TEHNOLOGIA DE EXECUTIE PENTRU LUCRAREA

Consolidare versant, parapet si refacere parte carosabila pe DN 7C,

km 31+800

I.FAZA DE PREGATIRE A PROIECTULUI

In aceasta faza, se verifica existenta Autorizatiei de construire, a Avizelor necesare,
se realizeaza Predarea primirea amplasamentului si a bornelor de reper si se
primeste Ordinul de incepere a lucrarii.
Se primeste de la Beneficiar Documentatia de executie vizata spre neschimbare,
care trebuie sa fie completa parte scrisa si parte desenata, trebuie sa contina
Programul de control a calitatii lucrarilor ajunse in faza determinata intocmit de
Proiectant si avizat de Inspectia de Stat in Constructii, iar plansele trebuie sa fie
stampilate de un verificator de proiecte atestat.
Se intocmesc toate documentele necesare ( Planul calitatii, Programul de control al
Calitatii si Verificari, Proceduri tehnice de executie,Planul de management de
trafic,etc.) si se supun aprobarii Beneficiarului.
De asemenea , toate materialele principale, precum si furnizorii/producatorii
acestora, se supun aprobarii Beneficiarului inainte de aprovizionarea lor.
Se realizeaza Organizarea de santier
Prima urgenta in executia lucrarilor consta in amenajarea suprafetelor de teren
de pe ambii versanti , pe intreaga suprafata, delimitate de alunecari in care balteste
apa meteorica, prin nivelari locale, astfel incat sa se asigure o scurgere rapida a
acesteia la santul drumului si la baza rambleului.Aceste lucrari de amenajare au rolul
de a diminua patrunderea apelor meteorice si a excesului de umiditate in versanti.
II.EXECUTIA LUCRARILOR
Lucrarile se vor desfasura alternativ pe cate un fir de circulatie, cu aplicarea stricta a
planului de management de trafic aprobat.Se executa trasarea lucrarilor cu
pichetarea zonei
II.1.Executia lucrarilor pe banda I
A.Executie piloti forati 1080 mm
Piloii reprezint nite elemente de structur specifice fundaiilor de adncime
care sunt realizate prin mijloace mecanizate i se caracterizeaz printr-un raport
mare ntre lungime (l) i diametru (d), n general l/d > 20.

Carcasa de armtur este ansamblul de oel beton rezultat din calculul de

rezisten efectuat de proiectant dup normele n vigoare, cu care se armeaz

pilotul.
1

Cmaa pierdut sau teac este un tub de oel subire destinat s rmn n

pmnt dup turnarea betonului.

Coloana sau burlan de betonare, este un tub de oel alctuit din tronsoane

destinate turnrii betonului n corpul pilotului forat.

In proiectul nostru structura de sprijin va fi realizata din piloti forati de diametru
1080 mm cu fisa de 18,00 m, dispusi pe doua randuri (asezati in sah), cu distanta
interax de 2,00 m.
Ca lucrari pregatitoare pentru executia lucrarilor de pilotare sunt :
-trasarea lucrarii
-executia excavatiei pana la cota prevazuta in proiect (cota superioara a pilotilor)
-nivelarea i amenajarea suprafeelor amplasamentului;
-trasarea axelor construciilor i fundaiilor;
-amenajarea platformei de lucru n funcie de tipul piloilor utilizai;
-trasarea axelor rndurilor de piloi, numerotarea i marcarea lor dup dou direcii;
-pichetarea sau fixarea cu rui a poziiei fiecrui pilot
Pilotii forati de diametru mare sunt piloti realizati prin forarea hidraulica in prezenta
noroiului bentonitic ,introducerea unei carcase de armatura si umplerea cu
beton.Utilizarea pilotilor forati de diametru mare este indicata in cazul fundatiilor care
transmit terenului incarcari axiale si transversale mari si atunci cand baza pilotilor
patrunde intr-un strat practic incompresibil,pilotii lucrand ca purtatori de varf.
Pilotii forati tubati sunt piloti realizati prin turnarea betonului cu ajutorul unei coloane
de betonare intr-un foraj la care mentinerea peretilor este asigurata printr-un tubaj
provizoriu sau definitiv introdus prin vibrare ,batere sau apasare
Betonul din pilotii forati de diametru mare va avea clasa C 25/30, clasa de expunere
XC4, Cl 0,2, dozaj minim de ciment 400 kg/mc, ciment CEM I -42,5.
Armarea pilotilor forati de diametru mare se face cu carcase de armatura formate din
bare longitudinale ,freta ,inele de rigidizare si distantieri.Otelul beton prevazut pentru
realizarea armocarcasei este PC 52 32 si OB 37 10,12,14 si 20.Freta si cercurile
de rigidizare se vor fixa prin puncte de sudura de armaturile de rezistenta.Tevile de
control si dispozitivul de injectare de la baza se vor monta odata cu carcasa de
armatura.Pe fundul forajului coloanei, inainte de lansarea carcasei de armatura, se
va asterne un strat de 20 cm de balast.
Betonarea sub apa ,la gauri forate cu tubaj recuperabil sau nerecuperabil,precum
si betonarea sub noroi se face cu metoda palniei fixe ridicatoare,pentru a evita
2

contactul intre masa betonului turnat si apa.

Diametrul tubului de betonare se alege in functie de dimensiunile agregatelor
betonului si de diametrul pilotului,fara a cobori sub 20 cm.
Betonarea sub apa sau sub noroi se organizeaza ca o operatie continua,care se
efectueaza
intr-o singura repriza,la un debit de betonare determinat in functie de diametrul si
lungimea pilotului dar care trebuie sa fie de cel putin 4 mc/h.La prima sarja trebuie sa
se asigure separarea betonului de apa ,cantitatea de beton se stabileste astfel incat
tubul de betonare sa fie amorsat.
Baza tubului de betonare trebuie sa se gaseasca in permanenta cu cel putin 2 m
sub nivelul betonului
Pentru sporirea capacitatii portante pe varf precum si pentru punerea sub sarcina
a terenului de la baza,chiar din faza de executie se poate adopta solutia unei injectii
la baza, care se poate face cu suspensie prin tevi inglobate in corpul pilotului sI care
se coboara in gaura forata o data cu carcasa de armatura.Reteta suspensiei
,tehnologia si presiunea de injectare se stabileste la fiecare lucrare in parte in functie
de caracteristicile terenului de la baza pilotului.
Controlul calitatii pe timpul executiei
Controlul se face pe faze ,pe tot parcursul realizarii pilotilor.In cazul forarii sub
noroi trebuie sa se verifice prin laboratorul de santier calitatea noroiului pe tot
parcursul excavatiei,pe probe luate de la statia de preparare a lui si direct din gaura
de foraj.
Pe parcursul betonarii se vor efectua urmatoarele determinari:
-la fiecare 10 mc de beton pus in opera se preleveaza probe de beton de la locul
de turnare si se determina consistenta lui prin metoda tasarii
-la fiecare 20 mc de beton pus in opera,dar cel putin o data pentru fiecare pilot,se
preleveaza probe -3 cuburi de beton de la locul de turnare si se determina rezistenta
betonului
-pentru fiecare pilot trebuie sa se intocmeasca o curba de betonare,portie cu
portie,din care sa rezulte consumul de beton pe lungimea pilotului
Controlul calitatii dupa executie
Controlul calitatii pilotilor forati de diametru mare dupa executie poate cuprinde:
-verificarea pozitiei in plan si a inclinarii
-controlul calitatii betonului
3

-verificarea continuitatii corpului pilotului

-incercari de control pe piloti
Controlul calitatii betonului pus in opera se va face:
-pentru pilotii la care incercarea epruvetelor nu au dat rezultate corespunzatoare
clasei prescrise in proiect
-la pilotii la care in timpul executiei s-au produs unele deficiente care pot afecta
calittea betonului
-la un nr de 3 piloti stabilit prin proiect
Controlul se face prin:
-dezvelirea pilotilor respectivi
-extragerea de carote dupa dezvelire sau prin forare de suprafata
-metode nedistructive
Verificarea continuitatii corpului pilotului se face prin:
-carotare pe intreaga lungime a pilotului la pilotii care pe parcursul executiei apar
indoieli in ceea ce priveste continuitatea
-metode nedistructive-carotaj sonic,carotaj radioactiv,impedanta mecanica
Incercarile pe cei 3 piloti asezati in linie, cat si carotajul cu ultrasunete se
realizeaza de catre firme autorizate.
Receptia pilotilor forati de diametru mare
Receptia gaurii forate inainte de betonare consta din masurarea diametrului la
nivelul terenului si adancimii gaurii forate si din stabilirea pozitiei carcasei de
armatura
Se verifica datele referitoare la forare din fisa de forare-betonare
B.Executia radierului de solidarizare a pilotilor de diametru mare.
a)dupa executarea betonarii pilotilor, se va curata partea de sus a acestora, parte
compusa din beton infestat cu noroi bentonitic si se va curata armatura prin periere
energica.
Se va turna un strat de cativa cm de beton de egalizare pentru executia la uscat a
lucrarilor de cofrare si armare
b)executia cofrarii radierului.
Radierul se va executa pe o lungime de 40,00 m , in sectiune transversala
radierul avand dimensiunile de 1,50X4,60 m.
4

