1_DREPT_4_CRIM

CRIMINALISTICA
MULTIPLE CHOICE
1. Care premis, din cele de mai jos, nu este specific identificrii criminalistice:
a. individualitatea;
b. stabilitatea relativ;
c. reflectivitatea;
d. operativitatea.
ANS: D
2. Este adevrat sau fals urmtorul enunt:

Obiectul mijloc de identificare este alctuit din urmele obiectului scop si din modelele de
comparatie.
a. Enuntul este adevrat.
b. Enuntul este fals.
ANS: A
3. Principiul schimbului sau transferului presupune:
a. modificrile produse n cmpul infractional de instrumentele folosite de infractor

pe de o parte, si modificrile produse de componentele locului faptei asupra

acestora, pe de alt parte;
b. un infractor las ntotdeauna urme la locul faptei si prelev, la rndul su, alte urme
pe corp, pe haine si pe obiectele purtate.
ANS: B
4. Premisele stiintifice ale identificrii criminalistice:

a) individualitatea;
b) stabilitatea relativ;
c) reflectivitatea.
a.
b.
c.
d.

a+b
b+c
a
a+b+c

ANS: D
5. Reflectivitatea este nsusirea obiectelor de a se reflecta si a fi reflectate si se prezint sub

urmtoarele forme:
a) urme statice;
b) urme dinamice;
c) deprinderi;
d) imagini mentale;
e) imagini vizuale.
a. a+b+c+d
b. a+b+c+d+e
c. b+c+d+e

d. a+c+e
ANS: B
6. Care principii nu sunt caracteristice identificrii criminalistice:

a) principiul identittii;
b) principiul delimitrii obiectelor identificrii criminalistice n obiecte scop al identificrii si
obiecte mijloc de identificare;
c) principiul stabilittii relative a caracteristicilor de identificare;
d) principiul operativittii n efectuarea investigatiei penale;
e) principiul dinamicittii si interdependentei
f) principiul prezumtiei de nevinovtie
a.
b.
c.
d.

a+b+c
b+c
a+c+e
d+f

ANS: D
7. Expertul poate formula concluzii:

a) categorice rspuns pozitiv sau negativ;

b) concluzii de probabilitate, caracterizate ca utile si pertinente;
c) concluzii de imposibilitate, exprimate prin formula ,,Nu se poate stabili (NSP).
a.
b.
c.
d.

a+b
b+c
a+c
a+b+c

ANS: D
8. Concluziile de probabilitate depind de:

a) experienta expertului;
b) volumul datelor centralizate;
c) studii experimentale;
d) cercetri fundamentale;
e) limitele cunoasterii.
a.
b.
c.
d.

a+b+c
b+c
a+c+d
a+b+c+d+e

ANS: D
9. Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:

Concluzia de imposibilitate (NSP) este o concluzie de probabilitate, adic fapta incriminat

nu se exclude.
a. Enuntul este adevrat.
b. Enuntul este fals.
ANS: A
10. Cine a formulat, urmtoarea regul pentru experti: ,,Dac exist cea mai mic ndoial,

exprimati-o:

a. Edmond Locard;
b. Alphonse Bertillon;
c. L. Retail.
ANS: A
11. Cine a fcut precizarea cu privire la responsabilitatea expertului: ,,raportul su s exprime

ndoiala tot att de clar ca si certitudinea:

a. Edmond Locard;
b. Alphonse Bertillon;
c. C.L. Retail.
ANS: C
12. Care sunt metodele examinrii comparative:

a) metoda confruntrii;
b) metoda juxtapunerii;
c) metoda mbinrii sau mbucsrii;
d) metoda suprapunerii;
e) metoda proiectrii concomitente.
a.
b.
c.
d.

a+b+c+d+e
a+b+c
a+c+d+e
a+c+d

ANS: A
13. Care regul este gresit pentru obtinerea modelelor de comparatie:
a. s nu se cunoasc persoana sau obiectul de la care provin;
b. s se tin cont de conditiile n care s-a format urma la locul faptei;
c. urma si modelele tip de comparatie s contin suficiente elemente caracteristice de

individualizare a factorului creator;

d. n momentul examinrii sa fie folosite modele similare, avnd aceeasi provenient.
ANS: A
14. Urmele pot fi clasificate dup urmtoarele criterii:
a. mrimea, structura, viteza si presiunea de formare;
b. factorul creator, factorul primitor, esent, mrime, modul de formare, tipul si natura

urmei;
c. compozitia, culoarea, valoarea de identificare, legtura cu fapta si fptuitorul.
ANS: B
15. Prin martor, potrivit legii, se ntelege:
a. persoana care are cunostin de vreo fapt sau mprejurare de natur s serveasc la

aflarea adevrului;
b. persoana care a asistat la cercetarea locului faptei;
c. persoana care a suferit prin fapta penal o vtmare fizic, moral sau material.
ANS: A
16. Receptia senzorial, realizat prin senzatii si perceptii, depinde de:

a) ereditate;
b) vrsta;
c) grupul tipologic
d) factori de bruiaj.
a.
b.
c.
d.

a+b
b+c+d
a+b+c+d
a+c+d

ANS: C
17. Precizati ordinea proceselor psihice de formare a mrturiei:
a. perceptia, memorarea, prelucrarea, reproducerea;
b. memorarea, perceptia, reproducerea, prelucrarea;
c. reproducerea, perceptia, prelucrarea, memorarea.
ANS: A
18. Precizati care termeni intr n categoria factorilor de bruiaj:
a. vrst, pregtire, ereditate, grup tipologic
b. vizibilitate, audibilitate, durata perceptiei, disimularea nftisrii
c. structuri si configuratii; constanta perceptiei; fenomenul de iluzie; starea de

expectant; emotivitatea; efectul halo.

