durerea in psihiatrie

Delia Marina Podea1, Suciu Radu2

1

Universitatea de Vest Vasile Goldi Arad

Spitalul Clinic Judeean de Urgen Arad

n patologia psihiatric, durerea poate interveni att ca simptom (de exemplu,

durerea ca simptom somatic al depresiei), dar i ca entitate nosologic (de exemplu,
tulburarea algic). n plus, aproape orice medicament utilizat n psihiatrie poate fi
folosit i n tratamentul durerii, deoarece ameliorarea anxiet ii, a fatigabilit ii, a
depresiei sau a insomniei cu medicaie psihotrop (benzodiazepine, antidepresive,
timostabilizatoare) va avea un efect benefic si asupra durerii.
Aspectul psihiatric al durerii se refera la urmtoarele niveluri:

relaia dintre depresie i durerea cronic,

durerea ca simptom al tulburrii depresive,

durerea ca simptom n tabloul clinic al tulburrii algice.

Depresia i durerea cronic reprezint o asociere diagnostic frecvent ntlnit n

practica medical, ambele fiind importante probleme de sntate public ce sunt
asociate cu o morbiditate substanial. Totodat, au fost descoperite legturi
biochimice ntre depresie i durere, ambele fiind modulate de ci de neurotransmisie
serotoninergice i noradrenergice comune. O problem extrem de important pentru
clinician este modalitatea de tratament a pacien ilor care sufer att de durere
cronic, ct i de depresie, deoarece tratamentul ambelor afec iuni ar putea fi mai
dificil de realizat dect tratamentul individual al celor dou afec iuni.
Tulburarea algic este singura entitate nosologic focalizat pe durere ca simptom
de baz. Un rol semnificativ n debutul, severitatea, exacerbarea i men inerea
acestui simptom l joac factorii psihologici, motiv pentru care este clasificat ca o
afeciune psihic. Trebuie acordat o atenie sporit pacien ilor care prezint dureri a
cror etiologie somatic nu poate fi demonstrat, deoarece ace ti pacien i pot
prezenta de fapt o tulburare somatoform - de exemplu, tulburarea algic - care are
un rspuns favorabil la administrarea de antidepresive.
Cuvinte cheie: durere, tulburare depresiv, tulburare algic.

In principiu, evaluarea durerii are la baza comunicarea verbala sau non-verbala

cu pacientul. Se poate utiliza o scala de evaluare a durerii (scala analog vizuala
scala vizuala analoga, cu 10 puncte, in care 0 - absenta durerii, iar 10 - cea mai severa durere imaginabila, , scala cu 5
puncte, scala de cuantificare verbala) (figura 4). Durerea este un simptom
subiectiv, "este ceea ce bolnavul spune ca este", nu poate fi "masurata", dar

trebuie apreciata cu ajutorul scalelor (scala analog-vizuala, scala verbala).

Durerea nu este un simptom fizic singular, ea avnd repercursiuni si asupra vietii
afective, sociale si spirituale a pacientului. Durerea necontrolata duce frecvent la
interpretari nefericite ale semnificatiei sale, n sensul recidivei, progresiei bolii
sau ineficacitatii tratamentului antineoplazic.
( http://www.arsd.ro/nr_1_2006.html)

Fiziopatologia durerii
Aprecierea evolutiei in coxartroza si gonartroza
Pentru urmrirea evoluiei i a tratamentului instituit, scorurile propuse de Merle dAubigne
i Lequesne, utilizate frecvent de ortopezi, pot fi utile i pentru fiziokinetoterapeui .
SCOR 0
Durere
Mobilitate
Mers - imposibil;

anchiloz,

intens,
postur

permanent;
vicioas
;

SCOR 1
Durere
intens,
Mobilitate
anchiloz
clinic
Mers - cu dou crje axilare;

exacerbat
cu
uoar

nocturn;
alterare
posturl;

SCOR 2
Durere - intens n timpul
Mobilitate - flexie cca. 400,
Mers - cu dou bastoane;

mersului
abducie

ce mpiedic orice
00, uoar alterare

activitate;
postural

SCOR 3
Durere
intens
Mobilitate
flexie
400
Mers - limitat sub 1 or cu un baston;

dar

600,

suportabil;
abducie
00

SCOR 4
Durere
care
cedeaz
Mobilitate
flexie
800

900,
Mers - limitat sau posibil cu un baston, chiopt;

n
abducie

repaus;
cca.
200

activitate
abducie

normal;
250i
peste;

SCOR 5
Durere
uoar,
intermitent,
Mobilitate
flexie
800
900
,
Mers - fr baston cu uoar chioptare de oboseal;
SCOR 6
Durere
Mobilitate
Mers - normal.

flexie

900,

indolor;
abducie
peste

400;

Pentru aprecieri pe termen lung privind eficiena tratamentului conservator se poate utiliza
scala cu 20 puncte (dup Kiss), repartizate astfel :
DURERE
0

durere
1
durere
2
durere
frecvent
3
durere
intermitent
ce
4 - nici o durere;

ce
nu

permanent;
important;
jeneaz
jeneaz

funcia;
funcia;

MOBILITATE
0
atitudine
vicioas
important,
jen
funcional
major;
1
atitudine
vicioas
evident,
mobilitate
articular
redus;
2 - limitarea mobilitii n mai multe sensuri de micare, debutul atitudinii vicioase;
3 - limitarea amplitudinii pentru un sens de micare, fr atitudini vicioase;
4 - mobilitate normal, flexie peste 900;
STABILITATE

0
deficit
muscular
i
1
deficit
muscular
i
2
deficit
muscular
real
3
controlul
mersului
4 - sprijin unipodal posibil fr durere;

dureri
severe;
dureri
importante;
sau
antalgic;
imperfect;

FOR MUSCULAR
0
nici
un
control
muscular;
1
deficit
major
la
mai
multe
grupe
musculare;
2
deficit
important;
3 - deficit moderat, global sau numai pe unele grupe musculare;
4 - for muscular normal;
FUNCIE
0
impoten
1
utilizarea
a
2
utilizeaz
3
utilizeaz
4 - mers, urcat-cobort scrile normal.

funcional
total;
dou
crje
axilare;
o
crje
axilar;
un
baston
simplu;

Scorul obinut la diferite intervale de timp permite aprecieri asupra eficienei sau ineficienei
tratamentului urmat

http://www.pansportmedical.ro/recuperare/artroza/evolutie_artroza.html