care s-ar potrivi pentru orice domeniu de activitate sau numai intr-o lume ideala
reprezinta o dovada a lipsei unei strategii coerente.

III.2.4 Prezentarea produsului

Planul de afaceri trebuie sa ofere o descriere suficient de detaliata a produsului/serviciului firmei.
In cazul in care un investitor potential nu intelege in ce consta produsul respectiv, s-ar putea sa nu mai
existe ocazia sa se ofere explicatii suplimentare. In cazul in care este vorba de un produs/serviciu
existent, poate fi prezentata experienta firmei in domeniu, capacitatile de productie existente,
competentele tehnice acumulate, performanta in domeniul vanzarilor etc.
In cazul in care este vorba de un produs/serviciu nou vor fi prezentate avantajele care permit
firmei obtinerea acestuia si actiunile care mai trebuie intreprinse pana la inceperea activitatii normale.
Poate fi anexat si un buget special al lucrarilor necesare pana la iesirea pe piata sau un buget de cercetare.
Existenta unui brevet sau a altor drepturi exclusive asupra produsului sau serviciului reprezinta un avantaj
pentru firma si va fi desigur mentionata in planul de afaceri.
Calitatea si pretul produsului reprezinta aspecte principale care nu pot lipsi din nici un plan
de afaceri. Ele sunt esentiale in pozitionarea firmei fata de clienti si concurenta.
O calitate inferioara reprezinta un risc crescut de pierdere a clientilor in fata concurentilor; in
acelasi timp, cheltuielile pentru imbunatatirea produsului nu vor fi recuperate daca nu corespund
perceptiilor clientilor.
Imaginea despre calitatea produsului poate fi imbunatatita prin garantiile sau alte servicii
postvanzare oferite. Alegerea pretului produsului este un aspect extrem de important.
Multe modele de planuri de afaceri sugerate de finantatori solicita aprecieri ale pretului produsului
in comparatie cu cele ale concurentei.
Ceea ce conteaza este rentabilitatea pe care o poate aduce produsul la un anumit nivel de pret.
Daca exista mai multe produse sau servicii, se vor prezenta caracteristicile fiecaruia si ponderea estimata
in totalul vanzarilor.
Orientarea spre un produs sau un serviciu unic reprezinta un risc, in special in cazul in care piata
este ingusta sau preferintele consumatorilor se modifica rapid. in acelasi timp, extinderea in domenii in
care nu aveti experienta reprezinta si ea un risc.
Un produs sau serviciu usor de imitat s-ar putea sa nu ofere suficienta protectie in fata concurentei.
21

Diverse documentatii cu caracter prea tehnic pot fi anexate la planul de afaceri sau pot fi preluate in
cadrul unui studiu de fezabilitate.

