MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI AL REPUBLICII MOLDOVA

Revelion 2013

Dirigintele clasei a IXI-a:Grosu Silvia,

Participanţi: clasele a IX-a,a VII-a,a VII-a

Hăsnăşenii Noi,r-ul Drochia

1
Pacală: Iarna a venit
Totu-i ca-n poveste,
Gerul a pictat
Flori pe la ferestre.

Tindală:
Fulgi de sus pornesc
Şi uşor sub cer plutesc
Ei se-aşază liniştit
Noi le zicem: ,,Bun venit!”

Pacală:
Oameni buni, fără-ndoială
Dacă facem socoteală,
Azi e carnaval la şcoală
Astăzi toţi ne-om bucura
Şi de rîs ne-om sătura,
Fiindcă azi vom prezenta
Eu ,Păcală, şi eu, Tîndală,
Cei mai buni amici din sală.

Tindală:
Tu, Păcală, dragul meu
Şezi, aici e locul tău
Locul cel mai de onoare
Să zîmbeşti la fiecare.

Pacală:
Mulţămim de-aşa onoare.
Crească-a noastră sărbătoare
Pînă dincolo de deal.
Hai ,cu toţi la carnaval.
Un copil> /camera,motor.1.2.3, începem.Sîntem în emisie directă la canalul « Pro TV
Hăsnăşenii Noi”
Prezentatorul: Buna seara ,dragi oaspeţi, şi bine v-am găsit în acest local drag sufletului
fiecăruia dintre noi.
-Prezentatoarea: - Vă propunem o oră plăcută de răgaz cu genericul În casa mare”
Prezentatorul:
Vremea trece,vremea vine,
Obiceiul obicei rămîne,
Însă roata vieţii s-a schimbat,De casa mare am uitat...
Prezentatorul
Prin restaurante, baruri,
Cafenele şi iar baluri
Care-i rostul vieţii adevărat?
Astăzi vom încerca să dezlegăm tainele ce ţin de vechile tradiţii şi obiceiuri ale neamului nostru.

2
Din moşi-strămoşi există o veche şi netrecătoare tradiţie ca la acel hotar dintre anul ce trece şi cel
ce abia vine oamenii să se adune la un loc şi să-şi uereze:
-Cele bune să se-adune,cele rele să se spele.
Casa să ne fie casă.
Masa să ne fie masă.
Să avem pîine gustoasă.
Familia să ne fie sănătoasă.

Din bătrîni se ştie că acest popor

Ştie să muncească pe cîmp,pe ogor;
Ştie preţul pîinii,gustul ei amar,
Însă moldoveanul nu-i numai plugar.
Pe toate le face cînd nevoia-l apasă,
Iar bucuria şi-amarul le-aduce acasă.
În casa cea mare le-ncuie pe toate.
Sfinte obiceiuri,sentimente curate,
Şi cînd oboseşte de toate pe lume
În faţa icoanei se duce anume.

Prezentatoare
Cînd munca-i apasă trupul trudit,
Cînd ziua se-apropie de un bun sfîrşit,
Îşi cheamă vecinul,îl întreabă ce mai face,
Dar numai şezînd,şede ca pe ace.
El se odihneşte,însă tot muncind.
Aşa e ţăranul pînă la mormînt.
Acest obicei îl ştie fiecare-
Azi vă invit la o şezătoare.
Să glumim un pic,să cîntaţi cu noi
Ca să mai uităm de griji şi nevoi.

Se aud bătăi în uşă. Intră fetele (nepoatele)

Cîntă două colinde
Baba: - Măi Toadre,iată-i ajun de An Nou.Dar noi ce ne facem ,colacii încă nu i-am copt? Acuş
te-i pomeni cu urători în prag.
Moşul: -D-apoi ,ce-ai dormit,Mariucă,pîn-acum? Nepoate ai multe,lasă că te-or ajuta.
Fetele: -De ajutat te-om ajuta,dar nu ştim cum.
Baba: -Hai veniţi la mamuca,că acuşica vă învăţ.Mai repede să-mi pregătesc totul pentru
împletit. Măi Toadre,adu nişte lemne de afară.
Moşul: - Ce-ai zis,Mariucă?
Baba: -Cînd este lună veche,n-auzi de-o ureche,
Cînd e lună nouă,n-auzi de-amîndouă.
Moşul_ E-a-e-e.Niciodată nu eşti mulţumită.
Soarele e soare şi nu poate încălzi toată lumea odată.
Fetele:-- Ia să ne găsim cîte un locuşor lîngă mamuca să vedem cum împleteşte colacii.