ANS: C
19. Dup factorul creator, urmele se clasific n:
a. urme ale omului, urme ale animalelor, urme ale plantelor, urme ale obiectelor si

instrumentelor, urme create de unele fenomene;

b. urme de contact, urme deprinderi, urme pozitionale, urme substant;
c. urme directe, urme de adncime, urme de suprafat.
ANS: A
20. Dup factorul primitor, urmele se clasific n:
a. urme form, urme materie, urme de reproducere;
b. urme primite de om, urme primite de animale, urme primite de vegetale, urme

primite de obiecte;
c. urme de suprafat si urme de adncime.
ANS: B
21. Dup esenta lor, urmele se clasific n:
a. urme form, urme materie, urme pozitionale;
b. urme ale corpului uman, urme ale obiectelor, animalelor si ale unor fenomene.
ANS: A
22. Urmele form pot fi:

a) urme statice, urme dinamice;

b) urme de adncime, urme de suprafat;
c) urme de contur, macrourme si microurme.
a. a+b

b. b+c
c. a+c
d. a+b+c
ANS: A
23. Urmele de suprafat pot fi:

a) urme de stratificare;
b) urme de destratificare;
c) urme de contur.
a.
b.
c.
d.

a+b
b+c
a+c
a+b+c

ANS: A
24. Urmele de stratificare si de destratificare pot fi:

a) vizibile, care sunt detectate de ochiul omenesc;

b) invizibile (sau latente), care nu pot fi detectate dect sub anumite unghiuri de lumin, prin
transparent, ori prin folosirea unor surse dirijate de lumin sau a radiatiilor ultraviolete;
c) urme apte, care permit identificarea obiectului creator;
d) urme inapte, care nu permit identificarea, dar contribuie la stabilirea apartenentei de gen.
a.
b.
c.
d.

a+c+d
b+c+d
a+b
a+b+c

ANS: C
25. Dup mrime, urmele pot fi:

a) macrourme, vizibile cu ochiul liber;

b) microurme, percepute cu ajutorul aparatelor optice de mrit;
c) urme de stratificare;
d) urme de destratificare.
a.
b.
c.
d.

a+b
b+c
c+d
a+b+c

ANS: A
26. Dup modul de formare, urmele pot fi:

a) statice;
b) dinamice;
c) de suprafat;
d) de adncime.
a.
b.
c.
d.

a+b+c
b+c+d
a+b+c+d
a+c

ANS: C

27. Dup tip sau natur, urmele pot fi:

a) urme care reproduc forma suprafetei de contact;

b) urme sub form de pete sau resturi de materii organice si anorganice (denumite urme
materie);
c) urme sonore si olfactive;
d) urme vizibile si latente;
e) macro si microurme
a.
b.
c.
d.

a+b+c+d
a+b+c+e
a+b+c+d+e
b+c+d+e

ANS: C
28. Urmele deprinderi pot fi:
a. scrisul, vocea, mersul, deprinderi manuale;
b. deprinderi profesionale, mirosul, mersul;
c. mersul, scrisul, ticuri, moduri de operare.
ANS: A
29. Urmele substant includ:
a. substante sau produse, de obicei fragmentare, desprinse dintr-un corp finit sau

dintr-o mas amorf;

b. substante chimice provenite din incendii sau explozii;
c. probe materiale, directe sau indirecte, care conduc la identificarea autorului.
ANS: A
30. Urmele pot contribui la clarificarea urmtoarelor aspecte:

a) identificarea fptuitorului si a victimei;

b) identificarea instrumentelor si substantelor folosite la crearea lor;
c) stabilirea infractiunii si a conditiilor n care a fost comis.
a.
b.
c.
d.

a+b
b+c
a+c
a+b+c

ANS: D
31. Suprafata palmei este compus din urmtoarele regiuni:

a) tenar;
b) hipotenar;
c) digito-palmar;
d) digital.
a.
b.
c.
d.

a+b
a+c+d
a+b+c+d
a+d

ANS: C
32. Identificarea se poate face si fr un control nemijlocit, tactil sau vizual:

a) dup imaginile fixate material (prin compararea urmelor descoperite n cazul infractiunii cu
urmele create experimental;
b) din memorie (identificarea persoanelor sau obiectelor dup semnalmente, declaratii);
c) pe baza nregistrrilor (cartoteci, colectii, fise): identificare dactiloscopic; persoane si
cadavre cu identitate necunoscut, persoane disprute; scrisul de mn; autovehicule etc.;
d) dup modus operandi.
a.
b.
c.
d.

a+b
a+b+c
b+c+d
a+b+c+d

ANS: D
33. Dup gradul de modificabilitate, obiectele examinate pot fi:

a) nemodificabile;
b) relativ modificabile;
c) modificabile n timp;
d) modificabile artificial.
a.
b.
c.
d.

a+b+c
b+c+d
a+b+c+d
a+c+d

ANS: C
34. Precizati dac urmtorul enunt este adevrat sau fals:

Reflectarea nu poate fi sub forma imaginilor vizuale (fotografii, film, band video).
a. Enuntul este adevrat.
b. Enuntul este fals.
ANS: B
35. Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:

Reflectarea poate fi si sub forma deprinderilor.

a. Enuntul este adevrat.
b. Enuntul este fals.
ANS: A
36. Precizati care sunt definitiile corecte ale urmei infractiunii. Prin urm se ntelege:

a. urmele formate prin reproducerea constructiei exterioare a unui obiect asupra altui obiect;
b. modificarea material intervenit n conditiile svrsirii unei fapte penale, ntre fapt si
modificarea produs neexistnd un raport de cauzalitate;
c. cele mai variate schimbri care pot interveni n mediul nconjurtor ca rezultat al actiunii
infractorului.
a.
b.
c.
d.

a+b
b+c
a+b+c
a+c

ANS: D

37. Precizati care sunt cuvintele care nu sunt caracteristice clasificrii urmelor dup modul de

formare:
a. statice si dinamice;
b. de suprafat si de adncime;
c. directe si indirecte.
ANS: C
38. Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:

O amprent digital gsit pe un obiect face dovada contactului acestei persoane cu suportul
pe care a fost descoperit urma si constituie, prin ea nssi, o prob de vinovtie.
a. Enuntul este adevrat.
b. Enuntul este fals.
ANS: B
39. Dactiloscopia are ca obiect:

a) cercetarea desenelor papilare ale degetelor;

b) cercetarea desenelor palmei;
c) cercetarea desenelor plantei (piciorului);
a.
b.
c.
d.

