UNVERSITATEA BUCURETI

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE I ASISTEN SOCIAL

MASTER DE PROBAIUNE

SISTEMUL DE PROBAIUNE NORVEGIAN

PROF. UNIV.
DURNESCU IOAN

STUDENT
NEDELCIU IONELA CTLINA
ANUL 1

Motto-ul pe care se bazeaza este: We need less punishment.

Serviciul de probatiune a avut bazele in 1980, fiind constituit ca un serviciu

independent in cadrul Ministerului Justitiei. La 4 ani, a fost introdusa munca neremunerata in
folosul comunitatii, ca un nou tip de pedeapsa in locul detentiei, infractorul platind astfel pentru
faptele savarsite prin munca neplatita in comunitatea in care traieste, insa fara a pierde alte
drepturi (contactul cu exteriorul, studiile, activitatile).
Una dintre indatoririle Serviciului de Probatiune este prevenirea infractionalitatii.
Activitatea de prevenire a infractionalitatii se realizeaza individual sau in grupuri. Acest lucru
poate sa presupuna vizite in scoli, institutii sau alte organizatii pentru a oferi informatii despre
Serviciul de Probatiune. Personalul angajat este incurajat sa participe la dezbateri prin mijloace
mass-media sis a scrie articole despre Serviciul de Probatiune.
Sistemul de Probatiune este o organizatie nationala condusa in mod direct de catre
Ministerul de Justitiei si Politie. In afara orasului Oslo, fiecare unitate administrative are un birou
central condus de un Agent Principal de Probatiune, iar in majoritatea cazurilor exista si un
anumit numar de birouri districtuale. Capitala, Oslo are trei birouri principale cu acelasi statut,
insa nu are birouri regionale. Fiecare birou principal are puterea sa numeasca un Agent Principal
adjunct, insa nu toate birourile au ales sa procedeze astfel.
Agentul Principal de Probatiune, care raspunde direct si exclusive in fata Ministerului,
are o responsabilitate generala pentru intregul personal, sarcini administrative si profesionale
care apartin de Serviciul de Probatiune din unitatea respectiva. Tuturor agentilor principali li se
ofera cursuri de management, ei participand in mod regulat la conferinte.
Ministerul Justitiei si Politiei are o autoritate generala asupra Serviciului de Probatiune.
In cadrul ministerului, departamentul sistemului de detentie si probatiune are aceasta
responsabilitate. Ministerul are autoritate directa asupra Serviciului de Probatiune, dar de obicei
nu se implica in cazuri de probatiuni individuale. Exceptie fac acele infractiuni rare, deosebit de
grave unde se observa un mare risc de recidiva si in cazuri de o importanta deosebita.

Serviciul de probatiune din Norvegia este administrat in mod direct de Departament si

apoi de Agentii Principal de Probatiune. Nu exista un nivel intermediary de management. La
nivel local, Agentul Principal de Probatiune raspunde atat de conducere si de pastrarea
standardelor profesionale cat si repartizarea unui numar limitat de cazuri in birourile mai mici.
Centrele variaza ca marime intre 4 si 19 angajati. Un birou de probatiune obisnuit are 1 Agent
Principal, 7 agenti de probatiune si 2 secretare. Se angajeaza personal nou la inceput pentru o
perioada de proba; dinamica personalului este foarte redusa.
Un volum de munca tipic pentru un agent de probatiune este de 25 de ordine de
supraveghere sau 20 de condamnari la munca in folosul comunitatii, sau 70 rapoarte de ancheta
sociala annual, sau 40 locuri de detentie, sau o combinatie proportional intre aceste zone de
activitate.
Nu exista o sentinta independenta care sa impuna probatiunea/supravegherea
inculpatilor. Supravegherea de catre Serviciului de Probatiune este o conditie a unei sentinte sau
a unei masuri administrative. Supravegherea poate fi aplicata ca o conditie pentru diferite tipuri
de condamnare cu suspendare.
Aceste prevederi sunt : amanarea conditionata a sentintei, neaplicarea conditionata a
unei parti din condamnarea la inchisoare sau din amenda si neaplicarea conditionata a unei parti
din condamnarea la inchisoare cand condamnarea este cu suspendare. Perioada de supraveghere
este de 12 luni daca instant nu pretinde altceva.
ETAPE:

1996 programul pentru conducerea in stare de ebrietate

2002 sentinta comunitara (All in one / sanctiune comunitara / detentie acasa)
2006 programul de tratament a dependentei de droguri sub egida Instantei de Judecata
2008 monitorizarea electronica
Serviciile de probatiune sunt responsabile de pregatirea rapoartelor presententiale, la

cererea procurorului sau a instantelor de judecata. Are in vederea executarea sentintelor, care pot
implica munca neremunerata, conversatii individuale, tratament, diverse programe sau mediere.
Ingrijirea nu este inclusa in responsabilitatile lucratorilor de probatiune, insa persoanele care au
nevoie de ingrijire ulterioara, sunt in grija agentiilor serviciilor sociale, cu care serviciile de
probatiune colaboreaza de la inceputul executarii sentintei.
Programul pentru conducerea in stare de ebrietate este bazat pe sistemul de pedepse
conditionale in supravegherea serviciilor de probatiune si implica instruire in grupe, conversatii

individuale, control, analiza si evaluare psihologica. Programul vizeaza dezobisnuirea