Fata: -Ei,fetelor,haideţi să vedem de ce nu vin flăcăiii ceia cu uratul.

Fata :-- Din ce parte se aud cîinii hămăind,din acea parte îmi va veni mirele.

Baba:-- Cînd eram şi eu fată mare,ne-adunam fetele din sat în ajun de An Nou şi ne vrăjeam aşa:

O stea-bogostea,

3
Două stele-bogostele
Nouă suruoare-a ,ele,
Nu dormiţi,nu odihniţi,alergţi
Şi pe ursit să mi-l căutaţi.
De-l veţi găsi pe drum,
Să-l daţi sub drum.
De-l veţi găsi pe cărare,
Să-l daţi sub cărare.
În cămaşă de tristeţe,
În chinuri să-l îmbrăcaţi,
Să-l încurcaţi
Şi la mine să-l porniţi;
Să nu poată bea,
Să nu poată mînca;
Pîn-pe mine nu m-a vedea,
Cu mine n-a vorbi
Şi cu mine nu s-a iubi.

Fata E ceas de linişte şi sărbătoare,

Colindătorii bat pe la fereşti,
Iar casa te curată, primitoare
S-a căpătat c-o vrajă de poveşti.

I Fată – mi s-a părut mie,sau aţi auzit şi voi bătăi la uşă?

Fata II:- Mamucă, au venit urătorii.
Baba:- Văleu. Da ce ne facem noi? Abia am dat colacii în cuptor.Cum să-i primim fără colaci?
Moşul:- Dacă-au venit de-acum,lasă-i să ne ureze.

Urătorii:- Dacă vi-s colacii gata

Şi vi-i de măritat fata,
Hai ,poftiţi-ne în casă,
C-am îngheţat la fereastră.

Baba:- Nu uraţi pe la fereastră,

Vă poftesc pe toţi în casă,
Am o fată şi-i frumoasă,
Şi mai am eu multe fete,
Stau cu nasul în perete
Şi cu urechea la fereastră
Ascultă povestea voastră.

Uratura...

4
Baba :- Tare frumos aţi mai urat.Da iată am păţit ruşinea.Colacii încă nu mi-s
gata.Da voi poftiţi în casă şi faceţi cunoştinţă cu fetele mele.

Moşul :- Asta-i ..., ea-i... , ...

I băiat :- Frumoase fete mai ai, moş Toadre.N-am ce zice.
Băiatul II :--Să le cîntăm,băieţi, un cîntec.

I băiat :-Pe cea mai mîndră şi frumoasă

Azi voi cere-o de mireasă.
Eu în braţe te-oi lua
Şi vei fi mireasa mea.

I fată :-Tu cu vorba să nu mă iei

Că am treburi cîte vrei.
Pîn –colacul nu-i gătit
N-am nici gînd să mă mărit.

Băiatul II :-Cîte zîne am văzut,

Ca tine n-am cunoscut,
Viaţa-ntreagă te-oi aştepta
Ca să fii mireasa mea.

Fata II -Nu-i nevoie de-o viaţă

Pentru a mă lua de soaţă,
Ci mai rabdă-un picuşor
Pîn-scot pîinea din cuptor.

Băiatul III : - Foicică foi de mure,

Hai,mîndruţo,în pădure,
Păsările vor ciripi,
Soarele ne-a logodi.

Fata III :- În pădure nu mă duc

Că mă tem de urs şi lup.
Vino seara pe la opt
Cînd voi termina de copt.

Băiatul IV :- Vorbe multe n-am să zic,

Ci o floare-am să—ţi dedic,
Mama noră vrea în casă,
Rogu-te-oi să-mi fii mireasă.

Fata IV :-Îţi mulţumesc ţie,bădiţă,

Pentru această garofiţă,
5
Vino seara pe la cină,
Acum toată-s în făină.

Băiatul V :-Eu la tine am venit

Ca să-ţi mai ţin de urît,
Hai puţin şi-om discuta
Că lucrul a mai aştepta.

Fata V :- Dacă-ai venit la mine,

Stai acolo,că stai bine.
Eu cu nimeni nu vorbesc
Cînd colacii împletesc.

