Soacra cu trei nurori

Era odat o bab, care avea trei feciori nali ca nite brazi i tari de virtute, dar slabi de minte.
O rzeie destul de mare, casa btrneasc cu toat pojijia ei, o vie cu livad frumoas, vite i multe psri
alctuiau gospodria babei. Pe lng acestea mai avea strnse i prlue albe pentru zile negre; cci lega paraua cu
zece noduri i tremura dup ban.
Pentru a nu rzlei feciorii de pe lng sine, mai dur nc dou case alture, una la dreapta i alta de-a stnga
celei btrneti. Dar tot atunci lu hotrre nestrmutat a inea feciorii i viitoarele nurori pe lng sine n casa
btrneasc i a nu orndui nimic pentru mpreal pn aproape de moartea sa. Aa fcu; i-i rdea inima
babei de bucurie cnd gndea numai ct de fericit are s fie, ajutat de feciori i mngiat de viitoarele nurori. Ba
de multe ori zicea n sine: "Voi privighea nurorile, le-oi pune la lucru, le-oi struni i nu le-oi lsa nici pas a iei din
cas, n lipsa feciorilor mei. Soacr-mea fie-i rna uoar! aa a fcut cu mine. i brbatu-meu
Dumnezeu s mi-l ierte! nu s-a putut plnge c l-am nelat sau i-am risipit casa; ... dei cteodat erau
bnuiele... i m probozea... dar acum s-au trecut toate!"
Tustrei feciorii babei umblau n cruie i ctigau muli bani. Celui mai mare i venea vremea de nsurat, i
baba, simind asta, umbla valvrtej s-i gseasc mireas; i n cinciase sate, abia-abia putu nimeri una dup placul
ei: nu prea tnr, nalt i usciv, ns robace i supus. Feciorul nu iei din hotrrea maic-sa, nunta se fcu i
baba i lu cmaa de soacr, ba nc netiat la gur, care nsemneaz c soacra nu trebuie s fie cu gura mare i
s tot crteasc de toate cele.
Dup ce s-a sfrit nunta, feciorii s-au dus n treaba lor, iar nora rmase cu soacra. Chiar n acea zi, ctre
sear, baba ncepu s pun la cale viaa nurori-sa. Pentru bab, sita nou nu mai avea loc n cui. "De ce mi-am fcut
clete? ca s nu m ard", zicea ea. Apoi se suie iute n pod i coboar de acolo un tiubei cu pene rmase tocmai de
la rposata soacr-sa, nite chite de cnep i vreo dou dimerlii de psat.
Iat ce am gndit eu, noro, c poi lucra nopile. Piua-i n csoaia de alture, fusele n oboroc sub pat, iar furca
dup horn. Cnd te-i stura de strujit pene, vei pisa mlai; i cnd a veni barbatu-tu de la drum, vom face plachie
cu costie de porc, de cele afumate, din pod, i, Doamne, bine vom mnca! Acum deodat, pn te-i mai odihni, ia
furca n bru, i pn mine diminea s gteti fuioarele aceste de tors, penele de strujit i mlaiul de pisat. Eu m
las puin, c mi-a trecut ciolan peste ciolan cu nunta voastr. Dar tu s tii c eu dorm iepurete; i pe lng iti doi
ochi, mai am unul la ceaf, care ede purure deschis i cu care vd, i noaptea i ziua, tot ce se face prin cas. Ai
neles ce i-am spus?
Da, mmuc. Numai ceva de mncare...
De mncare? O ceap, un usturoi -o bucat de mmlig rece din poli sunt destul pentru o nevast tnr ca
tine... Lapte, brnz, unt i ou de-am putea sclipui s ducem n trg ca s facem ceva parale; cci casa s-a mai
ngreuiat cu un mncu i eu nu vreau s-mi pierd comndul.
Apoi, cnd nser, baba se culc n pat, cu faa la perete, ca s n-o supere lumina de la opai, mai dnd a
nelege nurori-sa c are s-o privigheze; dar somnul o cuprinse ndat, i habar n-avea de ce face nor-sa. Pe cnd
soacra horia, dormind dus, blajina nor migia prin cas; acui la strujit pene, acui mbla tortul, acui pisa
mlaiul i-l vntura de buc. i dac Enachi se punea pe gene-i, ea ndat lua ap rece i-i spla faa, ca nu cumva
s-o vad neadormita soacr i s-i bnuiasc. Aa se munci biata nor pn dup miezul nopii; dar, despre ziu,
somnul o dobor, i adormi i ea ntre pene, caiere, fusele cu tort i bucul de mlai. Baba, care se culcase odat cu
ginile, se scul cu noaptea-n cap i ncepu a trnti -a plesni prin cas, nct biata nor, care de-abia aipise, de
voie, de nevoie, trebui s se scoale, s srute mna soacrei i s-i arate ce-a lucrat. ncet-ncet, nora s-a dat la
brazd, i baba era mulumit cu alegerea ce-a fcut. Peste cteva zile, cruii sosesc, i tnra nevast, vzndu-i
brbelul, mai uit din cele necazuri!
1

