ICS 91,080.40; 01.040.91 AgRo— SR EN 1504-10 STANDARD ROMAN Decembrie 2004 Indice de clasificare G 47_ Produse si sisteme pentru protectia gi repararea structurilor de beton Definitii, conditii, controlul si evaluarea calitatii Partea 10: Aplicarea pe gantier a produselor si / sistemelor si controlul calitatil lucrarilor Products and systems for the protection and repair of concrete structures. Definitions. Requirements. Quality control and evaluation of conformity, Part 10: Site application of products and systems and quality control of the works Produits et systémes pour la protection et la réparation des structures en béton. Definitions, prescriptions, maftrise de la qualité et évaluation de la conformité. Partie 10: Application sur site des produits et systémes et contréle de la qualité des travaux APROBARE Aprobat de Directorul General al ASRO la 15 decembrie 2004 ‘Standardul european EN 1504-10:2003 are statutul unui standard roman CORESPONDENTA | Acest standard este identic cu standardul european EN 1504-10:2003 This standard is identical with the European Standard EN 1504-10:2003 La presente norme est identique a la Norme europeénne EN 1504-10:2003 ASOGIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA (ASRO) ‘Adresa postal: str. Mendeleev 21-25, 010362, Bucuresti Directia generald: Tel. +40 21 211 3206, Fax +4021 210 0833, Drecfa Sercerceare Tel 4021 3104308, 4021 310-43 Beau ¥4021 31247 44Fax+40213155870 Directia Publica - Serv. Vanzari/Abonamente; Tel +40 21 212 77 25, +40 21 212 79 20, +4021 312 94 88, +4021 312 9489, Fax +40 21 210 26 14, +40 21212 7620 tel; +4021 310 43 08; + 40 21 310 43 09. +4021 312.47 44 @ASRO —Paproduceres sau uszarea irtgral sau parila aprezetul standard in ce publica pin orice procedeu (electrode, mecanlefocopere, micofimare et) este inrzis8 éac8 nv exist acord! cra al ASRO Ref: SR EN 1804-10:2004 Ecija 1Preambul national ‘Acest standard reprezinia traducerea versiunil engleze a standardului european EN. 1604-10:2003. Corespondenta dintre standardele europene siisau internationale la care se face referire gi standardele romane, conform anexei nationale NA.STANDARD EUROPEAN EN 1504-10 EUROPEAN STANDARD NORME EUROPEENNE EUROPAISCHE NORM Decembrie 2003 les 91. 080.40 ; 01,040.81 Versiunea roman’ Produse 51 sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton Definiti, conditi, controlul s1 evaluarea calitatil Partea 10: Aplicarea pe gantier a produselor gi sistemelor gi controlul calitail lucrarilor Products and systems forthe Produits et systémes pour fa Predulkte und Systeme far den protection and repair of concrete _ protection et la réparation dee ‘Schutz und die Inctandeetzung von structures. Definitions, ‘structures en beton. Definitions, _Betontragwerken ~ Definitionen, Requirements. Quaity control and prescriptions, maitise de la qualité Anforderungen, ‘evaluation of conformity. Part 10: et évaluation de la conformité, ‘Quaiitatsiberwachung und ‘Site application of products and Partie 10: Application sur sitedes _Beutellung der Konformitat— Teil 10 ‘systems and quality control of tie prodults et systémes et controle de Anwendung von Produkten unk works Ja qualité des travaux Systemen auf der Baustelle, Quaiitatsiberwachung der ‘Ausfahrung ‘Acest standard reprezinta versiunea romana a standardulul european EN 1504-10 :2003, Standardul a ‘ost tradus de ASRO, are acelasi statut ca si versiunile oficiale sia fost publicat cu permisiunea CEN, ‘Acest standard european a fost adoptat de CEN la 28 februarie 2003, Membrii CEN sunt obligat sa respecte Regulamentul Intern CEN/CENELEC care stipuleaza coniitile Tn care prezentulul standard | se atribuie stalutul de standard nafjonal fara nici o modiicare, Listele actualizate $i referintele bibliografice refertoare la aceste standarde nationale pot fi obtinute pe baza de cerere catre Secretariatul Central sau orice membru CEN, Acest standard european exista in tre versiun oficial (englez4, franceza, germana). versiune in oricare alta limba, realizata prin traducere sub respensabiltatea unui membru CEN, in limba se najionala § notificata Secretariatului Central, are acelag| statut ca gi versiunile oficial Membril CEN sunt organisme nationale de standardizare din: Austria, Belgie, Danemarca, Ehetia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, ltala, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Portugalia, Republica Cena, Slovacia, Spania, Suedia si Ungaria, CEN ‘COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE European Committee for Standardization ‘Comité Européen de Normalisation Europaisches Komitee fur Normung ‘Secretariat Central: rue de Stassart, 36 8 - 1050 Bruxelles —— (© 2009 CEN — Toate drepturte de explostare sub orice forma gl In once mod sunt rezervate merrbrilor CEN Ret. : EN 1504-10 :2003R0Preambul. Introgucere.. 1 Yo os on ma 724 722 723 724 73 731 732 a1 82 824 22 323 824 825 826 827 aze 829 a3 334 832 833 ot 92 10 " SREN 1504-10:2004 Cuprins cates ‘aplicare. Referings normative. Termen i defn... Staite srectra n inp prepart, rec ea Condit generale... Metode de protectie si reparare. Pregatirea substratuul Generalitati Pregatirea betonulu. Generaltat. Curatare.. Asperizare... i Indepartarea betonui....... Pregatirea armaturi. Generaitat. Curdtare. ns Aplicarea produselor $i sistemelor. Defecte in beton gi rezistent structural, ‘Aplicarea manuala a mortarululs1 betonulu. Mortar § beton pulverizat.... Mortar § beton turat. Intirire . Fur rst. Acoperea spat 9 ate tamer. ‘Arcorare. sae Lipirea pci. Detect cauzate de corczunea arma. Acopertea arméturi.. Indepartae. a Centrolu eaiti.. a Incercari de contol de caliate si observa Invetinero. = Sandal, seurtate med. SSSBIIEIIBRRERRN a aAT An24 AT22 AT23 ATLA ATa1 ATa2 AS ABI Ag24 A822 A823 AB2A A825 A826 Ag27 AB29 A831 Definisi Stabiltate structurala in timpul pregatiril protect si reparaii Conaiti generale... Ee Metode de protecte si reparare. Pregatirea substratulul.. Generalitat. Curatare. Asperizare jo. Indepartarea betonuti Curdtare.... : Aplicarea produselor si sistemelor... General... Aderenta....... Aplicarea manualé a mertaruiui ia betonului., Beton si mortar pulvertzat. Mortar sau beton turnat Fisuri gi rostun.... . Acoperirea suprafetelor gi alte ratamente. Lpirea plici. Acoperirea armaturi A832 $148.3. Indepartare gi nocuire.. Ag Ast Ag2 AN Control de caiitate. Generali. ‘ncercri si cbservati pentru controlul calitai.. ‘SAndtate, securitate gi medi. SREN 1504-10:2004 BFSRERS 28SsssssebEES SB 81 51 51 51SREN 1504-10:2004 Preambul Acest standard (EN 1504-10:2003) a fost elaborat de Comitetul Tehnic CEN/TC 104 “Beton $i produse ‘nrudite’, al cérui secretariat este detinut de DIN, Acest standard european trebue sa primeasca statutul de standard natonal, fie prin publicarea unui tet identic, fe prin confrmare, pnd cel térziul n iunie 2004, iar standardele nationale confietuale trebuie retrase pana cel tarzu in iunie 2004, Acest standard european este unul dint-o serie de standarde europene EN 1504 “Produse si sisteme. pentru protect $i repararea structurlor de beton”, Celelalte pair ale standardulul sunt prezentate la anticolul 2 ~ Referinie normative. ‘Acestui standard europeen trebuie si se acorde statutul de standard national, fe prin publicarea unui text identi, fe prin confirmare. ‘Acest standard european specifca conditile pentru executia proteciiel gi reparavi structuriler de beton, ‘Standardul a fost pregatit de CEN/TC 104, sub-comitetul 8 “Produse i sisteme pentru protectia $i ‘epararea structurilor de beton’, al cdrui secretariat este definut de AFNOR, ‘Anexa A este informativa, Conform Regulamentului Intern CEN/CENELEC, organismele nationale de standardizare din rmatosrele tari sunt obligate sa aplice acest stardard european: Austria, Belgia, Danemarca, Eivetia. Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, tala, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Portugalia, Republica Cena, Slovacia, Spania, Suedia gi Ungaria.‘SR EN 1504-10:2004 4 Domeniu de aplicare ‘Aceasti parte a EN 1504 stabileste condiile pentru starea substratulu, inzintea gi in tmpul aplicatil inclusiv stabiltatea strucurala, péstrarea, pregatirea si aplicarea produselor $i sistemeor pentru Protecta si repararea structurlor de beton incluzind ‘controul caitati, inreineres, sanatatea si securitatea, gi mediul 2. Referinte normative ‘Aceasta parte a acestul standard european contine prin referinje datate sau nedatate, preveden cin ate publicati. Aceste referite normatve sunt mentionate in locul corespunzBtor din text publicajile sunt enumerate mal jos. Pent referinte data, ofice modtican aduse ultefor sau revi ‘ale publicatilor respective se aplica acestul siandard numal cand sunt incluse prin modificares alt element de fixare 3.14 pian de calitate Program destinat garantarii ca activittie legate de un proces sunt Intreprinse pentru projectul prevazut 10‘SR EN 1504-10:2004 346 indepartare ‘indepartare a patio: contaminaie, deteriorate si/'sau a pattlor solide de pe substrat 346 rugozitate grad de neregularitate a suprafete| 347 asperizare indepariare a materialulul de pe suprafata substratului pana leo adancime maxima de 15 mm 3.48 ‘strat de netezire ‘ acoperire aplicaté pe o suprafata pentru a umple golurile,fsurile si crépaturile sau pentru a nivela 0 ‘suprafaid neregulata. Scooul este de a preaat suprafata pentru aplicarea sistemului de protectie 349 pulverizator de ceaja particule in suspensie In aer rezultate din aplicarea betonului sau a mortarulul pulverizat gi care formeaza o acoperire nedorita pe supstrat. 3.20 mortar sau beton pulverizat mortar eau beton furnizat prin fevi gi care este aplicat sub presiune print-o duzé 324 substrat suprafald pe care se aplicS materialul de protectie sau reparare 3.22 umed pe umed aplicarea unui mortar sau beton pe baza de ciment pe suprafata unui material asemanator care a facut priza dar nu sa tntarit 4 Stabilitate structurala in timpul prepararii, protectiei si repararii ‘Securitatea gi stabiftatea Inaintea, in timpu gi dupa reparare trebuie sa fle mentinuta conform parti 8 aacestui standard, rice perioaca necesara pentru a obtine durabiltatea produselor $i sistemelor de reparare trebuie $8 facd parte din durata de reparaiie. 