Plan de idei - memoriu:

1. Familiarizarea cu conceptul de sustenabilitate, arhitectura durabila.

Anvelopanta.
2. Conceptul de teatru experimental ca gen dramatic
3. Rudolf Steiner si influenta sa asupra arhitecturii de spectacol
4. Studii de caz. Teatre. Eco-tehnologie. Cateva comentarii pe proiecte
existente. Rudolf steiner si proiectele sale ; Wyly Theatre / REX | OMA
5. Materiale si tehnici eco
Stud: Cristea Mirela Alexandra, Moroianu Emilia, Pantilie Cristina

1. Conceptul de sustenabilitate si arhitectura durabila

Este pentru prima data cand acordam atentie termenului de Dezvoltare Durabila,
sau mai bine zis pentru prima data cand il punem in practica, incercam sa-l materializam
printr-un proiect, Teatru Experimental. Primul pas ar fi familiarizarea cu conceptul de
Dezvoltare Durabila si ce implica ea si al doilea ce inseamna Teatru Experimental.
Dezvoltarea durabila nu este un concept nou. Este cea mai recenta exprimare a
unei etici foarte vechi, care implica relatiile oamenilor cu mediul inconjurator, si
responsabilitatile generatiilor actuale fata de generatiile viitoare.
Deci proiectarea durabila este proiectarea pentru atingerea performantelor cladirilor.Si de
aici si din documentatia pe care o avem se ridica niste probleme:
-in ce fel conceptele si preocuparile ecologice si de mediu se reflecta in procesul de
proiectare al cladirii;
-care sunt inovatiile aduse prin proiectarea cladirii durabile;
-cum conduc masurile de durabilitate luate la un mai bun control al intregului proiect;
-cum sunt folosite eficient resursele in cadrul proiectarii si cum sunt folosite in acest scop
programele inovative;

Scopul proiectarii durabile este gasirea solutiilor constructive, care se reflecta n

caracteristicile constructiilor, care sa garanteze pe de o parte bunastarea si pe de alta parte
coexistenta celor trei grupuri care alcatuiesc ecosistemul global (elementele anorganice,
organismele vii si oamenii).
Atingerea scopului proiectarii durabile se face prin educarea ntr-un cadru conceptual
care are trei niveluri : principii, strategii si metode. Acestea corespund celor trei obiective
ale educatiei arhitecturale privind mediul : crearea grijii fata de mediu, explicarea
ecosistemului cladire si nvatarea cum pot fi proiectate cladirile n conceptul dezvoltarii
durabile. Fiecare dintre aceste principii nglobeaza un set unic de strategii, a caror
studiere conduce la o ntelegere mai buna a interactiunii cu mediul. Aceasta creeaza
premiza pentru analizarea metodelor specifice pe care constructorii mpreuna cu arhitectii
si cu alti specialisti o pot aplica pentru a reduce impactul cladirilor pe care le realizeaza,
cu mediul.
Dupa terminarea constructiei apare impactul de lunga durata asupra mediului. De
exemplu, energia si apa utilizate de consumatori produc gaze toxice si deseuri de
canalizare. Procesul de extragere si transport a tuturor resurselor folosite in operatiile de
constructie si exploatare au de asemenea efecte asupra mediului. Trebuie acceptat faptul
ca atat timp cat statutul economic al unei societati se imbunatateste, cererea de resurse
pentru constructii si arhitectura teren, cladiri si produse pentru cladiri, energie si alte
resurse va creste. Aceasta va conduce la cresterea impactului combinat al constructiilor
si arhitecturii asupra ecosistemului global.
Cele trei strategii ale proiectarii pentru om, se concentreaza asupra coexistentei
dintre cladiri si mediu, precum si dintre cladiri si ocupanti. Acestea sunt :

pastrarea conditiilor naturale. Constructorii si arhitectii vor minimiza impactul

cladirii asupra ecosistemului local ;

proiectarea urbana si studiul amplasamentului. Dintr-o proiectare cooperativa,

cu reducereaconsumului de energie si de apa, pot beneficia orasele si intreaga
zona geografica. Rezultatul poate fi un mediu urban mai placut, nepoluat si
deschis spre natura ;

confortul pentru om. Proiectarea durabila trebuie sa asigure confortul uman,

incluzand mediile de la serviciu si de acasa. Se poate imbunatati productivitatea si
afecta in mod pozitiv sanatatea si bunastarea.