III.2.5 Proiectii financiare

Oricat de interesanta si de inovatoare este o afacere, un investitor este interesat, in cele din urma,
de aspectele financiare ale afacerii in care se implica. Din acest motiv, trebuie acordata toata atentia
documentelor referitoare la aspectele financiare ale afacerii prezentate prin intermediul planului de afaceri
(evolutia estimata a veniturilor si cheltuielilor afacerii pentru urmatoarea perioada de timp - de regula
urmatorii cativa ani, indicatori de rentabilitate etc.).
1 Ce venituri va aduce afacerea?
Un element cheie al oricarui plan de afaceri il reprezinta volumul anticipat al vanzarilor. Analiza
nevoilor clientilor, a caracteristicilor produsului, a dinamicii pietei si a strategiilor concurentilor va ajuta
in acest sens.
Este important de cunoscut numarul cumparatorilor potentiali, posibilitatea de a stabili legaturi pe
termen lung cu acestia, frecventa si marimea comenzilor, cota de piata pe care o veti detine etc.
In functie de aceste date se poate ajusta si politica de preturi. In cazul in care vanzarile au o
sezonalitate accentuata, acest lucru trebuie luat in considerare in elaborarea bugetului afacerii si
determinarea necesarului de finantare.
Trebuie evitate atat perioadele cu resurse neutilizate, cat si insuficienta acestora. Este bine sa fie
evaluate cat de solide sunt estimarile cu privire la venituri.
2 Care vor fi cheltuielile?
Un volum mare al incasarilor nu este o realizare prea mare daca nivelul cheltuielilor este inca
si mai ridicat. Volumul cheltuielilor trebuie previzionat cu atentie si monitorizat pe tot parcursul derularii
afacerii. Cheltuielile pe care urmeaza sa le angajati nu vor avea o structura omogena si, din acest motiv,
trebuie sa distingeti intre diferitele destinatii ale resurselor de care dispuneti.
O prima distinctie importanta este cea dintre cheltuielile initiale care vor fi efectuate pentru a
pune in miscare noua afacere si cele aferente activitatii curente dupa atingerea parametrilor propusi.
Primele trebuie efectuate de regula o singura data, in perioada initiala, perioada in care si afacerea este
mai vulnerabil. Cea de-a doua categorie de cheltuieli va avea un nivel mai stabil in timp, dar este si mai
indepartata in timp fata de momentul intocmirii planului de afaceri.
Este foarte important sa existe un grafic al celor doua categorii de cheltuieli si sa se determine cu
precizie momentul in care afacerea va incepe sa functioneze la capacitatea normala. In cazul in care acest
moment este mai indepartat in realitate decat s-a crezut initial, s-ar putea ca rentabilitatea afacerii sa nu
mai fie cea scontata. Atunci cand se previzioneaza cheltuielile cu activitatea curenta, va trebui sa se
determine si marimea stocurilor necesare.
Un volum prea mare va tine resurse imobilizate in mod inutil, in timp ce un volum prea redus
creeaza riscul unor intreruperi fortate ale activitatii. Va trebui sa se poata justifica nivelul pentru care
ati optat.
O alta distinctie importanta este cea intre cheltuielile fixe cele care trebuie suportate si atunci
cand nu se desfasoara vreo activitate ,,productiva si cele variabile de exemplu, cheltuielile cu
materiile prime sau salariile personalului direct productiv. Este recomandabil ca aceasta grupare a
cheltuielilor sa fie precedata de o analiza atenta distinctia perfecta dintre cele doua categorii exista mai
degraba in teorie decat in practica.
De exemplu, banii investiti intr-un utilaj specializat vor fi mai greu de recuperat decat cei investiti
intr-un utilaj cu mai multe intrebuintari posibile in cazul esecului afacerii, este mai usor sa se reduca
volumul aprovizionarilor cu materii prime decat sa se concedieze salariati, fie ei si ,,direct productivi.
22

Chiar daca formatele standard ale unui plan de afaceri nu includ astfel de detalii, ele sunt necesare in
formarea unei imagini realiste asupra viitorului afacerii. Mai ales in cazul in care exista mai multe
produse, este bine sa se determine cheltuielile, veniturile si rentabilitatea pe unitate de produs.
3 Care va fi rentabilitatea scontata a afacerii?
Datele referitoare la veniturile si cheltuielile previzionate vor da o imagine asupra rentabilitatii
afacerii. In aprecierea acestei rentabilitati este bine sa se evalueze cum vor arata rezultatele in cazul in
care apar evenimente neprevazute. Daca rezultatele arata bine pe hartie dar, de exemplu, intarzierea in
obtinerea unui spatiu adecvat cu cateva luni transforma profitul in pierderi, este bine sa se ia masuri de
siguranta.
Analiza de sensibilitate da imaginea evolutiei rezultatelor in cazul in care anumite evolutii
nefavorabile afecteaza activitatea firmei.
De exemplu, se poate estima profitul firmei in cazul in care vanzarile sunt cu 20% sub cele
programate, sau costurile cresc cu 10%. Probabil nu se vor putea anticipa toate lucrurile care s-ar putea
intampla, dar este bine sa se analizeze macar impactul unor evenimente cat de cat previzibile.
In plus, includerea unei analize de sensibilitate in planul de afaceri creeaza o impresie pozitiva
unui potential finantator.
4 Cum este utilizat planul de afaceri in activitatea de control al activitatii?
Planul de afaceri ar trebui sa serveasca, ulterior demararii activitatii, ca punct de reper in
determinarea viabilitatii afacerii. El poate fi corectat pe parcurs in cazul in care apar evenimente
neasteptate.
Controlul afacerii se poate concentra pe doua aspecte principale:
- Controlul aspectelor financiare. Urmarirea indicatorilor financiari da "pulsul" afacerii, evitandu-se
situatiile in care intreprinzatorul este atat de absorbit de activitatea curenta incat nu isi da seama in timp
util ca afacerea devine neprofitabila. In cazul in care este vorba si de o finantare externa urmarirea
profitabilitatii si a cash-flow-ului este absolut necesara.
- Controlul vanzarilor. Scopul oricarei afaceri este vanzarea unor produse. Urmarirea evolutiei vanzarilor
explica situatia financiara a firmei si permite luarea masurilor necesare pentru imbunatatirea ei.