Lucrrile de cofraje nu presupun dificulti deosebite de execuie, care s

presupun prevederi suplimentare celor specificate n normativul NE 012/2-2010 .
La adoptarea materialului din care se va confeciona cofrajului i tipul de cofraj ce
se va utiliza, se va ine seama de tipul elementelor de executat, de dimensiunile
acestora i de tehnologia de punere n oper a betonului.
Cofrajele i susinerile lor, vor fi astfel alctuite nct s ndeplineasc urmtoarele
condiii
s asigure obinerea formei i dimensiunilor prevzute n proiect;
s fie stabile i rezistente sub aciunea ncrcrilor ce apar n procesul de execuie;
s fie alctuite din elemente care s permit un mare numr de refolosiri;
s fie prevzute cu piese de asamblare de inventar.
Pentru a reduce aderena ntre beton i cofraje acestea se ung pe feele ce vin n
contact cu betonul, nainte de fiecare folosire, cu produse speciale, ageni de
decofrare.
Acestea trebuie s nu pteze betonul, s nu deterioreze cofrajul, s se aplice uor
i s-i pstreze proprietile neschimbate, n condiiile climaterice de execuie ale
lucrrilor.
Depozitarea cofrajelor se va face astfel nct s se evite deformarea i degradarea
lor (umezire, murdrire, putrezire, ruginire etc). Este interzis depozitarea cofrajelor
direct pe pmnt sau depozitarea altor materiale pe stivele de panouri de cofraje.
La montarea cofrajelor se va acorda o mare atenie sprijinirilor i legrii cofrajului.
Este interzis legarea cofrajului de barele de armturi. Se vor utiliza tirani, bare
metalice sau buloane corespunztoare
Legturile cofrajelor nu vor lsa guri neregulate care s necesite reparaii ale
suprafeei betonului i nu vor conduce la degradarea acestuia. Se recomand ca
dup ndeprtarea cofrajului s nu rmn nici un element metalic nglobat n beton
la o distan mai mic de 2,5 cm de faa betonului.
Sprijinirile cofrajelor vor fi astfel montate nct s nu permit deplasri sau
deformri ale cofrajului n timpul turnrii betonului.
La cofrajele stlpilor se vor prevedea la partea inferioar ferestre speciale pentru
curire nainte de betonare i la intervale de maximum 2 m nlime, ferestre pentru
turnarea betonului, dac betonul, nu se toarn cu pompa sau bene cu furtun. n cazul
pereilor, curirea suprafeei de beton vechi se va face nainte de nchiderea
5

cofrajelor, dar se vor prevedea i ferestre care s permit verificare nainte de

betonare a curirii suprafeei. La muchiile aparente ale elementelor se vor prevedea
ipci care s realizeze o teire la 45 grade de aproximativ 3 cm.
Panourile de cofraj i celelalte piese de susinere sau asamblare, trebuie s fie
confecionate cu ajutorul abloanelor i dispozitivelor, care s asigure exactitatea
dimensiunilor, formelor i poziiilor pieselor de asamblare sau susinere.
Lucrri pregtitoare i principalele etape ale cofrrii
Pentru orice element de construcii, operaiile de montare a panourilor de cofraj se
succed n principiu n urmtoarea ordine:
curirea i nivelarea locului de montaj;
trasarea poziiei cofrajelor;
transportul i aezarea panourilor i a celorlalte materiale i elemente de inventar,
n apropierea locului de montaj;
curirea i ungerea panourilor;
asamblarea i susinerea provizorie a acestora;
verificarea poziiei cofrajelor pentru fiecare element de construcie, att n plan ct
i pe vertical i fixarea lor n poziie corect;
ncheierea, legarea (blocarea) i sprijinirea definitiv a tuturor cofrajelor cu ajutorul
dispozitivelor de montare (caloi, juguri, tirani, zvoare, distanieri, proptele,
contavntuiri etc) i
etanarea rosturilor.
La terminarea lucrrilor de cofraj se efectueaz recepia de ctre o comisie
format din beneficiar (diriginte de antier) i constructor (ef de santier).
Comisia va efectua verificrile iar rezultatele verificrii i eventualele remedieri ce
trebuie fcute se vor consemna n "REGISTRUL DE PROCESE VERBALE PENTRU
VERIFICAREA CALITII LUCRRILOR CE DEVIN ASCUNSE". Dup efectuarea
remedierilor se va face verificarea i se va ncheia un nou proces verbal.
Dup turnarea i ntrirea betonului se execut decofrarea pe baza unei
dispoziii date de eful de santier. La decofrare se vor respecta prevederile din
Normativul NE012/2-2010 Cap. "Decofrare"
c)executia armarii radierului
Otelul beton prevazut pentru executia radierului este de tipul PC 52 12,16, 20 si
OB 37 10.
6

Pentru detalii constructive se vor studia n afara celor prevzute n proiect i cele
prevzute n STAS 10107/0-90, cap.6, n special cele prevzute fa de modul de
realizare a ciocurilor armturilor. Livrarea oelului beton se va face conform
prevederilor n vigoare i trebuie s fie nsoite de certificatul de calitate emis de
productor. In cazurile n care livrarea se face de ctre o baz de aprovizionare,
aceasta este obligat s transmit copii ale certificatelor de calitate, corespunztoare
loturilor pe care le livreaz. Barele de oel beton, trebuie s fie depozitate separat pe
tipuri i diametre, urmrindu-se:
evitarea condiiilor care favorizeaz corodarea oelului;
evitarea murdririi acestora cu pmnt sau alte materiale;
asigurarea posibilitilor de identificare uoar a fiecrui sortiment i diametru.
Pentru fiecare cantitate i diametru aprovizionat, operaia de verificare va consta
din:
constatarea existenei certificatului de calitate;
verificarea dimensiunilor seciunii;
examinarea aspectului;
verificarea prin ndoire la rece.
La cererea proiectantului sau beneficiarului sau cnd exist dubii asupra calitii
oelurilor aprovizionate, executantul va proceda la verificarea caracteristicilor
mecanice prin ncercarea la traciune. nainte de fasonarea armturilor barele trebuie
s fie curate i drepte. n acest scop se va ndeprta pmntul, urmele de ulei,
vopsea sau alte impuriti.
Fasonarea barelor se va face n strict conformitate cu prevederile proiectului.
Barele tiate i fasonate vor fi depozitate n pachete etichetate, n aa fel nct s se
evite confundarea lor i s se asigure pstrarea formei i cureniei lor pn n
momentul montrii.
ndoirea armturilor se execut cu o micare lent fr oc. La mainile de ndoire cu
dou viteze, nu se admite curbarea barelor cu profil periodic la viteza mare a mainii.
Se va aduce la cunotina proiectantului dac la ndoire barele au tendina de a se
fisura sau rupe.
Este interzis nclzirea sau tierea cu flacr a barelor.
Armturile vor fi montate n poziia prevzut n proiect i detaliile de armare,
meninerea poziiei trebuie s fie asigurat n tot timpul turnrii betonului.

Pentru asigurarea stratului de acoperire cu beton prevzut de minim 5 cm, se vor

utiliza distanieri confecionai din mas plastic sau prisme de mortar prevzute cu
cte o srm pentru a fi legate de armturi. Se interzice folosirea cupoanelor de oelbeton. La montare se vor prevedea:
cel puin trei distanieri la fiecare metru ptrat de plac sau perete;
cel puin un distanier la fiecare metru liniar de grind sau stlp;
cel puin un distanier ntre rndurile de armturi la fiecare doi metri liniari de grinda
n zona cu armtur pe dou sau mai multe rnduri;
capre din oel-beton sprijinite de cofraj i dispuse ntre ele la distane de maximum
un metru (respectiv o bucat pe un mp), pentru meninerea n poziie a armturilor de
la partea superioar a plcilor.
Dac nu se specific altfel prin proiect, legarea armturilor se va face cu dou fire
de srm neagr de 1,5 mm diametru (STAS 889-89) n modul urmtor: reele de
armturi din perei i plci vor fi legate n mod obligatoriu la toate ncrucirile dac
latura reelei este mai mare de 30 cm. In caz contrar vor fi legate n mod obligatoriu
dou ncruciri marginale pe tot conturul, iar restul ncrucirilor din doi n doi n
ambele sensuri (ah).
nndirea barelor se va face prin petrecere sau prin sudur n conformitate cu
prevederile proiectului.
La fasonarea i montarea armturilor se vor respecta toleranele prevzute n
normativul
NE 012/2-2010 .
Stratul de acoperire cu beton se consider de la faa interioar a cofrajului la faa
exterioar a armturii.
La terminarea montrii armturilor, datorit importanei deosebite a calitii execuiei
acestora ct i a faptului c dup turnarea betonului ele nu mai pot fi verificate cu
mijloace simple, acestea vor fi obligatoriu recepionate, ncheindu-se procese verbale
de lucrri ascunse.

Pentru a se putea face o comparaie cu cantitatea de armtur

prevzut n devize, este necesar s se in o eviden a consumurilor pe obiect sau

pri de obiecte

d)betonarea radierului
Betonarea se va executa numai dupa receptia calitativa a cofrarii si armarii, in
8

prezenta

comisiei

alcatuite

din

reprezentantii

beneficiarului,

proiectantului,

antreprenorului si Inspectiei de Stat in constructii.

Betonul prevazut pentru executia radierului este de clasa C30/37, clasa de expunere
XC3+XF4, raport A/C maxim 0,5, Dmax 22.
Betonarea unei construcii, va fi condus nemijlocit de maistrul sau eful punctului de
lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare i va supraveghea comportarea i
meninerea poziiei iniiale a susinerilor cofrajelor i armturilor i va lua msuri
operative de remediere a oricror deficiene constatate. Att deficienele constatate
ct i msurile adoptate vor fi consemnate n condica de betoane.
Betonul trebuie s fie pus n lucrare n maximum 15 minute de la aducerea lui
la locul de turnare. Punerea n lucrare se va face fr ntreruperi, iar dac acestea nu
pot fi evitate se vor crea rosturi de lucru,
La turnarea betonului trebuie respectate urmtoarele reguli generale:
la locul de punere n lucrare, descrcarea betonului se va face n bene, pompe de
beton sau jgheaburi, pentru a se evita alte manipulri;
- dac betonul adus la locul de punere n lucru prezint segregri, se va proceda la
descrcarea i reamestecarea lui pe platforma special amenajat, fr a se aduga
ns ap;
- nlimea de cdere liber a betonului nu trebuie s fie mai mare de 1,5m;
- turnarea betonului de la nlime mai mare de 1,5m se va face prin tuburi alctuite
din tronsoane de form tronconic;
d) betonul trebuie s fie rspndit uniform i n grosime de cel mult 50cm. Nu se
admite ntinderea betonului prin tragere cu grebla sau azvrlirea cu lopata la distane
mai mari de 1,50m;
- se vor lua msuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armturilor fa de
poziia prevzut n proiect, ndeosebi pentru armturile dispuse la partea superioar
a plcilor n consol, dac totui se vor produce asemenea defecte, ele vor fi
corectate n timpul turnrii;
- se va urmri cu atenie nglobarea complet n beton a armturilor, respectndu-se
grosimea stratului de acoperire, n conformitate cu prevederile proiectului;
- nu este permis ciocnirea sau scuturarea armturii n timpul vibrrii betonului i
nici aezarea pe armturi a vibratorului;
- n nodurile cu armturi dese se va urmri cu toat atenia umplerea complet a
seciunii, prin ndesarea lateral a betonului cu ipci sau vergele de oel, concomitent
9

