DEZVOLTARE DURABILA

1. Noiunea i conceptul de dezvoltare durabila. Istoricul apariiei

concepului DD ( dezvoltare durabila)
DD - este dezvoltarea care urmareste satisfacerea nevoilor prezentului, fara a compromite
posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi. ( Mircea Ivanoiu, Veneia
Sandu, 2005)
Iar in Dimensiuni ale dezvoltaarii durabile (coordonatori: Costica Mihai i Mioara Borze)
Mihaela Oelea, definete dezvoltarea durabila ca o realizare a echilibrului intre nevoile umane i
protecia mediului inconjurator, nu numai in prezent ci i in viitorul nedeterminat, i susine
ca politicile de dezvoltare durabila cuprind trei medii de activitate: economic, protecia mediului
i social.
Dezvoltarea durabila impune revizuirea nevoilor prezente: securitate economica, adapost,
mancare, educatie, spatii libere, reprezentare politica, contactul cu natura, fara a compromite
posibilitatile generatiei viitoare, reducand folosirea resurselor neregenerabile ca: petrolul, uleiul si
gazul. Rreducand deseul si poluarea, protejam sistemele naturale.
In ultimul timp opinia publica si-a exprimat tot mai acut nevoile economice si
sociale. Toata lumea trebuie sa aiba acces la acele lucruri care imbunatatesc calitatea vietii precum
securitatea economica, adapost, sanatate, educatie, libertate si reprezentare politica. Toti avem
nevoi economice si sociale. In ultimii 20 de ani a aparut o alta sfera de interes: problemele
mediului inconjurator. Eforturile de a imbunatati calitatea vietii au avut ca rezultat deteriorarea
mediului inconjurator. Pe masura ce climatul se schimba, padurile dispar, gradul de poluare creste,
este evident ca trebuie sa acordam mai multa atentie mediului, pentru a evita sa platim un pret
mare, de a trai fara suportul mediului inconjurator.
Conceptul de dezvoltare durabila a luat natere cu peste 30 de ani in urma, ca raspuns la
apariia problemelor de mediu i a crizei resurselor naturale, in special a celor legate de energie.
In 1972, la Stockholm are loc Conferina Naiunilor Unite la initiativa SUA si a tarilor
scandinave, Conferinta privind mediul uman (ECO I)., in care cele 113 natiuni prezente isi
manifesta ingrijorarea cu privire la modul in care activitatea umana influenteaza mediul. Sunt
subliniate problemele poluarii, distrugerii resurselor, deteriorarii mediului s.a.
Caiva ani mai tarziu, in 1983, Naiunile Unite infiinteaza Comisia mondiala de mediu i
dezvoltare (WCED) care isi incepe activitatea, avand ca scop studierea dinamicii deteriorarii
mediului i oferirea de soluii cu privire la viabilitatea pe termen lung a societaii umane. Comisia
a fost prezidata de Brundtland, care a subliniat existena a doua probleme majore: 1 dezvoltarea
nu inseamna doar profituri mai mari si standarde mai inalte de trai pentru un mic procent din
populaie, ci creterea nivelului de trai al tuturor; 2 dezvoltarea nu ar trebui sa implice
distrugerea sau folosirea nesabuita a resurselor noastre naturale, nici poluarea mediului ambiant;
Doi ani mai tarziu, era descoperita gaura din stratul de ozon de deasupra Antarcticii i, prin
convenia de la Viena a inceput cautarea unor soluii pentru reducerea consumului de substane
care dauneaza stratului protector de ozon care inconjoara Planeta.
In 1987, la un an dupa catastrofa de la Cernobal apare asa numitul Raport

Brundtland, al WCED, cu titlul Viitorul nostru comun. Ca urmare a acestui raport, Adunarea
Generala a ONU decide sa organizeze o Conferinta privind Mediul si Dezvoltarea.
- La Summitul Mondial de la Rio de Janeiro din vara anului 1992, sunt din nou aduse in
centrul ateniei problemele privind mediul si dezvoltarea. Scopul declarat al Conferinei
secolului a fost stabilirea unei noi strategii a dezvoltarii economice, industriale si sociale in lume,
cuprinsa sub numele de x'sustainable development'.
Un eveniment de importana centrala a fost insa emiterea Agendei 21, un program extrem de
cuprinzator privind dezvoltarea durabila in secolul XXI. Aici sunt tratate aproape toate
aspectele relevante din punct de vedere al dezvoltarii.
In 2002 are loc Summitul privind dezvoltarea durabila de la Johannesburg, Africa de Sud,
in care se studiaza progresul facut spre dezvoltarea durabila i se reafirma angajamentul arilor
participante.
La nivelul Uniunii Europene, in cadrul Consiliul European de la Goteborg, iunie 2001, a fost
adoptata Strategia Europeana de dezvoltare durabila (SDD) i a fost propus Setul de Indicatori
de dezvoltare durabila, avand drept scop monitorizarea SSD.
In iunie 2006 aceasta a fost revizuita i un nou model de guvernare a fost adoptat.
2. Principiile i obiectivele DD:

Promovarea dezv. pentru oameni si prin oameni, ca process unitary al cresterii economice,
al investitiei in capitalul uman si al asigurarii securitatii ecologice.

Promovarea dezv. continue in baza stabilizarii mediului i a conservarii biodiversitaii; a

integrarii proceselor ecologice in actul decizional.

Promovarea unui nou proces de securitate a oamenilor: securitatea alimentara, acologica, a

alianelor economice regionale si subregionale.

Reducerea (eradicarea) saraciei; reducerea discrepanelor in nivelul de trai a diferitelor

categorii de populaie.

Constituirea unei societai civile decshise democratizarii, descentralizarii sist. public si

slabirea rolului public; incurajarea formaiunilor societaii civile.

Dezvoltarea etnosului autohton i a minoritailor in baza unor relaii de armonie si respect

faa de valori.

Ecologizarea cunotinelor, remodelarea mentalitailor, reorientarea sist. educational,

etico-moral, tiinific i tehnologic spre noi valori spirituale i morale.

Asigurarea cunoaterii informarii, participarii i constientizarii la procesul dezvoltarii

durabile; accesul liber la informaii cu caracter economic, social i ecologic; la crearea i
utilizarea reelelor naionale i internationale de comunicare in domeniul dezvoltarii
durabile.

Asumarea de catre organele statale a atrubuiilor de elaborare i garantare a realizarii

programelor i strategiilor naionale de DD.

Dezvoltarea sociala. Strategii de dezvoltare (invaamant, piaa muncii, etc)

Soluia problemei sociale economice pentru DD, depinde de grupurile de competena,
profesionalism, condiii i starea fizica a angajatilor.
In acest context sunt principale: educaia, ocrotirea sanataii, asigurarea sociala,
competena sociala, asistena sociala, politica pentru tineret, .a.
1. Invaamant: Sistemul educaional are un rol definitoriu, acela de a pregati specialiti in
multe domenii.
Obiectivele domeniului educaional in dezvoltarea durabila: asigurarea accesului la
serviciul educaional de calitate; funcionarea durabila a sistemului de invaamint; sporirea
roulului sistemului de invaamant in dezvoltarea economica i a resurselor umane.
Strategii pe termen lung: sporirea accesului populaiei la serviciul educaional in special a
celor saraci; perfecionarea sist. de integrare sociala a copilului cu necesitai educucaionale
special.

2. Ocrotirea sanataii: Perioada de tranziie la economia de piaa are un impact negativ

asupra starii de sanatate a populaiei i a sist. de sanatate in intregime. Inegalitatea afecteaza
paturile sarace, ele avind o stare a sanataii deterioarate i fiind restransi de a participa la
dezvoltarea economica i sporirea bunastarii societaii.
Obiective: imbunatairea calitaii i standartelor de deservire medicala; amelioararea
masurilor de profiaxie a bolilor grave si social cauzate; sporirea eficienei utilizarii resurselor
financiare in domeniul ocrotirii sanataii.
Strategii: asigigurarea sistemului de dezvoltare medicala obligatorie.
3. Asigurarea sociala: este principalul instrument de protecie sociala a populaiei, dar ce
necesita imbunatairi.

Obiective: consolidarea stabilitaii financiare; perfecionarea metodologiei de calculare si

revizuire a cuantumului plaii.
Strategii: sporirea stabilitaii fin. pe termen mediu si lung.
4. Asistena sociala: instrument de redistribuire a resurselor dezvoltarii economice, in
favoarea celor saraci.
Obiective: ameliorarea sist. de servicii sociale prin diversificarea i imbunatairea lor i
implicarea mai activa a societaii civile.
Strategii: reformarea sistemelor de prestari sociale.
5. Piaa muncii: in rezultatul crizei economice, s-au redus locurile de munca.Astfel
aprximativ 25 % din populaia activa este in afara campului de munca.
Strategii: antrenarea activa a forei de munca, implimentarea unei medii a investiiilor
private; ameliorarea cadrului regulatoriu (legal) .a.