Nu trece mult, i baba pune la cale i pe feciorul cel mijlociu, i-i ia un suflet de nor ntocmai dup chipul
i asemnarea celei dinti, cu deosebire numai c aceasta era mai n vrst i ceva ncruciat, dar foc de harnic.
Dup nunt, feciorii se duc iari n cruie i nurorile rmn iar cu soacra acas. Dup obicei, ea le d de
lucru cu msur i, cum nsereaz, se culc, spunnd nurorilor s fie harnice i dndu-le de grij ca nu cumva s
adoarm, c le vede ochiul cel neadormit.
Nora cea mai mare tlmci apoi celeilalte despre ochiul soacr-sa cel atoatevztor, i aa, una pe alta se
ndemnau la treab, i lucrul ieea grl din minile lor. Iar soacra huzurea de bine.
Dar binele, cteodat, ateapt i ru. Nu trece tocmai mult, i vine vremea de nsurat i feciorului cel mic.
Baba ns voia cu orice chip s aib o troi nedesprit de nurori... de aceea i chitise una de mai nainte. Dar nu-i
totdeauna cum se chitete, ce-i i cum se nimerete. ntr-o bun diminea, feciorul mamei i i aduce o nor pe
cuptor. Baba se scarmn pe cap, d la deal, d la vale, dar n-are ce face, i, de voie, de nevoie, nunta s-a fcut, i
pace bun!
Dup nunt, brbaii din nou se duc la treaba lor i nurorile rmn iar cu soacra acas. Baba iari le d de
lucru cu msur i, cum vine seara, se culc dup obicei. Cele dou nurori, vznd pe cea mai tnr codindu-se la
treab, i zic:
Da' nu te tot codi, c mmuca ne vede.
Cum? Eu o vd c doarme. Ce fel de treab e aceasta? Noi s lucrm, i ea s doarm?!
Nu cuta c horiete, zise cea mijlocie, mmuca are la ceaf un ochi neadormit, cu care vede tot ce facem, apoi tu nu tii cine-i mmuca, n-ai mncat niciodat moarea ei.
La ceaf?... vede toate? n-am mncat moarea ei?... Bine c mi-am adus aminte... Dar ce mncm noi, fetelor
hi?
Ia, rbdri prjite, drag cumnic... Iar dac eti flmnd, ia i tu o bucat de mmlig din colar i cu nite
ceap i mnnc.
Ceap cu mmlig? d-apoi neam de neamul meu n-a mncat aa bucate! Da' slnin nu-i n pod? unt nu-i? ou
nu sunt?
Ba sunt de toate, ziser cele dou, dar sunt ale mmuci.
Eu cred c tot ce-i a mmuci e -al nostru i ce-i al nostru e -al ei. Fetelor hi! S-a trecut de ag. Voi lucrai,
c eu m duc s pregtesc ceva de-a mncrii, tii col, ceva mai omenete; -acui v chem i pe voi.
Doamne, ce vorb i-a ieit din gur! ziser cele dou. Vrei s ne-aprindem paie n cap? s ne zvrl baba pe
drum?
Las' dac v-a durea capul! Cnd v-a ntreba pe voi, s dai vina pe mine i s lsai s vorbesc eu pentru toate.
Apoi dar... d!... f cum tii; numai s nu ne bagi i pe noi n belea.
Hai, fetelor, tcei, gura v mearg; c nu-i bun pacea, i mi-e drag glceava. i iese cntnd:
Vai, sracul omul prost,
Bun odor la cas-a fost!
Nu trece nici un ceas la mijloc, -un cuptor de plcinte, civa pui prplii n frigare i prjii n unt, o
strchinoaie de brnz cu smntn i mmligua erau gata. Apoi iute cheam i pe celelalte dou n bordei, i se
pun la mas cu toatele.
Hai, fetelor, mncai bine i pe Domnul ludai, c eu m reped n cram s-aduc i un cofiel de vin, ca s
mearg plcintele aceste mai bine pe gt.
Dup ce-au mncat -au but bine, le-au venit a cnta, ca rusului din gura grliciului:
Soacr, soacr, poam acr,
De te-ai coace ct te-ai coace,
Dulce tot nu te-i mai face;
2