Prin proiectarea durabila se realizeaza selectia materialelor si produselor astfel incat sa

creasca performanta produsului; se realizeaza selectia materialelor si produse astfel
incat sa fie redus impactul de mediu pe parcursul intregului ciclu de viata al
acestuia, de la fabricarer pana la reciclarea sau reutilizarea lui (corespunzatoare
stadiilor de proictare, utilizare si demolare sau reutilizare ale unei cladiri). Criteriile
de selectie ale materialelor si produselor, sunt: materiale si produse cu energie
inglobata mica (extractie, transport, fabricare, punere in lucru), rezistente in timp,
usor de intretinut pe intreg ciclul de viata al cladirii, reutilizabile si reciclabile,
materiale si produse care sa contribuie la optimizarea sanatatii si confortului
beneficiarilor. Prin proiectarea durabila se urmareste sa se reduca cantitatea de materiale
utilizate, cantitatea de deseuri rezultate in timpul realizarii cladirii pe santier.
Se poate afirma astfel ca scopul final si provocarea unei proiectari durabile consta in
gasirea solutiilor care conduc la beneficii cantitative, calitative, fizice si psihologice
utilizatorilor cladirii. Sunt multe posibilitati pentru atingerea acestui scop dificil la prima
vedere.

1.A. Anvelopanta

joaca un rol important in tranzitia dintre spatiile definite:

spatiul interior, cel de tranzitie si cel exterior;

spatiul cladire, spatiul din proximitatea cladirii si spatiul urban.

ANVELOPA este si a fost conceputa:

in cele mai multe cazuri pentru a asigura protectia elementelor constructive;

pentru a demerca tipurile de proprietati si

pentru a crea intimitate.

In epoca moderna principiile care au dominat arhitectura au fost urmatoarele:

expresia arhitecturala a cladirilor trebuia sa reflecte viata care se desfasoara in

interiorul cladirii;

armonia trebuie sa se regaseasca intre forma si functiune atat in interiorul cladirii

cat si in exteriorul ei;

sinceritatea de expresie a materialelor utilizate.

Este una dintre explicatiile pentru care fatada pura a peretelui cortina a dominat
arhitectura oraselor poate prea mult timp. Investigarea recenta a anvelopei a aratat ca de
multe ori aceasta a fost tratata cu superficialitate.
Astazi anvelopa raspunde unui complex de probleme:

de utilitate;

de exprersivitate;

tehnice.
O alta schimbare a intervenit in modul in care dorim sa percepem astazi anvelopa

cladirii prin:

miscarea, vibrarea acesteia;

si culoarea ei.

fatada media;

fatada de sticla care vibreaza prin deschiderea alternativa a unor foi de geam;

fatada cu obloane, care se deschid alternativ si ele, cu actionare in plan vertical

sau orizontal;

sticla xerografiata;

sticla senzoriala interactiva prin culoare cu schimbarea vremii etc.

Ceea ce este cu adevarat nou in conceperea anvelopei este felul in care aceasta

raspunde conceptului de durabilitate privind eficienta energetica a cladirilor.

2. Conceptul de teatrul experimental ca gen

dramatic

Termenul de teatru experimental este desemnat in general pentru a face

referire la miscari ale teatrul de avangarda ce a aparut la sfarsitul secolului al 19lea, ca reactie impotriva incetatenirii formei clasice de abordare a productiei
dramaturgice.