23

III.3 PREZENTAREA UNUI MODEL DE PLAN DE AFACERI

DATE DE IDENTIFICARE
1 1. Numele firmei:
2 2. Codul unic de nregistrare:
3 3. Forma juridic de constituire:
4 4. Activitatea principal a societii i codul CAEN al activitii principale:
5 5. Natura capitalului social:
Natura capitalului social (%) Public Privat
Romn
Strin
6. Valoarea capitalului:
7. Adresa, telefon/fax, e-mail :
8. Persoan de contact:
9. Conturi bancare deschise la:
10. Asociai, acionari principali:
Pondere n Capital social
Numele Adresa (sediul)
%
A. Viziune, strategie
n acest capitol de nceput se ncearca s se rspunda la urmtoarele ntrebri:
1 Care este esena afacerii ? Ce anume va genera bani i profit ?
0 Produsul 1,2,3
1 Serviciile 1,2,3,
1 Activitatea 1,2,3
2 Cine vor fi clienii societatii ?
1 Persoane
2 Firme
3 Bugetul statului
Clieni/grupe de
clieni
Mii EURO
Total cifr de afaceri

Anul 1
%

Mii
EURO
100

Anul 2
%

Mii
EURO
100

Anul 3
%
100

Mii
EURO
100

Anul 4
%

Anul 5
Mii
EURO
100

1 Unde vrem s ajungem ntr-un interval de 5 ani. Fixam obiective cuantificabile !

0 La ce cifr de afaceri/profit ?
1 La ce numr de angajai ?
Obiective (Indicatori int) UM Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
Cifr de afaceri
Mii EURO
24

Din care Export

Profit
Nr. de salariai

Mii EURO
Mii EURO
Nr persoane

1 Care sunt punctele tari care ne determin s credem c vom avea succes ?
0 Cunotine tehnologice
1 Cunotine de pia
2 Capital
3 Relaii
4 Capacitate de munc
B. Istoric, management, resurse umane, activitatea curent
B1. ISTORIC
n aceast seciune ncercam s rspundem succint la ntrebri de genul:
1
Cum a aprut ideea de afacere ?
2

Care au fost principalele etape de dezvoltare pn n prezent ?

Ce activiti genereaz astzi profitul firmei i sursele de dezvoltare ?

B2. MANAGEMENT, RESURSE UMANE

~MANAGEMENT
Nume i prenume Funcia Studii/Specializri
Se ataseaza un Curriculum Vitae pentru fiecare persoan relevant.
Managementul unei organizaii este determinant pentru evoluia acesteia.
Vom incerca s evidentiem felul n care cunotinele/specializrile/experiena fiecruia dintre
manageri va influena n mod pozitiv evoluia firmei.
~PERSONAL
Detaliere pe activiti
Activitatea Numr de salariai
Activitatea 1
Activitatea 2
Activitatea 3

TOTAL
(Organigrama poate fi ataat, dac e cazul)
B3. ACTIVITTEA CURENT
1. Produsele/serviciile actuale :
(se pot descrie tipul de produse/servicii, caracteristicile acestora, procentul din cifra de afaceri,
nivelurile de preuri)
Produs Pondere n vnzrile totale
Produsul 1
Produsul 2
Produsul 3
2. Principalii furnizori actuali de materii prime i materiale:
Valoarea anual a achiziiilor
Furnizori Forma de proprietate
(mii lei)
Materie prim/serviciu
Materie prim/serviciu
Materie prim/serviciu
25