cu vibrarea lui; n cazul c aceste msuri nu sunt eficiente, se vor crea posibiliti de
acces lateral al betonului prin spaii care s permit ptrunderea vibratorului;
- circulaia muncitorilor i utilajelor de transport n timpul betonrii se va face pe puni
speciale care s nu rezeme pe armturi, fiind interzis circulaia direct pe armturi
sau pe cofraje;
- n cazul turnrii unor betoane speciale (aparente, torcretare etc.) sau a unor
elemente de construcii se vor respecta prescripiile speciale sau precizrile date prin
proiect;
- instalarea podinei pentru circulaia lucrtorilor i a mijloacelor de transport pe
planeele de beton, precum i depozitarea pe ele a schelelor, cofrajelor i armturilor
pentru etajele superioare este permis numai dup 24...36 ore n funcie de
temperatura i tipul de ciment utilizat.
Compactarea betonului se execut prin vibrarea mecanic n cazul imposibilitii de
continuare a compactrii prin vibrare (defectarea vibratoarelor, ntreruperi de curent
electric etc.), turnarea betonului se va continua pn la poziia corespunztoare unui
rost, compactnd manual betonul.
Se pot utiliza numai vibratoare omologate, pentru care se cunosc caracteristicile
tehnice i funcionale i pentru care se dispune de prescripii de utilizare i
ntreinere.
Personalul care efectueaz vibrarea betonului, trebuie s fie instruit n prealabil
asupra modului de utilizare, a procedeului pe care urmeaz s-l aplice n cazul
plcilor, suprafaa betonului vibrat se va nivela imediat dup terminarea acestei
operaii cu ajutorul unui dreptar sprijinit pe ipci de ghidare.
Alegerea tipului de vibrare (mrimea capului vibratorului, fora perturbatoare i
frecvena corespunztoare acesteia) se va face n funcie de dimensiunile
elementelor i de posibilitile de introducere a capului vibrator (butelie) prin barele
de armtur.
Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare intern se recomand s fie
L.3 sau L.3/L.4.
Durata de vibrare optim, din punct de vedere tehnico-economic, se situeaz ntre
durata minim de 5 sec. i durata maxim de 30 sec, n funcie de lucrabilitatea
betonului i tipul de vibrator utilizat. Prelungirea duratei de vibrare pn la 60 sec,
impus de condiii speciale locale, nu este de natur s duneze calitii betonului.

10

Semnele exterioare dup care se recunoate c vibrarea betonului s-a terminat,

sunt urmtoarele:
betonul nu se mai taseaz;
suprafaa betonului devine orizontal i uor lucioas;
nceteaz apariia bulelor de aer la suprafaa betonului i se reduce diametrul lor.
Distana dintre dou puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este
de 1,4 r, unde r este raza de aciune a vibratorului.
n cazurile n care nu este posibil respectarea acestei distane (din cauza
configuraiei armturilor, a unor piese nglobate sau alte cauze) se recomand
utilizarea concomitent a mai multor vibratoare, distana ntre ele depind 2r. Vor fi
respectate si prevederile din anexa IV.2 din NE 012-99.
Grosimea stratului de beton supus vibrrii se recomand s nu depeasc din
lungimea capului vibrator (butelie); la compactarea unui nou strat, butelia trebuie s
ptrund 5...15 cm n stratul compactat anterior.
Pentru a se asigura condiii favorabile de ntrire i a se reduce deformaiile din
contracie, se va asigura meninerea umiditii betonului minim 7 zile dup turnare,
protejnd suprafeele libere prin:
acoperirea cu materiale de protecie
stropirea periodic cu ap
aplicarea de pelicule de protecie
Acoperirea cu materiale de protecie se va face cu: prelate, rogojini, strat de
nisip, etc. Aceast operaie se face de ndat ce betonul a cptat suficient
rezisten pentru ca materialul s nu adere de suprafaa acoperit.
Materialele de protecie vor fi meninute permanent n stare umed.
Stropirea cu ap va ncepe dup 12 ore de la turnare n funcie de tipul de ciment
utilizat i temperatura mediului, dar imediat dup ce betonul este suficient de ntrit
pentru ca prin aceast operaie s nu fie antrenat pasta de ciment.
Stropirea se va repeta la intervale de 2-6 ore, n aa fel nct suprafaa betonului
s se menin umed.
Se va folosi ap care ndeplinete condiiile prevzute pentru apa de amestecare
a betonului, care poate proveni din reeaua public sau din alt surs. n ultimul caz,
apa trebuie s ndeplineasc condiiile tehnice prevzute n SR EN 1008:2003.
Stropirea se va face prin pulverizarea apei
n cazul lucrrilor executate pe timp friguros, se vor respecta prevederile din
11

Normativele C.16-84 i NE 012/1-2007 ,NE 012/2-2010.

Msurile specifice ce se adopt n perioada de timp friguros se vor stabili innd
seama de:
- regimul termoclimatic real existent pe antier n timpul preparrii, transportului,
turnrii i protejrii betonului;
- dimensiunile i masivitatea sau subirimea elementelor ce se betoneaz;
- gradul de expunere a lucrrilor - ca suprafa i durat - la aciunea timpului friguros
n cursul ntririi betonului;
- intensitatea prezumat a frigului n perioada respectiv. La executarea pe timp
friguros a betoanelor de orice fel este necesar s se exercite un control permanent i
deosebit de exigent din partea conductorului tehnic al lucrrii, delegatului CTC i al
beneficiarului i, oricnd va fi nevoie, din partea proiectantului. n procesele verbale
de lucrri ascunse se vor meniona msurile adoptate pentru protecia lucrrilor i
constatrile privind eficiena acestora.
Lucrri executate monolit
Cofrajele trebuie s fie bine curate de zpad i ghea. Se recomand ca
imediat naintea turnrii betonului s se procedeze la curirea final prin intermediul
unui jet de aer cald sau abur. n ceea ce privete susinerile cofrajelor, se va acorda o
atenie deosebit rezemrii lor, lundu-se msurile corespunztoare, n funcie de
comportarea la nghe a terenurilor i anume:'
- pentru pmnturile stabile la nghe, rezemarea popilor se va face pe tlpi aezate
pe pmntul curat n prealabil de zpad, ghea i stratul vegetal i nivelat.
- pentru pmnturi nestabile, precum i n cazul umpluturilor, popii se vor aeza pe
grinzi cu suprafaa mare de rezemare, pe fundaii existente etc.
n funcie de condiiile de temperatur, suprafaa expus i forma elementelor, se va
stabili tipul de cofraj, modul de protejare a acestuia cu materiale termoizolante sau
de nclzire, precum i modul de rezemare a susinerilor. Depozitarea armturilor se
va face de preferin n spaii acoperite disponibile, n lipsa unor asemenea spaii,
armturile vor fi protejate astfel ca s se evite cderea zpezii sau formarea gheii pe
suprafaa barelor.
Barele acoperite cu ghea vor fi curate nainte de tiere i turnare, prin ciocnire
cu un ciocan de lemn.

Fasonarea armturilor se va face numai la temperaturi

pozitive folosind, dup caz, spaii nclzite.

Dezghearea cu ajutorul flcrii este interzis.
12

Se vor utiliza tipuri de ciment indicate pentru elemente supuse pe antier la

tratament termic n scopul accelerrii ntririi betonului, conform Normativ NE
012/1-2007 ,NE 012/2-2010
La transportul betonului se vor lua msuri pentru limitarea la minimum a pierderilor
de cldur ale betonului prin:
- evitarea distanelor mari de transport, a staionrilor pe trasee i a transbordrilor
betonului;
- n cazul benelor i basculantelor, acestea vor fi acoperite cu prelate.
naintea ncrcrii unei noi cantiti de beton, se va verifica dac n mijlocul de
transport utilizat nu exist ghea sau beton ngheat, acestea vor fi ndeprtate cu
grij n cazul c exist, folosind un jet de ap cald.
Este obligatorie compactarea tuturor betoanelor prin vibrare mecanic.
Protejarea betonului dup turnare trebuie s asigure acestuia n continuare a
temperaturii de min. +5 grade C, pe toat perioada de ntrire necesar pn la
atingerea rezistenei de min.50daN/cmp, moment de la care aciunea frigului asupra
betonului nu mai poate periclita calitatea acestuia.
n acest scop, suprafeele libere ale betonului vor fi protejate imediat dup turnare,
prin acoperire cu prelate, folii de polietilen, saltele termoizolante etc., astfel nct
ntre ele i beton s rmn un strat de aer staionar (neventilat) de 3...4cm grosime
C.Realizare structura rutiera
a)executie strat balast stabilizat
Stabilirea compozitiei amestecului realizat din agregate naturale, ciment si apa se
va face de catre un laborator de specialitate prin efectuarea unor incercari
preliminare , care vor determina :
-curba granulometrica a agregatelor
-dozajele de ciment si aditiv
-continutul de apa
-densitatea in stare uscata de referinta, respectiv caracteristicile de
compactare
De asemenea , testul preliminar va determina variatiile admisibile ale
compozitiei , in vederea adaptarii acesteia la conditiile de santier, pastrand
caracteristicile materialului preparat privind lucrabilitatea si omogenitatea.
Inainte de inceperea lucrarilor este obligatoriu sa se execute un tronson
experimental .Lungimea tronsonului de proba va fi de cel putin 30 m si pe intraga
13

latime a tronsonul in executie.Experimentarea are drept scop de a verifica pe santier,

in conditii de executie curenta, realizarea caracteristicilor calitative ale amestecului
pus in opera in conformitate cu prevederile Caietului de Sarcini, reglarea utilajelor si
dispozitivelor de punere in opera, stabilirea parametrilor compactarii (grosimea de
asternere a amestecului, conditiile de compactare si intensitatea de compactare
necesara).Toate datele vor fi supuse aprobarii Consultantului.
Inainte de inceperea executiei stratului de agregate naturale stabilizate cu ciment
se va verifica si receptiona stratul suport.De asemenea, inainte de asternere se va
proceda la umezirea stratului suport.
Asternerea si nivelarea amestecului trebuie sa fie executate astfel incat sa se
realizeze urmatoarele obiective:
-respectarea tolerantelor de nivelment admise, la fiecare strat in parte
-asigurarea grosimii prevazute in proiect pentru fiecare strat, in orice punct al
acestuia
-obtinerea unei suprafetari corespunzatoare
Asternerea si nivelarea agregatelor naturale stabilizate cu ciment se face cu
autogrederul sau cu repartizoare mecanice cu vibrare.asternerea se face, de regula,
intr-un singur strat
O atentie deosebita trebuie acordata la rosturile longitudinale de lucru.Marginea
stratului asternut anterior trebuie sa fie verticala.Taierea si indepartarea marginilor
interioare( catre axul drumului si acolo unde trebuie executate straturi adiacente
suplimentare) trebuie facute astfel incat sa se asigure o compactare omogena pe
toata latimea partii carosabile a drumului.
Atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental va fi respectat pe toata
durata de executie a lucrarilor.In cazul executiei straturilor de agregate naturale
stabilizate cu ciment in locuri inaccesibile compactoarelor ( in special in lungul
bordurilor), compactarea se va realiza cu placi vibratoare.Compactarea se va face
astfel : compactorul (fara vibratii) va circula initial cu circa 1/3 din latimea sa pe
acostament si 2/3 pe stratul de agregate naturale stabilizate; apoi compactorul (tot
fara vibratii) va trece numai pe stratul stabilizat in asa fel incat sa-l impinga sub
acostament, dupa care compactarea se continua normal.Daca compactarea
acostamentelor se va face inainte de asternerea stratului din agregate naturale
stabilizate, se vor lua masuri pentru a asigura scurgerea apelor de pe intreaga
suprafata a drumului.
14

