1_DREPT_4_CRIM

CRIMINALISTICA
MULTIPLE CHOICE
1. Precizati cine este considerat fondatorul Criminalisticii:
a. Hans Gross;
b. Eugne Franois Vidocq;
c. Pierre Fernand Ceccaldi.
ANS: A
2. Care carte dintre cele enumerate mai jos este considerat ca fundamental pentru aparitia

Criminalisticii ca stiint autonom:

a. Manual de instructie judiciar de Hanns Gross;
b. Trait des inscriptions en faux de F. Raveneau;
c. Finger Prints de Sir Francis Galton.
ANS: A
3. Cine a definit Criminalistica ,,arta si tehnica investigatiilor penale?
a. Jean Nepote;
b. Pierre Fernand Ceccaldi;
c. Rudolph Archibald Reiss.
ANS: A
4. Cum a fost definit Criminalistica de ctre fondatorul ei:
a. ... un ansamblu de procedee aplicabile n cercetarea si studiul crimei pentru a se

ajunge la dovedirea ei.

b. stiinta strilor de fapt.
c. arta si tehnica investigatiilor penale
ANS: B
5. Criminalistica este o stiint:

a) judiciar;
b) pluridisciplinar;
c) cu caracter autonom si unitar;
d) care nsumeaz metode, mijloace tehnice si procedee tactice n scopul descoperirii
infractiunilor, probrii vinovtiei sau nevinovtiei persoanelor implicate n svrsirea lor si
prevenirii faptelor antisociale.
a.
b.
c.
d.

a+b+c+d
b+c+d
c+d
d

ANS: A
6. Metode mprumutate de criminalistic din Fizic:

a) holografia;

b) cromatografia;
c) fonoscopia;
d) analiza microscopic, spectral si atomic.
a.
b.
c.
d.

a+b
b+c
a+b+c
a+c+d

ANS: D
7. Metode mprumutate de Criminalistic din Chimie:

a) fonoscopia;
b) spectroscopia;
c) electroforeza;
d) cromatografia.
a.
b.
c.
d.

a+b+c
b+c+d
a+c+d
b+c

ANS: B
8. Metode mprumutate de Criminalistic din Medicin:

a) anatomia comparat;
b) histopatologia.
a.
b.
c.
d.

a+b
b
a
nicio variant

ANS: A
9. Metode mprumutate de Criminalistic din Matematic:

a) programarea linear;
b) calculul probabilittilor;
c) teoria multimilor vagi.
a.
b.
c.
d.

a+b+c
a+c
b+c
a+b

ANS: A
10. Cine este autorul dictonului: ,,Odat cu trecerea timpului se sterg urmele din amintirea

oamenilor si de pe obiecte, dispar oamenii si obiectele:

a. Vintil Dongoroz;
b. Siegfried Kahane;
c. Ion Oancea.
ANS: B
11. Care din activittile enumerate mai jos nu fac parte din metodele de cercetare ale

Criminalisticii:

a. descoperirea, fixarea, ridicarea, examinarea si interpretarea urmelor si mijloacelor

materiale de prob;
b. constatri tehnico-stiintifice si expertize;
c. organizarea cartotecilor, albumelor si colectiilor n scopul identificrii persoanelor,

cadavrelor si obiectelor corp delict sau produs al infractiunii;

d. elaborarea unor reguli pentru perfectionarea sistemului de ncadrare juridic a

faptelor penale.
ANS: D
12. Sistemul (ramurile) Criminalisticii:
a. Fundamentele Criminalisticii; Criminalistica tehnic; Criminalistic tactic;

Criminalistica metodologic;
b. Urmele infractiunii; Balistica judiciar; Investigarea criminalistic a locului faptei;
c. Fotografia judiciar; Traseologia; Dactiloscopia; Grafoscopia.
ANS: A
13. Ce cuprinde Criminalistica tehnic:
a. reguli si procedee care guverneaz ancheta penal;
b. reguli particulare de investigare a unor genuri de infractiuni;
c. ansamblul metodelor si mijloacelor stiintifice pentru descoperirea, fixarea,

ridicarea, examinarea si interpretarea urmelor si a altor mijloace materiale de prob,

efectuarea expertizelor si a constatrilor tehnico-stiintifice.
ANS: C
14. Ce se ntelege prin Criminalistic tactic:
a. ramur a Criminalisticii care nsumeaz metode, procedee si reguli de relevare si

prelevare a urmelor infractiunii;