Băiatul VI :- Am un teanc de bani cu mine,

Avioane,limuzine.
Tot ce vrei ţi-oi cumpăra,
De vei fi mireasa mea.
Fata VI :- Pentru bani,nu mă măritţi
De vrei să fim fericiţi,
Fă-te-un simplu gospodar,
Că de altfel e-n zadar
Toată truda ce o fac
Pentru-a coace un colac.

Baba- Dragii mei, ia să vă arătăm cum dansează moşnegii..

Urmează dansul « Joacă baba cu moşul » (găsiţi pe internet)
Baba (obosită) Of, păcatele mele,tare am mai obosit .Bătrîneţele-şi fac de
cap.Mătuşa-i bătrînă,dar inima-i tînără.Voi sînteţi şi mai tineri,puteţi fi şi mai
veseli.
Moşul : Da taci,babă,că tu poţi povătui pe altul,dar pe tine niciodată.Uită-te sub
nas ,şi apoi sub pădure.
O nepoată.Dar acum să dansăm şi noi. Dansul « Noaptea de vis »
Prezentatorul I Sub dalbul pom,
Un pui de om,
Geaba încearcă să adoarmă...
După perdea,
Noaptea-i de nea,
Plină de glasuri şi larmă

Fata : Şi iar aştept minunile ninsorii,

Cu-acelaşi dor de alb le-aştept, albastre,
Cum pot fi numai ale iernii noastre
Zăpezi visate alb, aievea-iluzorii.
6
 Moşul :--Măi Păcală, te văd că eşti cumsecade la treburi,dar, spune-mi , tu eşti om
cinstit ?
-Cinstit,cucoane,cinstit.
-Dacă s-ar întîmpla să găseşti punga mea,ce ai face ?
-M-aş face şi eu boier,cucoane.

Tîndală :- Măi Păcală ,mai astă-vară ai fost pe cîteva zile în Turcia şi ai învăţat a
cere pîine pe turce şte, trebuie să ştii bine turceşte ?

-I-hai ,bădică.Am învăţat tot,gheaţă.

-Da cum se cheamă pîinea la turci ?
-Ecmec.
-Bravo,turc voinic.Da oul ?
-Ei,apoi aşa lucru mic nici nu vreau să-l mai zic.
-Da boul ?
-Ei, aşa lucru mare şi cornorat...
Ciu oare-i mai vine-n cap ?
-Ei bine, da « pîinea rece » ?
-Apoi,bade,parcă mai are cînd se răci ?
Cum o scot din foc
O înghit caldă pe loc.
-Ei,da oaia cum se cheamă ?
-Bădicuţi,să mă crezi-îţi spun drept.Taman cînd ieşeam eu din Ţara
Turcească,atunci strîngeau oile la primărie să le pună nume.

Baba/ Ia să mă uit la cuptor cum arată colacii.Colacii au început a prinde fa ţă.Da

acum să vă arate mătu şa Măriuca şi mo ş Toadre cum joacă mo şnegii.
(toţi cîntă,mo şul cu baba dansează).

Baba :- O, Păcatele mele,bătrîneţile-şi fac rîs de om. Iaca m-am fîţîit puţin şi aşa
mă dor şalele. Mătuşa-i bătrînă,dar inima-i tînără.Dar voi sînteţi mai tineri,puteţi fi
şi mai veseli.
Ia-n să văd cum vă învîrtiţi !
Moşul :- Da taci, babă, că tu poţi povăţui pe alţii ,dar pe tine niciodată. Uită-te sub
nas, ş-apoi sub pădure.

Un _Am înţeles că vi-i cam trist cu noi. Să încercăm să jucăm « Capra » aşa cum
se juca din bătrîni.

Moşul :- Staţi că acuş o aduc.

Ha-ţa-ţa,capră cornată
7
Anu-ntreg n-ai fost jucată,
O venit vremea de-mblat
Pe la gospodari prin sat.

Ha-ţa-ţa- de 3 ori
Căpriţă ha.
Iaca vremea a venit
Să te iau la potcovit.

Ha-ţa-ţa- de 3 ori
Căpriţă ha.
Că rochiţă nu-i a ta,
Nici rochiţa,nici fundiţa,
Ţi le-o-mprumutat leliţa.