a+b
b+c
a+b+c
a+c

ANS: C
40. Pielea care acoper mna este format din:

a) epidermul;
b) dermul;
c) hipodermul;
d) desenul papilar.
a.
b.
c.
d.

a+b
b+c
a+b+c
a+b+c+d

ANS: C
41. Cine a definit dactiloscopia ca ,,stiinta privind studiul desenelor papilare:
a. Valentin Sava;
b. Andrei Ionescu;
c. Constantin Turai .
ANS: C
42. Dactiloscopia este:
a. domeniu al Criminalisticii care se ocup cu examinarea si clasificarea desenelor

papilare de pe suprafata degetelor, palmelor si tlpilor;

b. domeniu al Criminalisticii care are ca obiect identificarea urmelor lsate de papilele

salivare si papilele dermice;

c. domeniu al Criminalisticii care studiaz urmele desenului papilar al degetelor si

palmelor minii.

ANS: A
43. Precizati care este denumirea desenului papilar indicat prin sgeat:

a. fragment;
b. anastomoz;
c. croset.
ANS: B
44. Precizati ce reprezint desenul papilar indicat prin sgeat:

a. bifurcatie;
b. trifurcatie;
c. contopire tripl.
ANS: C
45. Precizati denumirea desenului papilar indicat prin sgeat:

a. inel;
b. butonier;
c. croset.
ANS: A
46. Anastomoza este detaliul desenului papilar caracterizat prin:
a. creast care uneste ca o punte (podet) dou creste relativ paralele;
b. creast papilar care se bifurc si apoi revine la normal;
c. creast papilar ntrerupt.
ANS: A
47. Crligul este detaliul desenului papilar caracterizat prin:
a. ramur scurt a unei creste papilare principale;
b. creast papilar ntrerupt;
c. creast papilar care uneste dou creste relativ paralele.
ANS: A

48. Butoniera este desenul papilar caracterizat prin:

a. creast papilar care se bifurc iar dup un drum scurt revine la normal;
b. creast papilar ntrerupt;
c. creast papilar format prin contopirea a dou creste papilare.
ANS: A
49. Detaliile desenului papilar cu frecvent rar de aparitie sunt:
a. nceput de creast papilar, sfrsit de creast papilar;
b. bifurcatie, trifurcatie, contopire, fragment;
c. fragmentul, butoniera, inelul, inelul punctat;
d. rentoarcerea, intersectia, crestele alternative, devierea si anastomoza.
ANS: D
50. Expertiza dactiloscopic se realizeaz prin examen comparativ ntre:
a. fotografiile mrite ale urmei si impresiune
b. urma ridicat si degetele persoanei suspecte
ANS: B
51. Cine a formulat Legea celor 12 puncte coincidente?
a. Edmond Locard;
b. A.Lacassagne;
c. V. Balthazard.
ANS: C
52. Cine a accentuat aspectul calitativ n dactiloscopie, afirmnd c: ,,Patru sau cinci puncte

bine grupate n centrul figurii, ntr-o manier exceptional, conving mai mult dect 12 sau
15 bifurcatii rspndite la periferia desenului?
a. V. Balthazard;
b. A.L. Kirk;
c. Edmond Locard.
ANS: C
53. Urmele papilare sunt utilizate pentru:

a) identificarea persoanei care le-a creat la locul faptei;

b) organizarea si desfsurarea testrii la poligraf;
c) compararea impresiunilor digitale descoperite n mai multe locuri pentru stabilirea autorului
comun;
d) identificarea cadavrelor cu identitate necunoscut.
a.
b.
c.
d.

a+b
b+c
a+c+d
a+b+c

ANS: C
54. Propriettile desenelor papilare:
a. Unitatea, imuabilitatea, fixitatea si inalterabilitatea;
b. Imuabilitatea, fixitatea si ilizibilitatea;

c. Unicitatea, imuabilitatea, fixitatea si inalterabilitatea.

ANS: C
55. Care desene sunt gresite pentru delta alb:

a)
b)
c)
d)
a.
b.
c.
d.

a+b
b+c
b+d
a+c

ANS: C
56. Care rspunsuri sunt gresite pentru delta neagr:

a)
b)
c)
d)
a.
b.
c.
d.

a+b
b+d
a+c
a+d

ANS: D
57. Care sunt tipurile de baz ale desenului papilar:
a. adeltic; monodeltic; bideltic; polideltic si amorf;
b. arc, lat, dextrodeltic, sinistrodeltic, amorf;
c. danteliform, simian, piniform, spiral, cerc.
ANS: A
58. Precizati care denumiri nu corespund detaliilor sau minutiilor de mai jos:

a. anastomoza
b. bifurcatie
c. inelul
d. croset (crlig)
a. a+d

b. b+c
c. a+c
d. a+b
ANS: A
59. Relevarea urmelor papilare nu se face prin una din urmtoarele metode:
a. prin prfuire sau pulverizare cu pulberi de contrast;
b. cu substante fluorescente;
c. prin afumare direct;
d. prin folosirea de mulaje.
ANS: D
60. Relevarea urmelor prin metode chimice nu se face prin:
a. aburire cu vapori de iod;
b. tratare cu reactivi chimici;
c. cu ajutorul pensulelor din pr de veverit, puf de strut sau cu fibre de carbon.
ANS: C
61. Prin ce metode se realizeaz fixarea si ridicarea urmelor digitale:

a) fotografierea sau nregistrarea cu camer video;

b) transfer cu ajutorul peliculei adezive (folio), dup relevare si fotografiere;
c) tratare cu reactivi chimici.
a.
b.
c.
d.

a+b
b+c
a+c
a+b+c

ANS: A
62. Care este numrul minim de detalii caracteristice necesar n multe tri, printre care si

Romania, pentru identificarea persoanei dupa urmele papilare:

10;
16;
12;
8.

a.
b.
c.
d.

ANS: C
63. Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:

Desenele papilare caracterizeaz obiectele examinate nemodificabile.

a. Enuntul este adevrat
b. Enuntul este fals
ANS: A
64. Crarea de pasi indic:
a. linia mersului, lungimea pasului, ltimea pasului, unghiul de mers, directia de

miscare;
b. locul pe unde a intrat infractorul n scena infractiunii;
c. prsirea n fug, de ctre infractor, a locului faptei.