Semnificaia conceptului de dezvoltare durabila

Conceptul a aparut in momentul in care discuiile privind mediul inconjurator ocupau
locul central in dezbaterile politice. Totui, o problema in legatura cu conceptul de dezvoltare
durabila, ar putea aparea din intelegerea greita a acestuia de catre oamenii politici, acetia
trebuind sa conceapa proiectele i reformele economice cu mai multa grija, realizand
compatibilitatea acestora cu mediul inconjurator.
Un alt pericol este acela ca dezvoltarea durabila, ca obiectiv politic, poate deveni slaba
si ineficace. In mare parte, acest lucru ridica probleme nu din cauza ca conceptul este centrat pe
sustenabilitate, ci pentru ca folosete termenul dezvoltare.
Conceptul dezvoltarii durabile a facut ca societatea sa recunoasca importana calitaii
mediului natural i a serviciilor oferite de acesta. Prin contientizarea beneficiilor mediului
inconjurator, dezvoltarea durabila a reflectat o mai buna intelegere a funciilor indeplinite de
natura1, care se pot clasifica astfel:
- funcii ce contribuie direct asupra calitaii vieii.Mediul ofera oamenilor satisfactii prin
faptul ca ei apreciaza i se bucura de frumuseea unui peisaj, ca un element esenial al activitaii
de recreere i in mod indirect prin televiziune, film si radio;
- funcii ce contribuie indirect la calitatea vieii. Mediile naturale sarace contribuie la
creterea stresului i a imbolnavirilor. Poluarea aerului i a apei afecteaza direct sanatatea ce va
duce la scaderea bucuriei de viaa i a capacitaii de a munci pentru a realiza progresul economic;
- funcii ce contribuie direct asupra produsului national brut (venitul real) prin sectorul
mediului inconjurator. Sectorul mediului natural genereaza atat cheltuieli pentru protejarea i
prevenirea degradarii acestuia, cat si venituri si locuri de munca. In masura in care cheltuielile de

mediu sunt mai puin eficiente pentru PNB decat alte cheltuieli prevazute, creterea economica
este mai inceata decat in alte cazuri;
- funcii cu contribtie directa asupra activitaii economice .Mediul natural furnizeaza
materii prime brute i energie sub forma de petrol, carbune, gaze naturale, combustibil lemnos i
minerale. Capacitatea agenilor de mediu de a primi aceste inputuri, de a le absorbi i a transforma
pierderile in beneficii reprezinta o resursa suplimentara;
- funcii ce contribuie la susinerea sistemelor suport de viata, in general. Dei unele
servicii ecologice sunt definite corespunzator, cum ar fi funciile padurilor tropicale de protecie
impotriva apelor i de purificare a aerului, ele sunt adesea, ignorate de analiza economica asupra
mediului inconjurator. Alte servicii, care adesea, sunt greu de caracterizat in termeni economici,
au o importana fundamentala, deoarece fara ele, economiile nu pot funciona corect. Spre
exemplu, stratul de ozon regleaz nivelul radiaiilor ajunse pe pamant. Oceanele i marile sunt
parte din ciclul carbonului i din ciclul hidrologic al vieii.

Economia inseamna, luarea in stapanire a lucrurilor utile omului care doreste sa traiasca in
prosperitate. Ecologia presupune o convietuire armonioasa a omului
( Bartelmus P., Environment and Development, Mass.: Allen & Unwin, Boston, 1986, pg.43;) cu
natura, o crestere economica in condiii de corecta gestionare ecologica, gestionare care trebuie sa
devina prioritate i responsabilitate.
S-a constatat ca pentru a realiza o dezvoltare durabila, aceasta trebuie sa se combine
cu o dezvoltare economica i demografica care sa asigure masuri de protecie a mediului i de
economisire a resurselor. Astfel, relaia economie-mediu a cunoscut doua direcii ideologice de
abordare a sa, si anume tehnocentrismul si ecocentrismul.
Adepii tehnocentrismului susin capacitatea omului i a tehnologiei de a se adapta
oricarei lipse a vreunei resurse naturale datorita substituibilitaii factorilor de producie i nu
stabilesc nici un fel de limite pieei nici pentru producatori, nici pentru cumparatori. De cealalta
parte se afla adepii ecocentrismului care susin aciunile de protecie a mediului combinate cu o
limitare a nivelului produciei, al consumului i al creterii demografice.