De te-ai coace toat toamna,

Eti mai acr dect coarna;
De te-ai coace-un an -o var,
Tot eti acr i amar;
Iei afar ca o par;
Intri-n cas ca o coas;
ezi n unghi ca un junghi.
-au mncat, -au but, -au cntat pn au adormit cu toatele pe loc.
Cnd se scoal baba n zori de ziu, ia nurori dac ai de unde. Iese afar speriat, d ncolo, d pe
dincolo, i cnd intr n bordei, ce s vad? bietele nurori jeleau pe soacr-sa... Pene mprtiate pe jos, frmturi,
blide aruncate n toate prile, cofielul de vin rsturnat, ticloie mare!...
Da' ce-i acolo? strig baba nspimntat. Nurorile atunci sar arse n picioare; i cele mari ncep a tremura de
fric, cum e varga, i las capul n jos de ruine. Iar cea cu pricina rspunde:
Da' bine, mmuc, nu tii c-au venit ttuca i cu mmuca, i le-am fcut de mncare, i le-am scos un cofiel de
vin, i de aceea ne-am chefluit i noi oleac. Iaca, chiar mai dineoarea s-au dus.
i m-au vzut cuscrii cum dormeam?
D-apoi cum s nu te vaz, mmuc?!
-apoi de ce nu m-ai sculat? Mnca-v-ar ciuma s v mnnce!
D-apoi d, mmuc, fetele aceste au spus c d-ta vezi tot; i de aceea am gndit c eti mnioas pe ttuca i pe
mmuca, de nu te scoli. i ei erau aa de mhnii, de mai nu le-a ticnit mncarea.
Ei, las, ticloaselor, c v voi dobzla eu de acum nainte!
i de atunci nurorile n-au mai avut zi bun n cas cu baba. Cnd i aducea ea aminte de puicile cele
nadolence i boghete, de viniorul din cram, de risipa ce s-a fcut cu munca ei, i c-au vzut-o cuscrii dormind aa
lfiat, cum era, crpa de ciud i rodea n nurori, cum roade cariul n lemn.
Se lehmetiser pn i cele dou de gura cea rea a babei; i cea mai tnr gsi acum prilej s-i fac pe
obraz i s ornduiasc totodat i motenirea babei prin o diat nemaipomenit pn atunci, i iat cum:
Cumnatelor, zise ea ntr-o zi, cnd se aflau singure n vie. Nu putem tri n casa aceasta de n-om face toate
chipurile s scpm de hrca de bab.
Ei, cum?
S facei cum v-oi nva eu, i habar s n-avei.
Ce s facem? ntreb cea mai mare.
Ia, s dm busta n cas la bab, i tu s-o iei de cnepa dracului i s-o trsneti cu capul de peretele cel despre
rsrit, ct i putea; tot aa s faci i tu cu capul babei, de peretele cel despre apus, -apoi ce i-oi mai face i eu, vei
vedea voi.
D-apoi cnd or veni ai notri?
Atunci, voi s v facei moarte-n ppuoi, s nu spunei nici laie, nici blaie. Oi vorbi eu i cu dnii, i las' dac
va fi ceva!...
Se nduplecar i cele dou, intrar cu toatele n cas; luar pe bab de pr -o izbir cu capul de perei
pn i-l dogir. Apoi cea mai tnr, fiind mai uguba dect cele dou, trntete baba n mijlocul casei -o
frmnt cu picioarele, -o ghigosete ca pe dnsa; apoi i scoate limba afar, i-o strpunge cu acul i i-o presur cu
sare i cu piper, aa c limba ndat se umfl, i biata soacr nu mai putu zice nici crc! i, slab i stlcit cum era,
czu la pat bolnav de moarte. Apoi nurorile, dup sftuirea celei cu pricina, aezar baba ntr-un aternut curat, ca
s-i mai aduc aminte de cnd era mireas; i dup aceasta ncepur a scoate din lada babei valuri de pnz, a-i
da ghiont una alteia i a vorbi despre strlici, toiag, nslie, poduri, paraua din mna mortului, despre ginile ori
oaia de dat peste groap, despre strigoi i cte alte nzdrvnii nfiortoare, nct numai aceste erau de ajuns, ba i
de ntrecut, s-o vre n groap pe biata bab.
Iaca fericirea visat de mai nainte cum s-a mplinit!
3

Pe cnd se petreceau aceste, iaca s-aud scrind nite care: brbaii veneau. Nevestele lor le ies ntru ntmpinare
i, dup sftuirea celei mai tinere, de la poart s-arunc n gtul brbailor i ncep a-i lua cu vorba i a-i dezmierda
care de care mai mgulitor.
Da' ce face mmuca? ntrebar cu toii deodat cnd dejugau boii.
Mmuca, le lu cea mai tnr vorba din gur, mmuca nu face bine ce face; are de gnd s ne lase sntate,
srmana.
Cum? ziser barbaii nspimntai, scpnd resteiele din mn.
Cum? Ia, sunt vreo cinci-ase zile de cnd a fost s duc vieii la suhat, i un vnt ru pesemne a dat peste
dnsa, srmana!... ielele i-au luat gura i picioarele.
Fiii se reped atunci cu toii n cas la patul mne-sa; dar biata bab era umflat ct o butie i nici nu putea
bleti mcar din gur; simirea ns nu i-o pierduse de tot. i, vzndu-i, i mic puin mna i art la nora cea
mare i la peretele despre rsrit, apoi art pe cea mijlocie i peretele despre apus; pe urm pe cea mai tnr i jos
n mijlocul casei; dup aceea de-abia putu aduce puin mna spre gur i ndat czu ntr-un lein grozav.
Toi plngeau i nu se puteau dumeri despre semnele ce face mama lor. Atunci nora cea tnr zise,
prefcndu-se c plnge i ea:
Da' nu nelegei ce vrea mmuca?
Nu, ziser ei.
Biata mmuc las cu limb de moarte: c fratele cel mare s ia locul i casa cea despre rsrit; cel mijlociu, cea
despre apus; iar noi, ca mezini ce suntem, s rmnem aici, n casa btrneasc.
C bine mai zici tu, nevast, rspunse brbatu-su.
Atunci ceilali, nemaiavnd ncotro ovi, diata rmase bun fcut.
Baba muri chiar n acea zi, i nurorile, despletite, o boceau de vuia satul. Apoi, peste dou zile, o ngropar
cu cinste mare, i toate femeile din sat i de prin meleagurile vecine vorbeau despre soacra cu trei nurori i ziceau:
"Ferice de dnsa c-a murit, c tiu c are cine-o boci!"

Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 10 000

Clasa a III-a Matematica
Este necesar ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul :
Sa rezolve adunari si scaderi cu numere naturale de la 0 la 10 000.
(Exemplu: 5 284 + 2 889 = , 9437 3947= );
Sa utilizeze limbajul matematic specific: termeni, suma(total), descazut, scazator, diferenta(rest).
(Exemplu: Afla descazutul stiind ca scazatorul este 722, iar diferenta este 3991.);
Sa verifice rezultatele adunarilor si scaderilor efectuand proba.
(Exemplu: efectueaza proba scaderii prin adunare: 7 950 - 1 200 = 6 750, proba: 1 200 + 6 750 =7 950 si
proba adunarii prin scadere: 1 200 + 1 750 =2 950, proba: 2 950 - 1 200 = 1 750);
Sa schimbe locul termenilor, pentru calcule rapide.
(Exemplu: 2 200 + 1 750 + 2 800 + 1 250 = 2 200 + 2 800 + 1 750 + 1 250 = 5 000 + 3000 = 8 000);
Sa afle numarul necunoscut intr-o operatie de adunare sau scadere.
(Exemplu: Afla numarul necunoscut: a + 3277 = 5281, 8 723 b = 3 818, c 4 329 = 111);
Sa rezolve probleme cu doua operatii cu plan de rezolvare.
(Exemplu:Un vas de pescuit a capturat 4 683 kg de somon si cu 2388 kg mai putin ton. Cate kilograme de
peste a adus vasul respectiv?);
Sa estimeze o suma sau o diferenta, rotunjind termenii adunarii sau scaderii date. (Exemplu: suma 1 203 +
789 va fi un numar apropiat de 2 000 deoarece 1200 + 800 = 2 000).
Pentru a obtine performanta, se recomanda ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul:
Sa rezolve probleme cu mai mult de doua operatii.
(Exemplu: Un vas oceanic de pescuit a capturat 10 000 kg de peste: somon, ton si macrou. Cantitatea
totala de somon si ton cantareste 6 360 kg, iar cantitatea de macrou este cu 180 kg mai mica decat
cantitatea de somon. Cate kilograme de peste din fiecare categorie a pescuit vasul?Rezolvare:Cantitatea
de macrou: 10 000 6360 = 3 640 (kg);Cantitatea de somon: 3 640 + 180 = 3 820 (kg);Cantitatea de ton:
6 360 3 820 = 2 540 (kg).)

Sa afle numere necunoscute in exercitii cu mai multe operatii

(Exemplu:
a + 2 544 1 437 + 2 263 = 3 553
a + 2 544 1 437 = 3 553 2263
a + 2 544 1 437 = 1 290
a + 2 544 = 1 290 + 1 437
a + 2 544 = 2 727
a = 2 727 2 544
a = 183);
Sa compuna probleme, cu cel putin doua operatii, adunare si scadere (Exemplul 1: Compune o
problema dupa urmatorul exercitiu: 2 200 + ( 2 200 + 170) + ( 2 200 455)=; Exemplul 2: compune o
problema in care sa se regaseasca numerele 3 499, 1 772 si 1 227; Exemplul 3: compune o problema
care sa contina expresiilecu 2 588 mai mult, cu 555 mai putin.).

Vine iar vacanta!

Cu soarele pe aripi si-un vis de neuitat
Vacanta a venit, scoala s-a terminat.
Prin gradina la bunici, sfiosi noi alergam,
Bucuria vacantei, pe chipuri aratam.
Si fluturasii colorati pe sus iar vor zbura,
Si o sa fim iar fermecati, cum eram si altcandva,
Dar totusi vara nu dureaza o vesnicie,
Si v-a veni iar toamna cea pustie.

FLUTURASUL
Fluturas, din foare-n floare
Zbori, btnd din aripioare.
Stai, oprete-te o clip
S m sui pe o arip,
S m duci departe-n zri
S mai vad i alte ri.

Ziua-i lunga, cu mult soare,

Te iubim, vacanta mare!
Vine iar vacanta!
Cu soarele pe aripi si-un vis de neuitat
Vacanta a venit, scoala s-a terminat.
Prin gradina la bunici, sfiosi noi alergam,
Bucuria vacantei, pe chipuri aratam.
Si fluturasii colorati pe sus iar vor zbura,
Si o sa fim iar fermecati, cum eram si altcandva,
Dar totusi vara nu dureaza o vesnicie,
Si v-a veni iar toamna cea pustie.

FLUTURASUL
Fluturas, din foare-n floare
Zbori, btnd din aripioare.
Stai, oprete-te o clip
S m sui pe o arip,
S m duci departe-n zri
S mai vad i alte ri.

Vacanta mare
de Aurora Luchian
Se zvoneste ca azi vine
Cineva iubit. Dar cine?
Striga Radu, voios tare:
-Azi vine vacanta mare!
Iata ca a poposit,
Pe toti ne-a inveselit,
De-acum joc si veselie
Libertate, bucurie.
De va doriti apa, soare,
Veti putea merge la mare.
Racoarea o adorati?
Sus pe munte sa urcati.
Dac-aveti bunici la tara,
Mult rasfat va inconjoara.
De bunici esti ocrotit
Si scaldatu-i gratuit.
Vacanta, te-am asteptat,
Ai venit si-i minunat.