Pentru evitarea evaporarii apei, suprafata stratului de agregate naturale

stabilizate cu ciment va fi protejata timp de cel putin sapte zile (timp in care nu se
circula pe acest strat) cu nisip 1,5...3 mm grosime mentinut in stare umeda sau cu o
pelicula de protectie din emulsie bituminoasa.
Gradul de compactare al straturilor de baza si de fundatie din agregate naturale
stabilizate cu ciment trebuie sa fie :
-minim 98% in cel putin 95% din numarul punctelor de masurare si de minim 95%
in toate punctele de masurare.Caracteristicile de compactare (densitatea in stare
uscata maxima si umiditatea optima de compactare) ale straturilor de baza si de
fundatie se determina prin incercarea PROCTOR modificata , conform STAS 1913/13
si sunt corespunzatoare domeniului umed al curbei Proctor.
Verificarea denivelarilor suprafetei se efectueaza cu ajutorul latei de 3 m lungime,
astfel:
-In profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de
circulatie, toleranta admisa la denivelari fiind de +/- 10 mm
-in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor prezentate in
proiect, toleranta admisa la denivelari fiind de +/- 9 mm
Abaterile limita la grosimea stratului sunt : -10mm ; +20 mm
Abaterile limita la latime pot fi : +/-2 cm
Abaterile limita la panta pot sa difere cu +/- 0,4% fata de valoarea pantei indicate in
proiect si se masoara la intervale de 25 m distanta
b)Executia stratului de baza din mixturi asfaltice AB 31,5 , stratului de legatura din
beton asfaltic BAD 20 si a stratului de uzura din beton asfaltic MAS 16
Lucrarile pot fi efectuate numai dupa receptia calitativa a stratului de baza.
Pavajele asfaltice de acoperire
Pavajele asfaltice de acoperire vor cuprinde:
Stratul de baza de 10 cm grosime din mixturi asfaltice AB 31,5
Stratul de legatura de 6 cm grosime din beton asfaltic BAD 20
Stratul de uzura de 5 cm grosime din beton asfaltic MAS 16
Toate acestea reprezinta straturi de beton asfaltic, dar de o compozitie diferita, in
special in ceea ce priveste compozitia granulometrica a particulelor de pietris.
Betonul asfaltic amestecat la cald
Amestecul de bitum pentru straturile suprafetei se va conforma cerintelor
15

amestecurilor produse local.

Compozitia amestecurilor se prezinta de regula astfel:
Umplutura de praf inert
5 - 7 % bitum
70 - 75 % material calcaros gri sau albastru
23 - 25 % nisip
Amestecurile de bitum vor fi obtinute de la o statie de amestec locala aprobata, in
masura in care este posibil.
Vor fi furnizate Beneficiarului numele si adresele producatorilor locali. Nici un mestec
bituminos nu va fi fabricat pana cand formula de fabricatie nu a fost inaintata de
Antreprenor si aprobata de Beneficiar, in scris.
Formula va indica procentul exact de fragmente cernute si procentul exact al
asfaltului care va fi utilizat la amestec, inclusiv temperatura de amestec. Formula de
fabricatie se va incadra in gama etalon specificata si va fi valabila pana cand va fi
modificata in scris de Consultantul Supervizare.
Limitari determinate de conditiile meteorologice
Straturile de bitum vor fi construite numai atunci cand baza este uscata si vremea nu
este ploioasa.
Astfel de straturi nu vor fi dispuse atunci cand temperatura este sub 10 C si in
scadere, dar pot fi dispuse atunci cand temperatura este de cel putin 8 C si in
crestere, cu exceptia cazului in care se dispune altfel de catre Consultantul
Supervizare.
Pregatirea
Imediat inainte de aplicarea pavajului bituminos, suprafata stratului de dedesubt va fi
curatata cu atentie de materii necompactate sau straine. Stratul de dedesubt va fi
acoperit cu un strat adeziv de asfalt lichid cu maturare rapida. Stratul adeziv care va
fi utilizat va fi supus aprobarii Beneficiarului. Invelisul adeziv va fi aplicat cu suficient
timp inainte de plasarea amestecului de beton asfaltic astfel incat sa asigure o
pelicula subtire adeziva de ciment bituminos care sa ofere o buna legatura.
Invelisul adeziv va fi aplicat intr-un strat uniform cu ajutorul unui spray manual sub
presiune, in cantitati de cel putin 0.2 litri pe metru patrat si nu mai mult 0.3 litri pe
metru patrat de suprafata, cu exceptia cazului in care se dispune contrar de catre
Beneficiar. Jaloanele pentru controlul aliniamentului vor fi furnizate, montate si
16

intretinute de catre Antreprenor, supuse verificarii si corectarii Beneficiarului, cu

scopul ca Lucrarile sa se conformeze traseelor indicate pe planuri.
Jaloanele vor fi montate in paralel cu axul central al zonei ce va fi pavata, decalate si
spatiate.
Transportul
Amestecurile bituminoase vor fi transportate de la statia de amestec la utilajul de
imprastire in camioane cu platforme netede si curate care au fost unse cu cantitatea
minima de pelicula de ulei aprobat pentru a se preveni lipirea amestecului de
platforma camionului. Incarcatura va fi acoperita cu prelate sau alt material adecvat
pentru a o proteja de praf sau ploaie si a impiedica pierderea de caldura. Livrarile vor
fi astfel aranjate incat imprastierea si cilindrarea amestecurilor pregatite pentru o zi
sa poata fi finalizata in timpul zilei, cu exceptia cazului in care este asigurata o lumina
artificiala satisfacatoare. Incarcaturile udate in mod excesiv de ploaie vor fi respinse.
Amplasarea
Pavajul asfaltic va fi construit conform grosimii existente inainte de indepartare si
excavare sau cea indicata pe planuri, avand minimul specificat. Temperatura fiecarui
amestec la momentul plasarii in utilajul de imprastiere va fi cea indicata de
standardele in vigoare, plus sau minus 10 C.
Utilajul de imprastiere va fi ajustat, iar viteza reglata, astfel incat suprafata stratului
de asfalt sa fie neteda si cu o asemenea adancime ca, atunci cand este compactata,
sa se conformeze la sectiunea transversala indicata pe planuri. Lungimea fiecarei
benzi amplasate inainte de turnarea benzii adiacente va fi indicata de catre
Consultantul Supervizare. Atunci cand doua utilaje de imprastiere functioneaza
decalat, benzile nu vor fi amplasate inaintea celei adiacente cu mai mult decat
permite o imbinare longitudinala la cald, satisfacatoare intre benzi.
In situatia in care se realizeaza o imbinare longitudinala, o fasie de 150 mm, de-a
lungul marginii langa care se va amplasa materialul suplimentar, nu va fi cilindrata
pana cand nu este aplasat materialul suplimentar, cu exceptia cazului cand lucrarea
va fi discontinua. Dupa ce prima banda a fost plasata si cilindrata, va fi amplasata
banda adiacenta in perioada cand fasia de 150 mm necilindrata este fierbinte si in
stare de usoara compactare. Cilindrarea benzii adiacente va incepe de-a lungul
imbinarii. Amplasarea amestecului va fi continua pe cat posibil.
In zonele unde nu este posibila utilizarea utilajelor de imprastiere, amestecul va fi
imprastiat manual si indreptat cu raclete. Incarcatura nu va fi amplasata mai rapid
17

decat poate fi manevrata corespunzator de catre muncitorii cu lopeti si raclete.