Un model de dezvoltare durabila ar trebui sa cuprinda:

- obiective economice optime si nu maxime ale activitatii economice, specificandu-se, in cazul
reducerii acesteia, nivelul pana la care se va ajunge;
- intelegere a faptului ca mediul este guvernat de legi ale fizicii, cum sunt cele ale termodinamicii
si, de aceea, energia libera este permanent degradata in forme legate, antropizandu-se;
- perfectionarea metodelor de cuantificare a impactului ecologic si a resurselor in vederea unei
evaluari corecte a costurilor si beneficiilor;
- existenta raritatii economice si ecologice, deoarece Pamantul este o sfera finita si, ca atare,
cuprinde cantitati finite din unele resurse naturale, in timp ce altele nu au aceeasi rata de refacere
ca cea de exploatare;
- existenta unor constrangeri la nivel macroeconomic si introducerea unui sistem economic care
sa adopte decizii in favoarea mediului natural va duce la asigurarea unei libertati de optiune la

nivel microeconomic pe termen lung;

- includerea costurilor de mediu in cele de productie si adoptarea unor modele economice ce se
bazeaza pe resurse epuizabile finite si pe rate finite de reinnoire a resurselor de energie;
- abordare favorabila din partea clasei politice a problemelor de mediu si gasirea masurilor
corespunzatoare solutionarii acestora.
Toate acestea pot conduce la noi oportunitati, dar si la disparitia multor aspecte familiare ale vietii
economice. Astazi, in spatiul european, principiul integrarii mediului inconjurator in politicile
Uniunii Europene reprezinta baza actiunilor desfasurate de Comunitate in ceea ce priveste mediul
natural. Tratatul de la Amsterdam prevede integrarea protectiei mediului inconjurator in cadrul
politicilor si activitatilor Comunitatii Europene. Obiectivul principal este dezvoltarea durabila, si
anume asigurarea pentru cresterea prezenta nu pune in primejdie generatiile viitoare.
In viziunea Uniunii Europene, dezvoltarea durabila presupune un management durabil al
resurselor naturale si al mediului incluzand o serie de activitati cum ar fi: promovarea unui
management durabil al resursei de apa; cooperarea intre state in ceea ce priveste domeniul
energiei si dezvoltarii economice; promovarea unui acord international de mediu; realizarea unui
plan de actiune in vederea combaterii ilegalitatilor; prezentarea modului cum poti contracara
dezastrele naturale etc.
O dezvoltare durabila nu poate fi realizata fara o implicare a societatii civile, realizanduse o guvernare globala coerenta si eficienta din punct de vedere economic, social si ecologic.
Conceptul de dezvoltare durabila este relativ nou in literatura economica moderna, el
incercand sa traduca cat mai fidel termenul englez sustainability; se mai vehiculeaza uneori,
mai rar, ce-i drept, expresia dezvoltare sustenabila. Dincolo de terminologie se afla insa ideea de
satisfacere a cerintelor generatiilor actuale fara a prejudicia interesele generatiilor viitoare.
Desi tara se confrunta cu numeroase probleme ce trebuiesc rezolvate imediat,
majoritatea tinand de sfera socio-economica, ar fi o greseala fatala sa ignoram nevoile generatiilor
viitoare. In definitiv, temeliile viitorului se zidesc in prezent.
Parafrazandu-l pe Stefan cel Mare am putea spune ca aceste meleaguri, aceasta tara nu
este a noastra, ci a urmasilor, urmasilor nostri. Intr-un fel, noi am imprumutat pamantul de la
generatiile viitoare si deci nu putem trai ziua de azi fara a ne gandi la ceea ce lasam in urma
noastra, fara a pune bazele activitatii constructive a generatiilor ce vor veni, fara a le asigura
posibilitatea de a trai decent pe pamantul stramosesc. Nu putem exploata la nesfarsit resursele
naturale, economice, umane, fara a le regenera, a le rationaliza.
In linii mari, conceptul de dezvoltare durabila este actualmente acceptat si sprijinit pe
plan mondial, mesajul sau fiind preluat de Conferinta de la Rio din anul 1992. Cu toate acestea,
aplicarea practica este dificil de realizat, mai ales in ceea ce priveste obiectivele concertate la
nivel international, in care scara valorilor si a nevoilor este diferita.
Obiectivul general al dezvoltarii durabile este de a gasi un echilibru al interactiunii
dintre patru sisteme: economic, uman, ambiental si tehnologic, intr-un proces functional dinamic
si flexibil. Nivelul optim corespunde acelei dezvoltari de lunga durata care poate fi sustinuta de
catre cele patru sisteme. Pentru ca modelul sa fie operational, trebuie ca aceasta sustinere sau
viabilitate sa fie aplicabila la toate subsistemele ce se circumscriu celor patru dimensiuni ale
dezvoltarii durabile, adica, plecand de la energie, transporturi, agricultura, industrie si pana la
investitii, asezari umane si conservarea biodiversitatii.
Nivelul optim al dezvoltarii durabile corespunde acelei dezvoltari de lunga durata care