Pondere materii prime importate (%) n total materii prime

3. Descrierea sumar a procesului tehnologic actual:
4. Date tehnice cu privire la principalele maini, utilaje i mijloace de transport aflate n proprietatea
agentului economic:
Mijloc fix Caracteristici tehnice An fabricaie Valoare de pia estimat
5. Imobile existente:
Denumire Destinaie Proprietate
nchiriate
Valoare
Ipoteci
Val. chirie Perioada de nchiriere
Se prezinta locul unde firma i desfoar activitatea i cum sunt asigurate utilitile necesare
(energie electric, ap, canal).
C. Analiza pieei
C1. PIAA ACTUAL
1. Principalii clieni:
Vnzri pe (principalii) clieni
(Grupe de) produse/servicii, mii EURO
Total
Mii EURO
Produsul 1
Produsul 2
Produsul 3
Produsul 4
Mii EURO %
Clieni interni
1
2
3
Total piaa intern
Clieni externi
1
2
3
Total export
Total intern + export
2. Principalii concureni :
Produs/serviciu oferit pieei Firm concurent
Denumirea firmei/ firmelor Ponderea pe pia( %)
1
2
3
4
5
6
3. Poziia produselor/serviciilor societii pe pia comparativ cu cele ale concurenei:
(Se descriu principalele avantaje/dezavantaje ale produselor/serviciilor proprii comparativ cu cele
oferite de concuren).
C2. DATE PRIVIND PIAA I PROMOVAREA NOULUI PRODUS/SERVICIU:
1 1. Clieni poteniali:
(Se descriu strategiile de marketing , cum au fost identificati clienii poteniali, cum se va extinde
piaa sau cum se vor identifica noi piee, etc.)
26

Anul curent (N)

Vnzri preconizate pe (principalii) clieni
(Grupe de) produse/servicii, mii EURO
Total
Mii EURO
Produsul 1
Produsul 2
Produsul 3
Produsul 4
Mii EURO %
Clieni interni
1
2
3
Total piaa intern
Clieni externi
1
2
3
Total export
Total intern + export
Anul N+1
Vnzri preconizate pe (principalii) clieni
Grupe de produse/servicii ( mii EURO) Total
Mii EURO
Produsul 1
Produsul 2
Produsul 3
Produsul 4
Mii EURO %
Clieni interni
1
2
3
Total piaa intern
Clieni externi
1
2
3
Total export
Total intern + export
Anul N+2
Vnzri preconizate pe (principalii) clieni
(Grupe de) produse/servicii, mii EURO Total
Mii EURO
Produsul 1
Produsul 2
Produsul 3
Produsul 4
Mii EURO %
Clieni interni
1
2
3
Total piaa intern
Clieni externi
1
2
3
Total export
Total intern + export
27

(se pot ataa studii de cercetare de pia sau statistici la care se face referire, precum i cereri de
ofert/pre-contracte de la potenialii clieni)
1 2. Concureni poteniali:
Produs/serviciu oferit
pieei
Denumirea
firmei/firmelor
1
2
3
4
5
6
1

Firme concurente n condiiile lansrii pe pia a

produselor/serviciilor noi
Ponderea pe pia(%)

3. Principalele avantaje ale noilor produse/servicii oferite:

De ex. Pre, Calitate, Caracteristici noi, Servicii post-vnzare

Alte avantaje :
4. Reacia previzibil a concurenei la apariia de noi oferte pe pia:
5. Cum se va realiza desfacerea produselor:
Produse/grupe de produse Pondere n cifra de afaceri( % ) Forme de desfacere(%)
6. Activiti de promovare a vnzrilor :
De ex.: Publicitate, Lansare oficial, Pliante, brouri, Plata n rate
(Se descrie strategia de promovare pentru lansarea produselor/serviciilor i dup aceea se estimeaza
costurile anuale de promovare)
Cheltuieli pentru promovarea produselor/serviciilor pe categorii de
Anul Anul Anul
cheltuieli (mii EURO)
1
2
3
Total cheltuieli
D. Analiza costurilor de operare
(Dup implementarea investiiei)
1. Produsele noi :
(se descrie tipul de produse/servicii i caracteristici, procentul din total vnzri, pre vnzare)
Produs Pondere n vnzrile totale
Produsul 1
Produsul 2
Produsul 3
Produs Nou 1
Produs Nou 2
1

2. Principalii furnizori de materii prime :

Valoarea anual a achiziiilor
(mii lei)
Materie prim/serviciu

Furnizori Forma de proprietate

Materie prim/serviciu
Materie prim/serviciu
(Se descrie modul cum se va face aprovizionarea, cine va asigura transportul, etc.)
1 3. Descrierea pe scurt a procesului tehnologic:
28