ANS: A
65. Crarea de pasi ofer informatii cu privire la:

a) numrul de persoane, greutatea, nltimea, sexul;

b) vrsta, defecte anatomice, viteza si modalitatea deplasrii, starea psihic;
c) dac autorul cunoaste locul, dac a stat la pnd, pe unde a intrat, pe unde a iesit, simularea
directiei de mers.
a.
b.
c.
d.

a+b
b+c
a+b+c
a+c

ANS: C
66. Urmele de picioare se fixeaz prin:

a) descriere n procesul-verbal de cercetare a locului faptei;

b) fotografiere;
c) fixarea prin mulaj;
d) copiere cu pelicul adeziv;
e) transfer electrostatic;
f) decuparea suportului purttor
a.
b.
c.
d.

a+b+c+d+e
a+b+c
b+c+d
a+b+c+d+e+f

ANS: D
67. Este adevrat sau fals urmtorul enunt:

Urmele de picioare se fixeaz si prin decuparea si ridicarea suportului purttor de urme.

a. Enuntul este adevrat.
b. Enuntul este fals.
ANS: A
68. Este adevrat sau fals urmtorul enunt:

Exist o corelatie semnificativ din punct de vedere statistic ntre lungimea tlpii piciorului
descult, msura pantofului si nltimea persoanei.
a. Enuntul este adevrat.
b. Enuntul este fals.
ANS: A
69. Urmele de picioare ofer informatii cu privire la:

a) sexul, greutatatea aproximativ si vrsta persoanei care le-a creat;

b) mecanismul de formare;
c) de la ce picior provine;
d) vechimea aproximativ;
e) directia de mers a persoanei care le-a creat;
f) particularitti anatomo-patologice ale persoanei care le-a creat.
a. a+b+c
b. b+c+d+e
c. a+b+c+d+e

d. a+b+c+d+e+f
ANS: D
70. Identificarea persoanei dup urmele de picioare se poate realiza:

a) dup urmele de picior descult;

b) dup urmele de picior cu ciorap;
c) dup urmele de picior ncltat.
a.
b.
c.
d.

a+b
b+c
a+b+c
a+c

ANS: C
71. Examinarea comparativ la expertiza traseologic a urmelor de picioare se realizeaz

ntre:
a. mulajul urmei ridicate din cmpul infractional si mulajul obtinut de la persoana

suspect;
b. fotografia urmei de ncltminte si mulajul obtinut de persoana suspect.
ANS: A
72. Urmele de dinti confer:

a) tipul constitutional si vrsta celui care le-a creat;

b) malformatii congenitale, carii, interventii medicale;
c) identitatea cadavrelor prin compararea particularittilor stomatologice cu odontogramele
luate de medic ante-mortem.
a.
b.
c.
d.

a+b+c
b+c
a+c
a+b

ANS: A
73. Urmele de comparatie la dinti se iau prin:
a. muscarea unor foi de hrtie ntre care s-a introdus o foaie de plombagin;
b. muscarea unei bucti de plastilin;
c. muscarea unor obiecte moi (ciocolat, cascaval).
ANS: A
74. Prin expertiza urmelor de dinti nu se poate rspunde cu certitudine la una dintre

urmtoarele ntrebri:
natura urmei;
mecanismul de producere;
bolile dintelui;
grupa sanguin a persoanei.

a.
b.
c.
d.

ANS: D
75. Fixarea urmelor de dinti se face prin:

a) descriere n proces-verbal;

b) fotografiere;
a.
b.
c.
d.

a+b
b+c
b
a

ANS: A
76. Prin expertiza odontologic se pot stabili:

a) specia;
b) vrsta;
c) sexul
d) tipul antropologic.
a.
b.
c.
d.

a+b+c
b+c+d
a+b+c+d
a+c+d

ANS: C
77. Fisa odontologic este utilizat pentru:

a) identificarea cadavrelor cu identitate necunoscut;

b) identificarea persoanelor amnezice;
c) identificarea persoanelor care si ascund identitatea;
d) reconstituirea fizionomiei dup craniu.
a.
b.
c.
d.

a+b+c
b+c
a+b+d
a+b+c+d

ANS: A
78. Urmele de buze pot fi:

a) de stratificare;
b) de destratificare;
c) de adncime (n mod exceptional);
d) de suprafat.
a.
b.
c.
d.

a+b
b+c
a+b+d
a+b+c+d

ANS: D
79. Urmele de buze pot fi supuse unor examinri fizico-chimice si biologice, inclusiv testului

ADN, pentru stabilirea:

a) compozitiei;
b) grupei de snge;
c) infectiilor bacteriene;
d) sexului si vrstei.
a. a+b+c
b. b+c+d
c. a+b+d

d. a+b+c+d
ANS: A
80. Amprentele de urechi nu pot fi:
a. vizibile;
b. latente;
c. statice;
d. dinamice;
e. imuabile.
ANS: E
81. Urmele de urechi cele mai apte pentru exploatare sunt:

a) urmele latente statice;

b) urmele latente dinamice;
c) urmele de stratificare.
a.
b.
c.
d.

a+b
b+c
a+c
a+b+c

ANS: C
82. Se recomand ca urmele de urechi s fie comparate n mrime natural prin:

a) juxtapunere;
b) suprapunere.
a.
b.
c.
d.

a+b
a
b
nicio variant

ANS: A
83. De regul, urmele de urechi nu pot fi:
a. statice;
b. dinamice;
c. de suprafat;
d. de adncime.
ANS: D
84. Prin expertiza urmelor de urechi nu se poate rspunde cu certitudine la una dintre

urmtoarele ntrebri:
a. natura urmei:
b. mecanismul de producere;
c. sexul persoanei care a lsat-o.
ANS: C
85. Ridicarea urmelor de snge se face prin:

a) rzuire sau raclare mpreun cu o portiune din suport;

b) absorbire cu pipeta sau cu hrtia de filtru;

c) ridicarea pmntului si a nisipului ce contin urme;

d) prin tierea si ridicarea vegetatiei;
e) ap oxigenat, luminol, acid sulfuric, reactivii Medinger si Adler.
a.
b.
c.
d.