poate fi redimensionarea cresterii economice, avand in vedere o distributie mai echitabila a

resurselor si accentuarea laturilor calitative ale solutiei;
In ultimii ani conceptul de dezvoltare durabila a devenit un obiectiv strategic pentru
intreaga umanitate. Punerea lui in practica trebuie insa realizata in functie de specificul fiecarei
zone.

Bibliografie: 1. Dezvoltare durabila, Mircea Ivanoiu, Veneia Sandu, Ed. Universitatea

Transilvania, Braov, 2005.
2. Dimensiuni ale dezvoltarii durabile in Romania, Costica Mihai, Mioara
Borze, Ed. Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iasi, 2009.
3. Deyvoltare energetica durabila. Seria : Politici, Strategii, Dezvoltare,
Adrain Badea, Irina Voda, Ed. Agir, Bucuresti, 2006.
4. Environment and Development, Mass: Allen & Unwin, Bartelmus P.
Boston, 1986
Problematicile lumii globale
1.1TIAI CA:
In secolul XVIII, populaia lumii a crescut cu 300 de milioane, in sec. XIX cu alte 600 de
milioane iar in sec. XX cu inca 4,4 miliarde de persoane?
78% din populaia lumii este clasificata drept saraca (sub 11$/zi)?
Jumatate din populatia lumii nu a dat niciodata un telefon?
Numarul mediu de maini in lume este de 90 la 1000 de persoane? Daca India, China i
Indonezia ar fi sa atinga aceiai cifra, ar fi nevoie de alte 200 de milioane de maini (dublu cat
exista in SUA acum)
60% din cele mai mari orae europene consuma apa din panza freatica disponibila intr-un ritm
mult mai alert decat aceasta se reface?
Cantitatea de carne consumata global s-a triplat din 1961 pana acum? In China a crescut de 13
ori.
1 miliard de copii (din cele 2,2 miliarde de copii din lume) au o copilarie foarte grea datorita
saraciei, SIDA sau a razboiului? (raport Unicef, 2004)?
Diareea ucide anual 3,3 milioane de copii sub 5 ani (din cauza lipsei de
acces la apa curata si igiena)?

1.2TIAI CA:
12% din populaia lumii foloseste 85% din apa, cei mai bogati 20% de oameni din lume folosesc
86% din bunurile existente?
250 de milioane de copii din intreaga lume lucreaza in agricultura, mine, fabrici sau industria
distraciilor pentru aduli (aprox. 8 milioane din ei ca sclavi sau forai)?
80% din producia globala de energie provine din resurse limitate de combustibili fosili
(carbune, gaze, petrol)? Doar 0,02% din resurse regenerabile - eoliene si solare. Iar restul din
hidro, termala, nucleara
CO2 (dioxidul de carbon eliberat principal prin arderea combustibililor fosili) este considerat
cauza principala pentru schimbarile climatice globale? Acestea sunt preconizate a accelera topirea
ghearilor, a cauza inundaii si apoi seceta sau a reduce accesul la apa potabila pentru milioane de
oameni.
Peste un miliard de oameni au intrat in secolul 21 fara sa poata citi o carte sau a-i semna
numele? Doua treimi din ei sunt femei.
Mai putin de 1% din cat este cheltuit la nivel global pe arme in fiecare an, ar fi fost suficient ca
toi copiii din lume sa poata urma o coala, i totui acest lucru nu se intampla?
1.3TIAI CA:
Din 7100 de specii de fructe existente la 1800, azi mai gasim doar 1000 (metodele moderne de
agricultura favorizeaza producia intesiva a doar cateva).
40% din cantitea de pete la nivel global este pescuita la limita capacitaii biologice de
reproducere. In sec. XX s-a pescuit de 35 de ori mai mult pete decat secolul trecut.
60% din pierderea totala a padurilor tropicale de cand exista civilizaia noastra s-a intamplat
dupa 1900?
Numarul de ONGuri (organizatii non-guvernamentale) la nivel global a crescut simtitor dupa
1950? Azi se estimeaza ca exista cel puin un milion.