5 Conditii generale Trebuie 28 se find seama de starea chimicé, electrochimica fi fizicd a substratului si de orice element contaminant, capacitates structurii de a accepta incarcare, migcare si vibrafi In timpul protectiel $1 reparari, conditile de mediu si caractersticile materialuui confinut in structura produselor $i ‘sstemelor de protectie si reparare, ‘Trebule 88 Ne respectate urmatoarele consi = Objineres stiri corute @ substratulul in coea ce prveste curdjenia, nugozitatea, fsurile, rezistenta la tractiune si compresiune, continut de cloruri gi ati contaminant $i penetrarea lor, adncimea de carponatare, continutul de apa, temperatura si gradul de coroziune @ armaturi "1SR EN 1504-10:2004 - Objinerea compatibiitstii betonulul si a armaturi Initiale cu produsele i sistemele de protectie gi reparare si compatibiltatea intre diferite produse si sisteme, inclusiv evitarea riscului crearii cconditilor care pot cauza coroziunea armaturi ~ Objinerea proprietailor specificate pentru produse ¢ sisteme la aplicare gi Tntarire, pentru ca aceste produse i sisteme sa asigure functia lor de protecte gi de reparare a struct = Objinerea conditlor de pistrare gi de aplicare cerute, in ceea ce privegte temperatura ambiant, tumiditatea $i punctul de condensare, forta vantului $1 precipitatile si orice protectie temporard necesara, 6 Metode de protectie si reparare Principile si metedele de protect si reparere prezentate in ENV 1504-9 sunt descrise mai jos, ‘excluzénd acele metode spectficate in ate standarde europene sau agremente tehnice europene. Metodele exciuse sunt indicate mai jos, Anexa A informativ furnizeaz’ informatii despre metodele 14, 1.6 gi 11.3, jar informatile referitoare la metodele 7.3 gi 7.5 vor fi epecificate Intr-un standard In ccurs de elaborare si informatile referitoare ia metodele 10.1 sunt specticate in EN 12696, Informatie despre metodele 1.4, 1.6 gi 11.3 sunt numai informative $inu sunt considerate c& fac parte din acest standard. Metode excuse Netode 1.4 Fisurl colmatate local (ase vedea anexa A informativa) Metoda 1.6 Transformarea fisutlor in rosturi (ase vedea anexa A informativ’i) Metoda 1.7 Montarea de panouri exterioare Metoda 1.8 Aplicarea membranelor Motods 2.3 Protectia sau suprainveliroa Metode 2.4 Tratament electrochimic Metoda3.4 —_Inlocuirea elementelor Metoda 4.7 Precomprimare (post tensionare) Metoda 7.3 Realcalinizare electrochimicé e betonului carbonat (A se vedea prEN 14038-1:2000.08) Metoda 7.5 Extractia electrochimica 2 cloruril (A se vedea EN 14038-2”) Metoda 10.1 Aplicarea potentialului electric (A se vedea EN 12896) ‘Metoda 11.3 Aplicarea inhibitorilor in beton sau pe beton (A se vedea anexa A informativa) Pregatitea, aplicarea, controlul caltatil s Intretinerea pentru fiecare meted trebuie SA fie conform atticoleior 7, 89 gi 10 din partes EN 1504 Atticolele relevante sunt redate mai jos in tabelul 1, pentru flecare metoda impreura cu abaterile, completarile, precautile necesare i restictile. 12eb (enuguoo) "(wun wp eked wun eae RETEST TT SRY 2.8 Joppa wioj.00 redo! 1 eB ay we OINGoN WpNey BOUL ad Ye NUDIOG (A) THER eNtjodu efeoad e njued sojursy e@reidumn uj eIsucD epOIeW ISEIOY vere ZULVeL VL sownsy eosoidwin | ib PmIounE}U Y exOU 7 a iqued nynucjeq elejescns od snpoxd mun eovedqHe zeve| szeveevel zzevee'e ‘sqund 9983 op eayenrsedeo ese) 1 n9 joloyeidns eesedooy | ¢1 od ap yriuqsis eze=smIgo 16 jnuoyeq pzeaqjaved 120 epuoy ssnpoxd soun eaveoide Ul UCD Epo}eU! FISEIOY zove reeve| eres ___sseuBesduy | 2s “aqojOUPY Heveudoud n> yevayelw nd "ap Jojud ealsndeo Und “ade eave Ryu! aonpai @ nes luskeid € Muquad snpod nun eevee ul gisuCD yPo|eW EisEEOY zee szeve| ezzuzs ie eqojoupiy exeuBoxduy | 1) DIBo| Muebe S uoA wnoed sounyo esnpoxd "uoRED ‘9p inppcop winsaid ze6 “eotuoH ane ‘ede nidwaxs 9p ‘iuopeu .o}lueBe wEAIJUI e anUanaid net ezeanpel ep \nidouud oseuidepU, exeqEWLN BFaPCIONN Jojweniyur enwoduy axfoaord ~ 5 ynnidsoud easjuydepus nqued epoiewi | eporen Tajeae Tree miesns open as y eopon os y e0pon 28 y eveyieo op josvoo | _etieondly emeBerd sporeu 6 ndiouud nioinses (6 exesaoou ninesaid ‘ywevejduio9 ‘Yejeqe ep mriosul eporui exed9y najued tages — | ImoqeL, yo0z:01-p0s| Na USoh Booze LOI NSE] cOoze Lepr NEE InjnseyoU e nes in;nuoyeg eeveZLOKING uojeq no eestjepoweny Innseuou e eenuew eoseandy “INTE EISEBE Up [ued ieun eauinaoqul runied uojeq ‘9 lunongs eaveinejsey ‘esi es etoury 18 Uo} e gunoNS Up jueWye NUN je eAU InjNUOYeG e azeINeNSo1 ap indouUd DseLdapu SsECIEULN oIaPAIEW MINUO}EG easeINe}SeY ~ ¢ iNjNIdjoULd eesjUI}depUl NyUEd ePoLoW "gde 9p Jojpoden @ nee jode jenyyul eaauonoid quad iminucjaq eleyescns od snpoud mun easeoydde uj gjsuco epd|eUi eIseooy zee Lee'vee'e BTLNTL VL stoyeadns eossedooy “eqojpiy figjeudoxd no ejeuayeu no yeoysedns JoVod eaipadooe uud ye}eN \nuO}Eq U! Nabe oye 16 de es1enyur eonpai e raved snpoid mun eaxeoyde Ul esu0 epojau BISEEOy ze'1V6 27918 Zee VTL EL eqojoapry oseuBosdusy "eoueds HORA Sp jnjeAssIu U| Uojeq Up Bde Bp njnynuTUOD e BTeulUaU! WS eleysnle Sp (RABUN Seeuidepu avecIRULAN SjspCIoN {Wgupiun yyoamuos ~ z ninidiousd eesiundepujnaaued eporoyy TaOSTTE one oan noone aye 20pon 8 y open 98 y 2 J011409 eiteoudy auneBaid @pevou 6 najoutd (esenuquos) 5 ynjeqe, v00z'01-¥0S1 NA US(gnuyuos) 7 "USUI Op jaised jour Eide BS S79 IF 1 ZB BOON Iz) z6'16 zene _ Jowiinssoqut e nes soyznsy ‘ojnj06 eaxeisuin | oF “iRZUNGSEICS fa; Un ro rjnuoteq ese UL UDO EpoIOW ESESOY ze'6 zveuee'e oyninssoqute nes soj,I08 oyunsy enootuy | sy ‘oie yeu. 9p eunjongs ed sewaujidns Jeyow ap nes uojaq ep easidi| Ui EYSUOD Epo}eW EISEGoy zoe ereere yes 42 uoregnes zevow op eeveBnepy | Fy ujaq ap enna Up wai un ad eluayszes ap sojeetd @ souewa us eandy Wl e1sU00 EpCIaU RISEBOY z6'16 soj9¢id ead) ey ze tuoveq tu axesoped nes arewiojoid tuneB ut oj@ anu adi solved easejessuy | 2 8 tL euiapxe nes sreqoj6ut of0 ep Jojimeuse esxinaoquy nes eeseGngpy |_| jeunjonus SjUejiOd WeloeTes € sveine|se1 nes ala\Saio Bp ynjouud oSauidepl] eleqEUN BjapclaW unary ehuoysrzegs~» inydjound eesqundepur ued eporewy Tneaae eapan os y njoowe noone sme eopan as y eopen os y ep jenuoy, eneondy emng6eud opoyour 18 ydtoung {euenupuos) imieqes 002'01-vOSL Na US:ot ‘era eee 12 eer ves “onuUp 2ete Ud uRIOUAIEP eI MMUCIaG Jela}excns jaluaysized e a1A}S@10 OF ae ns 23 = vee \aleyeidns ea,pedooe ne Jepow nes vojed ap ugcygeuseadns -Pav2v0U3}99 eon Nes 1uanaid fe niqued yerea Inuojeg us okUNKD JoylueBe wens} EoNONPO! Ul NeISUCD oporeUI BIseoy “SyuS nino indy Wl eadBIODSIap 950 souiyo asnpoud e1eiuoysizox~ yynidiound eoujudapus niiued @peroWL sxeuBorduy (aleyeidns eayedooe JeYOW Nes uojeq ap sreaynenseidns —- no aorzy [aluaisiza) eaieSe10 Uy neisuo> apoyeul aIssoy tofojesdns oje wuedove nes ueoynensesding ‘SoURDOUI HES BoiEy INSEE | MISSA! © omESN op ndoun oseuNdepyl SIeo|EUUN STOpUVT gory eluersizey — ¢ imnidouyd eosjunidepuy naued epoiow Tene open os y njoons Injoone svete wopongs y open 08 y ep jo2)u0D oreondy euneBoig apoyo 16 dips {ezenupuos) imjoaes y002'01-ost Na us.(enunvos) “SaREIpIY VORA Nes EHOW PAREN BS TE] ] ZLB 1-ELuNojD9 stegsna angen syeqoHul HEU TENOIEW ep LoRIOM es unsy Ruzexd aye Bj eoUIZUEPE | EUR UML EYEdopu) oy es ongan RLOIG ( -eve00u ojo poep euedopul 1 yezuadse ‘ele agen ojeg i Weevedapul oy es sigan eaveznseda: Ppa aI UORG od op wa}0dODY [e] evze Mtelree ze've evel ezezeeeet erznpp und weyeuoqies injnuoyeq earezuesieou | L zete #8 60-0002 -eeort Nad | 60-00ce:t-8e0ri naid | 60-0002:1-eeonL. Nad apenas y yeyeuoquea injnuojag e eojuNyoono9}a eovezuMedjeay | CL "yeURUE|UOSSU we're "LL| wojeq nes seyow no jeJeUOGeD mynuojeq eauNSO|U! W) gISLO EPOIEU FISEAOY yeuogies nes yeujuiniios mnuored eesIMaOqU | ZL ; jalejexins eanedooe zee Jeyournes vied @p uecunenseidns - were 7 ‘quezinised-ap ep Jojjuebe e eavenjyu! ened e ngued llyeidns « wrodooe oun wosezuiny nes yhuedone eve! U MELA epo}a SIO boljextns eajedore nes uojaq Nes seyOW ap aveGnepe und jNyeULE Jodooe e010;$015 "paISed BALERS &| S9]UIo. e189 nes &| gnu! 18 9p ejeyexdns a1e0 ut eouys Jojtypudo e ave=.9 ap jiciouud oseudepuy a1eq|EULIN aepCIOWY 1eys ul eeseingses nes eerensesuog ~ J Injnid}oulid easjuidepuynzjued apoio TniooRe eopancs y injoope injoonse aye open es y open os y 2p joUoD aeoudy ouneBorg apoyew 18 yd}oulie (esenuquos) 5 injeqed O0Z'O1-v0S| NAS(enuguco) ze16 i$ 96971 NB . eaperesy| 9697) NS EePaNeSy | 969Z) NB EApaA 8s y 2149918 Injerjusjod eode es || OL ‘yoIpoves eiissioig — OF Ininidisulid easjuiidepulnsjued epee were Teeveere muquoo ede no yeinjes Ze'le| eyes pinaan nuoieg 1aiayesdns easyadooy oteames _1e}oye.dins eosjsodose nes asesnjes usd (poye9 ej) voBsXo ap injnynuljuoD aseyWUT ‘POIpOUE ‘areas 0 BoNPUGO FS BBIE}OEGED ave NU IUN}EUWE & D1po}ED FeUajod ep ejejexdns a1ED Uy 20V"\]PUOI & @1ea12 9p inidoUUd DseU\depLL asec}ELN BPO}aIY 21poyes losu0d ~ ¢ jnnidsoud easjuydopul nqued eperoyy “alajeidis aye yvedooy yninuoeq e sa09p euoysza €0108019 zee wzerze'le ZTL'VTL'LL | eynzas aseo uud ede ap injmynuljuco easeonpal uy EISUOO aleD epo|eW O sys EISEOY Jolajesdns eosodooe nes eoseyen ud oeupHUN op injMyMUMjUCD eeseyUTT | Ze 4 P c 4 InINUOVeG & eoLNOBIs Jalua\sIZa) BesaIS810 z6y8 42013 ZZL'SZL'LL | ganze aveo wud ede ep nymynujuco wareonpes us e910 aI Bpo|aU! O aIS9 EISEOIY sqojospiy eveuBsxduy | 19 ‘yep sp nInUooS eave Und TyMUIea e SOUNDER MleNNSTAT@ BS=N wp jncioOLM DsauidapUerecieUuN SepcIoA lenaasizes eoseyées 9 rynidtoutd easquydepuy naued epcrew TRISTE repens y mooie Iyoonse avenie> 22pen 28 y wapan os ¥ ap yonieg aieaidy ‘neBoig pee RI, {exenuques) | mjeqes y00z-01-¥0S1 NA US“SRRELIGIT BXBUE UB GV INDORE IPR BEY uoyoq ur nes od HoGIUUI 9p eaxEDIdY Tor "STABLE Uy WoEUIeUD ee ap nes UAEI-3puED ze've vee're ZEL'LCL TL | no yode eesesiyuy uonedd © naed Hoo}old Youn eoseusTy ul ReUOD ePojoU OEY arjoajoud ap unedooe op gumeuue ed eoseondy iid eaiee ESEREENE "ay ‘@penaid a180 goojeu o asa Biseaoy nn2e huewyd uljuoo seo uuedooe op eumeuue ed eoseondy ‘auniz0100 fp exore &| sinquIueo nu JoqmeuLve a6 2Ipoye> NES >Ipoue edue}ed 9p ojaloyeidrs 9189 Ut JofipuED e sIe=9 ap ndoUnG aeaudapul aiBCIEWLIN ajapCIOWY _s2ypoyea 18 eaypoue sojajoyesdins jnjo.qu0D — by Irundyound eesjuyidepuy Nsqued epojoy Tn|ONIE opens Injoopie Injoonse oveye> open os y open oe y 9p JO2U0D aieoudy auneBoig spoyew 18 yd}oUNd (asenupuos) 5 ineqes ¥00Z:01-POS! Na US‘SR EN 1504-10:2004 7 Pregatirea substratului 7A Generalitati Pregatirea substratului de beton si armaturil trebuie $8 fie corespunzateare pentru condiile solictate ale substratulul 9i pentru situatia structuralé a structurl, astfel incat produsele si sistemele s& poata fi aplicate corespunzator, gi trebuie 88 fie realizate astfel Incat s8 se objina o protectie sau reparare care s8 fie conforma cu aceasta parte gi cu alte part) ale acestui standard. Conditile pentru pregatre sunt indicate in Urmatoarele articole gi sunt asocate metodelor de reparare $i protect din tabetul 2. 20x»! >| |__ 1088 OS! S-H0S1 ANS 6-408) ANA, S051 ANS 1ne6 4910 | op ee ep sojazeq | 10 eo.ednepe | 2% naued poiow ofusoyou JojepoypUs GjeoUTNSR EN 1504-10:2004 7.2 Pregatirea betonului 7.2.1 Gonoralitit Betonul ‘ara rezistenfé, degradet gi deteriorat $i daca este necesar betonul solid trebule 88 fi conform principiului si a metodei alese din ENV 1504-9. Dac este necesar’ curatarea, trebule 88 fie realizata dupa asperizarea sau Indepdrtarea betonulul, pentru a ficonform 7.2.2 In ipsa unor metodete pe baza de apa care pot face acest lucruinuti idepartat Betonul microfeurat sau desprins inclusiv acele desprinderi cauzate de tehnicile de curstare, asperizarea gi Indepéitare care reduc adeziunea sau integrtatea structurala, trebuie sa fie indepartat sau remediat ulterior. 7.22 Curdtare Pentru metodele care necesit8 curatare, trebule 68 fle respectate urmatoarele condi 2) Substratul trebuie 88 fe fara praf, fra materia! despiins, @r8 contamina ale suprafetei si fairs materiale ‘care reduc sau Impiedca aderenta sau absorbtia umicitati care provine de la materiale de reparare; b) Dac’ curatarea nu este realizaté Intr-un moment premergator aplicarii protectie! si a materialelor de reparare, substratul curdtat tebuie sa fie proteat de alte contamina 7.2.3 Asperizare Pentru acele metode care necesitd asperizare trebuie s8 fie indeplinite urmatoarele condi ‘Textura supratetelor asperizate trebue SA fle corespunzatoare pentru produsele § sistemele aplicate si trebuie 88 fie specificate 7.2.4 indepartarea betonulul Pentru acele metode care necestté indepartarea betonulu, trebule s8 se Indeplineasca urmatoarele consi ‘a)_extinderea indepdirtari trebuie 88 fle conform principlulul i metodel alese dintre cele indicate In ENV 1604.9; bb). Indepartarea trebuie s4 continue pana fa un minimum: ) Indepartarea nu trebule s& reducd integritatea structurala peste capacitatea structuni de a-si indeplini funciia, Poate fi necesar un suport temporar, d) addincimee de carbonatare si concentratia de cloruré sau elt contaminare din beton trebuie =A fie stabilité gi luata in calcul; e) extinderea Indepartari betonului trebuie $8 fle conform metodei aese si tretuie sa fe specificata Trebuie $8 se ia in caloul urmatoarele: 1) rezistenta betonului la patrunderea gazelor ga lichidelor, 2) natura gi concentratia contamina inainte si dupa reparare; 3) addincimea contamina 4) adancimea carbonatsi 5) activitatea de coroziune a armaturi; ©) acoperirea armasSR EN 1504-10:2004 7) necesitatea compactarii materialulul de reparare! 