a+b
b+c
a+b+c+d+e
a+b+c+d

ANS: D
86. Descoperirea urmelor de snge comport dificultti n situatiile:

a) au suferit modificri prin trecerea timpului;

b) sunt n cantitate mic (pete);
c) au o culoare asemntoare cu cea a suportului;
d) au fost nlturate, partial, de autor.
a.
b.
c.
d.

a+b+c
b+c+d
a+b+c+d
a+c

ANS: C
87. Depistarea petelor de snge se face:

a) cu ochiul liber;
b) prin iluminarea suprafetei cercetate cu lampa de radiatii U.V.;
c) cu reactivii Medinger si Adler;
d) prin reactii cu ap oxigenat, luminol si acid sulfuric.
a.
b.
c.
d.

a+b+c
b+c
a+c
a+b+c+d

ANS: D
88. Cnd se recolteaz snge de la un cadavru se vor preciza:

a) zona de unde s-a recoltat (cord, torace, cavitate abdominal, craniu);

b) vrsta victimei;
c) cantitatea si grupa sngelui transfuzat.
a.
b.
c.
d.

a+b
b+c
a+c
a+b+c

ANS: D
89. Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:

Sexul persoanei nu se poate determina n functie de cromatina sexual.

a. Enuntul este adevrat.
b. Enuntul este fals.
ANS: B
90. Precizati care enunt este fals:

a. urma de snge intereseaz investigarea criminalistic numai dac individul este de

tip secretor;
b. pe baza testului ADN nu este posibil identificarea persoanei dup saliva prelevat

de pe diferite obiecte.
ANS: B
91. Din categoria urmelor de natur biologic fac parte:

a) tesuturi moi (snge, piele, mas cerebral etc.) si tesuturi dure (oase, unghii);
b) secretii: saliv, secretie nazal, lapte matern;
c) excretii: sput, vomismente, fecale, urin, sperm.
a.
b.
c.
d.

a+b
b+c
a+b+c
a+c

ANS: C
92. Calitatea de ,,secretor presupune:
a. calitatea de a determina grupa sanguin doar dup urmele de snge;
b. calitatea de a determina grupa sanguin dup urmele de snge si dup secretiile

organismului.
ANS: B
93. Pentru relevarea si fixarea urmelor labiale se recomand:

a) ridicarea obiectului purttor;

b) fotografierea;
c) transferarea cu folie adeziv.
a.
b.
c.
d.

a+b
b+c
a+c
a+b+c

ANS: A
94. Obiectele n stare ud, purttoare de urme de snge, se ambaleaz:
a. n saci de hrtie, dup ce au fost lsate s se usuce;
b. n saci de plastic, dup ce au fost lsate s se usuce;
c. n frigidere portabile.
ANS: A
95. Expertiza biocriminalistic a urmelor de snge nu poate stabili:

a) natura uman sau animal;

b) grupa din sistemul ABO, serice, enzimatice sau limfocitare de care apartine;
c) vechimea aproximativ;
d) n ce conditii s-a format;
e) regiunea din care provine;
f) prezenta alcoolului sau a oxidului de carbon;
g) vrsta persoanei.
a. a+b
b. b+c+d

c. a+b+c+d+e
d. g
ANS: D
96. Prin expertiza urmelor de saliv se poate stabili:

a) dac este de natur uman;

b) vrsta;
c) calitatea de secretor sau nesecretor si grupa sanguin.
a.
b.
c.
d.

a+b
b+c
a+c
a+b+c

ANS: C
97. Urmele de sperm se fixeaz prin:

a) descriere n procesul-verbal de cercetare a locului faptei;

b) absorbire cu pipeta sau cu hrtia de filtru;
c) rzuire sau raclare mpreun cu o portiune din suport;
d) prin fotografierea obiectelor pe care au fost descoperite
a.
b.
c.
d.

a+b
b+c
a+d
a+b+c

ANS: C
98. Urmele seminale prezint interes pentru investigarea criminalistic a urmtoarelor

infractiuni:
a) privitoare la viata sexual;
b) omor;
c) sinucideri ale brbatilor prin spnzurare;
d) n cazul unor accidente.
a.
b.
c.
d.

a+b+c
b+c
a+b+c+d
a+c

ANS: C
99. Urmele seminale sunt importante pentru investigarea criminalistic, deoarece:

a) aduc precizri n legtur cu natura faptei;

b) ofer informatii cu privire la mobilul faptei;
c) ofer date pentru individualizarea fptuitorului.
a.
b.
c.
d.

a+b
b+c
a+c
a+b+c

ANS: D
100. Pentru ridicarea urmelor seminale se recomand:

a) ridicarea obiectului purttor;

b) tierea portiunii care cuprinde pata, fr a se ndoi;
c) absorbirea pe o bucat de pnz curat sau pe o rondel de hrtie filtru si ambalarea, dup
uscare, n hrtie curat;
d) decuparea urmelor dispuse pe dusumea sau parchet.
a.
b.
c.
d.

a+b
b+c
a+b+c
a+b+c+d

ANS: D
101. Precizati ce nu poate stabili expertiza biocriminalistic a urmelor seminale:
a. dac individul este secretor sau nesecretor;
b. vechimea petei;
c. vrsta individului;
d. substante strine prezente n urin;
e. boli venerice;
ANS: C
102. Posibilittile de examinare a urmelor seminale se datoreaz timpului de supravietuire a

spermatozoizilor intravaginal la o femeie n viat:

a. 24 ore;
b. 48 ore;
c. 72 ore.
ANS: B
103. Cum este preferabil s se recolteze firele de pr de la persoanele suspecte:
a. prin smulgere;
b. prin pieptnare;
c. prin recoltarea firelor de pr czute n mod natural.
ANS: A
104. Cum se recomand s se recolteze firele de pr:

a) cu impurittile aderente;
b) cu crustele care le nglobeaz;
c) fr impuritti si fr cruste.
a.
b.
c.
d.