Suprafetele de contact ale bordurilor pavajelor construite anterior, caminelor si
structurilor similare vor fi acoperite cu un strat adeziv inainte de amplasarea
amestecului de bitum.
Compactarea amestecurilor
Compactarea va fi realizata cu cilindre cu trei roti si cilindre compresor in tandem.
Cilindrarea amestecului va incepe de indata ce amestecul poate suporta cilindrul fara
o dislocare nedorita. Nu va fi permisa intarzierea cilindrarii amestecurilor proaspat
imprastiate. Cilindrarea initiala va fi executata cu cilindre compresor in tandem,
urmata imediat de cea cu cilindre cu trei roti. Cilindrarea va incepe la extremitatile
benzilor si va continua catre centrul pavajului, suprapunandu-se pe fasiile succesive
cu cel putin jumatate din latimea rotii din spate a cilindrului cu trei roti. Pe curbele
suprainaltate, cilindrarea va incepe in partea joasa si va inainta catre cea inalta.
Drumurile alternative ale cilindrului se vor efectua pe lungimi usor diferite. Testele de
conformitate in ceea ce priveste netezimea vor fi efectuate imediat dupa
compactarea initiala, iar deviatiile in exces de la tolerantele stipulate vor fi corectate
prin degajarea suprafetei fierbinti cu raclete si indepartare sau adaugare de material,
dupa cum se dispune, inainte de continuarea cilindrarii.
In general, cilindrarea se va executa astfel incat sa rezulte o suprafata neteda si va fi
continuata pana ce se va obtine o densitate de cel putin 100%. In timpul cilindrarii,
rotile cilindrului vor fi umezite astfel incat sa se previna lipirea amestecului de
acestea, dar nu se va permite excesul de apa. Antreprenorul va furniza cilindre
aditionale si suficiente daca se constata ca nu se atinge densitatea pavajului. In
zonele care nu sunt accesibile pentru cilindre, amestecul va fi compactat cu atentie
cu batatoare manuale la cald, cu o greutate de cel putin 10 Kg, cu o suprafata de
batere de cel mult 300 cm. Nu va fi permisa repararea stratului superficial al unei
zone cilindrate.
Orice amestec care este amestecat cu materii straine, sau in orice alt mod deficient,
va fi indepartat si inlocuit cu amestec proaspat si recompactat. Nu se va permite
stationarea cilindrilor pe pavajul care nu a fost complet compactat. Se vor lua
masurile de precautie necesare pentru a se preveni scaparea de ulei, grasime, petrol
sau alte materii straine pe pavaj, indiferent ca cilindrul functioneaza sau stationeaza.
Antreprenorul va asigura forta de munca competenta care sa fie capabila sa execute
lucrarile legate de corectarea iregularitatilor pavajului.
18

Suprafata finisata nu va varia cu mai mult de 3 mm atunci cand este testata cu o

margine dreapta de 3.00 m dispusa in paralel cu linia centrala a pavajului. Dupa
finalizarea cilindrarii finale, se va verifica netezimea stratului si se va corecta orice
iregularitate care depaseste toleranta sau care rezulta in retinerea apei pe suprafata
prin indepartarea zonei deficiente si inlocuire cu pavaj nou, fara costuri suplimentare.
Pavajul de bitum finalizat va fi testat in privinta grosimii dupa cum dispune
Consultantul Supervizare. Acolo unde grosimea se dovedeste a fi cu mai mult de 5
mm mai mica decat cea stipulata, pavajul deficient va fi inlaturat si inlocuit cu unul
satisfacator, fara costuri suplimentare.
Toate imbinarile vor prezenta aceeasi textura, densitate si netezime ca si celelalte
zone ale stratului.
Imbinarile intre benzile noi si cele vechi, sau intre sectiuni, vor fi realizate astfel incat
sa asigure o legatura continua intre pavajul nou si cel vechi. Toate suprafetele de
contact batatorite vor fi acoperite cu un strat adeziv subtire si uniform inainte de
plasarea amestecului proaspat. Atunci cand marginile imbinarilor sunt neregulate, in
fagure, sau slab compactate, toate sectiunile nesatisfacatoare ale imbinarii vor fi
batatorite astfel incat sa expuna o suprafata uniforma, verticala sau cu panta
abrupta, pe intreaga grosime a stratului. Amestecul proaspat va fi raschetat uniform
la punctul de imbinare, apoi va fi cilindrat. Dupa cilindrarea finala nu va fi permisa
circulatia niciunui vehicul pe pavaj pe o perioada de cel putin 24 ore.
D.Executie terasamente
In spatele radierului se va realiza o umplutura executata in straturi
compactate.Materialul se va procura dintr-o groapa de pamant aprobata de
beneficiar.
E.Montare parapeti
Parapetii de tip greu H4b vor fi supusi aprobarii Beneficiarului inainte de
aprovizionare.
Se va asigura dotarea cu toate sculele si echipamentele necesare montarii
Se vor monta parapetii de tip greu conform specificatiilor producatorului si se vor
receptiona de catre comisia formata din Beneficiar, Proiectant, Antreprenor.
II.2.Executia lucrarilor pe banda a II-a
A.Refacere structura drum
a)Executie strat de fundatie din pamant stabilizat cu dorosol
Inainte de executia acestui strat se asterne un strat de geotextil anticontaminator,
aprobat in prealabil de catre beneficiar.Se va avea in vedere respectarea modului de
19

montare, petrecere, ancorare prevazute in fisa tehnica a producatorului si asigurarea

unei lungimi corespunzatoare de petrecere pe axul drumului pentru cealalta banda.
Stratul de fundatie din pamant stabilizat cu dorosol este realizat la fata locului, astfel :
-se utilizeaza material selectat rezultat din excavatii, pentru care se determina
diagrama PROCTOR modificat
-se asigura aprovizionarea cu dorosol
-se stabileste , de catre un laborator autorizat, reteta de preparare a amestecului
-se asterne stratul de pamant
-se imprastie direct dorosol peste stratul de pamant
-se amesteca la fata locului cu utilaje specializate
-se profileaza si se compacteaza, astfel incat sa se obtina, dupa compactare, un strat
cu grosimea de minim 10 cm, conform cerintelor proiectului
-se realizeaza probe de laborator pentru determinarea gradului de compactare, dupa
care se face receptia in vederea trecerii la executia stratului urmator, receptie facuta
de proiectant, beneficiar si executant.
b)Executia stratului de fundatie din balast
Se va utiliza material de la un furnizor/producator aprobat de catre beneficiar.Se vor
realiza determinari pentru diagrama PROCTOR modificat.
Inainte de inceperea lucrarilor se va efectua o experimentare pe un tronson de proba
pentru a stabili, in conditii de executie curenta pe santier, a componentei atelierului
de compactare si a modului de actionare al acestuia.
Executia se realizeaza prin asternerea balastului intr-un singur strat.Pentru materialul
aprovizionat se va face o determinare a umiditatii.In fuctie de diferenta fata de
umiditatea optima de compactare, se va lasa sa se zvinte sau se va adauga apa prin
stropire.
Compactarea straturilor de fundatie din balast se va face cu atelierul de compactare
stabilit experimental, respectandu-se componenta acestuia, viteza utilajelor de
compactare, tehnologia si intensitatea de compactare.
Denivelarile care se produc in timpul compactarii sau care raman dupa compactare,
se corecteaza cu material de aport si se recompacteaza.
Este interzisa asternerea balastului in perioadele cu intemperii, pe pat acoperit cu un
strat de zapada sau pojghite de ghiata .Este interzisa punerea in opera a balastului
inghetat.
20

In timpul executiei stratului de fundatie din balast se vor face, pentru verificarea
compactarii, urmatoarele determinari :
-Incercarea PROCTOR modificata inainte de inceperea lucrarii si la
schimbarea sursei
-determinarea umiditatii de compactare zilnic
-determinarea grosimii stratului compactat
-determinarea gradului de compactare prin determinarea greutatii volumice in
stare uscata minim 3 puncte
-determinarea capacitatii portante la nivelul superior al stratului de fundatie
Straturile de fundatie din balast trebuie compactate pana la realizarea urmatoarelor
grade de compactare, minime din densitatea in stare uscata maxima determinata
prin incercarea PROCTOR modificata :
-98% in cel cel putin 95% din punctele de masurare
-95% in toate punctele de masurare
Grosimea stratului de fundatie este de 30 cm dupa compactare.Abaterea limita la
grosime poate fi de maxim +/-20 mm.Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije
metalice gradate cu care se strapunge stratul.
Abaterile limita la latime pot fi +/- 5 cm.Verificarea latimii executate se va face in
dreptul profilelor transversale ale proiectului.
Panta transversala este de 2%.Abaterea limita la executia pantei transversale este
de +/- 0,4%.
Abaterea limita la cota fundatiei fata de cea prevazuta in proiect este de +/- 10 mm.
Nu se trece la executia stratului urmator decat dupa ce se face receptia calitativa a
lucrarii de catre comisia formata din beneficiar, proiectant si executant.In masura in
care este stabilita ca faza determinanta de catre proiectant, la receptie va participa si
un reprezentant al Inspectoratului de stst in constructii
c)Executie strat balast stabilizat
Stabilirea compozitiei amestecului realizat din agregate naturale, ciment si apa se
va face de catre un laborator de specialitate prin efectuarea unor incercari
preliminare , care vor determina :
-curba granulometrica a agregatelor
-dozajele de ciment si aditiv
-continutul de apa
21

-densitatea in stare uscata de referinta, respectiv caracteristicile de

compactare
De asemenea , testul preliminar va determina variatiile admisibile ale
compozitiei , in vederea adaptarii acesteia la conditiile de santier, pastrand
caracteristicile materialului preparat privind lucrabilitatea si omogenitatea.
Inainte de inceperea lucrarilor este obligatoriu sa se execute un tronson
experimental .Lungimea tronsonului de proba va fi de cel putin 30 m si pe intraga
latime a tronsonul in executie.Experimentarea are drept scop de a verifica pe santier,
in conditii de executie curenta, realizarea caracteristicilor calitative ale amestecului
pus in opera in conformitate cu prevederile Caietului de Sarcini, reglarea utilajelor si
dispozitivelor de punere in opera, stabilirea parametrilor compactarii (grosimea de
asternere a amestecului, conditiile de compactare si intensitatea de compactare
necesara).Toate datele vor fi supuse aprobarii Consultantului.
Inainte de inceperea executiei stratului de agregate naturale stabilizate cu ciment
se va verifica si receptiona stratul suport.De asemenea, inainte de asternere se va
proceda la umezirea stratului suport.
Asternerea si nivelarea amestecului trebuie sa fie executate astfel incat sa se
realizeze urmatoarele obiective:
-respectarea tolerantelor de nivelment admise, la fiecare strat in parte
-asigurarea grosimii prevazute in proiect pentru fiecare strat, in orice punct al
acestuia
-obtinerea unei suprafetari corespunzatoare
Asternerea si nivelarea agregatelor naturale stabilizate cu ciment se face cu
autogrederul sau cu repartizoare mecanice cu vibrare.asternerea se face, de regula,
intr-un singur strat
O atentie deosebita trebuie acordata la rosturile longitudinale de lucru.Marginea
stratului asternut anterior trebuie sa fie verticala.Taierea si indepartarea marginilor
interioare( catre axul drumului si acolo unde trebuie executate straturi adiacente
suplimentare) trebuie facute astfel incat sa se asigure o compactare omogena pe
toata latimea partii carosabile a drumului.
Atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental va fi respectat pe toata
durata de executie a lucrarilor.In cazul executiei straturilor de agregate naturale
stabilizate cu ciment in locuri inaccesibile compactoarelor ( in special in lungul
bordurilor), compactarea se va realiza cu placi vibratoare.Compactarea se va face
22