8) necesitatea de aderenid la substrat; 9) necesitatea tratéii armaturil 7.8 Progattirea armaturli 7.3.4 Generalitat! ‘naintea aplicari sistemului de protects si reparare, armatura existenta si eventual armature nou’ trebuie s& fie pregatita, pentru obtinerea conditie’ cerute, conform specificatiel definite in functie de principiul si metoda aleasa din ENV 1504-9 §i performantele structurale cerute. Extinderea curatari, acoperii, indepartarii sau Tnlocurltrebule sa fe specificaté luand in calcul posibila necesitate de prevenire @ coroziunli gi necesiiates asigurari aderentel specificate intre produssie gi sistemele de reparare gi armatura. 7.3.2 Curdtare Pentru acele metode care necesita curdtare, trebule sa se Indeplineasca urmatoarele conditi 8) rugina, crusta, mortarul, betonul, praful si alte materiale desprnse si daunatoare care reduc aderenta ‘sau contribuie la coroziune trebuie indepartate; b) Intreaga circumferintS a armatutl expuse trebuie sa fle curdtatd uniform, exceptind acolo unde consideratile structurale 0 previn: ©) numai daca curdtarea este realizatd imediat Inaintea aplicari produselor si sistemelor de protectie, ‘substratul curatat trebuie 88 fie protejat impotrva unei noi contaminari ) armature rebuie s8 fe curdtata fra 2 produce deteriorari ale acestela sau contamrinares betonulul adiacent sau a mediului, ) acolo unde armatura expusa este contaminats cu cloruré sau alte materiale care pot cauza corozinea, ‘ntreaga crcumferint& a amaturi contaminate trebule $4 fie curdiat cu jet de apa faré @ depasi presunea de 18 MPa, peniru a indeparta clorurile sau alti contaminant utlizandu-se numai metode telectrochimice de protectie si reparare (a se vedea A7.3.2); f). pentu metoda 11.2 standardul de curdtaretrebule fle de Sa2%s. Pentru metoda 11.1 $i ate metode, Srceptand metode 112 unde erralfe, acopers standard de corse Vebule safe spectteat i fTebul bd fo coespunzitor port apicares ecoper” Specticaha, moda 9 alegeres Spull do tarjare eanulo ol ch cowallerre epomereren ce tere; corel bw bare epopiron cube de boon all factor care impiedc8 accesul pentru curaiare (ase vadea A722) 8 Aplicarea produselor gi sistemelor 8.1 Generalitati ‘Aplicarea produselo: si sistemelor trebuie sé fie adaptate la substretulul si structura pe care sunt aplicate gi ‘sd asigure protectia gi repararea care este conform celovialte parti ale acestui standard, EN 206-1 $1 ENV 1670-1 Produsele trebuie 88 fie depozitate inaintea utiliza, astiel incat proprietiie lor sa nu fie deteriorate. Accesul pentru lucrari trebuie sa fie corespunzator astfel inci produsele si sistemele s8 poat fi pregatite $i aplicate conform acestui standard. Protectia trebule sa fie prevazutd/fumizata astfel incat prepararea, aplicarea $i curdtarea ulterioara s& fie realizata conform acestul standard 23SR EN 1504-10:2004 Inaintea si fn timpul apicarii produselor si sistemelor, trebuie s& fie luate In considerare temperatura si Ccontinutul de umiditate a substratulul, caracteristicle mediului de exempiu temperatura, umiditatea relaiiva, punctul de condensare, viteza de variate a confnutului de umiditate sub efectul precipitatilor gi a vantul Amestecarea produselor §! sistemelor trebule sa fle conform EN 206-1 $1 ENV 13670-1 sau trebule sa fle sspecificatd, Grosimea stratului produselor si sistemelor trebuie s& fie conforma cu acest siandard sau trebuie sé fie spscificatd, ‘Aderenfa materialului de reparare ia substrat si intre straturile materialului de reparare, nu tretuie sé fie inferioara rezistentei pentru aderenta specticatseres areuBbaidwy 18 ajayexdns: — Xx x x. L7e uadooy ae x | 6-051 ANS 978 18 uns — eet | $28, — | ae e raiser | eel | 8002-2 ‘L8ry) Nad 2 yezyanind | 90-2002} uojeq x ~Lavvt NBD e7e nes JeyOW wee 18 injrueuour | od L191 AN zzo Parenidy 1-902 N3 ze ‘euaiepy junanas eluaysizal S uoieg U 3198}80_ x | +e Zu bb tumewue (y ergue nanon ee can simsos | yey | spouse one mae aojeways}s 18 sojesnposd easeoydy ~¢ mjoqes ‘© mjaqen up attostaud 1é evesedai ep ajapoiaul ap aves 1uns »§ aooiue eraveq.eWIN ‘y002:01-v0S1 Na YS ‘uy atewozaid uns aveoude niuad oyiljpu05,9% 70-6361 -09001 Nad x ovseh ANA. eve. x | zee x | bee [Ege BoanzON 1088 Osi ¥°T2881 ANS r-oo0zir x 7031 NI eze 7Et081 ANS | Housel. ANA: Zi-L002'9 x x “WOSLNa eze eo atem | ie | minuoweg | UIREAM | ejoyendne | eaosoupe (vero pond | SRRSESP | opaewe | eit Fico woe | Smmbexcn Ce seri | orem | Seater | ‘sueaice, | “mney | Sonar” | emudeiday | ohauojey | urine epepoiew | enejesuy | *Oninee idujereo| caverdun | Foleo a S| ileuwojuy) so" | “gue [Pieter |ataanan| iay | see spo1on spo ojos0WnN Jo|apoTeU STeroUIMN (uSaess) ¢ meqes 002"01-POG Na us:SR EN 1504-10:2004 8.2 Defecte in beton gi rezistenta structuralé 82.1 Adorenta Conditile de aderenta trebuie $8 fle specifiate gi pentru betoanele gi mortarele aplicate aderenta trebuie fie conform prN 1504-4:2000-04 ‘Apa pentru umezirea substratului trebuie sa respecte conditjile de puritate pentru apa de amestecare din EN 206-1 gi EN 1008. 8.2.2 Aplicarea manuala a mortarului si a betonului Daca produsele si sistemele pe baz de ciment sunt utiizate fara 0 amorsare a linirl de substratul de beton, ‘avesta trebue sa fle Umezit In preslabil, dar fara a ramane apa pe suprataja in momentul aplicarl. Conditia privind starea substratulul tretuie sa fie specificaté atunci cand se utlizeaza o amarsare a lipri Mortarul de reparare trebuie sa fle aplicat in substratul pregatit si trebuie sa fie compactat eviténd includerea pungllor de aer gi astfel incat s& se obting rezistenta ceruta gi s4 proteleze armaturile Impotriva coraziuni Trebuie sa se decida daca mortarul sau betonul de reparare trebuie s fie aplicat In stiaturi pentru a preveni deformatia sau tasarea. Grosimea stratulul, tmpul dintre aplicSri succesve gi alte conditi trebule 58 fie sspecficate. Acolo unde apilicarea straturior este inirerupia si stratutle nu pot fi aplicate umed pe umed, tuatarea suprafefei pentru lipirea fa stratul anterior trebule sa fle conform 7.22, 7.2.9 $18.21. 8.2.3 Mortar gi beton pulvorizat ‘Mortarul si betonul pulverizatutilizate ca materiale de reparare trebuie sa fie conforme cu standardele pentru betonul pulverizat (a se vedes prEN 14487-1:2002-058prEN 14487-2:2003) ‘Trebuie avuta In vedere necesitatea umectari In prealabl a substratulul, Aceasta depinde de conde $1 compoxitia produselor §) sistemelor utlizate. ‘Mortarul si betonul pulverizat trebuie sa fle pus Tn opera evitand formarea golurilor si rcogarea pierderilor de ‘material, astiel Inct s& se objna rezisterta cerutd si armatura sa fie protejata Impotriva coroziuni Ceata de pulverizare sau material icosat trebuie sé fie indepariat de pe suprafeele inconjurdtoare gi de pe substratu dinaintes aplicarni betonuiul Sau a mortarului punenzat ‘Atunei cand trebuie'sa se aplice betonul sau mortarul pulverizat In mal multe stratus gi straturie nu sunt ‘aplicate umed pe umed, suprafetele intermediare trebuie s8 fie conforme cu7.2.2 $i 8.2.1 ‘Nu trebule 8 se permta nici un tratament pe suprafata mortarulul sau betonului pulverizat decat dacd ‘mortarul sau betonul pulverizat este nestuctural peniru a se evita posibiltatea reduceri aderentel. Dac este recesar un tratament pentru betonul sau mortarul puivenzat, acesta trebuie sa fie aplicat pe stratu final care hua fost aplicat umed pe umed pe materalul structural 8.2.4 Mortar gi beton turnat ‘Atunci cnd produsele gi sistemele pe baz de ciment sunt utiizate f8rd 0 amorsare a lipiti, substratul de bbeton trebuie sa fie bine umerit inainte, dar far apa pe suprafata in momentul aplic&si. Starea substratului trebuie sa fie speciicata cand se utlizeazé amorsarea lip Betonul trebule sé fie Inlocuit conform ENV 13670-1 si trebuie si fie specificat pentru a evita segregarea gi Pierderea de pasta de ciment. (Cofrajul trebule si fie conform ENV 13670-1 Cofrajul tretuie s8 fie pus pe pozitie c&t mai curénd posibil dupa ce substratul a fost pregatt conform articolului 7 al acestul standard. Deschizaturile din cofra} rebuie sa fe protejate pentru a evita patrunderea resturilor sau a contaminatonior. a7SR EN 1504-10:2004 Betonul destinat compactirii prin vibrare trebule 84 fie compactat fh jurul armaturil gi in alte pair! evitand includerea golunilor de aer gi astel incat sA se obind rezistenia ceruta gi s3 se protejeze armature Impotriva ccoroziuni ‘Atunci cdnd tumarea este efectuaté cu un beton fluid destinet sa fle compactat prin gravitate, trebule si se aplice urmatoarele condi: a) substratul trebuie 4 fe conform articolulul 7; ) cofrajul trebuie s8 fie etang fata de betonul existent si nimic nu trebuie 4 impiedice curgerea liber a bbetonului. Acesta trebvie si fie proiectat astiel Incdt s& permita evacuarea aerului gi a apel reziduale; (©) _betonut trebule sa fle introdus in cofral, astfel Incas se permita evacuarea aerulul gi Acesta nu trebuie sa fe vibrat. ‘pei rezidual 8.2.5 Intariro ‘Atunci cand sunt utitzate produsele si sistemele de reparare pe baz de ciment, este necesara intarirea care trebuie 88 fle conforma cu ENV 13670-1 si tebule sa fie specticat. Metoda si timpul de intirire umeda trebuie si fie specifcata tindnd seama de natura produseior si sistemelor, de grosimea de reparare | de conditile de mediu Produsele de Intirire nu trebuie s8 fie utiizste atunci cnd afecteaza negativ produsele gi sistemele aplicate uterior. 8.2.6 Fisurl $1 rosturi ‘Trebule sa se tina seama de pozitia §| dimensiunea fisunior si rosturlor, de orice migcare din substrat si de cefectul asupra stabiltafil, durabiltafi si functie de structurd gi tiscul crear unor not fisuri ca urmare a oricdrul trotament Tratarea fisunilor trebuie $8 fle conforma cu principul gi metoda aleasé In ENV 1504.9 § conditilor vurmatoare: a) fisurile trebuie s8 fie curatate conform 7.2.2; b) fisurile care sunt tratate pentru restaurarea integritail structurale trebule Sle umplute cu un produs sau. sistem de lipire; ) fisurle care sunt tratate peniru a preveni patrunderea agentilor rebuie sa fie umplute sau obturate; ) fisunie care sunt tratate pentru a impiedica transmiterea migcari trebule sé fie reparate astel Incat s& formeze un rost care se extinde toata grosimea materialului de reparere si acest rost trebule sa fie astfel Pozttionata incat sa impiedice transmiterea misc. Fisurile trebule s& fie umplute sau acoperite cu un ‘material flexibil prevzut pentru acest scop. ‘Tratarea rostuilor trebuie s8 fie reaiizaté astfel Incat rostul si se extindS pe toatd giosimea materialulul de ‘reparare, pentru menfinerea functiei Imbini 8.2.7 Acoperirea suprafetei sau alte tratamente Inaintea acoperiri suprafetei, acoperiile de netezire trebule 8 fie aplicate si Iniante pentru umplerea supraeelor neregulaterinegale 91a poor. ‘Acoperirletrebuie a fo apicate respectind grosimea maximé si minima speciicata ‘Temperatura maxima si minima si continutul de ap& al substatulu, ct si temperatura $i umicitatea medivial ‘rebuie 88 fie specificate si trebuie sd fie adaptate materialului de acopetire, de Impregnare sau de mpregnare hidrofoba,SR EN 1504-10:2004 8 Ancorare Ancorarea armaturil independent de ermatura existenta pentru lipirea ei de substratul de beton trebuie sa fie ‘conform EN 1504-€:2001-12, ENV 13670-1, ENV 1992-2-4 si oricdrui alt standard european relevant sau ‘agrement tehnic european. Ancorele nu trebule s@ fle instalate Intr-un beton fisurat sau s& reduc performantele structurale sau ‘eloctrochimice ale aitor armatur: Textura sau curdtarea supratfetei gSurlor gi crestaturilor ancorelor trebuie s8 fle conforme ou 7.2.2 17.2.3 $i trebuie s3 fle corespunzatoare materialulul de ancorare. 