b. ramur a Criminalistii care cuprinde procedee tactice care se aplic n ancheta
penal,
c. ramur a Criminalisticii care cuprinde notiuni cu caracter general, cum sunt:
obiectul Criminalisticii, legtura cu alte stiinte, istoricul Criminalisticii.
ANS: B
15. Ce se ntelege prin Criminalistic metodologic:
a. ramur a Criminalisticii care studiaz metodele de identificare dup semnalmente a

persoanelor si cadavrelor cu identitti necunoscute;

b. ramur a Criminalisticii care studiaz procedee tehnico-stiintifice de relevare,

fixare si prelevare a urmelor;

c. ramur a Criminalisticii care studiaz metodele si mijloacele specifice de

investigare a infractiunilor n raport cu regulile generale ale tacticii si tehnicii

criminalistice.
ANS: C
16. Legtura Criminalisticii si Dreptul Penal const n:
a. contribuie la identificarea fptuitorului si probarea vinovtiei acestuia;
b. evidentiaz metode si procedee tactice folosite la efectuarea perchezitiei si a

confruntrii;

c. foloseste metode proiective si caracteriologice la ascultarea martorilor, nvinuitilor

sau inculpatilor.
ANS: A
17. Legtura Criminalisticii cu Psihologia si Psihiatria rezid n:
a. aplic metode proiective si caracteriologice n procesul ascultrii martorului,

nvinuitului sau inculpatului si bolnavului mintal;

b. contureaz elementele constitutive ale infractiunilor;
c. are ca obiectiv prevenirea si combaterea fenomenului infractional.
ANS: A
18. Precizati dac este adevrat sau fals enuntul:

,,Timpul lucreaz n favoarea infractorului:

a. Enuntul este adevrat
b. Enuntul este fals
ANS: A
19. Precizati dac este adevrat sau fals enuntul:

ntre timpul scurs de la data svrsirii infractiunii si sansele de descoperire a autorului este
un raport invers proportional.
a. Enuntul este adevrat
b. Enuntul este fals
ANS: A
20. Primul manual de criminalistic a fost tiprit de:
a. Hans Gross la Graz
b. Edmond Locard la Lyon
c. R.A. Reiss la Laussanne
ANS: A
21. Care din principiile enumerate mai jos constituie principii fundamentale ale

Criminalisticii:
a) Principiul legalittii;
b) Principiul aflrii adevrului;
c) Principiul prezumtiei de nevinovtie;
d) Principiul delimitrii obiectelor identificrii criminalistice n obiecte scop al identificrii si
obiecte mijloc de identificare;
e)Principiul stabilittii relative a caracteristicilor de identificare;
f) Principiul dinamicittii si interdependentei cauzale.
a.
b.
c.
d.

a+b+c
b+c
a+c+d
a+c+d+e+f

ANS: A
22. Principiul identificrii n Criminalistic nseamn:

a) starea unui obiect de a fi ceea ce este, de a-si manifesta individualitatea n timp si n spatiu
prin caracteristicile fundamentale, neschimbtoare;
b) nerepetabilitatea unui obiect prin evidentierea deosebirilor fat de orice alt obiect ;
c) sansele de descoperire a infractorului scad pe msura scurgerii timpului.
a.
b.
c.
d.

a+c
b+c
a+b+c
a+b

ANS: D
23. Principiul fundamental al Criminalisticii, potrivit cruia svrsirea unei infractiuni

determin modificri materiale n mediul nconjurtor, presupune:

a) nu exist infractiune fr urme;
b) un infractor, fr voia sa, cel mai adesea las urme n cmpul infractiunii;
c) infractorul prelev, fr stirea sa, pe corp, pe haine si pe obiectele purtate alte urme, de
obicei imperceptibile.
a.
b.
c.
d.

a+b
b+c
a+c
a+b+c

ANS: D
24. Prezumtia de nevinovtie, ca principiu fundamental al Criminalisticii, presupune:
a. administrarea probelor att pentru dovedirea vinovtiei, ct si a nevinovtiei;
b. starea unui obiect de a-si pstra un timp caracterul fundamental, rmnnd el

nsusi;
c. sansele de descoperire a infractorului scad pe msura scurgerii timpului.
ANS: A
25. Principiul operativittii, ca principiu fundamental al Criminalisticii, presupune:

a) timpul lucreaz n favoarea infractorului;

b) sansele de descoperire a infractorului scad pe msura scurgerii timpului;
c) starea unui obiect de a-si pstra un timp caracterul fundamental, rmnnd el nsusi.
a.
b.
c.
d.

a+c
b+c
a+b
a+b+c

ANS: C
26. Care enunturi sunt corecte?