Teatrul exeperimental isi propune: sa introduca diferite

modalitati de utilizare ale limbajului, al trupului, o schimbare a modului de

perceptie, al spatiului/scenei in care se desfasoara si nu in ultimul rand sa
stabileasca o relatie activa cu spectatorii.
Relatia cu audienta difera de cea incetatenita pana acum. Spectatorul
poate deveni oricand actor si invers. Rolul pasiv al spectatorului dispare fiind
cooptat in piesa prin tot felul de metode - dialog direct cu acesta, este cerut ca
voluntar sau i se atribuie un rol in mod spontan.
Spatiul traditional al salii de teatru devine neincapator pentri imaginatia
regizorului sau scenografului. Piesele sunt jucate in aer liber, pe strada, in
metrou sau in diferite spatii publice, miza fiind aceea de trasmite activ un mesaj
social. Spre exemplu, Augusto Boal a reusit prin forma sa dierita de punere in
scena sa ceara opinia spectatorilor din Rio de Janeiro si a folosit reactia acestora
pentru a schimba o parte din legislatia locala.

3. Rudolf Steiner si influenta sa asupra arhitecturii de

spectacol

Rudolf Steiner (n. 25 februarie 1861, pe atunci Austria, n prezent Croa ia d.

30 martie 1925, Dornach, Elveia) a fost un filosof, esoterist, artist, pedagog i
gnditor social austriac, fondator al antroposofiei, pedagogiei Waldorf, euritmiei,
agriculturii biodinamice i medicinei antroposofice. A iniiat concepia despre
tripartiia social, economia asociativ i a proiectat mai multe cldiri dup
principiile arhitecturii organice, ntre care cea mai cunoscut este Goetheanumul, sediu al Universitii Libere pentru tiin Spiritual i Societ ii Antroposofice
Generale.

Steiner a avut o ampl activitate ca filosof, conferen iar i om de cultur,

susinnd numeroase prelegeri n diferite localit i din Europa, inclusiv una n
anul 1889 la Sibiu, aflat pe atunci n cadrul Imperiului Austro-Ungar. n 1891 i
obine doctoratul n filosofie la Universitatea din Rostock, Germania, iar mai
trziu devine secretarul general al seciunii germane a Societ ii Teosofice, cu
toate c avea rezerve asupra misticismului oriental promovat de aceasta.
ncepnd cu aceast perioad ncepe s vorbeasc despre posibilitatea
cercetrii nemijlocite a lumii spirituale suprasensibile prin intermediul metodelor
tiinei spirituale, descrise de el ntr-o serie de cri i conferin e.
Dei susinea concepia despre rencarnare i karma, importan a pe care Rudolf
Steiner o acorda cretinismului i esoterismului vestic duc n 1913 la separarea
de Societatea Teosofic i nfiinarea Societii Antroposofice, n cadrul creia va
introduce cele mai multe iniiative cultural-spirituale i sociale ale sale, ndeosebi
dup primul rzboi mondial. Steiner a insistat adesea asupra necesit ii de a
folosi cunotinele obinute prin observaie suprasensibil n via a practic,
considernd lipsa legturii ntre idealurile spirituale ale oamenilor i necesit ile
materiale ale vieii cotidiene a fi cauza declinului socio-cultural.

Antroposofia este o concepie despre om i lume fundamentat de Rudolf

Steiner, care i propune s ofere cuno tin e despre lumea spiritual ob inute prin
cercetare spiritual-tiinific. Ea susine existena unor facult i de percep ie
suprasensibil n cazul tuturor oamenilor, prin dezvoltarea crora, urmnd o
metod precis i sistematic, se poate atinge perceperea nemijlocit a
spiritualului.
Dei referirile la concepii religioase sunt frecvente, antroposofia nu i propune
s reprezinte o nou religie, ci s fac n elese determininrile istorice esoterice
ale religiilor existente, precum i s vin cu impulsuri nnoitoare n toate
domeniile practice ale vieii. Un alt obiectiv este acela de a prezenta o concep ie

