Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Rolul Cercetării in Progresul Economic Şi Al Societăţii
Rolul Cercetării in Progresul Economic Şi Al Societăţii
2010 2011
sunt situatii cand efectele obtinute sunt mai mici decat cele stabilite initial;
cheltuielile facute sunt mai mari fata de cele stabilite;
cercetarile nu au caracter repetitiv.
Importanta cercetarii
Cercetarea reprezinta o etapa vitala pentru succesul oricarui tip de activitati din toate
domeniile sociale. In absenta cercetarii activitatiile desfasurate ar fi lipsite de orice minim reper,
atat in obtinerea rezultatelor dorite, cat si in aplicarea strategiilor adecvate si in cunoasterea
eficientei activitatilor desfasurate. In alti termeni, fara cercetare, activitatea din toate domeniile,
este una oarba, intamplatoare si neprofesionala.
Cercetarea este o etapa analitica extrem de utila si reprezinta baza oricarei activitatie
eficiente si de valoare. Cercetarea presupune aflarea cat mai multor detalii despre, iar informatiile
aflate trebuie sa fie apoi atent structurate, pentru ca ele sa poata constitui oricand un punct de
plecare pentru o noua activitate, si pentru a permite efectuarea unor studii comparative relevante
pentru evolutia societatii, a companiei, a pietei, a concurentei, etc.
Cercetarea nu este niciodata un proces incheiat, intrucat obiectul ei este realitatea in
miscare si in diversitate. Gusturile, nevoile, atitudinile si comportamentele, interesele si opiniile
fluctueaza in spatiu si timp, iar grupurile sociale nu sunt fixe ci se strucureaza, destructureaza si
restructureaza in functie de datele realului si ale cunoasterii.
Rolul cercetarii este explorarea, descrierea, explicarea si controlul. Includera in orice
activitate a aceastei etape, de cercetare, aduce un plus de functionalitate. Astfel, realizarea
cercetarii duce, in primul rand, la adoptarea unei posture active, care sa permita intervenirea cu
promptitudine in situatii neasteptate si descoperirea anumitor probleme, in stadiu incipient. In al
doilea rand, cercetarea bine realizata contribuie la coordonarea mai eficienta a activitatilor. In acest
fel, procesul desfasurat capata o dimensiune unitara, permitand economisirea unor resurse
importante.
Obiectivele cercetarii
Cercetare presupune colectarea informatiilor in mod sistematic, obiectiv si controlat, cu
scopul de a intelege o situatie si pentru a desfasura o activitate eficienta. Intr-o ordine aleatorie,
putem sa identificam o serie de obiective care cer si directioneaza cercetarea, impunand totodata
aplicarea anumitor tehnici de cercetare.
Cercetarea stiintifica romaneasca
Cercetarea stiintifica romaneasca, este vizibila la nivel mondial, dar lipseste cu desavarsire.
Un studiu realizat de National Science Board din SUA plaseaza Romania pe ultimele locuri in lume
la capitolele productie stiintifica si cheltuieli cu cercetarea.ara noastra este intrecuta de state
precum Africa de Sud, Egipt sau Chile si se claseaza abia pe locul 43 din 45. Cercetatorii romani de
succes nu au fost luati prin surprindere de aceste cifre. Locul Romaniei in lume este o oglindire a
indiferentei autoritatilor fata de acest domeniu, dar si a lipsei de pregatire a personalului.
Potrivit studiului realizat de National Science Board din SUA, Romania ocupa ultimele
locuri intr-un clasament mondial privind cercetarea stiintifica. Situatia cercetarii stiintifice din
Romania a fost analizata comparativ cu alte alte 44 de tari la doua nivele: bugetul alocat de stat
pentru cercetare si numarul de articole stiintifice publicate la nivel international. Cifrele utilizate
pentru analiza comparativa corespund anului 2007.
Astfel, in 2007, Guvernul a alocat pentru cercetare 0,53% din PIB. Doar trei state au avut
atunci un buget mai mic decat tara noastra, respectiv Argentina, Mexic si Slovacia. Situatia a fost si
mai dramatica in 2009, cand cercetarea a beneficiat doar de 0,3% din PIB.
Romania nu sta mai bine nici la capitolul articole stiintifice publicate la nivel international.
Astfel, desi in perioada 1996-2007, numarul publicatiilor romanesti la nivel international a crescut
cu 5% pe an, tara noastra nu a reusit sa se situeze mai sus de locul 43 (din 45). In schimb, am fost
intrecuti de tari precum Iran, Brazilia, Egipt sau Chile.
