SOACRA CU TREI NURORI

DE ION CREANGĂ
NARATORUL-Gabriela
NORA 1-Ana Fiul 1-Cristian
NORA 2-Cristina Fiul 2- Cristian
NORA 3-Patricia Fiul 3-Mario
SOACRA-Larisa

NARATORUL
Era odată o babă, care avea trei feciori înalţi ca nişte brazi şi tari de
virtute, o vie cu livadă frumoasă, vite şi multe păsări. Pe lângă acestea
mai avea strânse şi părăluţe albe pentru zile negre. Pentru a nu răzleţi
feciorii de pe lângă sine, mai construi încă două case, una la dreapta şi
alta de-a stânga celei bătrâneşti. Dar tot atunci luă hotărâre nestrămutată
de a ţinea feciorii şi viitoarele nurori pe lângă sine – în casa bătrânească
şi a nu orândui nimic pentru împărţeală până aproape de moartea sa.
Aşa făcu„ şi-i râdea inima babei de bucurie când gândea numai cât
de fericită are să fie, ajutată de feciori şi mângâiată de viitoarele nurori.
Celui mai mare îi venea vremea de însurat, şi baba, simţind asta,
umbla valvârtej să-i găsească mireasă„ şi în cinci- şase sate, abia-abia putu
nimeri una după placul ei: nu prea tânără, naltă şi uscăţivă, însă robace şi
supusă.
După ce s-a sfârşit nunta, feciorii s-au dus în treaba lor, iar nora
rămase cu soacra. Chiar în acea zi, către seară, baba începu să pună la
cale viaţa nurorii sale.
SOACRA
- Iată ce am gândit eu, noro, că poţi lucra nopţile. Piua-i în căsoaia de
alăture, fusele în oboroc sub pat, iar furca după horn. Când te-i sătura de
strujit pene, vei pisa mălai şi când a veni bărbatu-tău de la drum, vom
face plachie cu costiţe de porc, de cele afumate, din pod, şi, Doamne,
bine vom mânca! Acum deodată, până te-i mai odihni, ia furca în brâu,
şi până mâine dimineaţă să găteşti fuioarele aceste de tors, penele de
strujit şi mălaiul de pisat. Eu mă las puţin, că mi-a trecut ciolan peste
ciolan cu nunta voastră. Dar tu să ştii că eu dorm iepureşte şi pe lângă
işti doi ochi, mai am unul la ceafă, care şede mereu deschis şi cu care
văd, şi noaptea şi ziua, tot ce se face prin casă. Ai înţeles ce ţi-am spus?
NORA 1
- Da, mămucă. Numai ceva de mâncare...
SOACRA
- De mâncare? O ceapă, un usturoi ş-o bucată de mămăligă rece din
poliţă sunt destul pentru o nevastă tânără ca tine... Lapte, brânză, unt şi
ouă de-am putea sclipui să ducem în târg ca să facem ceva parale căci
casa s-a mai îngreuiat cu un mâncău şi eu nu vreau să-mi pierd strânsul
banilor.
NARATORUL
Apoi, când înseră, baba se culcă în pat, cu faţa la perete, ca să n-o
supere lumina de la opaiţ, mai dând a înţelege nurori-sa că are s-o
privigheze, dar somnul o cuprinse îndată şi habar n-avea de ce face noră-
sa. Pe când soacra horăia, dormind dusă, blajina noră lucre prin casă,
strujea pene, pisa mălaiul şi-l vântura.
Aşa se munci biata noră până după miezul nopţii, dar, despre ziuă,
somnul o doborî, şi adormi şi ea. Baba, care se culcase odată cu găinile,
se sculă cu noaptea-n cap şi începu a trânti ş-a plesni prin casă.
Nu trece mult, şi baba pune la cale şi pe feciorul cel mijlociu, şi-şi ia
un suflet de noră întocmai după chipul şi asemănarea celei dintâi, cu
deosebire numai că aceasta era mai în vârstă şi ceva încrucişată, dar foc
de harnică.
IA-ȚI MIREASA ZIUA BUNA!
După nuntă, feciorii se duc iarăşi în cărăuşie şi nurorile rămân iar cu
soacra acasă.
SOACRA
- Iată ce am gândit eu, nurorilor, că veți lucra nopţile. Piua-i în
căsoaia de alăture, fusele în oboroc sub pat, iar furca după horn. Știe
nora cea mare ce e de făcut. Eu mă las puţin, că mi-a trecut ciolan peste
ciolan cu nunta voastră.
NARATORUL
Nu trece tocmai mult, şi vine vremea de însurat şi feciorului cel mic.
Baba însă voia cu orice chip să aibă o troiţă nedespărţită de nurori... de
aceea şi chitise una de mai înainte. Dar nu-i totdeauna cum se chiteşte,
ce-i şi cum se nimereşte.
Într-o bună dimineaţă, feciorul mamei îi şi aduce o noră pe cuptor. Baba
se scarmănă pe cap, dă la deal, dă la vale, dar n-are ce face, şi, de voie,
de nevoie, nunta s-a făcut, şi pace bună!
IA-ȚI MIREASA ZIUA BUNA!
După nuntă, bărbaţii din nou se duc la treaba lor şi nurorile rămân iar
cu soacra acasă. Baba iarăşi le dă de lucru cu măsură şi, cum vine seara,
se culcă după obicei.