occidental asupra noiunilor de rencarnare i karma, spre deosebire de aceea

descris de perspectiva teosofic, de care s-a desprins la nceputul secolului XX.
n viziunea antroposofic, omul reprezint o fiin integrat n microcosmos i
macrocosmos, ce acioneaz simultan pe mai multe niveluri, orice ac iune a sa
avnd urmri i n lumea spiritual. Fiecare persoan e considerat a fi n
legtur cu diferite fiine spirituale, chiar dac acest lucru rmne n incon tient
pentru majoritatea oamenilor. Christos ocup un rol central n acest sistem
spiritual, fiind cel care d sens ntregii evolu ii pmnte ti.

Piatra fundamentala este un text dat de Rudolf Steiner cu ocazia congresului de

Crciun din 1923, prin carea a dorit s fondeze n inimile oamenilor care doreau
s poarte n mod viu tiina spiritual orientat antroposofic, o piatr a iubirii
pentru omenire. Acesta este textul care a fost publicat n 17 ianuarie 1924, cu
cteva completri fa de textul rostit iniial, n revista Das Goetheanum.
Piatra fundamental
Suflete omenesc!
Tu trieti n membrele
Care prin lumea spaiului,
Te poart n fiina mrii spiritului:
Exerseaz amintirea spiritului
n adncurile sufletului,
Unde n stpnitoare
Existen creatoare de lumi,
Eul propriu
n Eul lui Dumnezeu
Fiineaz;
Iar tu vei tri, cu adevrat,
n fiina cosmic a omului.
Cci domnete Spiritul-Tat al nlimilor,
n adncurile lumilor existen crend:
Serafimi, Heruvimi, Tronuri,
(Voi, Spirite-puteri)
Lsai s rsune din nalturi
Ceea ce n adncuri ecou i gsete;

Aceasta cuvnt:
Ex Deo nascimur.
(Din Dumnezeire ia fiineaz omenirea.)
Aceasta aud spiritele elementale:
n Rsrit, Apus, Miaznoapte, Miazzi.
Fie i ca oamenii s aud.
Suflete omenesc!
Tu trieti pulsarea inimii i a plmnilor,
Care prin ritmul timpurilor,
Te conduce la propria simtire a fiinei sufletului:
Exerseaz reflectare spiritual
n echilibrul sufletului,
Unde tlzuitoarele
Fapte de devenire ale lumilor
Eul propriu
Cu al lumilor Eu
l unesc;
Iar tu vei simi, cu adevrat,
n activitatea sufletelor omeneti.
Cci domnete voina lui Christos n jurul nostru,
n ritmurile cosmice sufletelor har druind:
Kyriotetes, Dynamis, Exusiai,
(Voi, Spirite ale luminii)
Lsai s se nvpieze din Rsrit
Ceea ce prin Apus se plsmuiete;
Aceasta cuvnt:
In Christo morimur.
(n Christos moartea devine via.)
Aceasta aud spiritele elementale:
n Rsrit, Apus, Miaznoapte, Miazzi.
Fie i ca oamenii s aud.
Suflete omenesc!
Tu trieti n capul linitit,
Care din temeliile veniciei,
i reveleaz gndurile cosmice:
Exerseaz contemplarea spiritului
n linitea gndurilor,
Unde eternele eluri dumnezeieti,
Lumina fiinei cosmice
Eului propriu,
Spre liber voire druiesc;
Iar tu vei gndi, cu adevrat,
n temeliile spiritului omenesc.