8.2.9 Lipirea placit Lipiree placii trebule sa fle realizaté conform EN 1604-4:2000-04, EN 1992-2-4 i gi crice alt standard ‘european relevant sau agrement tehnic european, Suprafefele expuse ale betonulul care vor primi armatura lipta la exterior trebuie sa fie curdtate si asprite gi ‘golurle trebuie s8 fie tratate pentru a fi conforme cy 7.22 si 7.2.3 ale acestui standard. Betonul fara Fezistenta, degradat gi deteriorat trebuie s@ fie Indepéitat pentru afi conform conditilor din 7.2.4, Inaintea aplicarii armatunlipite ta exterior. Starea suprafetei In momentul aplicérii agentulul de lipire trebuie s8 fle conform cu 7.1, 7.2.1 $i 7.22 ale acostui standard, Inocuirea betonulul indepartat si umplerea goluriior si tratarea fisurilor trebule s@ fie conform arfcolului 8 al acestui standard. Suprafaja placilor de oje! destinate sa fie lipite trebule sa fie fara contaminant $I trebule 8 fle curajate ta $a2¥4 (a se vedea ISO 8501-1). Suprataia fibreior de armare sau altor pci de tpt trebule sa fle pregaitte conform specficatie. ‘Adeziviltrebule s& fe aplicat!astel incat s& se Indeplineasca conditile de medi specifcate Suprafoja expusa a placilor trebuie fe protejata aga cum este spacificat 8.3 Detecte cauzate de coroziunea armaturit 8.3.1 Acoperirea armaturit Conditile de lipire trebuie s& fie specificate § trebule sé fie conforme EN 1504-6:2001-12, Intreaga Circumferint@ expusé a suprafetei armaturl expuse trebuie s& he acoperit8 uniform, ‘Acoperiea nu trebule s& permita contaminarea betorul existent dacd este In detrimentul aderentel Intre betonul existent gi produsele si sistemele de reparare. ‘Tratarea armaturil pentru prevenirea coroziuniitrebule sa fie conform EN 1504-7", 83.2 Indepartare Daca armatura este Indepartats, trebuie s& se respecte urmatoarele condi 2). substratul de beton nu trebule sa fie deteriorat (a se vedea A.8.3.2); b)_arméturile rmase nu trebuie 8 fie deteriorate 83.3 inlocuire ‘Armatutile inglobate adaugate sau Inlocuite trebuie $4 fe conforme articolului 8.2.8 al acestui standard, ENV 13670-1, EN 10080-1:1999-07 sau altu! standard european relevant sau agrement tehinic european. 29‘SR EN 1804-10:2004 Pentru a evita riscul crearii de conditilor care pot cauza coroziune, armétura nu trebuie s& stabileascé un ‘contact electrochimic cu un metal diferit. ‘Atunci ond se aplicd metode electrochimice de protectie gi reparare, armatura adéugata trebuie SA stabileascé un contact electric suficient cu armaturile existente pentru a fi conform cu principiul $i metoda aleasa, 9 Controlul calitatii 9.4 Generalitati Executia lucréri trebuie sé fie realizaté conform planului de calitate elaborat pentru proiect Produsele gi sistemele utiizate pentru executia lucréri tebule s& Indeplineasca conditile de control de caltate definite in piEN 1504 de la parle de la 2 pana la 6 gi partes 8. Conditile de depozitare gi perioada de utilizare a produselor ¢isistemelortrebule sa fie conform articolulul 5 al acestul standard 3! specificatcl 9.2 incercari de control de calitate gi observati Propriettile substratulul, acceptarea produselor ssistemelor, conditile pentru aplicarea lor gi caracteristicile finale ale produselor si sistemelor Intarte trebuie sa fe supuse controului de calitate care trebule sa fie Intreprins utlizand incercari si observa indicate in tabelul 4. Referinjele lalpentru metodele de incercare sunt date in standardele EN gi [SO si acolo unde nu exists ‘standarde, referinfole sunt fScute la Incercsiile gi obse-vatile din anexa A informativs, care face trimitere la standarde’ nationale corespunzatoare. Standardele rationale pot fi specificate acolo unde nu exist standarde europene Incercarile prezentate In standardele natjonale sunt informative. specificatia proiectulul, Daca frecvenja nu este specifcata, se aplca specificaiile din tabelele umaioare, ‘Daca parametti maximi gi minimi nu sunt specifica, utiizand indicate din anexa A informativa (A, 9.2). Acolo unde sunt uiizate metode excluse, sunt necesare conciisimilare pentru controll cali ‘Statutul caracteristclor care trebule 88 fle Incercate este dupa cum urmeazé: = peri tote utitzarile prevazute + pentru anumite utiliza prevazute, 5 peninu aplicati speciale(enujuoo) ‘perd d op sissiox op isodooe © giasn aie uy oueoD VyeUod @p ised ees wen ap aised eluasrun ‘argeyod ates soe? | Stuy estos eeuyuoo. eneodsip ase ru goep UNL GIEZIBUE oy eS aia exDeIsAE rutlod cy ewe, ae ua 305 °° wes wae anpboid 1 | erenen en na © | evens | asetgano mo Pane . 2 0 |_| arepios_| soreuweren edhe es eae HERAT Slr exzeenve | ov vere 2 ’ i rove zy vs'ypiee zee | ‘syst vezi i | i 38 ipso, & re syewoyord eres fh Hi be $3. = bb wane6 aio 4ouunjo8 | jsleseicns | aco. i gi ce ig tumewe uyendy | 9p sxewwe ouiney |e | emuBedun | -& 2 i vejuodooe | ogd | _soyeueq | op sojoveg exiojdun | amodore | i a were | Sone || ‘sammewud | oeeeeess || iiaioneaia ‘romdun, | ‘gouder | aioubaxdio, 2 : g ‘ue | naued | naued nquad | njrueuow esseayde | veo | aueo | oyduy oxeo a gee >S epoian | spoon | pie | spoon | ronduy oseoopoiey | poem | epcrow | eporew ie ewes injonuos najued yheasesqo 16 sojseove0uy yrewnzeRs ~ | p00z'01-POGL Na US‘SR EN 1504-10:2004 Tabelul 4 (continuare) 1 Hh ial: i e F tee hij] Bs. flbh) Ss. toiensosqo nes jyeosoouy ejuences nes ose2.00U1 9p EPOIOW(continua) ‘Tabelul 4 (continusre) ‘SR EN 1504-10:2004 33 Bee sees esis Sgsegs uvedoneeaboren prpues eis (0) etiensosqo nes ()) eoseo90u) Pp oF br Tsabisal ‘ian nnn ououred ? q oe opeeer | Bees i nes eaio0u pepo} ir & f 2 § y he i 8 Beer eopsuaoBED ee ey eesrery=mneoess — — a e enes yuessooy zeuny |S(gnuguoo) v6 ze'y ve sy | vous | z9'h zu sve | ever | zie dass eqoyo.p e y eaigjdun | aiadose | eubax eomadore | casidn onda | eoudur | eon ‘wot oxo | nqued es \pas00u URUINN, Tey Soper oa y—jonensssae f 2 (0) eiensosgo nes () eoveoseouy + © (exenujuos) y injeqe. y00z'01-0S1 Na US(enuguos) ‘op wavesi20u wou 1 eupuedses 2p eed © we [| eo esau no easeoxou, | (ominous stgecei na | | | 219610 9p eovesioou) | eluaissu09) e-seect 1 | 1201 op eoseasa0u, aipupdses 1 | ep esau no eareos20u svsina | | age, eareareou) | _mynuoieq, |_| amse) op wareaeoy | eluaissuog | uz ‘spe unjosnes wyodose 082 os! 1_| dinose word ap niqe | eowsarg | oz uououway caresu9puc worosi| 0 _| dauoubing ep rund | $2 wae ° ryowououy | er ghersizons |e | aieren sremuerg | wendooia [ez weRe & riniew rost_| 0 newbie eoewuin | zz o (o) eflenioeqo nes (\) rose0190u onspersese) FEV wapen vs vy jeiienuaege TE nes je2s00u nse Yaienuquos) y injeqe, yO0Z-01-POS1 Na US(enuguco) let fe Hpi, a i podove onda | gondw porn | pon eonstiezese We nes yueos00u) sELINN (0) ‘iensosgo nes () pazeas00y) TRV eopeh Bs Y— ToHfeAIOAGe rene 1 " ~(@aenuinte9) p imieqeL yo0z'01-pos| Na USSR EN 1504-10:2004 Teontinuay Tabolul 4 (continuere) tortexiosgo ines jueose0u) ejuansely ‘0 dat pe til de element pent evaluaras ecient ‘eparari peat entet ‘fcentel reper cosines tesdoune wluayas 9p paepinng 180 2308 180 7091 fo) sienioego nee W) eoseoseou © | EN T2ROeT carotare | i see UHI ME EE ee i “32 | Parmeabilta | Tncercares | 1 | EN T2008 | 0 @ald pentru evatuareaSR EN 1504-10:2004 Tabelul 4 (continuare) Laphd dats ups reparare T | ENiso A005 ‘8190 4024 EN 1642 oy i_| en tas042 TEN 123007 | 0 Treercarea prin tere Inooreare le reogare tv’ ccompresiune | compresiune a unui cub Teearit ‘betonuiut 36 | Rezisienta ia Thcercareala ‘7 | Denetatea | Metoda de uscare in (IVA se veren incercarea 35 din anexa A.(enugueo) ab I o jo or vveedosne tenoego nes) easeaseouy [© popsyeyaeie Try wapan oe V— jrvenszeqo Te nes .spov0uy spun {@senunuoo) y imjeqe, yO0Z:01-Y0S1 NA US [8SR EN 1504-10:2004 ‘Tabelul 4 (continuare) Ta b> Hilal Hub ee Hel bifllips: £ lef =o hip BS _ dtl ly Bee He fi, eeieseted, cent EEE TEV BOpOn Os Vy — 10) EAIeSqO ly lg ‘2. ‘SR EN 1504-10:2004 40 intretinere Detalile despre metoda de executie a reparari si protectiei, rezutatele controlului caltai’ si alte informati relevante mertinerlulterioare a structuriltrebuie $8 fe Inregistrate si prezentate persoanei corespunzatoare. ‘11 Sanatate, securitate $i mediu Execufia lucrarll gi produsele si sistemele utlizate trebule <8 satistaca condijile de sanatate 3 securitate, protecta mediului si securtate la incendiu, 4SR EN 1804-10:2004 ‘Anexa A (informativa) At Preambul Aceasté anexé prevede indicat $i informatii generale asupra textului normativ. Continutul acestel ‘anexe este numerotat in acela fel cai texiul normativ pentru a facta referina. A2 — Referinte informative Informatie $i referintele din articolul 2 se aplica referintelor indicate in anexa A informativa. EN 12350-6, Testing fresh concrete Part 6: Density. 180 565, Test sioves motel wire, perforated inetal plates, Electro formed sheet Directiva 89/106/CEE, Construction Products Directive, Ditectiva $2/57/CEE, Implementation of minimum safety and health requirements for temporary or ‘mobile construction sites. A3 — Definitii Definite din eticolu! 