astfel : compactorul (fara vibratii) va circula initial cu circa 1/3 din latimea sa pe
acostament si 2/3 pe stratul de agregate naturale stabilizate; apoi compactorul (tot
fara vibratii) va trece numai pe stratul stabilizat in asa fel incat sa-l impinga sub
acostament, dupa care compactarea se continua normal.Daca compactarea
acostamentelor se va face inainte de asternerea stratului din agregate naturale
stabilizate, se vor lua masuri pentru a asigura scurgerea apelor de pe intreaga
suprafata a drumului.
Pentru evitarea evaporarii apei, suprafata stratului de agregate naturale
stabilizate cu ciment va fi protejata timp de cel putin sapte zile (timp in care nu se
circula pe acest strat) cu nisip 1,5...3 mm grosime mentinut in stare umeda sau cu o
pelicula de protectie din emulsie bituminoasa.
Gradul de compactare al straturilor de baza si de fundatie din agregate naturale
stabilizate cu ciment trebuie sa fie :
-minim 98% in cel putin 95% din numarul punctelor de masurare si de minim 95%
in toate punctele de masurare.Caracteristicile de compactare (densitatea in stare
uscata maxima si umiditatea optima de compactare) ale straturilor de baza si de
fundatie se determina prin incercarea PROCTOR modificata , conform STAS 1913/13
si sunt corespunzatoare domeniului umed al curbei Proctor.
Verificarea denivelarilor suprafetei se efectueaza cu ajutorul latei de 3 m lungime,
astfel:
-In profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de
circulatie, toleranta admisa la denivelari fiind de +/- 10 mm
-in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor prezentate in
proiect, toleranta admisa la denivelari fiind de +/- 9 mm
Abaterile limita la grosimea stratului sunt : -10mm ; +20 mm
Abaterile limita la latime pot fi : +/-2 cm
Abaterile limita la panta pot sa difere cu +/- 0,4% fata de valoarea pantei indicate in
proiect si se masoara la intervale de 25 m distanta
d)Executia stratului de baza din mixturi asfaltice AB 31,5 , stratului de legatura din
beton asfaltic BAD 20 si a stratului de uzura din beton asfaltic MAS 16
Lucrarile pot fi efectuate numai dupa receptia calitativa a stratului de baza.
Pavajele asfaltice de acoperire
Pavajele asfaltice de acoperire vor cuprinde:
23

 Stratul de baza de 10 cm grosime din mixturi asfaltice AB 31,5

Stratul de legatura de 6 cm grosime din beton asfaltic BAD 20
Stratul de uzura de 5 cm grosime din beton asfaltic MAS 16
Toate acestea reprezinta straturi de beton asfaltic, dar de o compozitie diferita, in
special in ceea ce priveste compozitia granulometrica a particulelor de pietris.
Betonul asfaltic amestecat la cald
Amestecul de bitum pentru straturile suprafetei se va conforma cerintelor
amestecurilor produse local.
Compozitia amestecurilor se prezinta de regula astfel:
Umplutura de praf inert
5 - 7 % bitum
70 - 75 % material calcaros gri sau albastru
23 - 25 % nisip
Amestecurile de bitum vor fi obtinute de la o statie de amestec locala aprobata, in
masura in care este posibil.
Vor fi furnizate Beneficiarului numele si adresele producatorilor locali. Nici un mestec
bituminos nu va fi fabricat pana cand formula de fabricatie nu a fost inaintata de
Antreprenor si aprobata de Beneficiar, in scris.
Formula va indica procentul exact de fragmente cernute si procentul exact al
asfaltului care va fi utilizat la amestec, inclusiv temperatura de amestec. Formula de
fabricatie se va incadra in gama etalon specificata si va fi valabila pana cand va fi
modificata in scris de Consultantul Supervizare.
Limitari determinate de conditiile meteorologice
Straturile de bitum vor fi construite numai atunci cand baza este uscata si vremea nu
este ploioasa.
Astfel de straturi nu vor fi dispuse atunci cand temperatura este sub 10 C si in
scadere, dar pot fi dispuse atunci cand temperatura este de cel putin 8 C si in
crestere, cu exceptia cazului in care se dispune altfel de catre Consultantul
Supervizare.
Pregatirea
Imediat inainte de aplicarea pavajului bituminos, suprafata stratului de dedesubt va fi
curatata cu atentie de materii necompactate sau straine. Stratul de dedesubt va fi
acoperit cu un strat adeziv de asfalt lichid cu maturare rapida. Stratul adeziv care va
24

fi utilizat va fi supus aprobarii Beneficiarului. Invelisul adeziv va fi aplicat cu suficient

timp inainte de plasarea amestecului de beton asfaltic astfel incat sa asigure o
pelicula subtire adeziva de ciment bituminos care sa ofere o buna legatura.
Invelisul adeziv va fi aplicat intr-un strat uniform cu ajutorul unui spray manual sub
presiune, in cantitati de cel putin 0.2 litri pe metru patrat si nu mai mult 0.3 litri pe
metru patrat de suprafata, cu exceptia cazului in care se dispune contrar de catre
Beneficiar. Jaloanele pentru controlul aliniamentului vor fi furnizate, montate si
intretinute de catre Antreprenor, supuse verificarii si corectarii Beneficiarului, cu
scopul ca Lucrarile sa se conformeze traseelor indicate pe planuri.
Jaloanele vor fi montate in paralel cu axul central al zonei ce va fi pavata, decalate si
spatiate.
Transportul
Amestecurile bituminoase vor fi transportate de la statia de amestec la utilajul de
imprastire in camioane cu platforme netede si curate care au fost unse cu cantitatea
minima de pelicula de ulei aprobat pentru a se preveni lipirea amestecului de
platforma camionului. Incarcatura va fi acoperita cu prelate sau alt material adecvat
pentru a o proteja de praf sau ploaie si a impiedica pierderea de caldura. Livrarile vor
fi astfel aranjate incat imprastierea si cilindrarea amestecurilor pregatite pentru o zi
sa poata fi finalizata in timpul zilei, cu exceptia cazului in care este asigurata o lumina
artificiala satisfacatoare. Incarcaturile udate in mod excesiv de ploaie vor fi respinse.
Amplasarea
Pavajul asfaltic va fi construit conform grosimii existente inainte de indepartare si
excavare sau cea indicata pe planuri, avand minimul specificat. Temperatura fiecarui
amestec la momentul plasarii in utilajul de imprastiere va fi cea indicata de
standardele in vigoare, plus sau minus 10 C.
Utilajul de imprastiere va fi ajustat, iar viteza reglata, astfel incat suprafata stratului
de asfalt sa fie neteda si cu o asemenea adancime ca, atunci cand este compactata,
sa se conformeze la sectiunea transversala indicata pe planuri. Lungimea fiecarei
benzi amplasate inainte de turnarea benzii adiacente va fi indicata de catre
Consultantul Supervizare. Atunci cand doua utilaje de imprastiere functioneaza
decalat, benzile nu vor fi amplasate inaintea celei adiacente cu mai mult decat
permite o imbinare longitudinala la cald, satisfacatoare intre benzi.
In situatia in care se realizeaza o imbinare longitudinala, o fasie de 150 mm, de-a
lungul marginii langa care se va amplasa materialul suplimentar, nu va fi cilindrata
25

pana cand nu este aplasat materialul suplimentar, cu exceptia cazului cand lucrarea
va fi discontinua. Dupa ce prima banda a fost plasata si cilindrata, va fi amplasata
banda adiacenta in perioada cand fasia de 150 mm necilindrata este fierbinte si in
stare de usoara compactare. Cilindrarea benzii adiacente va incepe de-a lungul
imbinarii. Amplasarea amestecului va fi continua pe cat posibil.
In zonele unde nu este posibila utilizarea utilajelor de imprastiere, amestecul va fi
imprastiat manual si indreptat cu raclete. Incarcatura nu va fi amplasata mai rapid
decat poate fi manevrata corespunzator de catre muncitorii cu lopeti si raclete.
Suprafetele de contact ale bordurilor pavajelor construite anterior, caminelor si
structurilor similare vor fi acoperite cu un strat adeziv inainte de amplasarea
amestecului de bitum.
Compactarea amestecurilor
Compactarea va fi realizata cu cilindre cu trei roti si cilindre compresor in tandem.
Cilindrarea amestecului va incepe de indata ce amestecul poate suporta cilindrul fara
o dislocare nedorita. Nu va fi permisa intarzierea cilindrarii amestecurilor proaspat
imprastiate. Cilindrarea initiala va fi executata cu cilindre compresor in tandem,
urmata imediat de cea cu cilindre cu trei roti. Cilindrarea va incepe la extremitatile
benzilor si va continua catre centrul pavajului, suprapunandu-se pe fasiile succesive
cu cel putin jumatate din latimea rotii din spate a cilindrului cu trei roti. Pe curbele
suprainaltate, cilindrarea va incepe in partea joasa si va inainta catre cea inalta.
Drumurile alternative ale cilindrului se vor efectua pe lungimi usor diferite. Testele de
conformitate in ceea ce priveste netezimea vor fi efectuate imediat dupa
compactarea initiala, iar deviatiile in exces de la tolerantele stipulate vor fi corectate
prin degajarea suprafetei fierbinti cu raclete si indepartare sau adaugare de material,
dupa cum se dispune, inainte de continuarea cilindrarii.
In general, cilindrarea se va executa astfel incat sa rezulte o suprafata neteda si va fi
continuata pana ce se va obtine o densitate de cel putin 100%. In timpul cilindrarii,
rotile cilindrului vor fi umezite astfel incat sa se previna lipirea amestecului de
acestea, dar nu se va permite excesul de apa. Antreprenorul va furniza cilindre
aditionale si suficiente daca se constata ca nu se atinge densitatea pavajului. In
zonele care nu sunt accesibile pentru cilindre, amestecul va fi compactat cu atentie
cu batatoare manuale la cald, cu o greutate de cel putin 10 Kg, cu o suprafata de
batere de cel mult 300 cm. Nu va fi permisa repararea stratului superficial al unei
zone cilindrate.
26