(Se descrie pe scurt procesul tehnologic i mbuntirea adus prin proiectul de investiii, dac
e cazul)
3.1. Impactul asupra mediului:
(Se descrie modul cum proiectul afecta mediul, i ce soluii au fost gndite pentru eliminarea acestor
efecte)
(Dac a fost elaborat se poate ataa un Studiu de Impact)
4. Cheltuieli anuale de producie:
(Se detaliaza cheltuielile directe i indirecte anuale ale activitii ce se va desfura n urma
implementrii proiectului la capacitatea maxim)
Cheltuieli de producie directe

Suma

Materii prime
Materiale auxiliare
Manoper direct (salarii + taxe i contribuii sociale)
Energie, alte utiliti
Subansamble
Servicii sau lucrri subcontractate
Alte cheltuieli directe
Cheltuieli de producie indirecte
Administraie / Management
Cheltuieli de Birou / Secretariat
Cheltuieli de Transport
Cheltuieli de Paz
Cheltuieli de protecia muncii i a mediului
Alte chetuieli indirecte
TOTAL
5. Venituri anuale preconizate :
(Se detaliaza volumul vnzrilor anuale pentru fiecare categorie de produs/servicii oferite prin
implementarea proiectului la capacitatea maxim a echipamentelor)
Vnzri la capacitatea maxim Suma (lei)
Produsul 1
Produsul 2
Produsul 3
TOTAL
E. Investiii necesare
1. Descrierea investiiei propuse n contextul procesului tehnologic descris anterior
Obiectul investiiei Furnizor Valoarea estimat Durata de amortizare (ani)
TOTAL :
(Se pot anexa oferte de la principalii furnizori, precum i proiectul, autorizaiile i avizele necesare,
dup caz.)
2. Modul de asigurare cu utiliti:
29

(Unde va fi implementat proiectul, adresa, descrierea spaiului i cum sunt asigurate utilitile
necesare)
(se poate ataa o schi de amplasare a mijloacelor fixe achiziionate)
3. Graficul de realizare a investiiei:
Activitate Durata de implementare
Luna 1
Luna 2 Luna 3 Luna ...
6. Modificrile necesare a fi efectuate la echipamentele, cldirile existente:
7. Modificrile necesare a fi operate n structura i numrul personalului angajat:
(Se prezinta numrul de posturi create, tipul postului, calificarea necesar, salariul lunar propus,
inclusiv costurile referitoare la impozite i contribuii sociale. Se poate descrie cum se intenioneaza
s se recruteze personalul necesar i cum vor fi instruiti pentru postul respectiv, precum i ce program
de pregtire sunt propuse pentru motivarea personalul).
(Noua organigram poate fi ataat, daca e cazul)
F. Proiecii financiare
Indicatori economici ai situaiei trecute
Anul
N-2

N-1

Rata curent a lichiditii

Rata rapid a lichiditii
Rata de recuperare a creanelor
Rata profitului
Rata solvabilitii
(Bilanurile contabile pe ultimii trei ani i pe ultimul semestru pot fi ataate. Situaiile financiare pe
ultimul trimestru pot fi ataate).
Plan de finanare a investiiei:
Suma
%
Credite bancare
Capital propriu
Alte surse
TOTAL 100
n cadrul planului de afaceri este recomandabil s se prezinte:
1
Proiecii financiare ale Fluxului de Numerar (prezentm mai jos un model realizat n
conformitate cu Standardele Romneti de Contabilitate).
AN
Fluxuri de numerar din
activiti de exploatare

N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5

1
ncasrile n numerar din vnzarea de bunuri i prestarea de servicii

ncasrile n numerar provenite din redevene, onorarii, comisioane i alte venituri

plile n numerar ctre furnizorii de bunuri i servicii

plile n numerar ctre i n numele angajailor

30

plile n numerar sau restituiri de impozit pe profit

Fluxuri de numerar din

activiti de investiii

1
plile n numerar pentru achiziionarea de terenuri i
mijloace fixe, active necorporale i alte active pe termen lung

1
ncasrile de numerar din vnzarea de terenuri i cldiri, instalaii i echipamente, active
necorporale i alte active pe termen lung
1
plile n numerar pentru achiziia de instrumente de capital propriu i de crean ale altor
ntreprinderi
1
ncasrile n numerar din vnzarea de instrumente de capital propriu i de crean ale altor
ntreprinderi
1

avansurile n numerar i mprumuturile efectuate ctre alte pri

ncasrile n numerar din rambursarea avansurilor i mprumuturilor efectuate ctre alte pri