Ei, frumoasa mea,frumoasă,

Mînca-te-ar lupul să te mănînce !
Eu îţi pun la gît mărgele
Să te apere de rele.

(Toţi încep să cînte)

Foaie verde şi-un grăunte,

Asta-i capra de la munte,
De la munte,din Carpaţi,
Ce tot umblă pe sub brazi.

Ha-ţa-ţa- de 3 ori
Căpriţă ha.
Astă seară vei juca,
Astă seară vei juca
Mîne-seară cum îi vrea.

Noi am prins-o pe-nserat

Şi-am venit cu dînsa-n sat,
C-aşa-i din bătrîni lăsat
Cu căpriţa de umblat.

Moşul :-Of,căpriţă,căprioară,
Fata tatei negricioară (bălăioară)
Cu corniţele drăceşti,
Alta ca ea nu găseşti ;
Capra mea mănîncă paie
Şi se mulge ca în tigaie.

8
(Capra se repede spre masa gospodarilor)
Moşul :-Ce te repezi aşa ?Parcă te-am hrănit.

(Baba trage capra)

Baba :-Ha-ţa-ţa
Căpriţă ţa
Ai ,mîncat varză tocată
Şi-ai uitat gura căscată.

Baba :-Moşnege,hai să vindem capra asta că strică degeaba mîncarea.

Moşul :-Hai,babă,că de mult trebuia s-o vindem,numai risipă de pe urma ei.
Nepoata :- Unde vă duceţi,mîcă şi tîcă ?
Baba :-La tîrg.Să scoatem halul ista din casă.
Moşul :-Să ducem capra de vînzare,că strică numai mîncarea.
Nepoata :-D-apoi că-i stearpă.Cine are s-o cumpere ?
Baba :-Taci că , de te aude cineva,s-a dus totul pe apa sîmbetei.
Moşul :-Am să-ţi tai limba,să nu vorbeşti prea mult.
Nepoata :-Am să tac, numai să mă luaţi şi pe mine cu voi la tîrg.
Moşul :- Ei hai, dar să ştii să-ţi ţii limba.
Azi e miercuri şi e zi de iarmaroc.
Să ne ajute Dumnezeu să scăpăm de hal.
(toţi îşi fac cruce şi pornesc cîntînd)
Ha-ţa-ţa- de 3 ori
Căpriţă ha.
Altă capră ne-om lua
Altă capră de soi bun
Ne-a da lapte un ceaun.

(În cale le iese un negustor)

Negustorul :-Moşul,de vînzare ţi-i capra ?
Moşul :-N-o vînd ,bre, că am o droaie de copii şi-mi cer întruna de mîncare.
Negustorul :-Vinde-o,că-ţi dau bani buni !
Moşul :-Dar cît îmi dai ?
Negustorul :-Două mii şi două sute !
Moşul :-Ei, dacă-i aşa, du-te la baba mea şi-o întreabă.
Negustorul :-Babă, de vînzare ţi-i capra ?
Baba :-N-o vînd, că am o droaie de copii şi cu ce să le astîmpăr foamea ?
Nepoata :- Da,da cerem întruna de mîncare !
Baba :-Dar cît îmi dai ?
Negustorul :-Două mii şi două sute !
Baba :-Ei,dacă-i aşa...
Nepoata :-N-o vindeţi ,mîcă şi tîcă ! Nu vedeţi ce scumpete-i în jur ? Cine ne-a da
lapte ? Ieftin plăteşte.
9
Negustorul :-Ei,fie,de la mine,o iau cu trei mii de lei.
Nepoata :-Capra noastră-i neobişnuită,că-i din basme,fără un milion n-o vindem.
Dă cît ţi-am spus şi ia-ţi capra.
Negustorul :-Dacă-i aşa , să văd mai întîi de ce-i bună capra. De jucat joacă ?
Nepoata :- Şi încă cum joacă,crapă pămîntul sub piicioare.
(Toţi joacă :capra cu negustorul,restul-în jurul lor)

Negustorul :-De jucat joacă, dar de lapte-i bună ?