Cci domnesc ale spiritului cosmice gnduri,

n fiina lumilor lumin invocnd:
Archai, Archangheli, Ingeri,
(Voi, Spirite-Suflete)
Lsai s fie cerut din adncuri
Ceea ce n nalturi este ascultat;
Aceasta cuvnt:
Per Spiritum Sanctum reviviscimus.
(n ale spiritului cosmice gnduri sufletul se trezete.)
Aceasta aud spiritele elementale:
n Rsrit, Apus, Miaznoapte, Miazzi.
Fie i ca oamenii s aud.
La rspntia timpurilor,
Lumina spiritului cosmic a pit
n curentul fiinelor pmnteti;
ntunericul de noapte
Luase sfrit,
Lumin clar de zi
Strlucise n suflete omeneti;
Lumin,
Care nclzete
Inimile srmanilor pstori;
Lumin,
Care ilumineaz
Capetele nelepte ale regilor.
Dumnezeiasc lumin,
Christos-Soare,
nclzete
Inimile noastre;
Ilumineaz
Capetele noastre,
Ca bine s devin
Ceea ce noi
Din inimi ntemeiem,
Ceea ce noi
Din capete s conducem spre el
Vrem.

Arhitectura lui Rudolf Steiner

Steiner a proiectat 17 cladiri, inclusive primul si al doilea Goetheanum. Aceste
doua cladiri, construite in Dornach, Elvetia, au fost create cu scopul de a oferi

spatii semnificative pentru arta teatrala precum si pentru Scoala de Stiinte

Spirituale. Cele doua Goetheanum-uri sunt considerate a fi importante opere de
arhitectura moderna.
Goetheanum-ul este centrul mondial al micrii antroposofice, situat n mica
localitate Dornach din cantonul Solothurn, Elve ia. Numit n onoarea lui Johann
Wolfgang von Goethe, centrul include o sal de spectacole cu o mie de locuri i
spaii administrative pentru Consiliul Societii Antroposofice; cldirile vecine
gzduiesc facilitile de cercetare i educaionale ale societ ii.

Primul Goetheanum
Primul Goetheanum, o structur din lemn proiectat de Rudolf Steiner, a fost
una dintre cele aptesprezece cldiri pe care Steiner le-a proiectat i
supravegheat ntre 1908 i 1925 . A fost gndit ca o Gesamtkunstwerk
(sinteza unor diverse efecte artistice media i senzoriale), ptruns de
semnificaie spiritual. Construit iniial ntre 1913 i 1919 pentru a gzdui
evenimentele teatrale estivale ale Societ ii Antroposofice, a devenit centrul unei
mici colonii de cuttori spirituali care locuiau n Dornach i se grupaser n jurul
lui Rudolf Steiner. Creaia a presupus colaborarea mai multor arti ti vizuali:
vitraliile au dat culoare spaiului, pictorii au decorat tavanul cu motive care
descriau ntreaga evoluie uman, sculptorii au cioplit baze enorme pentru
columne, capitele, i arhitrave cu imagini de metamorfoze, iar arhitec ii au creat
neobinuita structur de lemn a cupolei duble, peste o baz de beton curbat.
nc din timpul construciei muzicieni, actori i arti ti ai mi crii au nceput s dea
diverse reprezentaii ntr-un atelier nvecinat. Cnd sala Goetheanumului a fost
terminat, aceste reprezentaii au fost mutate pe scena situat sub cupola mai
mic a sa. Sala de spectacole era situat sub cupola mai mare.

Al doilea Goetheanum
n cursul anului 1923 R. Steiner a proiectat o cldire care s o nlocuiasc pe cea
original. Aceast cldire, cunoscut azi ca Al doilea Goetheanum, a fost
construit n ntregime din beton armat. Cldirea este situat tot n localitatea
Dornach, n apropierea capitalei Elveiei, Basel. nceput n 1924, ea a fost
terminat abia n 1928, adic la trei ani dup moartea arhitectului. Este un
pionierat al folosirii betonului n arhitectur i a primit statut de cldire protejat,
ca fiind un monument naional elveian. Criticul de art Michael Brennan a numit
cldirea o adevrat capodoper a arhitecturii expresioniste din secolul XX.
Goetheanumul actual gzduiete o sal de spectacole de 1.000 de locuri, n
prezent centrul unei comuniti artistice active, incorpornd reprezenta iile
trupelor sale de teatru interior i de euritmie, precum i ale arti tilor veni i n vizit
din toate colurile lumii. Cldirea gzduiete de asemenea birourile mondiale ale
Societii Antroposofice. Conferine pe teme de interes general au loc de mai
multe ori pe an. Conferine de specialitate pentru profesori, fermieri, doctori,
terapeui, precum i multe alte profesii se in de asemenea regulat.
Goetheanumul este deschis vizitatorilor n fiecare zi; se organizeaz i tururi, de
mai multe ori pe zi.
Remodelri complete ale slii centrale au avut loc la mijlocul anilor '50 i n primii
ani ai secolului al XXI-lea. Vitraliile dateaz din vremea lui R. Steiner; tavanul
pictat i columnele sculpturale sunt replici contemporane sau reinterpretri
ale celor aparinnd Primului Goetheanum.
(vezi anexa 5)