3 se aplicé tn aceasta anexd Aaa asperizare indepartare a materiaiului de pe substratul de beton pand la o adancime maxima de 2mm As2 ‘asperizare abrazivi ‘eeperizere utliedind abraziv, ca adiivi aerieni Aas indepartare mecanic& Indepartare a substratulul prin percutie sau abraziune A34 hidrodemotare neselectiva Indepartare a betonului pnd la o adéncime determinata utiizand tehnici cu apaita presiune inalts Ass hidrodemolare selectiva Indepartare a betorului deteriora, sand s4 treac betonul solid cu o rezistent aleasd, utlizand tehnic! tehnici cu apa fa presiune inalta imbibare lumplerea gravitational a fisurior de pe o fat orizontala utiizand un bazin pentru umplerea cu ‘material deasupra fisuri aso-vizarea utlizdnd apa la presiune inalta cu sau fara abrazivi ca aditivi 42‘SR EN 1504-10:2004 A.4— Stabilitate structurala in timpul pregatirii, protectiei si reparairii Degradarea, deteriorarea si procedeul de reparare poate antrena 0 reducere a capacitatii portante 2 structurl, Ageasta reducere ‘rebule luata in considerare la prolectarea metode! de reparatie i in ~plicatile ulterioare, ca $i condifile privind Indepartarea permanenta sau teriporard a greutatli propri {912 sarcinli mobile, prevederie pentru eustinerea cuplimentard temporard sau permanenta $i nota de comandé a execute reparajel peniru adaptare la incdrcare. Desi multe reparstii nu afecteaza periormanta siructuala, trebuie s4 se recunoasca faptul ca reparagile succesive realizate pe aceleiagi structuri de beton, dupa o petioads de timp poate crea pericolul de siabire progresva cauzata de indepartarea betonului structural in mod repetat si Tnlocuirea acestuia cu material now Materialul de inlocuire poate s& nu suporte partea de incdrcare daca are proprietat diferite fata de ‘materialele indepértate, din cauza contractiel sau a contract! termice iniiale, sau din cauza tensiuni in structurd in momentul reparai A. Conditii generale Daca vibratile (spre exempli cele produse in timpul operatiei de consiructie sau de trafic) sunt previzibile Tn timpulTntBriri betonului sau a mertarului de reparere, produsul sau sistemul ales trebuie 8 fie capabil 58 reziste la vibrati ra efecte nefavorabile sau vibrafiletrebuie reduse sau eliminate prin restrangerea cauzslor care le-a determnnat pana la atét cAt este necesar A se vedea de asemenea A7.2.1 918.1. A. Metode de protectie si reparare Metodele excluse sunt sau vor fi standardizate in alte standarde europene sau vor fi specificate in lagiemente tehnice europene. Metodele 1.4, 1.5 gi 11.3 pentru care nu existé standard european in in Vigoare sau de agrement sunt descise mai jos. Metoda 1.4 Fisuri colmatate local Metoda consta in etangarea fsurilor din beton pentru a impiedica patrunderea agentior contaminant Pregatire Ace vedeo articolele 7.2.1 917.22. Aplicare Ase vedea articolele 6.1, 8.26 916.76. Migcarea liberd trebuie +8 fie mentinuta. Adezivul nu trebuie s8 fe apicat pe latimea liberd a benz Controtul calitai Asse vedea articolele 8.1 318.2. Daca nu sunt disponibile alte informatii trebule s& se realizeze incercari prealabie pentru a determina adererta gi etangeitatea bandajelor Impotriva agentlor de patrundere. 43SR EN 1804-10:2004 ‘Tabelul A.1 - Metoda 1.4 pentru controlul calitatit Caracteristicile rolevante care se incearci sunt ‘Aplicabiltatea | Caracteristica Wetoda de Frecventa | Numarul reterinjet incercarii sau ‘incercare sau | incercdriisau EN sau ISO obsorvatil ‘observatii ‘observatii | pentru incereare i {incluzand ‘sau numarul echipamentul incercari sau a utilizat unde este observatiei din relevant) _ articolul AS ‘Starea substraiului inaintea si/sau dupa pregatire . Curéjenie | Examinare vizuala | Dupai pregatire gi 2 imectat maintea splicii * Rezitonis Smulgere é superficial la EN 1542 tractiune a substratull * Vibrate ‘Accelerometru ~_ ae a . Tatimes sf Calibru mecanic, | © data inaintea 6 adancimea fisuri ‘carotare si ‘plicdi examinare vizuaia ‘sau cu ultrasunete . ‘Migearea fisurior | Calibru pentru Th timpul apiicarit 7 deformatie,lups sau placa de stil = Temperatura ‘Termometru Th timpul aplicarit 10 substratull _Semhins 16 * ‘Continutul de apa | Egantionare pe | Tnainte gi in impul e al betonuiui | gantier st incercari ‘plicari Inconjurator Iinlaborator.. Examinare vizuaé ‘sau Incercare de rezistivitate, probe de umictate relatvas RECEPTIA I . Wdentitatea Inaitea | Certficat sons] Thaintea apiicari 2 uta ‘STAREA $1 CONDITIILE INAINTEA S1SAU IN TIMPUL API . “Temperatura ‘Termometru “Tn timpul aplicarit a ambanta * Umiditate ambianta ‘Higrometru Th timpul aplicarit 22 180 4677-4 912 + Preciitati__ | Examinare vizual Zine 23 + Punct de Higrometru si | Th timoul aplicari 25 condensare termometr | daca este necesar | _1S0 4877 1 si2 . ‘Aderenta ‘Smulgere Ta sfargit 35 Metoda 1.6 Transtormares fisurilor in rosturi Aceasta metoda utilzeaza fisurle existente ca parti integrante ale structuril Proiectarea rosturior gi utlizarea materialelor tretuie s fie conform ENV 1992-2-4 sau ator standarde europene relevante ‘sau agrementelor tehnice europene aplicabile Rosturiletrebuie sa fle alizat& conform standardelor europene relevante, 44SR EN 1504-10:2004 Metoda 4.1 Addugarea sau Inloculrea armaturll de ofel inglobate sau externe Daca se adauga 0 armaturd noua fe structurile contaminate cu doruni se risc8 favorizarea reactei electrochimice, ‘Metoda 7.1 Cregterea acoperirliarmaturil prin addugare de mortar sau beton de ciment sau 0 acoperire a cuprafotel Aplcarea de acoperi ale supraftel poate ajuta la pastrarea pasiviati Metoda 9.1. Limitarea continutulul de oxigen (la catod) prin saturare sau acoperirea suprafetel Efcacitates saturéri pentru prevenires transmiterea oxigenulul ta armatura depinde de immpermeabiliatea objid prin saturarea cu apd, Eficactatea acoperiri suprafetel depinde de caracterstcle acopenti ce suprafatutlzate Metoda 11.2. Aplicarea pe armatura de acoperiri de protectie Eficacitatea metodel depinde de aptitudines acoperiti de izolare a armaturil de medi! Inconjurator local, de asemenea este important ca acoperirea s4 nu prezinte intreruper. Metoda 11.3. Aplicarea inhibitorilor pe beton Inhibitor| sunt aplicatj ca un tratament de suprafala sau sunt adaugati produselor gi sistemelor de reparare, Tratarea suprafotel Inhibitor se comporté ca un agent chimic care defevorizeazs formerea zonelor anodice pe armatura Efcactates lor depinde de aptitudives produselor 9 sisiemelor de a patrunde 9 afecta suprafata amaturi Aplicare a se vedea articolele 7.1, 7.2.1 $17.22 Progatiroa Ase vedea aricolete 8,1 918.28 Controlul ealtatt Ase vetea articalele 9.1 519.2 AT Pregatirea substratului AT.2.1 Generalltay! Pratul gi partculele fine de material ramate pe substat dupa Indepariarea betonului poate contine ‘suficient ciment nehidratat pertru a se Intasi in prezenta umiditati, Cu toate cé materialul esie de rezisterta mica, odata irtarit poate fi foarte difila indepartarea sa de pe suprafetele rugoase ale substratului pregatt si este important sa se indeparteze Inainte de intarire. TIncercavile de smuigere pot fl utlizate pentru a masura rezistenta la wactiune superficiaia a suprafejelor care au o pianitate rezonabila, Metodele de curdtare, asprire $i Indepartare includ urmatoarele 45SR EN 1504-10:2004 1 Curdtare——- Mecanie8, percute i abraziv Asperizare prin abraziune si cunisip ‘Asperizare cu apa la presiune joas de pana la aproximativi8 MPa gi cand volumul de apa este limitat sunt necesaré o presiune pana la 60 MPa 2 Asperizare —-Mecanicd, percutie si abraziv ‘Asperizere prin abraziune gi cunisip ‘Asperizare cu apa la presiune inaité de pnd la aproximativ 60 MPa 3 Indepartare — Mecanica, percutie Asperizare cu apa la presiune Inalts de pana la aproximaiiv 60 MPa $i foarte Inalta de pana la 110 MPa ‘7.2.2 Curiare Scopul curairii este de a indeplrta praful, materialul desrrins si contaminanpi astfel Tncdt sa imbundtateasca lpirealaderenta intre suprafata curdiatS a substratulul. i materialul apicat Asperizarea cu apa, curafarea cu aer comprimat sau prin asprare sunt metode eficiente ‘Atunci cand contaminanyi sunt prezent pe suprafaja sau au patruns dedesubtul suprafetel poate 1 ecesar ca acestia SA se indepaiteze cu ajutorul metodelor utlizate de exempli cu solvent! sau curdjarea cu vapor. Clorurile sau alt contarrinanti pot fidetectat prin egantionare pe santier si analize chimice cu referints la prEN 14629:2003-03 pentru contnuutul de clor $1 BS 1881, partea 124 pentru alte analize chimice. Contaminanti Inglobati in suprafata pot contine srme, cule gi materiale lermnoase. Curajarea supratetelor de beton fara Indepartares betonulul este realizata ih mod normal cu © resiune de apa care nu depageste 18 MPa ‘Asperizarea cu apa, utlizénd tehric! cu apa la presiune inaita, este utlizaté pentru curdjarea sau Indepartarea superficialé a betonuiui pana la o adancime de 2 mm. Membrane, reziduurile de astlt, marcajele colorate gi lapte de ciment sunt alte exemple de materiale care pot fi indepartate. Fisunie gi rosturle pot fi curafate cu jetun de apa, prin spaare cu 0 cantitate mare de apa sau cu aer ‘comprimat. ‘Atunci cand se utilizeazé aer comprimat, trebuie s se aib& grijd ca aerul si fie curat $i s8 nu contamineze subsiratul cu ule 7.2.3 Asperizare ‘Asperizarea este utilizata pentru indepartarea betonului pana la o adancime de 15 mm $i produce 0 Sipratea rugoasa ofernd o buna aderenfa pentru turarea unui nou Inelig ce beton au Mortar aplicat sau pulverizat pe betonu! original. ‘A7.2.4lndepsrtarea betonuiul Extinderea indepértari trebule sd nd seama de fectoril relevant si orice necesitate de a furniza 0 acoperire necontaminati pe toate suprafetele armaturi CConsideratile structurale pot imita amploarea indepartari, ‘Atunci cnd se utlizeaza metodele 7.3, 7.5 si 10.1, trebuie 4 fie indepartate betonul in forms de fegure gi betonul extolat, acoperiea suprafetelor gi reparatia anterioara cu rezistvtate specifica ‘inacceptabil de ridicata. Fragmentele de sarme legate, cuiele i alte metale sférémate Inglobate In beton trebuie 8 fie Indepétate pe cat posit 46SR EN 1804-10:2004 \Marginea de unde betonul este Indepartat trebuie sé fie taiata la un unghi minim de 90" pentru a evita ‘eroziunea regresiva ¢! la un unghi maxim de 125° pentru a reduce posbiitatea de deziipirea supratetel Supericare 2 betonului solid Invecnat $i trebule $8 fie suficient de rugos pentru a furniza o fixare mecanica bund intre material original gi produsul de reparare, Legenda 4 Unghi minim 2 Unghi maxim Figura A. —indepértares betonului Daca coreziunea este prezenté pe circumferinfa barelor de armare care este expusé dupa Indepértares betenului deterorat, poate fi necasaré cregterea adéncimil de indepartare pentu a expune intreaga bara, In functie de specifcalia de reparare. Pentru a permite o compactare corespunzatoare, curdfenia din jurul armaturil si distanta minima Tnire bara de armare si substratul amas trebule s& fie de cel putin 15 mm sau dimensiunea maxima a agregatului materialulul de ‘eparave, plus § mm. Betonul contaminst cu cloruri trebuie s3 fie Indepariat de pe toate suprafetele armatuni pe o distanta de cel putin 20 mm. Daca armatura nu prezinta nici © uma de coraziune, betonul carboralat si/sau contaminat cu cloruri poate s& rémana dacé sunt utlizate metcdele electrochimice sau daca betonul este suficient de uscat. La Indepartarea termici sau mecanicd a betcnului, pot s& apar’ microfisuri in betonul amas pe ‘amplasament. Stratul care contine microfsuri rebuie 4 fie indepartat utlizand asperizarea cu apa cu sau fara abrazivi sau trebule sA fe tratat pentru a-i reda integritatea daca rezistenta la tractune superficiala nu este suficientd pentru 2 permite aplicarea produselor si sistemelor. Fisurile pot fi ‘cetectate prn umezires supratetet si apol uscarea acesteia. Fisurie care retin apa devin vizible sub forma de Inii Tntunecate, Daca se utiizeaz procese termice pentru Indepartarea betonului, Introduceres cdldurll trebule £8 fie contrclaté cu atontio pentru a preveni daunele gi dacd betonul este ‘cegradat, Indepararea betonului contaminat trebuie 88 fle efectuatd cu ajutorul ator miloace. Hidrodemolarea este un mijioc rapid si eficace de indepértare 2 betonulul, mentindnd indepartarea ‘betonuui solid la minimum, Nu apare nici o microfisura gi betonul deteriorat poate fi Indepartat selectiv lisénd betonul sold intact. Selectia este realizata in jurul unei adéncimi medii de indepartare. Aceasta pprocedura poate fi folosita decd este realizaté cu echipamente de performanté cunoscuta. Consitile Ge respecial sunt de a realiza selectia [rire betonul solid gi betonul deteriorat, de a indeparta betonul fara s8 se lase ume Intunecate ¢ numai un numar mic de muchii sub armatura si s8 se realizeze Iuerarea fr 88 se creeze gaur Indepdrtarea poate fi efectuata para la o adincime minima predeterminata generaia, dar in locul unde betonui este slab, adancimea de