NORA 1
-Da’ nu te tot codi, că mămuca ne vede.
NORA 3
-Cum? Eu o văd că doarme. Ce fel de treabă e aceasta?
Noi să lucrăm, şi ea să doarmă?!
NORA 2
- Nu căuta că horăieşte, mămuca are la ceafă un ochi neadormit, cu care
vede tot ce facem, ş-apoi tu nu ştii cine-i mămuca, n-ai mâncat niciodată
moarea ei.
NORA 3
-La ceafă?... vede toate? n-am mâncat moarea ei?... Bine că mi-am adus
aminte... Dar ce mâncăm noi, fetelor hăi?
NORA 1
-Ia, răbdări prăjite, dragă cumnăţică... Iar dacă eşti flămândă, ia şi tu o
bucată de mămăligă din colţar şi cu nişte ceapă şi mănâncă.
NORA 3
-Ceapă cu mămăligă? d-apoi neam de neamul meu n-a mâncat aşa
bucate! Da’ slănină nu-i în pod? unt nu-i? ouă nu sunt?
NORA 2
-Ba sunt de toate, dar sunt ale mămucăi.
NORA 3
-Eu cred că tot ce-i a mămucăi e ş-al nostru şi ce-i al nostru e ş-al ei.
Fetelor hăi! S-a trecut de şagă. Voi lucraţi, că eu mă duc să pregătesc
ceva de-a mâncării, ştii colè, ceva mai omeneşte, ş-acuşi vă chem şi pe
voi.
NORA 1
-Doamne, ce vorbă ţi-a ieşit din gură!
NORA 2
-Vrei să ne-aprindem paie în cap? să ne zvârlă baba pe drum?
NORA 3
-Las’ dacă v-a durea capul! Când v-a întreba pe voi, să daţi vina pe mine
şi să lăsaţi că vorbesc eu pentru toate.
NORA 1
Apoi dar... dăă!... fă cum ştii„ numai să nu ne bagi şi pe noi în belea.
NORA 3
Hai, fetelor, tăceţi, gura să vă meargă, că nu-i bună pacea, şi mi-e dragă
gâlceava. ( iese cântând: Vai, săracul omul prost, Bun odor la cas-a fost!)
NARATORUL
Nu trece nici un ceas la mijloc, ş-un cuptor de plăcinte, câţiva pui
pârpâliţi în frigare şi prăjiţi în unt, o străchinoaie de brânză cu
smântână şi mămăliguţa erau gata. Apoi iute cheamă şi pe celelalte
două în bordei, şi se pun la masă cu toatele.
NORA 3
Hai, fetelor, mâncaţi bine şi pe Domnul lăudaţi, că eu mă reped în cramă
s-aduc şi un cofăiel de vin, ca să meargă plăcintele aceste mai bine pe
gât.
NORA 1, NORA 2, NORA 3 CÂNTĂ
,,Soacră, soacră, poamă acră, De te-ai coace cât te-ai coace, Dulce tot nu
te-i mai face, /De te-ai coace toată toamna, Eşti mai acră decât coarna„
De te-ai coace-un an ş-o vară, Tot eşti acră şi amară, /Ieşi afară ca o pară„
Intri-n casă ca o frumoasă„
NARATORUL
Când se scoală baba în zori de ziuă, ia nurori dacă ai de unde. Iese
afară speriată, dă încolo, dă pe dincolo, şi când intră în bordei, ce să vadă?
bietele nurori jeleau pe soacră-sa.
SOACRA
Da’ ce-i acolo? strigă baba înspăimântată.
NURORILE sar arse în picioare şi cele mari încep a tremura de
frică, cum e varga, şi lasă capul în jos de ruşine.
NORA 1
-Da’ bine, mămucă, nu ştii c-au venit tătuca şi cu mămuca, şi le-am făcut de
mâncare, şi le-am scos un cofăiel de vin, şi de aceea ne-am chefăluit şi
noi oleacă. Iaca, de abia au plecat.
SOACRA
– Și m-au văzut cuscrii cum dormeam?
NORA 2
- D-apoi cum să nu te vază, mămucă?
SOACRA
-Apoi de ce nu m-aţi sculat? Mânca-v-ar ciuma să vă mănânce!
NORA 3
-D-apoi, mămucă, fetele aceste au spus că d-ta vezi tot şi de aceea am
gândit că eşti mânioasă pe tătuca şi pe mămuca, de nu te scoli. Și ei erau
aşa de mâhniţi, de mai nu le-a ticnit mâncarea.
SOACRA
-Ei, lasă, că vă voi arăta eu de acum înainte!
NORA 1
-Cumnatelor! Nu putem trăi în casa aceasta așa, trebuie să o îmbunăm pe
mămuca cumva.
NORA 2
-Am eu o idée. Mâine este 8 martie. C ear fi să îi facem o surpiză și ei.
NORA 3
Ei, cum?
NORA 1
-Să faceţi cum v-oi învăţa eu, şi habar să n-aveţi.
NORA 2
-Ce să facem?
NORA 1
Ia, să mergem la o florărie și să luam un buchet de flori, un tor frumos
de la cofetărie și când vor veni și soții noștri mâine să îi câmtâm un
cântec frumos! Oi vorbi eu şi cu dânşii!
NORA 2 ȘI NORA 3
-Dar bine zici tu, cumnată!
NARATORULNurorile pregătiră tot, intrară cu toatele în casă și o
luară pe soacră prin surprindere.
CÂNTEC