4. Studii de caz
A. Teatre
a. Wyly Theatre / REX | OMA
Acest proiect al teatrului din Dallas se diferentiaza prin abordarea unica a
programului, echipa de arhitecti cautand sa reinventeze programul arhitectural
uzual al teatrului si sa obtina in final un spatiu nou si flexibil pentru forma de
avangarda a maniestarii teatrale din ce in ce mai intalnita in secolul 21.
Compania de teatru (DTC) isi avea sediul initial intr-o hala metalica ce
permitea o rearanjare, dispunere periodica a spatiului scenei si o extindere a
actului teatral in imprejurimile mai putin arhitecturale. Aceasta flexibilitate a
spatiului ce confera originalitate companiei de teatru a constituit un pilon
important in procesul de creatie al cladirii actuale.
Din cauze financiare compania nu isi mai permitea forta de munca si
materialele pentru rearanjarea periodica a scenei. De aceea, o alta caracteristica
urmarita a fost o dispunere a spatiilor care sa economiseasca si sa faciliteze
procesul de redispunerea a spatiului reprezentatiei.
Pentru a satisface aceste doua caracteristici dispunerea uzuala a spatiilor
majore ce compun programul au fost repozitionate. Astfel, foayer-ul constituie
primul spatiu la demisol, la parter este pozitionata sala de spectacol, iar deasupra acesteia masinariile pentru scena si incaperile anexe: intretinere, repetitie
etc. Aceasta pozitionare redefineste spatiile teatrului in doua caracteristici. In
primul rand perimetrul salii de spectacol este eliberat, fiind posibila o permanenta
interactiune cu orasul si spatiul public si o reprezentare teatrala in care realitatea
si fictiunea se pot intrepatrunde cu usurinta. In al doilea rand, teatrul este
transormat intr-un turn ce leviteaza, o masinarie de teatru care elimina
traditionala diferenta intre scena si auditoriu. Elementele de odinioara pot fi
suspendate(inclusiv logiile spectatorilor) si manevrate cu usurinta.

Configuratia salii de spectacol poate fi oricand modificata, inclusiv

pozitionarea locurilor pentru spectatori. Sala poate deveni oricand libera de orice
dotare, pentru a deveni un spatiu complet liber, foarte util pentru showroom-uri
sau evenimente in general.
O tehnica inovatoare este cea a fatadei, compusa din sase profile diferite
extrudate de aluminiu, aranjate in 6 combinatii diferite ce umbresc fatada
(vezi anexa 4)