a+b+c
b+c
a+c
a+b

ANS: D
105. Expertiza firelor de pr determin:

a) natura si originea uman sau animal;

b) sexul, vrsta si rasa;
c) grupa sanguin.
a. a+b+c
b. b+c

c. a+c
d. a+b
ANS: A
106. Precizati dac urmtorul enunt este adevrat sau fals:

Analiza firului de pr nu poate conduce la identificarea persoanelor prin testul ADN.

a. Enuntul este adevrat
b. Enuntul este fals.
ANS: B
107. Ce nu se recomand la locul faptei n cazul prelevrii probelor pentru stabilirea profilului

genetic:
schimbarea mnusilor de protectie dup fiecare prob prelevat;
refrigerarea sngelui lichid, a tesuturilor, organelor sau oaselor;
fotografierea si filmarea urmelor nainte de a fi atinse;
ambalarea suporturilor purttoare de probe biologice n pungi de plastic.

a.
b.
c.
d.

ANS: D
108. Avantajele amprentei genetice:

a) dimensiunea molecular a mrimii probei;

b) vechime demonstrat pn la 5000 ani;
c) delimitarea strict ntre ADN-ul organismelor vii pe specii si subspecii.
a.
b.
c.
d.

a+b
b+c
a+b+c
a+c

ANS: C
109. ADN-ul este prezent n toate celulele nucleate din:

a) snge prelevat pe anticoagulanti;

b) urme se snge gsite la locul faptei;
c) sperm (exceptnd cazurile de azoospermie)
d) fragmente de tesuturi biologice;
e) lichid amniotic;
f) saliv
a.
b.
c.
d.

a+b
a+b+d+f
a+b+c+d+e
a+b+c+d+e+f

ANS: D
110. Precizati dac urmtorul enunt este adevrat sau fals:

Decriptarea codului ADN specific conduce automat la rezolvarea unui caz, chiar dac nu
exist elemente de comparatie.
a. Enuntul este adevrat.
b. Enuntul este fals.
ANS: B

111. Precizati dac urmtorul enunt este adevrat sau fals:

Probele de fluide biologice, lacrimi, transpiratie etc. care nu contin celule nucleate nu pot fi
supuse analizei ADN.
a. Enuntul este adevrat.
b. Enuntul este fals.
ANS: A
112. Ce se interzice la recoltarea probelor ADN:

a) tusitul sau strnutul spre obiectele purttoare de urme;

b) protejarea prului pe timpul recoltrii;
c) uscarea probelor naintea ambalrii;
d) refolosirea ambalajelor.
a.
b.
c.
d.

a+b
b+c
a+d
b+d

ANS: C
113. Clasificarea fotografiei judiciare a locului faptei:
a. fotografia de orientare sau de ansamblu; fotografia schit; fotografia obiectelor

principale; fotografia de detaliu; fotografia digital;

b. fotografia de identificare dup semnalmente; fotografia de fixare a rezultatelor unor

activitti de urmrire penal;

c. fotografia de urmrire, microfotografia si holografia.
ANS: A
114. Avantajele fotografiei judiciare sunt:

a) rapiditatea si exactitatea;
b) obiectivitatea;
c) evident probatorie si caracter demonstrativ;
d) caracter destructiv.
a.
b.
c.
d.

a+b+c
b+c
a+c
a+d

ANS: A
115. Fotografia judiciar operativ (de fixare) cuprinde:
a. fotografia locului faptei;
b. microfotografia;
c. holografia.
ANS: A
116. Fotografia judiciar de examinare cuprinde :
a. fotografia realizat n radiatii vizibile si invizibile;
b. fotografia schit;
c. fotografia obiectelor pricipale.

ANS: A
117. Fotografia judiciar a locului faptei cuprinde :

a) fotografia de orientare;
b) fotografia schit;
c) fotografia cadavrului si a obiectelor corp delict;
d) fotografia de detaliu .
a.
b.
c.
d.

a+b
b+c
a+c
a+b+c+d

ANS: D
118. Fotografia care red scena infractiunii ntr-un singur cadru este denumit:
a. fotografia schit pe sectoare;
b. fotografia schit unitar;
c. fotografia schit ncrucisat .
ANS: B
119. Fotografia prin care se nltur zonele oarbe este denumit:
a. fotografia schit panoramic;
b. fotografia schit unitar;
c. fotografia schit ncrucisat .
ANS: C
120. Fotografia panoramic se realizeaz prin fotografieri succesive ale subiectului, folosindu-

se urmtoarele tehnici:
a) circular;
b) liniar;
c) n serie .
a.
b.
c.
d.

a+b
b+c
a+c
a+b+c

ANS: A
121. n laborator, pentru fotografiile panoramice se respect urmtoarele reguli:

a) se realizeaz la aceeasi scar;

b) cu acelasi tip de hrtie fotografic;
c) cu acelasi timp de expunere .
a.
b.
c.
d.

a+b+c
b+c
a+c
a+b

ANS: A
122. Fotografia judiciar trebuie s fie:

a) clar, cu nuante si tonalitati naturale;

b) s redea toate detaliile;

c) s prezinte subiectul cu dimensiuni si perspective corecte;
a.
b.
c.
d.

a+b+c
a+c
a+b
b+c

ANS: A
123. Fotografia obiectelor principale (cadavru, obiecte corp-delict) se realizeaz:

a) dintr-un plan perpendicular pe obiect;

b) prin iluminare direct sau lateral;
c) pentru aprecierea dimensiunilor si a distantelor, ntre obiecte se asaz o rigl, centimetru
sau band gradat.
a.
b.
c.
d.

a+b
b+c
b
a+b+c

ANS: D
124. Fotografia de detaliu:

a) este specific fazei statice;

b) se execut la o scar ct mai mare;
c) la obiectivul aparatului se adaug inele intermediare sau obiectivul zoom;
d) sursele de lumin sunt dispuse lateral si n spatele aparatului fotografic.
a.
b.
c.
d.