Orice amestec care este amestecat cu materii straine, sau in orice alt mod deficient,
va fi indepartat si inlocuit cu amestec proaspat si recompactat. Nu se va permite
stationarea cilindrilor pe pavajul care nu a fost complet compactat. Se vor lua
masurile de precautie necesare pentru a se preveni scaparea de ulei, grasime, petrol
sau alte materii straine pe pavaj, indiferent ca cilindrul functioneaza sau stationeaza.
Antreprenorul va asigura forta de munca competenta care sa fie capabila sa execute
lucrarile legate de corectarea iregularitatilor pavajului.
Suprafata finisata nu va varia cu mai mult de 3 mm atunci cand este testata cu o
margine dreapta de 3.00 m dispusa in paralel cu linia centrala a pavajului. Dupa
finalizarea cilindrarii finale, se va verifica netezimea stratului si se va corecta orice
iregularitate care depaseste toleranta sau care rezulta in retinerea apei pe suprafata
prin indepartarea zonei deficiente si inlocuire cu pavaj nou, fara costuri suplimentare.
Pavajul de bitum finalizat va fi testat in privinta grosimii dupa cum dispune
Consultantul Supervizare. Acolo unde grosimea se dovedeste a fi cu mai mult de 5
mm mai mica decat cea stipulata, pavajul deficient va fi inlaturat si inlocuit cu unul
satisfacator, fara costuri suplimentare.
Toate imbinarile vor prezenta aceeasi textura, densitate si netezime ca si celelalte
zone ale stratului.
Imbinarile intre benzile noi si cele vechi, sau intre sectiuni, vor fi realizate astfel incat
sa asigure o legatura continua intre pavajul nou si cel vechi. Toate suprafetele de
contact batatorite vor fi acoperite cu un strat adeziv subtire si uniform inainte de
plasarea amestecului proaspat. Atunci cand marginile imbinarilor sunt neregulate, in
fagure, sau slab compactate, toate sectiunile nesatisfacatoare ale imbinarii vor fi
batatorite astfel incat sa expuna o suprafata uniforma, verticala sau cu panta
abrupta, pe intreaga grosime a stratului. Amestecul proaspat va fi raschetat uniform
la punctul de imbinare, apoi va fi cilindrat. Dupa cilindrarea finala nu va fi permisa
circulatia niciunui vehicul pe pavaj pe o perioada de cel putin 24 ore.

B Impermeabilizare acostamente
a)Executie fundatie din piatra sparta
La executia stratului de fundatie se va trece numai dupa receptionarea
lucrarilor de terasamente sau de strat de forma, in conformitate cu prevederile
caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrari. Inainte de inceperea lucrarilor de
27

fundatie se vor verifica si regla toate utilajele si dispozitivele necesare punerii in

opera a straturilor de fundatie.
Inainte de asternerea agregatelor in straturile de fundatie se vor executa
lucrari pentru drenarea apelor din fundatie.
In cazul in care sunt mai multe surse de aprovizionare cu piatra sparta se vor
lua masuri de a se amesteca agregatele, de a se limita tronsoanele de drum in lucru,
in functie de sursa folosita, acestea fiindconsemnate in registrul de santier.
Inainte de inceperea lucrarilor Antreprenorul este obligat sa efectueze
experimentarea executarii straturilor de fundatie.
Experimentarea se face pentru fiecare tip de strat de fundatie-strat de fundatie
din piatra aparta mai mare de 63-80mm pe un strat de balast de min. 10cm sau
fundatie din piatra sparta amestec optimal 0-63mm, cu sau fara substrat de nisip in
functie de solutia prevazuta in proiect. In cazul fundatiei din piatra sparta mai mare
63-80 experimentarea se va face separat pentru stratul inferior din balast si separat
pentru stratul superior din piatra sparta mare.
In toate cazurile, experimentarea se va face pe tronsoane de proba in lungime
de min.30m cu latimea de cel putin 3,50m (dublul latimii utilajului de compactare)
Experimentarea are ca scop stabilirea, in conditii de executie curenta pe
santier, a componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a
acestuia, pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini, daca
grosimea prevazuta in proiect se
poate executa intr-un strat sau doua si reglarea utilajelor de rspandire, pentru
realizarea grosimii respective cu o suprafata corecta.
Compactarea de proba pe tronsoanele experimentale se va face in prezenta
inginerului, efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator sau pe teren,
dupa cum este cazul, stabilite de comun acord.
In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut,
antreprenorul va trebui sa realizeze o noua incercare, dupa modificarea grosimii
stratului sau a componenetei utilajului de compacatare folosit.
Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume:

grosimea maxima a stratului ce poate fi executat pe santier;

conditii de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si

intensitatea de compactare a utilajului).
28

Intenitatea de compactare=Q/S
Q-volumul materialului pus in opera, in unitatea de timp (ore, zi, schimb),
exprimat in mc
S-suprafata compactata in intervalul de timp dat, exprimata in mp.
In cazul in care se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip, suprafetele
compactate de fiecare utilaj se cumuleaza.
Pe terasamentele recepionate, realizate din pmnturi coezive i pe care nu se
prevd n proiecte mbuntiri ale patului sau realizarea de straturi de form, se va
executa n prealabil un substrat de nisip de 7 cm.
Aternerea i nivelarea nisipului se fac la ablon, cu respectarea limilor i
pantele prevzute n proiect pentru stratul de fundaie.
Nisipul aternut se umecteaz prin stropire i se cilindreaz.
Pe substratul de nisip realizat, piatra spart amestec optimal se aterne cu
un repartizor-finisor de asfalt, cu o eventual completare a cantitii optime de
compactare.
Aternerea i nivelarea se fac la ablon cu respectarea limilor i pantelor
prevzute n proiect.
Cantitatea necesar de ap pentru asigurarea umiditii optime de
compactare se stabilete de laboratorul de antier innd seama de umiditatea
agregatului i se adaug prin stropire uniform evitndu-se supraumezirea local.
Compactarea stratului de fundaie se face cu atelierul de compactare stabilit
pe tronsonul experimental, respectndu-se componenta atelierului, viteza de
deplasare a utilajelor de compactare, tehnologia i intensitatea Q/S de compactare.
La drumurile pe care stratul de fundaie nu se realizeaz pe ntreaga lime a
platformei, acostamentele se completeaz i se compacteaz odat cu stratul de
fundaie, astfel ca acesta s fie permanent ncadrat de acostamente, asigurndu-se
totodat i msurile de evacuare a apelor
Denivelrile care se produc n timpul compactrii sau care rmn dup
compactarea straturilor de fundaie din piatr spart mare din piatr spart amestec
optimal se corecteaz cu material de aport i se recompacteaz.
Suprafeele cu denivelri mai mari de 4 cm se decapeaz dup conturi
regulate, pe toat grosimea stratului, se completeaz cu acelai tip de material, se
reniveleaz i apoi se cilindreaz din nou.
Este interzis execuia stratului de fundaie cu piatr spart amestec optimal
29

ngheat.
este interzis de asemenea aternerea pietrei sparte amestec optimal, pe patul
acoperit cu un strat de zpad sau cu pojghi de ghea.
In timpul executiei stratului de fundatie din balast se vor face, pentru verificarea
compactarii, urmatoarele determinari :
-Incercarea PROCTOR modificata inainte de inceperea lucrarii si la
schimbarea sursei
-determinarea umiditatii de compactare zilnic
-determinarea grosimii stratului compactat
-determinarea gradului de compactare prin determinarea greutatii volumice in
stare uscata minim 3 puncte
-determinarea capacitatii portante la nivelul superior al stratului de fundatie
Straturile de fundatie din balast trebuie compactate pana la realizarea urmatoarelor
grade de compactare, minime din densitatea in stare uscata maxima determinata
prin incercarea PROCTOR modificata :
-98% in cel cel putin 95% din punctele de masurare
-95% in toate punctele de masurare
Grosimea stratului de fundatie este de 30 cm dupa compactare.Abaterea limita la
grosime poate fi de maxim +/-20 mm.Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije
metalice gradate cu care se strapunge stratul.
Abaterile limita la latime pot fi +/- 5 cm.Verificarea latimii executate se va face in
dreptul profilelor transversale ale proiectului.
Panta transversala este de 2%.Abaterea limita la executia pantei transversale este
de +/- 0,4%.
Abaterea limita la cota fundatiei fata de cea prevazuta in proiect este de +/- 10 mm.
Nu se trece la executia stratului urmator decat dupa ce se face receptia calitativa a
lucrarii de catre comisia formata din beneficiar, proiectant si executant.In masura in
care este stabilita ca faza determinanta de catre proiectant, la receptie va participa si
un reprezentant al Inspectoratului de stst in constructii
b)Executia stratului de legatura din beton asfaltic BAD 20 si a stratului de uzura din
beton asfaltic MAS 16
Lucrarile pot fi efectuate numai dupa receptia calitativa a stratului de baza.
Pavajele asfaltice de acoperire
Pavajele asfaltice de acoperire vor cuprinde:
30

 Stratul de legatura de 6 cm grosime din beton asfaltic BAD 20

Stratul de uzura de 5 cm grosime din beton asfaltic MAS 16
Toate acestea reprezinta straturi de beton asfaltic, dar de o compozitie diferita, in
special in ceea ce priveste compozitia granulometrica a particulelor de pietris.
Betonul asfaltic amestecat la cald
Amestecul de bitum pentru straturile suprafetei se va conforma cerintelor
amestecurilor produse local.
Compozitia amestecurilor se prezinta de regula astfel:
Umplutura de praf inert
5 - 7 % bitum
70 - 75 % material calcaros gri sau albastru
23 - 25 % nisip
Amestecurile de bitum vor fi obtinute de la o statie de amestec locala aprobata, in
masura in care este posibil.
Vor fi furnizate Beneficiarului numele si adresele producatorilor locali. Nici un mestec
bituminos nu va fi fabricat pana cand formula de fabricatie nu a fost inaintata de
Antreprenor si aprobata de Beneficiar, in scris.
Formula va indica procentul exact de fragmente cernute si procentul exact al
asfaltului care va fi utilizat la amestec, inclusiv temperatura de amestec. Formula de
fabricatie se va incadra in gama etalon specificata si va fi valabila pana cand va fi
modificata in scris de Consultantul Supervizare.
Limitari determinate de conditiile meteorologice
Straturile de bitum vor fi construite numai atunci cand baza este uscata si vremea nu
este ploioasa.
Astfel de straturi nu vor fi dispuse atunci cand temperatura este sub 10 C si in
scadere, dar pot fi dispuse atunci cand temperatura este de cel putin 8 C si in
crestere, cu exceptia cazului in care se dispune altfel de catre Consultantul
Supervizare.
Pregatirea
Imediat inainte de aplicarea pavajului bituminos, suprafata stratului de dedesubt va fi
curatata cu atentie de materii necompactate sau straine. Stratul de dedesubt va fi
acoperit cu un strat adeziv de asfalt lichid cu maturare rapida. Stratul adeziv care va
fi utilizat va fi supus aprobarii Beneficiarului. Invelisul adeziv va fi aplicat cu suficient
31