Fluxuri de numerar din

activiti de finanare

1
veniturile n numerar din emisiunea de aciuni i alte
instrumente de capital propriu

1
plile n numerar ctre acionari pentru a achiziiona sau a rscumpra aciunile
ntreprinderii
1

veniturile n numerar din emisiunea de obligaiuni, credite, ipoteci i alte mprumuturi

rambursrile n numerar ale unor sume mprumutate

1
plile n numerar ale locatarului pentru reducerea obligaiilor legate de o operaiune de
leasing financiar
Fluxuri de numerar total
Numerar la nceputul perioadei
Numerar la finele perioadei
1
proiecii financiare integrate ale Bilanului, Contului de Profit i Pierdere i ale Fluxului de
Numerar (modelul Bncii Europene pentru Reconstrucie i Dezvoltare, BERD, realizat n
conformitate cu normele contabile IAS International Accounting Standards)

31

BILAN SIMPLIFICAT
Mii EUR
N-2

Actual
N-1 N

ACTIVE
Active circulante
Numerar existent la nceputul perioadei
0,0 0,0
Numerar generat de activitatea de
exploatare
0,0 0,0
0,0
Creane
0,0 0,0
0,0
Stocuri
0,0 0,0
0,0
Alte active circulante
0,0 0,0
0,0
Total Active Circulante
0,0 0,0
0,0
Active fixe nete (inclusiv financiare i necorporale)
Total Active Fixe
0,0 0,0
0,0
TOTAL ACTIVE
0,0 0,0
0,0
CAPITAL I DATORII
Datorii Curente
Descoperit de cont la nceputul perioadei
0,0 0,0
Credite pe termen scurt
0,0 0,0
0,0
Furnizori
0,0 0,0
0,0
Alte datorii
0,0 0,0
0,0
Total Datorii Curente
0,0 0,0
0,0
N+3
Datorii pe Termen Lung
Credite pe termen lung
Total Credite pe Termen Lung
Alte Datorii pe Termen Lung i Provizioane
TOTAL DATORII
CAPITALURI
Capital social
Profit repartizat n cursul anului
Profituri repartizate n anii anteriori
TOTAL CAPITALURI
TOTAL CAPITALURI I DATORII
CONT DE PROFIT I PIERDERE
Mii EUR
N-2
VNZRI
Interne
Export
Total Vnzri
Costuri i Cheltuieli
Costul Bunurilor Vndute
Materii prime i materiale
Combustibili i energie
Servicii subcontractate
Altele
Salarii, prime i contribuii
Costul Total al Bunurilor Vndute
Costuri Administrative i de Desfacere