1.Cine mi-a dat viață pe acest pământ? BĂIEȚII

Care-a fost întâiul, cel mai scump cuvânt?
Cine mă-ngrijește cu drag zi de zi
De rele păzește zilnic pe copii ?
Ochii ei veghează și noapte și zi
Și chiar lăcrimează, cine poate ști?
Cine-i bucuria noastră de-a trăi?
Fără tine mamă oare ce aș fi?

Refren: ( de 2 ori) TOȚI

De-aș putea să adun stea cu stea
Să le fac un buchet pentru ea,
Să o strâng la piept și s-o sărut aș vrea,
La mulți ani, mămico azi e ziua ta!

2.Ție, mamă scumpă, azi îți mulțumesc, FETELE

Și cu tine-aș vrea mereu să mă mândresc,
Că sunt strop de viață din sufletu-ți curat,
Te iubesc nespus și sunt un om bogat.
Am inima mică, dar un suflet mare,
Ca să pot iubi ce-i mai de preț sub soare,
Nu vreau bogăție sau nimic în lume.
Dragostea de mamă, totu-i pentru mine!
Refren: de 4 ori TOȚI
NARATORUL
Iaca fericirea visată de acum înainte se va indeplini!
Mămucă lasă pe fiul cel mare să ia locul şi casa cea despre răsărit, cel
mijlociu pe cea despre apus, iar mezinul rămâne în casa bătrânească cu
mama lui care se schimbase când văzu cât de harnică și pricepută era
soția lui.
Ș-am încălecat pe-o șea și v-am prezentat povestea ,,Soacra cu trei
nurori” într-o versiune mai frumoasă. La mulți ani, dragi doamne și
domnișoare! Să aveți o primăvară minunată!