b.Teatrul si centrul de congres La Llotja de Lleida,

Spania, Mecanoo architecten
Teatrul, situat intre muntii Seu Vella si raul Segre, se aseamana cu un postament
plat ce pare a se fi ridicat din pamant. Finisat cu/in diverse placate de piatra
colorata, [precum o carapace de testoasa, cladirea are o infatisare organica,
exceptand benzile mari de ferestre prin care se zaresc culorile din interior..
Cladirea teatrului La Lotja insuseste mai multe trasaturi de sustenabilitate
precum forma sa evazata, in consola, ce ofera umbra si adapost, panouri
fotovoltaice si posibilitatea stocarii de energie termala( thermal storage). Insa
elemental de arhitectura verde/ecologica notabil il reprezinta acoperisul-gradina.
Acoperisul-terasa din care cresc tufe de trandafiri, iasomie si iedera ofera o
priveliste de ansamblu asupra orasului vechi si a raului Segre. Pe langa faptul ca
ofera locuitorilor din Lleida un spatiu de intalnire/relaxare, acoperisul-verde
pastreaza, de asemenea racoare in cladire, pe timpul verii.
Cladirea se compune din mai multe volume legate intre ele de foyere isolate
fonic. O rampa duce spre foyerul principal si spre intrarile in sala de teatru, salile
de conferinte si de asemenea spre sala multifunctionala. Salile de conferinte
aditionale precum si spatiul tip lounge se acceseaza printr-o scara ce urca din
foyerul central.
Materiale folosite:

La exterior cladirea teatrului este acoperita de un finisaj din placi de piatra.

Interiorul este predominant alb, pereti tencuiti, pardoseli din lemn sau marmura.
Holul de intrare si sala multifunctionala au pardoseala de marmura, in timp ce
foyerul prinicipal are o pardoseala mixta de parchet din lemn de esenta tare. Sala
de spectacole ofera atmosfera unei livezi, avand peretii finisati cu lemn inchis la
culoare in care sunt decupate siluete de copaci prin care se lumineaza interiorul.
Program: teatru si centru de congres cu suprafata de 37 500 mp cu o sala de
spectacole de 1000 de locuri, 2 Sali de congrese cu 400, respective 200 de
locuri, un spatiu multifunctional, 2 foyere, spatiu de parcare de 9500 mp si o piata
de 15 325 mp.
Propunere proiect: 2004-2005
Executie: 2006-2010
(vezi anexa 6)

c. Teatrul Bengt Sjostrom Starlight, USA, Studio Gang

Architects
Arhitect: Studio Gang Architects
Loc: Rockford, IL, USA
Beneficiar: Rock Valley College
Beneficiarul a dorit sa creeze o noua facilitate regionala care sa inlocuiasca un
spatiu de intalnire deja existent. Astfel s-a ajuns la propunerea unui centru de
arta performanta - teatrul Starlight. Era nevoie de crearea mai multor spatii
pentru functiuni adiacente si de acoperirea spatiului de spectacol pentru
asigurarea protectiei impotriva ploii/ninsorii dar in acelasi timp se dorea si
pastrarea ideii de a fi afara, intr-un spatiu deschis. Astfel noua cladire a luat
nastere, reusind sa se integreze in contextul propriu-zis si comunicand foarte

bine cu mediul exterior prin porozitatea peretilor si acoperisul tip-origami care, pe

vreme frumoasa se deschide precum petalele unei flori, spre cer.
(vezi anexa 7)

d. Teatrul 11, EM2N architects anexa 4

Arhitect: EM2N
Loc: Zurich, Elvetia
Project Leaders: Christof Zollinger, Verena Lindenmayer
Project Team: Dirk Harmdorf, Elke Kirst, Sidsel Kromann, Verena
Lindenmayer, Claudia Meier, Mathias Mller, Verena Nelles, Daniel Niggli,
Claudia Peter, Frank Schneider, Christof Zollinger
Client: MCH Messe Schweiz (Zrich) AG
Construction Management: Bauengineering.com AG
Structural Engineering: Aerni + Aerni
Mechanical Engineering: 3-Plan Haustechnik
Lighting & Stage Engineering: Nssli AG
Project Year: 2005-2006
Proiectul acestui teatru presupune interventia asupra unei cladiri deja existente.
Prin acest proiect se dorea largirea foyerului principal, marirea numarului de
locuri si imbunatatirea aspectului general al cladirii.
Acest teatru nu prezinta intocmai calitati ecologice insa este un exemplu de
impartire a spatiilor si functiunilor si de arhitectura non-conformista.
(vezi anexa 8)