Vacanta mare
de Aurora Luchian
Se zvoneste ca azi vine
Cineva iubit. Dar cine?
Striga Radu, voios tare:
-Azi vine vacanta mare!
Iata ca a poposit,
Pe toti ne-a inveselit,
De-acum joc si veselie
Libertate, bucurie.
De va doriti apa, soare,
Veti putea merge la mare.
Racoarea o adorati?
Sus pe munte sa urcati.
Dac-aveti bunici la tara,
Mult rasfat va inconjoara.
De bunici esti ocrotit
Si scaldatu-i gratuit.
Vacanta, te-am asteptat,
6

Ai venit si-i minunat.

Ziua-i lunga, cu mult soare,

Te iubim, vacanta mare!

Vine vacanta mare!

de Aurora Luchian
Voiosi, copiii asteapta,
O printesa minunata.
Cin' sa fie, cine-i oare?
Sigur, e vacanta mare!
Ce rumoare, veselie,
Ana, agera, zglobie,
Topaie intr-un picior:
- Merg la mare, fratilor!
- Iu-huuu! sare Nicusor,
Mai ca imi vine sa zbor!
Plec la munte ca-i racoare,
Cataratu-i o splendoare!
- Hei! a rostit si un pici,
Eu voi merge la bunici,
Caci bunica ma rasfata
Incepand de dimineata.
Daca imi doresc laptic,
Buni-mi toarna din ibric.
Proaspat, cald si dulcisor,
Natural si hranitor!
Pot sa ma scald si in rau,
Apa-i mica pan' la brau!
Nici banutii n-oi cheltui,
Si ma joc din zori de zi!
- O, de fructe ce mai spui?
Ca pisica-n pom ma sui!
Completa cu-nsufletire
Gigi. Ceilalti cu uimire:
- Fara bani si fara card?
- Doar sa te cocoti pe gard
Ori in pomi si te servesti
Din orice fructe doresti!
Suava, incet paseste,
Ca o zana straluceste;
Cu libertate si soare,
Faimoasa vacanta mare!

Vine vacanta mare!

de Aurora Luchian
Voiosi, copiii asteapta,
O printesa minunata.
Cin' sa fie, cine-i oare?
Sigur, e vacanta mare!
Ce rumoare, veselie,
Ana, agera, zglobie,
Topaie intr-un picior:
- Merg la mare, fratilor!
- Iu-huuu! sare Nicusor,
Mai ca imi vine sa zbor!
Plec la munte ca-i racoare,
Cataratu-i o splendoare!
- Hei! a rostit si un pici,
Eu voi merge la bunici,
Caci bunica ma rasfata
Incepand de dimineata.
Daca imi doresc laptic,
Buni-mi toarna din ibric.
Proaspat, cald si dulcisor,
Natural si hranitor!
Pot sa ma scald si in rau,
Apa-i mica pan' la brau!
Nici banutii n-oi cheltui,
Si ma joc din zori de zi!
- O, de fructe ce mai spui?
Ca pisica-n pom ma sui!
Completa cu-nsufletire
Gigi. Ceilalti cu uimire:
- Fara bani si fara card?
- Doar sa te cocoti pe gard
Ori in pomi si te servesti
Din orice fructe doresti!
Suava, incet paseste,
Ca o zana straluceste;
7

Cu libertate si soare,
Faimoasa vacanta mare!
De dragul verii
De niciunde, fara veste,
Veni vara ca-n poveste
Cu flori multe in panere,
Fructe dulci ca si o miere,
Spice aurite-n soare
Si cu ploi racoritoare.
Cum paseste delicat,
Zici ca-i fiica de-mparat!
Dand din genele de iarba,
Cu finete, fara graba,
Ea presara peste lume
Zile lungi si zile bune.
Prin codru cand a calcat,
Pasarile i-au cantat!
Printre ierburile mii,
Greierasii-n cor: cri! cri!
Dar si-n baltile discrete
Broscarimea da concerte.
Toate doar de dragul ei!
Si voiosii prichindei
O adora ca pe soare,
C-a adus vacanta mare
Si-o roaga c-a alta data:
- Sa nu mai pleci niciodata!
Vino, vara!
Vino, vino, dulce vara,
Sa mai ies la camp, afara,
Sa cutreier vai fugind,
Plaiurile sa colind.
Sa ma uit cum vin la ape
Turmele, sa se adape,
Dintre fagi sa deslusesc
Viers de fluier ciobanesc.
Freamat de padure verde
Auzul sa mi-l dezmierde,
Ostenit apoi sa cad
Jos, la umbra unui brad.
Si sa-mi fie campu-n floare,
Ceru-albastru-nvelitoare,

Sa m-adoarma-n dulce cant

Brazii clatinati de vant!
De dragul verii
De niciunde, fara veste,
Veni vara ca-n poveste
Cu flori multe in panere,
Fructe dulci ca si o miere,
Spice aurite-n soare
Si cu ploi racoritoare.
Cum paseste delicat,
Zici ca-i fiica de-mparat!
Dand din genele de iarba,
Cu finete, fara graba,
Ea presara peste lume
Zile lungi si zile bune.
Prin codru cand a calcat,
Pasarile i-au cantat!
Printre ierburile mii,
Greierasii-n cor: cri! cri!
Dar si-n baltile discrete
Broscarimea da concerte.
Toate doar de dragul ei!
Si voiosii prichindei
O adora ca pe soare,
C-a adus vacanta mare
Si-o roaga c-a alta data:
- Sa nu mai pleci niciodata!
Vino, vara!
Vino, vino, dulce vara,
Sa mai ies la camp, afara,
Sa cutreier vai fugind,
Plaiurile sa colind.
Sa ma uit cum vin la ape
Turmele, sa se adape,
Dintre fagi sa deslusesc
Viers de fluier ciobanesc.
Freamat de padure verde
Auzul sa mi-l dezmierde,
Ostenit apoi sa cad
Jos, la umbra unui brad.
8