a) Criminologia studiaz metodele si mijloacele de identificare a infractorului;

b) Criminologia rspunde la ntrebarea cine este autorul unei infractiuni;
c) Criminalistica rspunde la ntrebarea de ce s-a comis o infractiune;
d) Criminalistica stabileste, prin mijloace si metode tehnico-stiintifice, cine este autorul unei
fapte penale
e) Criminologia studiaz cauzele si mprejurrile care au generat svrsirea acestei fapte.
a. a+b
b. b+c+e
c. a+d

d. d+e
ANS: D
27. Ce se ntelege prin Fundamentele Criminalisticii:
a. ramur a Criminalisticii care studiaz probleme de ordin general, cum ar fi:

obiectul si principiile Criminalisticii; legtura cu alte stiinte; metode de cercetare

proprii si cele mprumutate de la alte stiinte; principiile fundamentale ale
Criminalisticii; Istoricul Criminalisticii s.a.;
b. ramur a Criminalisticii care studiaz metodele tehnico-stiintifice de investigare a
infractiunilor;
c. ramur a Criminalisticii care studiaz metodele de identificare dup semnalmente a
persoanelor si cadavrelor cu identitti necunoscute.
ANS: A
28. Cine este autorul sintagmei: ,,Timpul lucreaz n favoarea infractorului:
a. Edmond Locard;
b. Ion R. Constantin;
c. Emilian Stancu.
ANS: B
29. Categorii de probe pe care le ofer Criminalistica:

a) probe disculpante;
b) probe indicative;
c) probe coroborative;
d) probe determinante.
a.
b.
c.
d.

a+b
b+c
a+c
a+b+c+d

ANS: D
30. Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:

Probele asociative sunt acele probe (snge, pr, amprente digitale etc.) prin care se stabileste
legtura de cauzalitate dintre fapt si autor.
a. Enuntul este adevrat.
b. Enuntul este fals.
ANS: A
31. Precizati dac urmtorul enunt este adevrat sau fals:

Probele directe nu sunt stabilite prin lege.

a. Enuntul este adevrat.
b. Enuntul este fals.
ANS: B
32. Precizati care dintre urmtoarele categorii de probe fac parte din cele pe care le ofer

Criminalistica:
a) probe directe;

b) probe indirecte sau circumstantiale;

c) probe corp-delict;
d) probe asociative.
a.
b.
c.
d.

a+b+c
a+c+d
a+b
a+b+c+d

ANS: D
33. n ce documente se regsesc primele reguli de cercetare a probelor n nscrisuri:

a) Lex Cornelia de falsis;

b) Novelele 49 si 73 ale lui Justinian.
a.
b.
c.
d.

a+b
a
b
niciuna din variantele de mai sus

ANS: A
34. Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:

Prima expertiz criminalistic a scrisului, cunoscut, dateaz din anul 1569 si priveste
falsificarea semnturii regelui Carol al IX-lea (Franta).
a. Enuntul este adevrat.
b. Enuntul este fals.
ANS: A
35. Cnd a aprut lucrarea ,,Trait des inscriptions en faux de F. Raveneau, apreciat de

Edmond Locard ca ,,lucrare capital n grafoscopie?

a. 1572
b. 1666
c. 1712
ANS: B
36. Cine a afirmat: ,,Expertiza [grafic] nu a fcut nici un progres de la Raveneau ?
a. Edmond Locard;
b. Alphonse Bertillon;
c. R.A. Reiss.
ANS: B
37. Eugne Franois Vidocq, fondatorul Sigurantei franceze, pe lng faptul c a creat prima

fis de identificare pe baza semnalmentelor, aliasurilor si modului de operare, are meritul

de a fi inventat:
a. fotografia de semnalmente;
b. agentii sub acoperire.
ANS: B
38. Cine este creatorul sistemului de identificare antropometric:
a. Sir Conan Doyle;

b. E.F. Vidocq;
c. Alphonse Bertillon.
ANS: C
39. Sherlock Holmes avea cunostinte solide de:
a. filosofie;
b. astronomie;
c. politic;
d. chimie.
ANS: D
40. Cine a fcut primele descrieri ale desenelor papilare si orificiilor glandelor sudoripare:

a) Grew, 1684;
b) Malpighi, 1686.
a.
b.
c.
d.