B. Eco-tehnologie

a. Rezidenta unifamiliala Venice, California

Proiect ales de AIA Committee on the Environment in topul celor 10 proiecte
durabile 2006
Climat temperat arid (sudul Californiei)
Conceptie / Control pasiv / copertina (umbrire);
Volumetrie compacta / Puternica masa structurala orientata spre sud
Panouri Fotovoltaice conectate la retea
Captatori solari utilizati pentru producerea apei calde
Aparatura eficienta energetic
Sisteme de control al iluminarii artificiale interioare si exterioare (senzori)
Imbunatatirea luminarii naturale
Selectia materialelor bazata pe efctul produs asupra mediului interior si al calitatii aerului
interior
(vezi anexa 3)

b. Ansamblul residential din Paris - Eden Bio

Arhitectul francez Edouard Francois a proiectat un ansamblu de locuinte sociale
ecologice.
Ansamblul include 100 de apartamente sociale si garsoniere, incaperi pentru
comunitate si un mic restaurant, toate inconjurate de gradini verticale
organice(care urmeaza sa ajunga la maturitate).
Nivelurile superioare sunt accesate prin scari de lemn. Plantele se vor catara pe schelele
de lemn si vor crea o fatada verde, protectiva pentru cladiri. Tot terenul din jur va fi dens
plantat. Fiecare apartament este proiectat cu un balcon orientat catre sud.
(vezi anexa 2)

4. Tehnologii- materiale

Nano Vent-skin(NVS)
NVS este un invelis de fatada ce utilizeaza otovoltaice organice ce
captureaza lumina solara si micro-turbine ce captureaza adierea vantului.
Aceasta tehnologie este introdusa de catre Agustin Otegui. Aceste panouri sunt
produse prin tehnologia nanofabricatiei si deoarece elementele ce le compun
sunt organice, invelisul produce un deicit de CO2 captat din atmosfera.
Fiecare micro-turbina a panoului produce energie prin reactiile chimice ce
au loc in ractie cu structura. Organismele polarizate sunt responsabile de acest
proces la fiecare rotire a micro-turbinei.
(vezi anexa 1)

BIBLIOGRAFIE:
Bibliografie Rudolf Steiner:
http://en.wikipedia.org/wiki/Rudolf_Steiner
Bibliografie - teatrul La Wily:
http://www.archdaily.com/12521/wyly-theatre/
Bibliografie - teatrul La Llotja:
http://www.arcspace.com/architects/Mecanoo/la_llotja/la_llotja.html
http://www.dezeen.com/2010/02/18/la-llotja-de-lleida-by-mecanoo/
http://inhabitat.com/green-roofed-la-llotja-theater-takes-color-cues-from-the-fruitsof-spain/la-llotja-theater/?extend=1
Bibliografie teatrul Bengt Sjostrom Starlight:
http://www.archdaily.com/28649/bengt-sjostrom-starlight-theatre-studio-gangarchitects/
Bibliografie teatrul 11:
http://www.archdaily.com/53292/theater-11-em2n/
Bibliografie- exemple de teatre, sali de spectacole, centre de arta etc:
http://inhabitat.com/index.php?s=theater
http://inhabitat.com/lot-eks-shipping-container-art-school-opens-in-south-korea/
http://www.heyokamagazine.com/HEYOKA.2.ARTVIEWS.REBAY.htm

Sustainable Architecture Module : Introduction to Sustainable Design

Jong-Jin Kim, Assistant
Professor of Architecture& Brenda Rigdon, Project Intern, College of
Architecture and Urban Planning,
The University of Michigan, decembre 1998; Sustainable Housing in
Europe, A. Van. Hal, Deeft University of Technology, Faculty of
Architecture,HERON, Vol.43, nr.1, 1998;

Sustainable Architecture and Building Design (SABD), Sam C.M.Hui,

2001.