timp inainte de plasarea amestecului de beton asfaltic astfel incat sa asigure o

pelicula subtire adeziva de ciment bituminos care sa ofere o buna legatura.
Invelisul adeziv va fi aplicat intr-un strat uniform cu ajutorul unui spray manual sub
presiune, in cantitati de cel putin 0.2 litri pe metru patrat si nu mai mult 0.3 litri pe
metru patrat de suprafata, cu exceptia cazului in care se dispune contrar de catre
Beneficiar. Jaloanele pentru controlul aliniamentului vor fi furnizate, montate si
intretinute de catre Antreprenor, supuse verificarii si corectarii Beneficiarului, cu
scopul ca Lucrarile sa se conformeze traseelor indicate pe planuri.
Jaloanele vor fi montate in paralel cu axul central al zonei ce va fi pavata, decalate si
spatiate.
Transportul
Amestecurile bituminoase vor fi transportate de la statia de amestec la utilajul de
imprastire in camioane cu platforme netede si curate care au fost unse cu cantitatea
minima de pelicula de ulei aprobat pentru a se preveni lipirea amestecului de
platforma camionului. Incarcatura va fi acoperita cu prelate sau alt material adecvat
pentru a o proteja de praf sau ploaie si a impiedica pierderea de caldura. Livrarile vor
fi astfel aranjate incat imprastierea si cilindrarea amestecurilor pregatite pentru o zi
sa poata fi finalizata in timpul zilei, cu exceptia cazului in care este asigurata o lumina
artificiala satisfacatoare. Incarcaturile udate in mod excesiv de ploaie vor fi respinse.
Amplasarea
Pavajul asfaltic va fi construit conform grosimii existente inainte de indepartare si
excavare sau cea indicata pe planuri, avand minimul specificat. Temperatura fiecarui
amestec la momentul plasarii in utilajul de imprastiere va fi cea indicata de
standardele in vigoare, plus sau minus 10 C.
Utilajul de imprastiere va fi ajustat, iar viteza reglata, astfel incat suprafata stratului
de asfalt sa fie neteda si cu o asemenea adancime ca, atunci cand este compactata,
sa se conformeze la sectiunea transversala indicata pe planuri. Lungimea fiecarei
benzi amplasate inainte de turnarea benzii adiacente va fi indicata de catre
Consultantul Supervizare. Atunci cand doua utilaje de imprastiere functioneaza
decalat, benzile nu vor fi amplasate inaintea celei adiacente cu mai mult decat
permite o imbinare longitudinala la cald, satisfacatoare intre benzi.
In situatia in care se realizeaza o imbinare longitudinala, o fasie de 150 mm, de-a
lungul marginii langa care se va amplasa materialul suplimentar, nu va fi cilindrata
pana cand nu este aplasat materialul suplimentar, cu exceptia cazului cand lucrarea
32

va fi discontinua. Dupa ce prima banda a fost plasata si cilindrata, va fi amplasata

banda adiacenta in perioada cand fasia de 150 mm necilindrata este fierbinte si in
stare de usoara compactare. Cilindrarea benzii adiacente va incepe de-a lungul
imbinarii. Amplasarea amestecului va fi continua pe cat posibil.
In zonele unde nu este posibila utilizarea utilajelor de imprastiere, amestecul va fi
imprastiat manual si indreptat cu raclete. Incarcatura nu va fi amplasata mai rapid
decat poate fi manevrata corespunzator de catre muncitorii cu lopeti si raclete.
Suprafetele de contact ale bordurilor pavajelor construite anterior, caminelor si
structurilor similare vor fi acoperite cu un strat adeziv inainte de amplasarea
amestecului de bitum.
Compactarea amestecurilor
Compactarea va fi realizata cu cilindre cu trei roti si cilindre compresor in tandem.
Cilindrarea amestecului va incepe de indata ce amestecul poate suporta cilindrul fara
o dislocare nedorita. Nu va fi permisa intarzierea cilindrarii amestecurilor proaspat
imprastiate. Cilindrarea initiala va fi executata cu cilindre compresor in tandem,
urmata imediat de cea cu cilindre cu trei roti. Cilindrarea va incepe la extremitatile
benzilor si va continua catre centrul pavajului, suprapunandu-se pe fasiile succesive
cu cel putin jumatate din latimea rotii din spate a cilindrului cu trei roti. Pe curbele
suprainaltate, cilindrarea va incepe in partea joasa si va inainta catre cea inalta.
Drumurile alternative ale cilindrului se vor efectua pe lungimi usor diferite. Testele de
conformitate in ceea ce priveste netezimea vor fi efectuate imediat dupa
compactarea initiala, iar deviatiile in exces de la tolerantele stipulate vor fi corectate
prin degajarea suprafetei fierbinti cu raclete si indepartare sau adaugare de material,
dupa cum se dispune, inainte de continuarea cilindrarii.
In general, cilindrarea se va executa astfel incat sa rezulte o suprafata neteda si va fi
continuata pana ce se va obtine o densitate de cel putin 100%. In timpul cilindrarii,
rotile cilindrului vor fi umezite astfel incat sa se previna lipirea amestecului de
acestea, dar nu se va permite excesul de apa. Antreprenorul va furniza cilindre
aditionale si suficiente daca se constata ca nu se atinge densitatea pavajului. In
zonele care nu sunt accesibile pentru cilindre, amestecul va fi compactat cu atentie
cu batatoare manuale la cald, cu o greutate de cel putin 10 Kg, cu o suprafata de
batere de cel mult 300 cm. Nu va fi permisa repararea stratului superficial al unei
zone cilindrate.
Orice amestec care este amestecat cu materii straine, sau in orice alt mod deficient,
33

va fi indepartat si inlocuit cu amestec proaspat si recompactat. Nu se va permite

stationarea cilindrilor pe pavajul care nu a fost complet compactat. Se vor lua
masurile de precautie necesare pentru a se preveni scaparea de ulei, grasime, petrol
sau alte materii straine pe pavaj, indiferent ca cilindrul functioneaza sau stationeaza.
Antreprenorul va asigura forta de munca competenta care sa fie capabila sa execute
lucrarile legate de corectarea iregularitatilor pavajului.
Suprafata finisata nu va varia cu mai mult de 3 mm atunci cand este testata cu o
margine dreapta de 3.00 m dispusa in paralel cu linia centrala a pavajului. Dupa
finalizarea cilindrarii finale, se va verifica netezimea stratului si se va corecta orice
iregularitate care depaseste toleranta sau care rezulta in retinerea apei pe suprafata
prin indepartarea zonei deficiente si inlocuire cu pavaj nou, fara costuri suplimentare.
Pavajul de bitum finalizat va fi testat in privinta grosimii dupa cum dispune
Consultantul Supervizare. Acolo unde grosimea se dovedeste a fi cu mai mult de 5
mm mai mica decat cea stipulata, pavajul deficient va fi inlaturat si inlocuit cu unul
satisfacator, fara costuri suplimentare.
Toate imbinarile vor prezenta aceeasi textura, densitate si netezime ca si celelalte
zone ale stratului.
Imbinarile intre benzile noi si cele vechi, sau intre sectiuni, vor fi realizate astfel incat
sa asigure o legatura continua intre pavajul nou si cel vechi. Toate suprafetele de
contact batatorite vor fi acoperite cu un strat adeziv subtire si uniform inainte de
plasarea amestecului proaspat. Atunci cand marginile imbinarilor sunt neregulate, in
fagure, sau slab compactate, toate sectiunile nesatisfacatoare ale imbinarii vor fi
batatorite astfel incat sa expuna o suprafata uniforma, verticala sau cu panta
abrupta, pe intreaga grosime a stratului. Amestecul proaspat va fi raschetat uniform
la punctul de imbinare, apoi va fi cilindrat. Dupa cilindrarea finala nu va fi permisa
circulatia niciunui vehicul pe pavaj pe o perioada de cel putin 24 ore.
C.Executie sant din beton cu dren de fund de sant
La marginea acostamentului se va realiza un sant de scurgere a apelor.
Dupa trasarea lucrarilor,se excaveaza pana la adancimea de 1,20 m,urmarindu-se
asigurarea pantei de scurgere, se asterne un strat de geotextil pentru protectia
drenului, avand grija sa fie suficient dimensionat pentru a se putea inchide prin
petrecere dupa executia drenului ; se asterne un strat de pietris drenant ; se
monteaza tubul din PVC neplastifiat cu fante, Dn 110; se completeaza cu pietris
34

drenant; se inchide geotextilul; se executa umplutura

Dupa aceea se profileaza santul, se asterne stratul drenant si se monteaza placile
prefabricate.Rosturile dintre placi vor fi impermeabilizate

III.RECEPTIA LUCRARILOR
Receptia lucrarilor se va face in timpul executiei la fiecare faza de realizare, conform
prevederilor Programului de Control Calitate si Verificari aprobat de beneficiar si
conform Programului de control a calitatii lucrarilor ajunse la faza determinanta,
intocmit de proiectant si avizat de Inspectia de Stat in Constructii.Pentru fiecare faza
se vor intocmi inregistrari ale caliatii semnate de persoanele responsabile, la care se
vor atasa documentele ce atesta calitatea lucrarilor executate (certificate de calitate
pentru materiale, rapoarte de incercare,etc.)
La terminarea lucrarilor, Antreprenorul trebuie sa anunte Beneficiarul ca a terminat
executia lucrarilor conform prevederilor Contrctului si sa solicite convocarea Comisiei
de Receptie.
Receptia la Terminarea Lucrarilor se va realiza in conformitate cu prevederile HGR
273/1994, cu modificarile si completarile ulterioare si va consta in verificarea lucrarii
executate si verificarea documentelor ce stau la baza intocmirii Cartii tehnice a
constructiei
Receptia Finala se va realiza in conformitate cu prevederile HGR 273/1994, cu
modificarile si completarile ulterioare , dupa expirarea perioadei de garantie a lucrarii.

35