Cercetatorii romani sustin faptul ca finantarea deficitara este cauza principala a rezultatelor
slabe obtinute
Este extrem de dificila identificarea unui singur vinovat pentru situatia in care se gaseste de
ani buni cercetarea romaneasca. Cert este insa, ca majoritatea cauzelor au acealasi punct de plecare:
banii.
''Finantarea deficitara este cauza principala a rezultatelor obtinute. Insa intre finantare si
rezultate mai sunt o serie de manifestari intermediare, vizibile pentru cei care au ochi de vazut:
scaderea atractivitatii pentru invatamantul din domeniul stiintific, scaderea atractivitatii pentru joburi in cercetare in randul absolventilor, fuga creierelor si imbatranirea avansata in sistemul de
cercetare'', spune Mircea Pentia, cercetator stiintific la Institutul de Fizica si Inginerie Nucleara din
Bucuresti Magurele si cercetator asociat la CERN (Centrul European de Cercetari Nucleare
Geneva).
Vinovatia nu poate fi justificata doar in termeni economici. Oamenii, atat cei din
conducerea tarii si a institutiilor cu putere de decizie in cercetare, cat si publicul in general, trebuie
sa isi asume, de asemenea, o parte din vina.
''Situatia cercetarii romanesti s-ar putea explica pornind de la locul pe care il ocupa
Romania pe harta. De la locul pe care il ocupa stiinta in lista prioritatilor politice. De la locul pe
care il ocupa cunoasterea in atentia publica. i de la cine ocupa locurile importante din sistem'',
sustine Mihnea Bostina, cercetator la Catedra de Chimie Biologica si Farmacologie Moleculara a
colii Medicale Harvard.
Solutii: Oameni competenti, un nou cadru legislativ si incurajarea tinerilor cercetatori
Romania nu duce lipsa de materie cenusie. Din contra, are un mare potential de afirmare in
lumea stiintifica internationala. Practic fondul exista. Ceea ce trebuie schimbat insa, este forma.
''Un prim, dar nu si suficient pas, ar fi un cadru legislativ adecvat. Modalitati clare si
corecte de ocupare a posturilor, modalitati echitabile de plata a personalului, modalitati adecvate de
acordare a granturilor de cercetare. Al doilea pas, care e chiar mai important decat primul, este
numirea unor persoane competente in cateva posturi importante'', afirma Mihnea Bostina.
O alta problema care trebuie solutionata este numirea corecta a evaluatorilor din comisiile
de atribuire a fondurilor pentru cercetare.
''Acestia au fost alesi prin autopropunere. La alcatuirea comisiilor prea putin s-a tinut cont
de domeniul de competente, iar abtinerea, recunoasterea incompetentei este o procedura
necunoscuta la noi. Punand oameni nepotriviti, acestia decid in necunoastere de cauza sau chiar cu
reavointa, fara a se putea apela la recurs sau la condamnarea incompetentei sau reavointei'', este de
parere cercetatorul Mircea Pentia.
In plus, trebuie incurajata excelenta si sprijinit financiar succesul. Cei aflati la inceput de
cariera trebuie stimulati prin granturi si premiati pentru ideile lor. In acelasi timp, spune
cercetatorul Mihnea Bostina, Romania ar avea nevoie de un institut care sa incurajeze excelenta.
In acest moment, in Romania productia stiintifica este impartita intre universitati (55%),
institutii nationale de cercetare-dezvoltare (20%) si Academia Romana (15%), potrivit Asociatiei
Ad-Astra. Campioanele absolute la cercetare stiintifica sunt Universitatea Bucuresti, Universitatea
Politehnica Bucuresti, Universitatea Babes-Bolyai din Cluj si Universitatea ''Al.I. Cuza'' din Iasi.
Cercetarea stiintifica trebuie sa capete un rol decisiv in dezvoltarea competitiva si durabila
a societatii romanesti. Ea este foarte importanta pentru dezvoltarea resurselor umane si limitarea
exodului de competente.
Rolul cercetarii stiintifice in dezvoltarea economica trebuie privit nu numai prin prisma
necesitatilor actuale ale economiei de astazi. Lucrul acesta este valabil in mod special pentru
Romania unde restructurarea economica este ramasa in urma, chiar si fata de celelalte tari in curs
de aderare la Uniunea Europeana. Din acest punct de vedere, orientarea spre noua economie
reprezinta sansa de a reduce decalajele fata de tarile dezvoltate, decalaje care cresc in continuare.