a+b+c+d
b+c+d
a+c+d
a+b+d

ANS: B
125. Avantajele fotografiei digitale:

a) calitatea imaginilor;
b) transmitere rapid prin internet la un laborator;
c) stocare pe hard disk-ul unui computer;
d) proiectarea imaginilor pe un ecran sau perete.
a.
b.
c.
d.

a+b
b+c
a+d
a+b+c+d

ANS: D
126. Cadavrele vor fi fotografiate:

a) n pozitia si n starea n care au fost gsite;

b) cu aparatul dispus deasupra ntr-o pozitie plan paralel;
c) fotografierea se execut de la cap la picioare sau invers.
a.
b.
c.
d.

a+b
b+c
a+c
a+b+c

ANS: A
127. Fotografia de identificare a persoanelor se execut:

a) din fat si din profil;

b) la scar 1/9;
c) subiectul va avea capul descoperit;
d) subiectul va fi brbierit si pieptnat;
e) urechea dreapt va fi descoperit.
a.
b.
c.
d.

a+c+d+e
a+b+c+d+e
a+b+c
b+c

ANS: A
128. Fotografia de urmrire se execut:

a) n conditii prevzute de lege;

b) cu aparate speciale, de format mic, camuflate n obiecte de uz personal;
c) cu acordul persoanei urmrite.
a.
b.
c.
d.

a+b
a+b+c
b+c
a+c

ANS: A
129. Fotografia de fixare a rezultatelor perchezitiei poate fi:

a) de orientare;
b) schit;
c) a obiectelor principale;
d) de detaliu.
a.
b.
c.
d.

a+b+c
b+c+d
a+b+c+d
a+b+d

ANS: C
130. Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:

Fotografiile de fixare a rezultatelor perchezitiei nu fac parte integrant din procesul-verbal

ntocmit pentru efectuarea perchezitiei.
a. Enuntul este adevrat.
b. Enuntul este fals.
ANS: B
131. Fotografia judiciar de examinare n radiatii vizibile poate fi:

a) fotografia de ilustrare;
b) fotografia de comparare;
c) fotografia de umbre;
d) fotografia n radiatii Rentgen.
a. a+b

b. b+c
c. a+b+c
d. a+b+d
ANS: C
132. Fotografia de ilustrare:

a) se aplic n cercetarea nscrisurilor;

b) se aplic n expertiza unor corpuri delicte;
c) se obtine prin juxtapunerea imaginilor, confruntarea imaginilor si prin suprapunerea
imaginilor.
a.
b.
c.
d.

a+b
b+c
a+b+c
a+c

ANS: A
133. Fotografia de comparare se obtine:

a) prin confruntarea imaginilor;

b) prin suprapunerea imaginilor;
c) prin stabilirea continuittii liniare (juxstapunere).
a.
b.
c.
d.

a+b+c
b+c
a+c
a+b

ANS: A
134. Fotografia de contrast se realizeaz prin:

a) suprapunerea imaginilor;
b) folosirea unor materiale fotosensibile cu grad mare de contrast;
c) diafragmarea obiectivului fotografic.
a.
b.
c.
d.

a+b
b+c
a+c
a+b+c

ANS: D
135. Din fotografia judiciar de examinare nu fac parte:

a) fotografia n radiatii infrarosii;

b) fotografia de ilustrare;
c) fotografia separatoare de culori;
d) fotografia de identificare a cadavrelor.
a.
b.
c.
d.

a+b
b+c
c
d

ANS: D
136. La identificarea persoanei dup fotografie se folosesc urmtoarerle procedee:

a) juxtapunerea si mbinarea unor prti din fotografii;

b) caroiajul;
c) msurarea distantelor si a valorilor unghiulare dintre repere identice.
a.
b.
c.
d.

a+b
b+c
a+c
a+b+c

ANS: D
137. n realizarea metodei portretului vorbit se tine cont de:

a) semnalmentele anatomice sau statice;

b) semnalmentele functionale sau dinamice;
c) semnele particulare;
d) amprentele digitale, palmare si plantare.
a.
b.
c.
d.

a+c
b+c
a+b+c+d
a+b+c

ANS: D
138. Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:

Perceperea de ctre martor a imaginii infractorului poate fi asimilat cu o urm de memorie.

a. Enuntul este adevrat.
b. Enuntul este fals.
ANS: A
139. La realizarea portretului vorbit se vor respecta urmtoarele reguli:

a) s se foloseasc o terminologie precis si unitar, ntr-o succesiune logic;

b) caracteristicile generale vor fi descrise pe baza semnalmentelor anatomice sau dinamice;
c) trsturile capului si ale fetei detin locul principal;
d) descrierea mbrcmintei prezint relevan.
a.
b.
c.
d.

a+b
b+c
a+b+c
a+b+c+d

ANS: D
140. Descrierea semnalmentelor se face:

a) din fat sau din plan frontal;

b) din profil sau din plan lateral.
a. a+b
b. b
c. a
ANS: A
141. La realizarea portretului vorbit, semnalmentele vor fi caracterizate dup:

a) mrime si form;
b) pozitie;
c) culoare;

d) vechime.
a.
b.
c.
d.

a+b
b+c+d
a+b+c
a+c

ANS: C
142. Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:

Tatuajul nlturat prin interventie chirurgical poate fi relevat prin fotografiere sub radiatii
infrarosii.
a. Enuntul este adevrat.
b. Enuntul este fals.
ANS: A
143. Metoda supraproiectiei const n:
a. compararea prin proiectii fotografice a imaginii unui craniu necunoscut cu

fotografia unei persoane disprute ;

b. reconstituirea plastic si grafic a tesuturilor moi ale capului;
c. identificarea prin expertiz fotografic de portret.
ANS: A
144. Semnalmentele statice ale unei persoane:
a. talia; constitutia fizic sau corpolenta; aspectul general; forma capului si a fetei;
b. tinuta, mersul, vocea, vorbirea;
c. talia, obiceiuri, mersul, vorbirea.
ANS: A
145. Semnalmentele dinamice cuprind:
a. mersul, privirea, mimica si pantomima, vorbirea;
b. talia, prul, privirea, mimica;
c. vocea, vorbirea, obiceiuri, tinuta.
ANS: A
146. Prul unei persoane, dup forma sa, poate fi:
a. cret, ondulat, lins, cu crare;
b. negru, castaniu, blond, roscat;
c. subtire, mijlociu, gros.
ANS: A
147. Sprncenele unei persoane dup amplasare pot fi:
a. reunite; apropiate; deprtate; ridicate sau coborte pe ochi;
b. rectilinii, arcuite, unghiulare;
c. mbinate, stufoase, separate, nguste.
ANS: A
148. Conturul nasului unei persoane poate fi:
a. drept, concav, convex;

b. orizontal; mare; mijlociu; mic;

c. orizontal, bilobat, curbat.
ANS: A
149. Cadavrele cu identitate necunoscut pot fi identificate prin:

a) supraproiectie;
b) reconstituirea fizionomiei dup craniu;
c) metoda antropologic;
d) odontologia
e) expertiza fotografic de portret;
f) portret robot.
a.
b.
c.
d.