a
b
a+b
niciuna din variantele de mai sus

ANS: C
41. Cine a fcut prima clasificare a desenelor papilare n nou tipuri:
a. Christian Iacob Hintze, 1747;
b. Jan Evangheliste Purkinje, 1823;
c. William Hershell, 1858.
ANS: B
42. n ce an a fost publicat prima carte de dactiloscopie din lume, The Finger Prints, sub

semntura lui Sir Francis Galton:

a. 1858;
b. 1880;
c. 1892.
ANS: C
43. Cine are meritul de a fi introdus identificarea dactiloscopic n Argentina:
a. Juan Vucetici;
b. H. de Varigny;
c. Oloriz.
ANS: A
44. n 1900, Anglia introduce sistemul de clasificare dactiloscopic elaborat de:
a. Sir Francis Galton;
b. Dr. Henry Faulds;
c. Edward Henri.
ANS: C

45. Cine a propus, pentru prima dat n lume, folosirea amprentelor pentru identificarea

condamnatilor:
a. Sir Francis Galton n 1892;
b. dr. Henry Faulds n 1880;
c. William Hershell n 1879.
ANS: C
46. Ce tar a introdus, pentru prima dat n lume, sistemul dactiloscopic de identificare a

persoanelor, n 1894;
a. Argentina;
b. Anglia;
c. India.
ANS: A
47. Cine a utilizat, pentru prima dat n lume, amprentele papilare pentru identificarea

infractorilor:
a. dr. Henry Faulds;
b. Sir Francis Galton;
c. Edward Henry.
ANS: A
48. Cine a publicat prima carte de dactilocopie:
a. Juan Vucetici;
b. Sir Francis Galton;
c. Christian Hintze.
ANS: B
49. Cine a scris Trait des inscriptions en faux:
a. Edmond Locard;
b. Eugne Franois Vidocq;
c. Raveneau.
ANS: C
50. Cine a publicat primul manual de medicin legal din Romnia, n anul 1860:
a. Vianu;
b. Serban Georgescu;
c. I.N. Auerbach.
ANS: C
51. n ce an a luat fiint primul serviciu fotografic la Politia Capitalei:
a. 1879;
b. 1884;
c. 1893.
ANS: A

52. Cine a publicat, n 1904, primul Manual tehnic de medicin legal care constituie, n

acelasi timp, primul manual de Criminalistic tehnic din tara noastr?

a. Mina Minovici;
b. Stefan Minovici;
c. Nicolae Minovici.
ANS: C
53. Cine i-a desemnat pe fratii Minovici, n 1911, ca fondatori ai Criminalisticii pe mapamond:
a. Edmond Locard;
b. R.A. Reiss;
c. Vucetici.
ANS: B
54. Cine este autorul crtii ,,Dactiloscopia si portretul vorbit, aprut n anul 1914:
a. D. Clinescu;
b. Nicolae Minovici;
c. Valentin Sava.
ANS: A
55. Prima expertiz dactiloscopic din Romnia a fost efectuat n 1914 de:
a. Dr. Gh. Andrei Ionescu;
b. Nicolae Episcopescu;
c. Valentin Sava.
ANS: B
56. Cine este autorul crtii ,,Grafologia si expertizele n scrieri. Anonimul falul, cu 204

autografe si documente grafologice, elogiat de J. Crpieux-Jamin si Edmond Locard:

a. Henri Stahl;
b. D. Clinescu;
c. Stefan Minovici.
ANS: A
57. Cine este autorul lucrrii: Expertiza grafic, stiintific si expertiza caligrafic, aprut

n 1928:
a. Mihai Ioan;
b. George Belloiu;
c. Mihail Kernbach.
ANS: C
58. Cine a publicat, n 1930, cartea ,,Dactiloscopia n serviciul justitiei:
a. Valentin Sava;
b. Mihail Cires;
c. G. Btrnul.
ANS: A
59. Autorul lucrrii ,,Tactica si tehnica perchezitionrii (1941) este:

a. Constantin Turai;
b. Eugen Bianu;
c. D. Moldoveanu.
ANS: B
60. Cine a introdus dactiloscopia n Romnia:
a. dr. Gh. Andrei Ionescu;
b. dr. Valentin Sava;
c. dr. Constantin Turai.
ANS: A
61. Cine este autorul primului curs original de Criminalistic, n 1951?
a. Constantin Turai;
b. Camil Suciu;
c. Emilian Stancu.
ANS: B
62. n ce an a luat fiint, din initiativa profesorului dr. Mina Minovici, Serviciul antropometric

pe lng Palatul de Justitie?

a. 1892;
b. 1880;
c. 1935.
ANS: A
63. Precizati scopul final al identificrii n Criminalistic:

a) stabilirea identittii;
b) stabilirea neidentittii;
c) stabilirea semnalmentelor exterioare.
a.
b.
c.
d.

a+b
b+c
a+c
a+b+c

ANS: A