Proiecii
N+2 N+3 N+4

N+5

0,0

0,0

N+1

0,0

0,0

0,0
0,0
0,0
0,0
0,0

0,0
0,0
0,0
0,0
0,0

0,0
0,0
0,0
0,0
0,0

0,0
0,0
0,0
0,0
0,0

0,0
0,0
0,0
0,0
0,0

0,0
0,0

0,0
0,0

0,0 0,0 0,0

0,0 0,0 0,0

0,0
0,0

0,0
0,0
0,0
0,0
0,0

0,0
0,0
0,0
0,0

0,0
0,0
0,0
0,0
0,0

0,0
0,0
0,0
0,0
0,0

0,0
0,0 0,0
0,0 0,0
0,0 0,0
0,0 0,0

0,0
0,0
0,0
0,0

0,0
0,0
0,0
0,0

0,0
0,0
0,0
0,0

0,0
0,0
0,0
0,0

0,0
0,0
0,0
0,0

0,0
0,0
0,0
0,0

0,0
0,0
0,0
0,0

0,0
0,0
0,0
0,0

0,0
0,0
0,0
0,0

0,0
0,0
0,0
0,0
0,0

0,0
0,0
0,0
0,0
0,0

0,0
0,0
0,0
0,0
0,0

0,0
0,0
0,0
0,0
0,0

0,0
0,0
0,0
0,0
0,0

0,0
0,0
0,0
0,0
0,0

0,0
0,0
0,0
0,0
0,0

0,0
0,0
0,0
0,0
0,0

0,0
0,0
0,0
0,0
0,0

Actual
N-1 N

N+6

0,0
0,0
0,0
0,0
0,0

Proiecii
N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6

0,0
0,0
0,0

0,0 0,0
0,0 0,0
0,0 0,0

0,0
0,0
0,0

0,0
0,0
0,0

0,0
0,0
0,0

0,0
0,0
0,0

0,0
0,0
0,0

0,0
0,0
0,0

0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0

0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0

0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0

0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0

0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0

0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0

0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0

0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0

0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0

32

Amortizare
Amortizare total
0,0
Venituri / Costuri nete din dobnzi
Total venituri / costuri nete din dobnzi
0,0
Total Costuri de Exploatare
0,0
Profit / Pierdere din Activitatea Extraordinar
Total Profit / Pierdere Extraordinar
0,0
VENIT NET NAINTE DE IMPOZITARE 0,0
IMPOZITUL PE PROFIT
0,0
PROFIT NET
0,0
Dividende Pltite
0,0
PROFIT REPARTIZAT
0,0

0,0 0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0
0,0

0,0
0,0

0,0
0,0

0,0
0,0

0,0
0,0

0,0
0,0

0,0
0,0

0,0
0,0

0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0

0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0

0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0

0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0

0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0

0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0

0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0

0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0

SITUAIE SIMPLIFICAT A FLUXULUI DE NUMERAR

Mii EUR
N-2
SURSE
Din Activitatea de Exploatare
Profituri repartizate
Amortizare
Numerar din Activitatea de Exploatare
Numerar din Activitatea Financiar
Profit din Activitatea Financiar
Numerar din Alte Surse
Numerar din Vnzarea de Active
Injecii de Capital
TOTAL SURSE
UTILIZRI
Activiti de investiii

Actual
N-1 N

Proiecii
N+2
N+4 N+5

N+1

0,0 0,0 0,0

0,0 0,0 0,0
0,0 0,0 0,0

0,0
0,0
0,0

0,0 0,0
0,0 0,0
0,0 0,0

0,0
0,0
0,0

0,0
0,0
0,0

0,0 0,0 0,0

0,0

0,0 0,0

0,0

0,0

0,0 0,0 0,0

0,0 0,0 0,0
0,0 0,0 0,0

0,0
0,0
0,0

0,0 0,0
0,0 0,0
0,0 0,0

0,0
0,0
0,0

0,0
0,0
0,0

Investiii totale
0,0
Din activiti financiare
Pierdere din Activitatea Financiar
0,0
Creteri ale Capitalul de Lucru
0,0
TOTAL UTILIZRI
0,0
SURPLUSUL / DEFICITUL ANUAL DE NUMERAR
SURPLUS/DEFICIT CUMULAT
0,0

0,0 0,0 0,0 0,0

0,0
0,0
0,0
0,0
0,0

0,0
0,0
0,0
0,0
0,0

0,0
0,0
0,0
0,0
0,0

0,0 0,0 0,0

0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0 0,0 0,0
0,0
0,0

0,0
0,0
0,0
0,0
0,0

0,0
0,0
0,0
0,0
0,0

n continuare, pe baza proieciilor financiare de mai sus, este necesar s se realizeze:

O analiz a Fluxului de Numerar Actualizat cu calcularea Valorii Actualizate Nete (VNAT) i a
Ratei Interne de Rentabilitate (RIR)
O analiz a pragului de rentabilitate
Un flux de numerar detaliat lunar / sptmnal, pe termen scurt, pentru primele luni dup
nceperea investiiei
O analiz de senzitivitate

33

BIBLIOGRAFIE

1. D.A. Popescu - Contractul de societate, Editura Lumina Lex, 1996

2. D. Porojan - C. Bisa, Editura Irecson Planul de afaceri, Editura Irecson, 2005
3. P. Kotler - Kotler despre marketing Cum s cream, cum s ctigm i s dominm pieele,
Editura Brandbuilders, 2003
4. M. Ludwig von - Capitalismul i dumanii si, Editura Nemira, 1998
5.**** Legea nr. 31 din 16 noiembrie 1990 privind societile comerciale republicat n M.Of.
nr. 33/29 ianuarie 1998
6. ****
1991

Legea contabilitii nr.82 din 24 decembrie 1991 publicat n M.Of. nr. 265/27 decembrie

34