Baba :-Să deie Dumnezeu să mănînce şi copiiii tăi cît mănîncă ai mei !
Nepoata :-Să deie Dumnezeu să mănînce şi ai matale cît am mîncat eu !
(Negustorul acvhipuie capra.Capra cade leşinată)
Baba :-Of, mi-ai omorît capra !
Să-ţi crească coarne ca la ţapi,
Urechi ca la vaci,coadă de porc,
Să-ţi stea un şteap într-un loc,
Să n-ai vin în poloboc,
Şi-n viaţă noroc !
Negustorul :-Bine că n-am risipit bănişorii.Capra e pe jumătate leşinată,dar ei vor
s-o vîndă.Şi cu ce preţ. !
Negustorul  cîntă

Într-o vale mare, adîncă,

Lupul capra mi-o mănîncă,
Şi-am cătat-o cu sărnicul,
I-am găsit numai buricul,
Şi-am cătat-o cu lumînarea,
I-am găsit numai spinarea.

Baba (bocind) Of, căpriţa mea,căpriţă,

Nu mai mişcă din codiţă,
Mititica,capra mea,
De-acu iarbă nu-i mînca
Şi nici lapte nu-i mai da !
Nepoata :-Ia nu boci,mîcă, doar era stearpă !
Moşul :-Cară-te de aici ! Babă,eu mă duc la cumătra Grăchina ,poate ea ne va
ajuta cu ceva.
Baba :-Du-te,moşnege ! (boceşte)
Căpriţă,căprioaoară.
Cine va zburda pe-afară ?
Cum,capră te-ai îndurat
Şi pe toţi ne-ai lepădat ?
Of,scăpaţi-mi care poate,
CăprioaRA DE LA MOARTE !
(Vine moşul cu cumătra Grăchina)
10
Cumătra :-Ia nu boci atîta.Capra-i deocheată.

(Începe să descînte capra)

S-a pornit capra pe cale,pe cărare.
S-a întîlnit cu deochiul cel mare.
Laptele i-a secat,
Picioarele i s-au muiat,
Inima i s-a înveninat
Şi la pămînt a picat.
Ia fugi,dedeochi,
De la capră din ochi,
De sub ochi,
Din piicioare,
Dinn spinare,
Din cap,
De sub cap,
Fugi din toate osişoarele,
Din toate sfîrcuşoarele,
Din toate noduşoarele,
Să rămînă capra curată
Si luminată
Precum mă-sa a făcut-o
Şi Domnul a dat-o.
Să plece la păşune,
La ierburi bune !
(capra învie şi sare iute)

Baba :- Of, mulţumesc,cumătră.Să-ţi deie Dumnezeu sănătate,că n-am să te uit

niciodată pentru binele pe care ni l-ai făcut.

Nepoata :-Ia să ne odihnim puţin.Capră,vrei un pahar de...

Capra :-Beau !
Nepoata :-Da un colac ?Capra :- Se poate.
Nepoata :- D vre-un leu ?
Capra :- Se poate şi zece :
Moşul :-Da un ciatlău pe spinare nu vrei ?
(Capra se repede să-l împungă,dar nepoata o ţine.Toţi cîntă)

Foaie verde foi de nucă,

Ne-a venit vremea de ducă,
Şi ne-om duce ca bostanul,
Şi-om veni tocmai la anul.

Ha-ţa-ţa- de 3 ori
11
Căpriţă ha.
Numai zăhărel ţi-oi da- de două ori

Ha-ţa-ţa- de 3 ori
Căpriţă ha.
Ieşi afară, nu mai sta,
Hai ,căpriţă,hai afară
Că la anul venim iară.

Ha-ţa-ţa- de 3 ori
Căpriţă ha.
Ieşi afară nu mai sta.
(Toţi tac)

Baba (cîntă) Eu un colăcel ţi-aş da

O nepoată._ Numai iaca nu-s gata.
Un băiat :-Nu ştiu,v-a plăcut,nu v-a plăcut,
Am jucat « Capra » cum am putut.
Moşul :-Ne-a plăcut,ne-a plăcut !
Şi vă mulţumim mult !
Baba :-Hai,poate mai spuneţi cîte o glumă. Că omul şugubaş are loc la masă.

Un băiat :- Nişte soldaţi trebuiau să pornească la atac. Comandantul a dat ordin şi

toţi au rupt-o din loc,iar unul,crezînd că nu-l vede nimeni,s-a întors înapoi.Îl
observă comandantul şi-l întreabă :
-De ce te-ai întors înapoi ?
_Păi...să-mi fac vînt mai tare !.