Si sa-mi fie campu-n floare,

Ceru-albastru-nvelitoare,

Sa m-adoarma-n dulce cant

Brazii clatinati de vant!

Animat e codrul, vara!

Dinspre crang, ca si o boare,
Sosi o ciocanitoare
Vestind bucuroasa-n sat
Ca vara s-a-nvesmantat.
Codru-i verde, racoros,
Iarba-i un covor pe jos!
Zmeura s-a inrosit,
Trilul e neobosit.
Si Martin, greoi, saracul,
Din tufe nu-si salta capul;
Mancand fragi, mure, de zor,
Langa el si-un puisor!
Urechila, fricos mare,
Fuge ca i se nazare.
L-a-ngrozit doamna Mierlita
C-a fosnit o frunzulita.
Aricelul si bursucul
Nu isi mai ascund nasucul.
Lupii sunt la vanatoare
De gingase caprioare.
Doar vulpita cea roscata
Da tarcoale la poiata.
Hei, Dulau e fioros
Si nu are glas mieros!
Sa-ndrazneasca daca vrea!
Mandria, codita sa,
Va fi petece. Pacat.
Nu veni lelita-n sat!
Trece soparla prin iarba,
Poate are niscai treaba;
Si-ncantata a strigat:
-Codru' parca-i fermecat!

Animat e codrul, vara!

Dinspre crang, ca si o boare,
Sosi o ciocanitoare
Vestind bucuroasa-n sat
Ca vara s-a-nvesmantat.
Codru-i verde, racoros,
Iarba-i un covor pe jos!
Zmeura s-a inrosit,
Trilul e neobosit.
Si Martin, greoi, saracul,
Din tufe nu-si salta capul;
Mancand fragi, mure, de zor,
Langa el si-un puisor!
Urechila, fricos mare,
Fuge ca i se nazare.
L-a-ngrozit doamna Mierlita
C-a fosnit o frunzulita.
Aricelul si bursucul
Nu isi mai ascund nasucul.
Lupii sunt la vanatoare
De gingase caprioare.
Doar vulpita cea roscata
Da tarcoale la poiata.
Hei, Dulau e fioros
Si nu are glas mieros!
Sa-ndrazneasca daca vrea!
Mandria, codita sa,
Va fi petece. Pacat.
Nu veni lelita-n sat!
Trece soparla prin iarba,
Poate are niscai treaba;
Si-ncantata a strigat:
-Codru' parca-i fermecat!

Draga vara, tine minte!

Vara lunga si fierbinte,
Ca-n cuptorul cu placinte,
S-a jucat cu vantul cald
Si, din zburd si mare drag,
L-a trimis pe nori de frisca,
Nicio frunza nu mai misca!
Desculta, calca pe iarba,
Presarand cu mana calda
Flori, mireasma pe campii,
Ciucuri acrisori in vii
Si imparte ca o mama
Cirese mustind de zeama!
Rau-i lent, abia respira,
Un broscoi canta din lira.
Greierasii zac de cald.
Pe sub rochia cu fald
A ciupercii protectoare
Stau gramada la racoare.
Printre vagauni, dosite,
Vulpitele istovite
De atata alergat,
Asezand pe pat curat
Puful strans de la o rata,
Dorm duse pan' dimineata!
Draga vara, tine minte,
Cat ai fi tu de fierbinte,
Iti iubim purtarile,
Darile si florile,
Cerul bland, fluturi, culoare,
Caci aduci vacanta mare!

Draga vara, tine minte!

Vara lunga si fierbinte,
Ca-n cuptorul cu placinte,
S-a jucat cu vantul cald
Si, din zburd si mare drag,
L-a trimis pe nori de frisca,
Nicio frunza nu mai misca!
Desculta, calca pe iarba,
Presarand cu mana calda
Flori, mireasma pe campii,
Ciucuri acrisori in vii
Si imparte ca o mama
Cirese mustind de zeama!
Rau-i lent, abia respira,
Un broscoi canta din lira.
Greierasii zac de cald.
Pe sub rochia cu fald
A ciupercii protectoare
Stau gramada la racoare.
Printre vagauni, dosite,
Vulpitele istovite
De atata alergat,
Asezand pe pat curat
Puful strans de la o rata,
Dorm duse pan' dimineata!
Draga vara, tine minte,
Cat ai fi tu de fierbinte,
Iti iubim purtarile,
Darile si florile,
Cerul bland, fluturi, culoare,
Caci aduci vacanta mare!

10

De atata cald!
de Aurora Luchian

De atata cald!
de Aurora Luchian

De atata cald, prin lanuri,

Macii s-au imbujorat.
Prepelita-si face planuri
Ca sa mearga la scaldat.