indepartare va fi mai 47SREN 1504-10:2004 Echipamentul utlizet in mod normal pentru hidrodemolarea selectiva functioneaza cu o presiune de 60 MPa...110 MPa. La hidrodemolarea selectiva, esie necesar 8 se speciice echipamentul pre- calificat pentru aceasta metod. Rugozitatea suprafetei poste varia considerabil si este afectata de distanta ‘dintre vari gi substret, presiunea apel, debitul de apa, vitezd, echipament 91 caltatea betonulul Presiunea apel, care este In general masurata la pompa, pote fi clasat® dupa cum urmeazé: ~ presiune joasa nd la 18 MPa — Utiizata pentru curdfarea betonui = presiune tnaité De la 18 MPa pind la 60 MPa — Uilizata pentru curétarea substratul: de tel si pertru indepartarea betonului = presiune foate InaltS De la 60 MPa pana la 110 MPa — Utilaata pentru indepartarea betonului ‘tune cand este necesar un volum mic de apa ‘Télerea cu apa la presiune Tnaltd este definité ca o taiere realizatd cu un jet de apa astfel incat sa se formeze o crépaturd Ingust sau o gaurd mica. Metoda este utlizatd, de exemplu, pentru a tia parti Sau pentru a face gduri in betonul armat, Prin addugare de abrazivi in apa, este posibila taierea oflulul AT3.1 Generalitati Perforrranta structurala poate fi schimbata prin ciminuarea sectiunii transversal a armaturii sau prin formarea de gurl in aceasta. A73.2Curdtare Pentru motive practice, curdtarea se reaiizeaza tn mod normal pentru inireaga circumferinta a armaturi, Se intinde normal 50 mr sau mai mult, dincolo de poriunea corodata, in sensul lungimi barei. Consideratile structurale pot Imita cantitatea de beton care poaie fi Indepartata si curstarea care poate fi realizata Harta de potential poate fi un ajutor pentru detectarea coroziuinil Standardul pentru curdtare pentru metoda 11.1, care utiizeazé acoperii cu pigment activi, este normal Sa2, ,curdtare-asperizare profunda’. Pentru metoda 11.2, utlizarea acoperini de protectie $a2%, curdtare-asperizare foarte profunda’, este specificats de obicel. Curdtarea poate fi fics in Cconaiile de pe sanver. ‘Atunci cind acoesui pent curéjare este imposibil sou dificil din cauza aglomerdrii do bore, contactul Gintre bare, aproplerea de substratul de beion sau de alle bare sau alli factcti trebuie fie speciicate, metoda si standardul de curdtae. Daca produsele de corazune | contaminanti nu pot fi Indepartat| sau daca acoperiea nu poate fi apical pe toate zonele prevazute pentru tratare, performanta acoperini poate fi modificata. Standardele Sa pentru curdjare-asperizare sunt indicate in 180 8501-1"".Se poate utliza crice metoda de curdtare, inclizand asperzarea prin abrazine. Indepariarea cloruror de pe suprafaja ojslului sau cin gaurile din oje! poate fi efectusté doar cu ‘ajutorul apei sub gresiune, la presiune joasé sub 18 MP2 dar daca se cer volume mci de apa, Presiunea necesara poate fide pana la 60 MPa. A8 Aplicarea produselor si sistemetor ABA Generalitati ‘Temperatura substratului$1.a mortarulul sau a betonului de reparare nu trebule s& prezinte diferente Importante pentru a evita riscul de pierdere a aderentei sia hidratavi, ‘Tratamentul de pe suprafata betonului sau a mortarului poate cauza formarea de fisuri de contractie deoarece acest tratament poate produce un strat superficial bogat in ciment "TNOTANATIONALA Adoptat de CEN ca EN1SO 8501-1. 48‘SR EN 1504-10:2004 AB.2.1 Aderenta Un profil rugos al suprafetel favorizeaza o bund aderenta Intre betonul vechi si nou si produsete gi ‘sstemele de reparare. Acest profil ruguos poate fi objinut prin hidrodemolare sau prin mijoace mecanice. Fugozitatea produsa de hidrodemolare este considerabil mal mare decat cea produsa prin loviri mecanice, care este ea insisi mai mare decét cea produs4 prin asperizare abraziva. Daca se Ullizeaza hidrodemolarea, atuncl se obtine In med normal o bund aderenta intre substratul de beton gi mmaterialul de reparare $i legaturle mecanice nu sunt necesare pentru transmisia efortuiui de forfecare ‘§ tractune mai mici de 0.4 MPa. Se poate imprima 0 texturé rugoasé suprafetel mortarului sau betonului de reparare inainte de a se Intan, pentru'a spniini fxarea mecanica pentru stratul urmétor. ‘Atunel cand se utiizeazé produse $i sisteme de reparare pe baz de ciment sau de lianti polimerici tiebuie $8 se decidd daca este potrivit $8 se aplice un strat de amorsare a aderentei. Utilizarea acoperitilor pentru lipire pot reduce aderenta dacs acoperirea pentru lpire se intéraste inaintea aplicari produselor urmatoare. ‘Atunci cand se utilzeazé produse 9! sisteme de reparare pe baz de ciment fard stratul de amorsare a ‘aderentei si suprafaja trebuie sa fle umectata in prealabil asa cum este specificat in 8.2.2, 6.2.3 sau 5.2.4 pentru 0 perioada minma, suprafaa nu Uelule sa fe lasata sa se usuce Inaintea aplicari Produselor $i sistemelor. Totus, porii gi gaurle de pe supraiata nu trebuie s8 confind apa cand ‘materialul este amplacat eau aderenta poate fi diminusta. Acest lucru este indicat prin aspectul ‘suprafetel care trebuie sa fie intunecat gi mat fara sclipir, Scopul umeziriisuprafetel este de a preveni ttecerea apel din produsul de reparare spre substrat. cea ce alecteazA negativ hidratarea produsului de reparare. ortarele hidraulice polmerice se pot Intari formand pe suprafata un strat neted si lucios bogat in polimer, care este nefavorabil aderentei straturlor umatoare sau tratamentului suprafetel A.8.2.2 Aplicarea manuala a mortarului gi a betonului Prevecerile trebuie sd fie realizate astfel incat s8 se tina seama de diferentele inire proprietatile roduselorg sistemlor pe baza de lati polreric i cele pe bazB de ciment In general, produsele g1 ‘sistemele pe baza de lianti polimerici au coeficientj de dilatare termica $i o rezistenta la vapori de apa mai ridicate $i 0 rezistenta la foc sau la temperatur inate mai mc decét cele ale produselor gi SSstemelor pe baza de cment Produsele ¢i sistemele pe baz do liant! palimerici pot fi utlizate sub ap cau acolo unde este ecesard o rezistenta la abraziune ridicaté, atunci cénd sunt cerute o crestere rapida a rezisientel sau straturi subtii, sau unde este mposiil 68 se asigure intarirea pentru materialele pe baz de ciment. 4.8.2.3 Beton si mortar pulverizat Betonu gi mortaru pulverizat poate fi aplicat printr-un procedeu umed sau uscat Betonul si mortarul pulverizat trebule $8 fie aplicat la un unghi ct mal aproape positil de 90 grade fata de substrat gila 0 distant Intre 0.5 m gi 1,0 m Intre duza gi substrat Dac detonul pulverizat este aplicat Jao grosime mai mare de 70 mm, poate fi necesar sé se Incorporeze armaura in beton pentru a Impiedica dezvoltarea fisurilor de contractie si pentru contribu la lipirea mecanica, ‘Se cere atentie pentru a evita formarea golurilor In spatele armaturi Pentru betonul puvverizat care s-a intaritintre stratur, care nu s-a aplicat umed pe umed, suprafata trebuie sa fie curdiata cu apa la presiune joasa sau aer comprimat. Betonul pulverizat nu necesita tn ‘mod nermal aplicarea unui strat de amorsare a aderentei. ‘Se poate aplica un strat suplimentar nestructural dacé supratafa materalului de reparare necesita cerinte specale, de exemplu ofinisare cu rigla sau unelte manual. 49SR EN 1504-10:2004 ‘A8.2.4 Mortar sau beton turnat Straturile de drenare de pe suprafata cofrajelor previn formarea golurilor de pe suprafaté gi reduc ‘aportul apa/ciment din stratul superficial. A8.2.5intarire ‘Atunci cand este importanta evitarea formal fsurilor cauzate de contractia plastica sau uscare, iniarirea mortarului sia betonului hidraulic (Cc) este realizata eficient prin alimentarea in exces a apel pe suprafata. Dacd nu este practic s& se aplice apa manual pe toaté perioada necesara iniar utlizarea tuburior flexible perforate pentru a alimenta cu ap un material absorbant (de exemolu 0 panza de uta) acoperit cu 0 foaie de plastic transparent este mai economic §| foarte eficenta, chiar lin cele mai severe condiii de uscare. In timpul procesului de hidratare si intarire 2 betonului este important ca gradientul de temperatura din structura sd fie ct mai mic& posibil pentru evitarea unei isuréri de origine termica Produsele 3i sistemele care contin modificaton polimerici (pec) au conditi speciale de intarire eoarece tebuie 88 fie gasit un echilibru intre necestatea de retinere a uriditati pentru intarirea cimentului gi necesitatea de reducere a umiditatii pentru a permite polimerului component sa formeze tun fim pentru cresterea rezistertel, A8.26 Fieuri gi roeturi Umplerea fisurilor se poate realiza prin tehnici de inject, imbibsre sau aspirare, Inaintea umplert fisunilor, contaminantii precum uleiui sau alti contaminant) trebule s& fle indepértafy. Cantiatea ‘acceptabild de umiditate sau apa din fisuri depinde de propretatile materialulul de umplere. Fisurile Pot A curatate $i uscate prin metode incluzand ullizarea apel gi a solventior §| @ aerulul comprmat. Daca fisunle sunt umplute prin injectie, etangarea fisurior este necesara de obicel pentru a se asigura 2 injectia poate fi completa faia Intreruper. Partile din duza ramase Tn structura tebule sa fle din materiale care nu provoaca reach electrochimice. Trebule s& se alba arijé ca presiunea de injecte $8 ‘nu produc alte fisuri sau alte efecto negative substratulul, ator componente sau mediulul Utiizarea Paastei de ciment tixctropice poaie produce cresten de presiune inalts inacceptabile. ‘Materialul de umplere gi etangare in surplus este de obicel indepairtat. Echipamentul pentru imbioare rebule $8 asigure o curgere adecvata, neintrerupta a materialulul de tumplere a fisuri pénd la incetarea absorbiiei. ‘Alte metode de umplere a fisurilor sunt bazate pe tehnic de aspirare. Dac apar variatii semnficative in létimea fisuril In timpul umplerii sia intaritil,atuncitimpul de injectie ‘trebuie 4 fe ales si, daca este posibi, astfel incat s& se permita reinjectia In looul unde latmea fisurii este maxima $i in timpul de lucrabiltate a produsuiul Umperea fisuri nu este potrivita daca este posibil s8 aib’ loc 0 reacte de expansiune In structura. Fisurile trebuie 3 fie umplute complet pe cat posi ‘examingnd carote sau Incercénd cu ulrasunete — |. Gradul de umplore poate fi stabilt prolevand gi ‘se vedea incercarea nr. 33, Este dificil $2 se objina 0 umplere completa a fisuriior mici cu o [atime de cel putin 0,1. mm. Rainile ‘epoxidice cu o viscozitate mica si pasta de ciment fin special pot da rezultate bune. Acest lucru trebuie ‘5a fle supuse la Incercari prealabile. Etangarea fisuilor prin colmatare poate fl preferabila dac& fiaurile sunt contaminate, prea mici pentru Lumplere sau daca miscarea longitudinala gi/sau de forfecare sunt rai mari de 25 % din ltimea fisuri, In absenta ator informati, pot fi necesare Incerciri prealabile pentru determinarea aderentel $i cetangeitapi colmatari Poate fi necesara transformares in rosturi in umpluturl, daca sunt prevazute variatilfoar mportante ale latimii fisutlor, de exemplu, efectele termice sau miscdirlor structurale. Noile rosturi ule s8 fie 50SR EN 1504-10:2004 compatible cu rosturile existente. Daca trebuie aa fie tata armaitura, trebule luat in considerare orice fefect daundtor, in coea ce priveste capacitatea portanta gi riscul de coroziune. Proiectarea rosturior $1 ttlizarea materialului trebuie $8 fie conform ENV 1992-2-4 sau oricérui at standard european relevant ‘sau agrement tehnic european, A.8.2.7 Acoparirea supratetolor gi alte tratamente Exist8 pericolul aperitie! unei