Prezentatorul II Haideţi să lăsăm pentru o clipă toate grijile la o parte şi să ne lăsăm

cuprinşi de frumuseţea sărbătorilor de iarnă, pentru că răsună clin-
chete de clopoţei şi glasurile cristaline ale colindătorilor.

Ce sărbătoare minunată. Povestea de afară mă atrage să ies în împără-

ţia iernii. Bucuroasă prind în palmă fulguşori, admirînd măiestria cu
care Moş Ger i-a pictat.
Misterioasa poveste a clasei a VIII-a mă duce cu gîndul într-o
altă lume.
Poveste de Anul Nou clasa a VIII-a.
Sceneta „Vizita” de I.L.Caragiale
Dansul clasa a IX-a

12
Prezentatorul II Am o veste minunată
O să vă anunţ îndată
Frunza bradului să sune
Urătorii să se-adune.
Tradiţional elevii claselor a VIII-a vin cu o urătură pentru dascăli lor,
părinţi, colegi şi invitaţi.

Aho, aho, copii şi fraţi

Staţi un pic şi nu mînaţi,
Lîngă boi vă adunaţi

Şi cuvîntul mi-ascultaţi:
Am venit să vă urăm
Brazde să vă semănăm
Cu noroc şi-n 2013,
Să avem o altă soartă.
Anul mănos ca să fie
Cu noroc şi bucurie,
În caiete să se-adune
Numai note foarte bune
Să zîmbiţi, să înfloriţi,
Noi să fim copii cuminţi,
Bucurie la părinţi
Ia mai mînaţi măi, hăi, hăi.
Să-i urăm pe profesori
Care tare-s primitori
Necătînd la greutăţi
Totdeauna sînt prezenţi.
Le urăm noi sănătate
Că-i mai bună decît toate,
Fericire şi răbdare
Mai puţină supărare.
Şi în anul care vine,
Să ne auzim de bine.
Ia mai mînaţi măi, hăi,hăi.

O urăm pe directoare
Care are grijă mare
De elevii toţi din şcoală.
Să ne fiţi dar sănătoasă
Zîmbetul să vă-nflorească
Trageţi roata măi băieţi
Şi ziceţi odată toţi – hăi, hăi.

13
 Îi urăm şi pe părinţi
Care ne-au crescut cuminţi.
Grijă mare au de noi
Ca să nu-ndurăm nevoi.
Dragi părinţi, fiţi sănătoşi
Bucurie să aveţi,
De la copii, de la nepoţi.
Pentru asta voinicei,
Zîngăniţi din zurgălăi

Şi strigaţi odată, hăi, hăi.

Scumpi părinţi, fiţi fericiţi,

Să nu mai îmbătrîniţi
Mereu să vă bucuraţi
De noi şi de ai noştri fraţi.
Să zîmbiţi, să ne iubiţi
La mulţi, mulţi ani fericiţi.
Haideţi fraţilor odată
Să încingem într-o roată
Să sunăm din zurgălăi
Să se-audă peste văi, hăi, hăi.

Anul Nou cu bine,

Cu zile senine,
Tot cu sănătate
Şi cu spor în toate
Să-l petreceţi
Şi s-ajungeţi
Tot în fericire
Şi a lui sfîrşire
La mulţi ani cu bine
Cu zile senine,
Anul Nou cu pace
Şi cu sănătate.
Cu spor întru toate
Să trăiţi, să trăiţi
Întru mulţi ani fericiţi
Şi ca pomul să-nfloriţi
Ca perii, ca merii
În mijlocul primăverii
La anul şi la mulţi, mulţi ani.
.

14
Prezentatorul II Cîntec, dans şi voie bună
Şi mereu toţi împreună
Să privim şi s-admirăm
Dansatori s-aplaudăm.

Prezentatorul II Iar clasa a IX-a ne invită în compania muzicii cu urătură şi dans

Urătura de la “ZDOP ŞI ZDUP”.
Cîntecul « La mulţi ani cu sănătate »

Prezentatorul II Anul Nou de azi cu bine

Domnul fie-n ajutor,
Casele să fie pline
Cu noroc şi viitor.
Bucurie, sănătate,
Tuturora vă urăm
Spor în toate, reuşite
Să dea Domnul, ne rugăm.
Cîte frunze în frunzar
Atîţea bani în buzunar.
Cîte flori sînt în livadă
Atîţea euro în ladă.

La mulţi ani !

15