De atata cald, prin lanuri,

Macii s-au imbujorat.
Prepelita-si face planuri
Ca sa mearga la scaldat.

Cu voce baritonala,
Stand cu burta pe pamant,
Greierasul spuse-n fala:
- Ziua-s lenes, noaptea cant!

Cu voce baritonala,
Stand cu burta pe pamant,
Greierasul spuse-n fala:
- Ziua-s lenes, noaptea cant!

Uite, pana cand si norul

A plecat sa faca dus!
I-a zarit cioara piciorul
Dezgolit, sub soare, sus!

Uite, pana cand si norul

A plecat sa faca dus!
I-a zarit cioara piciorul
Dezgolit, sub soare, sus!

Ca si regii in domnie,
Pe saltele din mohor,
Stau in blanda armonie
Popandaul c-un fecior.

Ca si regii in domnie,
Pe saltele din mohor,
Stau in blanda armonie
Popandaul c-un fecior.

Lanul aurit fosneste.

Vantul intra, usurel,
Caci soarele il topeste,
Cauta umbra si el!

Lanul aurit fosneste.

Vantul intra, usurel,
Caci soarele il topeste,
Cauta umbra si el!

Atipise si visase
Ca, tinand Vara de mana,
In secret se cununase
Si-au plecat pentru o luna!

Atipise si visase
Ca, tinand Vara de mana,
In secret se cununase
Si-au plecat pentru o luna!

11

********************

Ne poart a gndului arip

Spre anii ce s-au scurs ca ieri,
Care-au trecut aa n prip,
De-atunci sunt patru primveri.
Era o zi de soare plin,
Cu veselie i cu flori,
Veneam cu mamele de mn
i-aveam doar 7 aniori.

Anii trec n zbor ca vntul

i ct nu te duce gndul
ntr-a patra am ajuns
i-avem multe-acum de spus.
Suntem mari, vedei prea bine
Nu ne facem de ruine.
Matematica o tim,
tim s scriem, s citim.

Cnd am venit la coal,atunci, n toamn

Eram un nc sfios i mic.
M-ai mngiat pe cretet, Doamn,
i parc m-am simit voinic.
Nu ai vzut n ochi de stele
Bobie calde de mrgele,
Sau ai vzut.Acum tiu clar,
Dar le-ai nchis ntr-un sertar

Privim n urm cu mndrie

Dar i c-o urm de regret
i ne-ntrebm ce-ar fi s fie
S treac anii mai ncet?
Ce-ar fi s poi s-i ii n loc
Sau s-i opreti din drum puin
Ca s n-ajung la soroc
Cci pleac i nu mai revin.

Ce cald mn mi-ai ntins

i-am scris i am citit cu spor.
Nimic n via nu-i uor!
(toi ) S fim destoinici ne-ai pretins!

Draga mea nvtoare,

Odat, poate ai lipsit;

Ce mult atunci ne-am necjit!
C e uoar truda noastr
Doar sub privirea dumneavoastr.
i n dulapuri ferecate
Stau toate poznele-ncuiate,
Le-ai adunat ca pe mrgele,
Dar noiam nvat din ele.
Acum, cnd patru ani s-au dus
Ca soarele ctre apus,
Pe cnd ne nlm c-o treapt,
V srutm mna cea dreapt
i v aducem, Doamna noastr,
Tot cerul ntr-o floare-albastr.

RAZA MEA STRLUCITOARE,

Sfatul, eu vi-l port cu mine:

S fiu bun i s-nv bine.
i n via, mai trziu,
De ruine s nu fiu!
V mulumesc!
n clasa aceasta cu adnci foniri
E-o banc ncrcat de amintiri.
M-ntorc cu gndul ctre vechiu-i rost
S ntlnesc copilul care-am fost.
El st n banc mic, asculttor
i soarele l mngie pe pr.
n ochi e-un zmbet care-ar da n plns
i mna mica ine tocul tot mai strns.
A vrea s m apropii, s-l ajut,
Dar n-o mai pot lua de la nceput,
A vrea s stm alturi amndoi,
Dar timpul ade-acuma ntre noi.
n clasa cu nzbtii i copii
i zvon ndeprtat de jucrii,
Mereu stpn peste banc fie
12

Nestvilita mea copilrie.

i v aducem, Doamna noastr,

Tot cerul ntr-o floare-albastr.

********************

Anii trec n zbor ca vntul

i ct nu te duce gndul
ntr-a patra am ajuns
i-avem multe-acum de spus.
Suntem mari, vedei prea bine
Nu ne facem de ruine.
Matematica o tim,
tim s scriem, s citim.