a+b+c
b+c+e
a+b+c+d+e
a+b+c+d+e+f

ANS: C
150. Expertiza criminalistic a vocii si vorbirii se bucur de reusit dac:
a. ... imprimrile se efectueaz n conditii de loc, de fond sonor si cu aceeasi vitez de

nregistrare;
b. ... se folosesc copii ale benzii originale executate ct mai fidel;
c. ... se va cere persoanei s foloseasc aceeasi pronuntie, aceleasi cuvinte si expresii.
ANS: A
151. Prin expertiza criminalistic a vocii si vorbirii (fonocriminalistic) pot fi lmurite:

a) autenticitatea fonogramei n litigiu;

b) deghizri ale vocii si vorbirii;
c) ncercri de falsificare a benzii
d) identificarea vorbitorului pe baza modelului de comparatie.
a.
b.
c.
d.

a+b+c
b+c+d
a+b+c+d
a+c

ANS: C
152. Identificarea cadavrelor dup metoda Gherasimov-Riscutia se realizeaz prin:
a. suprapunerea imaginilor;
b. juxtapunerea imaginilor;
c. combinarea detaliilor faciale nmagazinate ntr-o baz de date.
ANS: A
153. Precizati care urme nu fac parte din categoria urmelor principale ale mpuscturii:
a. urme de perforare;
b. urme de ptrundere;
c. urme de afumare;
d. urme de ricosare.
ANS: C

154. Precizati care urme nu fac parte din categoria urmelor secundare ale mpuscturii:
a. arsuri;
b. urme de afumare;
c. tatuajul;
d. urme de perforare.
ANS: D
155. Directia de tragere se stabileste prin:

a) vizare direct prin intermediul unui tub de hrtie introdus prin ambele orificii;
b) unirea urmelor cu o sfoar;
c) introducerea unei tije n canalul orb si vizarea n prelungirea acesteia;
d) calcule matematice.
a.
b.
c.
d.

a+b+c
a+b+d
b+c+d
a+d

ANS: A
156. Expertiza urmelor principale ale tragerii stabileste:

a) dac orificiile sunt produse de o arm de foc sau de alt natur;

b) dac sunt formate de acelasi tip de gloante;
c) dac au fost trase de una sau mai multe arme;
d) directia sau directiile din care s-a tras;
e) mrimea unghiului de incident.
a.
b.
c.
d.

a+b+c
b+c+d+e
a+b+c+e
a+b+c+d+e

ANS: D
157. Urmele de perforare sunt compuse din:

a) orificiul de intrare;
b) canalul;
c) orificiul de iesire.
a.
b.
c.
d.

a+b+c
b+c
a+c
a+b

ANS: A
158. Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:

Rupturile provocate de gaze au loc numai n tragerile foarte apropiate, ntre 3 si 12 cm.
a. Enuntul este adevrat.
b. Enuntul este fals.
ANS: A
159. Forma rupturilor de gaze (stelar, cruce, forma lipsei de material) depinde de:

a) distanta de la care s-a tras;

b) felul armei;
c) materialul n care s-a tras.
a.
b.
c.
d.

a+b
b+c
a+b+c
a+c

ANS: C
160. Pentru stabilirea distantei de tragere se vor analiza:

a) orificiile de intrare si de iesire ale proiectilelor;

b) urmele mpuscturii;
c) linia de mir.
a.
b.
c.
d.

a+c
b+c
a+b
a+b+c

ANS: C
161. La stabilirea vechimii unui nscris se iau n calcul:

a) neconcordante ntre continutul textului si perioada la care se pretinde c a fost redactat;

b) proprittile hrtiei;
c) examinarea cernelurilor;
d) viteza de executie si presiunea de scriere.
a.
b.
c.
d.

a+b
b+c
a+b+c+d
a+b+c

ANS: D
162. Falsul prin nlturare de text se realizeaz prin:
a. alterare pe cale mecanic, alterare prin acoperire, alterare pe cale chimic;
b. modificarea unor litere, transferul de cuvinte, litere si cifre;
c. scriere deasupra, prin hasurare, transfer de litere si cuvinte.
ANS: A
163. Care denumire este folosit n mod gresit pentru a desemna expertiza documentelor:
a. expertiza grafoscopic;
b. cercetarea grafologic;
c. expertiza grafic;
d. expertiza criminalistic a scrisului.
ANS: B
164. Caracteristici generale ale scrisului sunt:
a. gradul de evolutie, forma, dimensiunea, viteza;
b. fixitatea, constanta, inalterabilitatea;
c. individualitatea, imuabilitatea, inalterabilitatea.

ANS: A
165. Caracteristici particulare ale scrisului sunt:
a. morfologia semnelor grafice; forma

elementelor

constructive;

predominant a miscrilor;
b. viteza scrisului, numrul elementelor constructive, repartizarea presiunii;
c. directia rndurilor, marginea textului, directia predominant a miscrilor.
ANS: A
166. Falsul prin imitarea scrisului se realizeaz prin:
a. imitare liber, copiere direct, copiere prin transparent;
b. metode tipografice: tipar nalt sau tipar adnc; copiere prin transparent;
c. imitare liber, rzuire cu o lam ori alt instrument ascutit.
ANS: A

directia