efiorescente atuncl cand cunt utlizate procedee electrochimice. Daca ele ru sunt indep&rtate, acestea incomodeazé aderenta intre acoperire gi beton. Inhibitosi aplicati pe suprafata pot lasa un depozit superficial care poate impiedica aderenta acoperini urmatoare. Produsul de impregnare 1 impregnare hidrofoba poate fi aplicat manual, prin pulverizare, prin metoda cu vid sau prin intermediu! unui get Pontru impregnarea hidrofoba utilizing un silan sau siloxen, patrunderea poate fi amelioraté prin aplicarea produsulul in doua etape, umed pa umed, A8.2.8 Lipirea plicil Placa de armare lipita la exteror poate Ni alcatulta ain ofel moale sau fibre compazite armate sau alt ‘material, care oferd o capacitate $i o durabiitate standardizata corespunzatoare. Este recomandata pregatirea umatoare pentru suprafsta sutstratului de beton: Trebuie 5 se determine rezistenta le tractiune superficala. Betonul de rezistenta redusa, degradat si deteriorat trebuie 88 fie Indepavtat ¢inlocut. Fisurile mai late de 0,1 mm trebule sa fle umplute cu un ‘material de reparare compatibilcu structure. A 11 Acoperirea armaturii ‘Acoperile pentru armiitur euntIncluse in multe sisteme de reparare. Acoperirea aplcata pe armatura ‘se poate comporta ca un strat de protectie sau poate f utiizat pentru a impiegica zonele acopente $a se comporte ca un anod si astfel s4 prevind coroziunea armaiuni netratate. Inhibarea poate de ‘asemenea sé fie realizaid prin imprejmuirea armaturi cu o pasta de cment alcaln cu sau fara un modificator polimeric. Dac’ se utlizeaza pasta de ciment, nu trebuie 8 fie lAsata s se intareasca inaintea aplicarl mortarulul sau @ betonului de ciment, deoarece acest lucru poate dauna aderentel Intre materialul de reparare si armatura A.8.3.2 gi A.8.3.3 indepartare gi inlocuire ‘Armatutle suplimentare sau de inlocuire @ acestore pot fi fixate utlizénd legéturi mecanice, prin ‘sudare, prin infagurare pe armitura existenta sau prin ancorare in substratul de beton. ‘Accesorile de fixare @ amméturi sau alte prelungitoare realizate din metale diferite inglobate in betonul farmat pot provoca © coroziune locala rapida 2 armaturl daca exista un contact electiic direct seu indirect intre ele, © problema aseménatoare se poate crea printr-un contact electric intre elementele realizate din acelagi tip de ofel, daca acestea cunt amplasate in medi diferte, d= exemplu, ‘concentra ciferite de oxigen. ‘Atuncl cénd tehnicile utlizate impica un aport de cdiduré pentru indepartarea sav inlocuirea armaturior uilizate, trebule avut grija s& nu se deterioreze armature gi substratul de beton, A.9 Control de calitate A.9.4 Generalitati Personalul care participa la executia lucrari de protectie si reparatie trebule s& alba o experients corespunzateare #i trebuio si albi o evidenti scrs& a competentel lor, daca aceasta le este disponbbila, 51SR EN 1504-10:2004 ‘Asa_cum este indicat a articolul 9, Tncercérile pe santier constiuie 0 metsda de misurare a caracteristicior gi a calitatii cerute pentru produsele si sistemele de reparare la sosirea lor pe sartier, 31 performantelor lor in timpul si dupa aolicarea lor. Incercatile pe santier sunt de asemenea metode de masurare a star stuctuni si @ substratului, pe care se aplicd produsele 91 sistemele si starea ‘mediulul in care produsele gi sistemele se aplica. Netodele de incercare sunt descrse in standarcele europene, dar acolo unde acestea nu exist, Incercsrile trobule 28 fie realizate conform ISO sau standardelor nafenale sau ca In Incercirile sou observatile descrise in A9.2 A.8.2 incercari $i observatii pentru controlul calitatii Tabelul A.2 Indicatile parametril minimi si maximi acceptabili pentru incercarile caracteristicilor sunt dupa cum urmeaza Ne Caracteristicl | Motoda ‘Parametri minim gi maximi Incercaril 0 | Temperatura Toate | Depinde de material, dar in general este substratul ccuprinsd intre 5°C 30°C 2S | Precipitayi Toate | De reguld generalé nici un material nu Wrebule aplcat pe suprafete umede sau ude, dar ‘anumite materiale pot fi aplicate 24__| Rezistenja la vant Mai putin de 8 Mis 2 | Puret de condeneare Depinde de material, darin general ni oe apick la temperatur mai mici cu 3°C deasupra punctului de condensare % | Graddeumpleea {80 % este acceptabll in mod normal fisuilor | Aderents Depinde de rezistenja la tractune superficala, Mortar 5! beton dar nu poate fi mai mare decat acesta, Sunt acceptabile valonie de pe gantier cuprinse intre 4.2 MPa gi 1,5 MPa peniru repararea structurale 310 valoare minima de 0,7 MPa pentru reparatia estructurala: Valoile pentru performanta in laborator sunt indicate th BIEN 1504-32001.03. | Raeranta 12,22, | Depinde de rezistenia la rachune supericala g ‘Acoperit ale 51,6.1, | nu poate f' mal mare decat aceasta. Valonile supraete! 7.4, 8.1, | pentru performanta in taborator sunt indicatile in 8.1" | prEN 1504-22000.03. % | Redistentata 31, 32, | Compaibiltatea cu betonul de ongine este un compresiune 33, 4.4, | factor important. Valorie pentru pertormanta in 51.6.1, | laborator sunt indicate in EN 1504-3:2001-03, 74,72, 3 | Aderenta materalelor | 15, 45, | Dapinds do rezistenta la racflune superficial de umplere a fisurior | 4.6" | ru poate fi mai mare decat aceasta. Valotie la substrat pentru performanta in laborator sunt indicate in piEN 1504-52002-01 ‘THOTA RATIONALA = Conform incercl sau observaie nr 24, se masoaré wieza vant prin utlizarea unui anemometu 52‘SR EN 1504-10:2004 Descrierea incercirilor de control de calltate si observatil Incercarea sau observatia nr. 1. Delaminare Lovirea sau sondarea suprafefe! betonulul se poate realiza cu un clocan ugor sau ait echipament de Jncercare cu ecou de imgact. Scopul este de a detecta suprafetele delaminate ale siuctui de beton sau agregetele indviduale bere din suprafata eubetratulu Incorcarea sau observatia nr.2. Curdtenia ‘Suprafata trebule sé fie examinata vizual pentru a consia eventuala prezenta de: = ciment intaritsiceata pulverzata: = scurgeri, cum ar fi pungl cu pietris; = eflorescenta: = pulbere sau nisi: = paticule bere, cum arf prat sau tragmente de beton (de exemplu deasupra armani) ~ dezvoltarea organica = impuritat cum arf ule, grasimi sau parafina = produse de dezlipire, produse de intarie sau reziduuri de la acoperiri vechi, = desprinderi de mortar Prezenja prafului sau a impuriatior pe suprafata substratulul poate fi constatata prin gtergeres sau 2parierea ‘euprafejei de beton. © banda adeziva apicata pe suprafafs indica prezenta prafull In ‘momentul Indepattart Incercarea sau observatia nr.3. Neregularitat! ale suprafetei Examinarea vizuala a suprafete! substratulul permite identificarea prezenfel poriior sau @ gBurilo care pot cauza 0 intrerupere a regularitafii rosimil petculel aderente sau de acoperie Neregularitatea substratului poate f stabil utilizing o righ de of! cu muchie reaps. Neregularitle pot corectate aga cum este ardat in articolele 8.22, 82.6 918.27. Incercarea sau observatia nr. 4. Rugozitate ugoztatea poate fi determinata pri utlzarea unui calioru de profil seu utlizind metoda supraetel Cu nisip. Metoda suprafetei cu nisip este descisa in EN 1766, 7.2. Metoda profiuul texturat este Goccried in EN ISO 3274 | EN ISO 4268, ‘Incercarea sau observatia nr. 5. Rezistenta la tractiune superficiala a substratului Rezisten(a Ia tractune superfcialé poate fi masuraté pe ganter prn incercarea de smulgere anaioaga sie speciicate in EN 1942 sau coli desurise in BS 1801 pare 201 fi 207 Se poate realiza direct fe suprafata de incercat sau intrun punct de pe suprafata care a fost carota partial, daca este erat recsionja a o addncime speciteats. Trebuie avut gi la pregatrea suprafetel ca num g fozita Incerearlor 8 fe alese astel ict acestca sa fe reprezeniative Incercarea sau observatia nr. 6. Litimea sau adéncimea fisuri Latimea fisurii poste fi masuraté cu aparate electrice sau mecanice pe structure expuse, cele mal importante caracteristicl ale fisuril (times gi variatia lajmil fisunior) sunt supuse modificanlor legate 53SR EN 1504-10:2004 de conditile climatice (a se vedea incercarea saul observatia rr. 7). Atunci c&ind aceste caracteristic! ‘sunt determinate, irebule s fe inregistrate urmatoarele date suplimentare: 1) data, ora: 2) condipite climatice, adica temperatura aerulul, acoperea cu norliploaie (inclusiv vaiorite din zilele anterioare); 3). temperatura suprafetel componentuiui, in zonele cu fisurirelevante iin cazuri speciale si in interionul componentulu Carotele pot fi utiizate pentru determinarea tipului si formei fisurilor, starea fisuri sia marginilor fisurit | eventualele masuri corective realizate, Carotele reprezinta invariabil o perturbare, si in consecinta trebule s fe limitate la cazurie absolut necesare. Incercérile cu ultrasunete furrizeaza de asemenea informati bune asupra caractersticlor fisurlor. Acestea pot fl utlizate numai de un personal instruit ccorespunzator gl experimentat. Incercarea sau observatia nr. 7. Migcarea in isura Latimea fisurior poate f masurata cu calibre mecanice sau electrice si masuréile trebuie 68 aiba 0 ‘exactitate de cel putin 0,1 mm. Este sufcient, de obicei, compararea vizuala a latimiifisuril cu o linie calibrata pe o rigid gradata, Pentru utlizarea tnei lupe este necesara mai multa experienta, Se pot utiliza metode cu sensibiltay diferte pentru masurarea variatilor distanfel asociate rmodificariior {imi fsurlor, dupa cum urmeazds 1) Origa de tatimea une’ tn, 2) pe fisura pot fi fixate placi de sticlé sau extersometre (ase vedea ES 1861-206); 3) lupade fisur; 4) pe supratata betonului pot f aplicate cu pensula markere de ipsos subtii, Atunci cand fisurile din beton se largesc, apar de asemenea fisuri In ipsos. Latimea lor poate fi determinata ugor cu ajutorul une! lupe. Citii repetate, cu 0 exacitate de 0.01 mm, se pot efectia pentru urmérirea variatilor lente ale \atimii fisunil,incluzand modificarea pe termen lung. Daca este rnecesar, se pot aplica mai multe markere de ipsos pe aceeas'fisura, {a intervale regulate. ‘Atunci cand se observa variatil in timea fisuri in cursul uni zile, rebuie 8 se Inregistreze datele Televante de cateva ont pe zl, Atunci can¢ variate in latimea fisuri sunt legate de traficul ruler, poate finecesara caracterizarea traficului pentru a permite o analiza mai eficienta a rezultatelor. Perioadele cde masurare trebuie slese ate! Inca rezuitaiole obtinute 28 permits tragerea de concluil adecrate ptvind variatile znice pe termen scurt latimea fsu la ora planificsta pentru unplere Pe superstructurile podurilor monolite si structurile similare expuse direct intemperilor, se produc \ariatizinice ale latimiiisurilor, care in anumite cazuri depind de izolatie. Variatia maxima se prevede in zilele senine din lunile de vara, dar nu in ziele acoperite cu nori de inalta alttudine gi temperaturi ridicate ale aerului. Atunci cénd fisurile ating 0 latime maxima, infiuenta traficului coniribuie de ‘asemenea la valorie extreme ale variailor pe fermen scurt a lajmilfisurior. Incoresrea eau obsorvatia nr. 8. Vibratil ‘Atunci cénd aplicarea produselor si sistemelor este important sa se observe vibratile cauzate de trafic, echipamente sau actiunea vantulu, Pentru Inregistrarea vibrajilor este posibiié utiizarea unui echipament de masurare a vibrajilor, de exemplu un accelerometru, Nu se justiicd nici o restricts in ‘ceea ce priveste cauzele viatilor daca valorile acestora sunt In interval de vaon pentru Incarcarea