Ne poart a gndului arip

Spre anii ce s-au scurs ca ieri,
Care-au trecut aa n prip,
De-atunci sunt patru primveri.
Era o zi de soare plin,
Cu veselie i cu flori,
Veneam cu mamele de mn
i-aveam doar 7 aniori.
Cnd am venit la coal,atunci, n toamn
Eram un nc sfios i mic.
M-ai mngiat pe cretet, Doamn,
i parc m-am simit voinic.
Nu ai vzut n ochi de stele
Bobie calde de mrgele,
Sau ai vzut.Acum tiu clar,
Dar le-ai nchis ntr-un sertar
Ce cald mn mi-ai ntins
i-am scris i am citit cu spor.
Nimic n via nu-i uor!
(toi ) S fim destoinici ne-ai pretins!
Odat, poate ai lipsit;
Ce mult atunci ne-am necjit!
C e uoar truda noastr
Doar sub privirea dumneavoastr.
i n dulapuri ferecate
Stau toate poznele-ncuiate,
Le-ai adunat ca pe mrgele,
Dar noiam nvat din ele.
Acum, cnd patru ani s-au dus
Ca soarele ctre apus,
Pe cnd ne nlm c-o treapt,
V srutm mna cea dreapt

Privim n urm cu mndrie

Dar i c-o urm de regret
i ne-ntrebm ce-ar fi s fie
S treac anii mai ncet?
Ce-ar fi s poi s-i ii n loc
Sau s-i opreti din drum puin
Ca s n-ajung la soroc
Cci pleac i nu mai revin.
Draga mea nvtoare,
RAZA MEA STRLUCITOARE,

Sfatul, eu vi-l port cu mine:

S fiu bun i s-nv bine.
i n via, mai trziu,
De ruine s nu fiu!
V mulumesc!
n clasa aceasta cu adnci foniri
E-o banc ncrcat de amintiri.
M-ntorc cu gndul ctre vechiu-i rost
S ntlnesc copilul care-am fost.
El st n banc mic, asculttor
i soarele l mngie pe pr.
n ochi e-un zmbet care-ar da n plns
i mna mica ine tocul tot mai strns.
A vrea s m apropii, s-l ajut,
Dar n-o mai pot lua de la nceput,
A vrea s stm alturi amndoi,
Dar timpul ade-acuma ntre noi.
n clasa cu nzbtii i copii
i zvon ndeprtat de jucrii,
13

Mereu stpn peste banc fie

Nestvilita mea copilrie.
Vine vacana (Trubadurii)
1.Tu var drag i frumoas
La toi ne-aduci lumin-n cas,
Ne-aduci la toi vacana mare
i-apoi tu ne trimii la mare.
Refren:
Vine vacana,vine vacana,
Cu cntec,joc i bucurii,
Vine vacana,vine vacana,
Pentru noi, iubii copii.
2.Ce bine e-n vacana mare,
Cnd uii de lecii,stai la soare,
Te plimbi,faci baie,te distrezi,
Pe malul mrii te bronzezi.
Refren:
3.De urci potecile de munte
i intri-n codru rcoros,
Te-mbie fluturi,flori mrunte,
Ce bine e i ce frumos.
Refren:
4.Cnd pleci la ar,la bunici,
Te-ateapt celui,pisici,
Te joci cu ei,eti bucuros,
Cci la bunici tare-i frumos.
Refren:
5.Tu var ne aduci n case
Legume,fructe dulci,gustoase,
Timpul liber,cer senin,
Toate de la tine vin.
Refren:

nvtoarea
Din acest moment va putei considera elevi n clasa a V - a.Ca s v amintii mereu de
primii ani de coal primii o diplom de absolvire a clasei
a IV-a.S o pstrai n sertarul cu amintiri i, peste ani,cnd vei fi mai n vrst,
14

uitndu-v la ea,v vei aminti cu nostalgie de frumoii ani ai copilriei i,poate, i de nvtoarea
voastr.

Versuri "Mihai Constantinescu - O lume minunata"

Refren:
E-o lume minunata in care veti gasi
Numai copii
O lume cu mult soare si mii de jucarii
Pentru copii
In lumea cu povesti si flori veti intalni
Numai copii
Si-o lume a inocentei pastrati-o orice ar f
Pentru copii
Ieri am fost si noi copii
Dar timpul ne-a schimbat
In viata am pornit si vise am implinit
Asa cum ne-am dorit
Ganduri bune cate-am strans
Si tot ce-am invatat
Copiilor sa dam iubirea ce-o purtam
Ce-i bun sa le aratam
Refren...
Ieri am fost si noi copii
Dar timpul ne-a schimbat
In viata am pornit si vise am implinit
Asa cum ne-am dorit
Ganduri bune cate-am strans
Si tot ce-am invatat
Copiilor sa dam iubirea ce-o purtam
Ce-i bun sa le aratam
Ce zambet poate f
Mai sincer, mai curat
Ce ochi stiu a vorb atat de adevarat
Refren... X2

Refren:
E-o lume minunata in care veti gasi
Numai copii
O lume cu mult soare si mii de jucarii
Pentru copii
In lumea cu povesti si flori veti intalni
Numai copii
Si-o lume a inocentei pastrati-o orice ar f
Pentru copii
Ieri am fost si noi copii
Dar timpul ne-a schimbat
In viata am pornit si vise am implinit
Asa cum ne-am dorit
Ganduri bune cate-am strans
Si tot ce-am invatat
Copiilor sa dam iubirea ce-o purtam
Ce-i bun sa le aratam
Refren...
Ieri am fost si noi copii
Dar timpul ne-a schimbat
In viata am pornit si vise am implinit
Asa cum ne-am dorit
Ganduri bune cate-am strans
Si tot ce-am invatat
Copiilor sa dam iubirea ce-o purtam
Ce-i bun sa le aratam
Ce zambet poate f
Mai sincer, mai curat
Ce ochi stiu a vorb atat de adevarat
Refren... X2

15

16