S-ar putea să vă placă și

• Daca

  

  Document2 pagini

  Daca

  Sarah Santiago

  Încă nu există evaluări
• Psihologie Generala

  

  Document5 pagini

  Psihologie Generala

  Sarah Santiago

  Încă nu există evaluări
• Multumesc

  

  Document2 pagini

  Multumesc

  Anonymous VLuFLI

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Pace

  

  Document2 pagini

  Pace

  Sarah Santiago

  Încă nu există evaluări
• Pace

  

  Document2 pagini

  Pace

  Sarah Santiago

  Încă nu există evaluări
• Multumesc

  

  Document2 pagini

  Multumesc

  Anonymous VLuFLI

  Încă nu există evaluări
• Modificari ISO 9001 2015

  

  Document2 pagini

  Modificari ISO 9001 2015

  Sarah Santiago

  Încă nu există evaluări
• Modificari ISO 9001 2015

  

  Document2 pagini

  Modificari ISO 9001 2015

  Sarah Santiago

  Încă nu există evaluări
• Iso 14001

  

  Document1 pagină

  Iso 14001

  Sarah Santiago

  Încă nu există evaluări
• Protectia Impotriva Coroziunii

  

  Document7 pagini

  Protectia Impotriva Coroziunii

  Sarah Santiago

  Încă nu există evaluări
• Informatia Documentata

  

  Document6 pagini

  Informatia Documentata

  Sarah Santiago

  Încă nu există evaluări
• NP 133-2013-Alim Cu Apa Si Canalizari

  

  Document273 pagini

  NP 133-2013-Alim Cu Apa Si Canalizari

  Anonymous 87xpkIJ6CF

  100% (5)
• Principiile Sistemului Calitatii

  

  Document1 pagină

  Principiile Sistemului Calitatii

  Sarah Santiago

  Încă nu există evaluări
• Protectia Impotriva Coroziunii

  

  Document4 pagini

  Protectia Impotriva Coroziunii

  Sarah Santiago

  Încă nu există evaluări
• Procedurä 25-07-2014

  

  Document8 pagini

  Procedurä 25-07-2014

  tunabres

  Încă nu există evaluări
• GT 001 96 Incercari Pentru Deter Min Area Caracteristicilor Pamanului

  

  Document20 pagini

  GT 001 96 Incercari Pentru Deter Min Area Caracteristicilor Pamanului

  Horia Ungurean

  Încă nu există evaluări
• 5440-2009 Reactia Alcalii Silice

  

  Document24 pagini

  5440-2009 Reactia Alcalii Silice

  Sarah Santiago

  Încă nu există evaluări
• HG 273-94 Reactualizat 2012

  

  Document23 pagini

  HG 273-94 Reactualizat 2012

  c_o_r_y2005

  100% (1)
• Tehnologie Lot1

  

  Document44 pagini

  Tehnologie Lot1

  Sarah Santiago

  Încă nu există evaluări
• Tehnologie Lot2

  

  Document35 pagini

  Tehnologie Lot2

  Sarah Santiago

  Încă nu există evaluări
• PCE 001 Control ISC in Executie

  

  Document11 pagini

  PCE 001 Control ISC in Executie

  Sarah Santiago

  Încă nu există evaluări
• Fisa Tehnica Contoare B Meters GMDM-RFM

  

  Document2 pagini

  Fisa Tehnica Contoare B Meters GMDM-RFM

  Sarah Santiago

  Încă nu există evaluări
• Carte Tehnica PEHD

  

  Document55 pagini

  Carte Tehnica PEHD

  Sarah Santiago

  Încă nu există evaluări
• Lista Legislatie

  

  Document2 pagini

  Lista Legislatie

  Sarah Santiago

  Încă nu există evaluări
• Proces Verbal Receptie La Terminarea Lucrarilor

  

  Document2 pagini

  Proces Verbal Receptie La Terminarea Lucrarilor

  Sarah Santiago

  Încă nu există evaluări
• Model PVRF

  

  Document2 pagini

  Model PVRF

  Sarah Santiago

  Încă nu există evaluări
• Proces Verbal Receptie Lucrari Subcontractori

  

  Document2 pagini

  Proces Verbal Receptie Lucrari Subcontractori

  Sarah Santiago

  Încă nu există evaluări
• Teh LCR Apa

  

  Document237 pagini

  Teh LCR Apa

  Sarah Santiago

  Încă nu există evaluări
• PCE 001 Control ISC in Executie

  

  Document11 pagini

  PCE 001 Control ISC in Executie

  Sarah Santiago

  Încă nu există evaluări