infractorului de a nu mai conducere cand este in stare de ebrietate.
Sentinta comunitara cuprinde pana la aproximativ 400 ore si poate fi aplicata
neconditionat pentru cel mult un an din termenul de detentie ramas neexecutat, termenul fiind
stabilit de instanta de judecata.
Acest tip de sentinta implica: munca neremunerata, evaluare, mediere, tratament,
conversatii individuale, diverse programe etc.. Tipurile de sentinta comunitara pot fi aplicate
individual sau concomitent. In situatia in care executantii sentintei au nevoie de ingrijiri,
serviciile de probatiune colaboreaza cu agentiile serviciilor sociale.
Programul pentru tratamentul dependentei de droguri, a fost implementat in Oslo si
Bergen, fiind un program adresat in intregime dependentilor de droguri.
Monitorizarea electronica a fost implementata in ideea de a reduce costurile per detinut
si de a imbunatati metodele deja existente. Serviciile corectionale pot transforma o sentinta de
pana la 4 luni de detentie neconditionata in monitorizarea electronica, doar la solicitarea
infractorului. De asemenea, se pot aproba si cereri pentru schimbarea ultimelor 4 luni ale unei
sentinte mai lungi, in monitorizare electronica. In situatia in care infractorul isi scoate bratara
electronica, se considera evadare. Pilotul este implementat in 6 regiuni din 19 si se lucreaza
continuu.
Monitorizarea electronica este bazata pe frecventa radio, neavand nicio legatura cu
echipamente GPS. Infractorul trebuie sa fie acasa intre anumite ore, iar pe parcursul zilei trebuie
sa fie activ, la munca, la scoala etc.. Daca este necesar, Serviciile Corectionale pot contribui la
oferirea unor oportunitati pentru asigurarea activitatii continue a infractorului. Serviciile de
probatiune sunt responsabile pentru acest tip de sanctiune, insa se afla in stransa legatura cu
penitenciarele. Se urmareste dezvoltarea pilotului la nivel national, fiind realizate evaluari
intermediare a sistemul in urma carora s-a constat o rata foarte scazuta de nerespectare a
sistemului.
In 2012 s-au primit 2589 aplicatii, dintre care 1400 cu sentinte foarte scurte si 81 lungi.
Comparativ, cheltuielile (estimativ) pe un infractor sunt:
220 euro Penitenciar
150 euro Servicii probatiune
Comparativ, numarul de personal necesar la numarul de infractori:

 In penitenciar
Condamnati: 3500
Personal: 3500
In serviciile de probatiune
Condamnati: 1400
Personal: 500
Scopul principal al serviciilor de probatiune din Norvegia este acela de a indeplini si
respecta deciziile Curtii intr-un mod prin care infractorul devine mai capabil sa se integreze in
societate.
Norvegia a preluat modelul englez, unde munca neremunerat n folosul comunitii a
fost adoptat ca alternativ la detenie ncepnd cu 1970. Ideea era c infractorul trebuie s
rsplteasc comunitatea n care triete pentru infraciunea comis i prejudiciul adus.
Infractorul trebuia s cedeze din timpul su liber pentru a presta munc neremunerat n folosul
comunitii n care locuiete i n acelai timp condamnatul i pstra locul de munc, studiile,
contactul cu familia i prietenii.
Munca neremunerat n folosul comunitii a fost creat pentru a schimba
comportamentul condamnatului i pentru a-i dezvolta atitudini pro-sociale. Abilitile i
experiena ctigate de ctre condamnat din munca prestat neremunerat n folosul comunitii ar
trebui s-l ajute s-i gseasc un loc de munc pltit dup ispirea pedepsei.
Succesul acestui tip de sentin n Anglia a avut un impact remarcabil asupra
dezvoltrii sentinelor neprivative de libertate n Norvegia. n primii ani urmam modelul englez,
dar dup ceva timp am adoptat propriul sistem n ceea ce privete legislaie, regulamente i
modul de abordare. Totui, componentele-cheie se bazau pe practica englez.
Anii 1990 a fost decada marilor schimbri. Au fost puse bazele unui serviciu de
probaiune mai modern. O evaluare a serviciului de probaiune a concluzionat faptul c era
nevoie de nite schimbri importante:

Lipseau regulile de procedur.

nclcrile urmau a fi sancionate mai ferm i mai consistent.

Sentina comunitar se baza doar pe un tip de activitate munca neremunerat. Acest fapt

nu oferea nici un fel de flexibilitate. Cercetrile au artat c dac am acorda o atenie sporit i
altor msuri alternative deteniei, ar spori ansa de reabilitare i prevenire a recidivei .

Sentinele neprivative de libertate aveau nevoie de mai mult ncredere din partea opiniei

publice.
n acelai timp, au intrat n vizor subiecte cum ar fi necesitatea unei cooperri mai
strnse dintre serviciul de probaiune i sistemul penitenciar ce fel de activiti pot fi prestate de
condamnai, evaluarea necesitilor i a riscurilor, programele cognitive, rolul consilierului de
probaiune. Schimbrile au continuat n noul mileniu, iar n 2001 s-a format Serviciul
Corecional Norvegian care unete serviciul de probaiune cu Sistemul penitenciar .
Noul Cod de Executare a fost adoptat n 2002. Munca neremunerat n folosul
comunitii ca pedeaps a fost reorganizat i redenumit ca Sentin Comunitar i
implementat ca un nou tip de pedeaps.
Sentina comunitar a devenit mai efectiv, dar i mai dificil. n loc de sentinele
privative de libertate se aplicau tot mai mult sentine comunitare (neprivative de libertate).
Elementul de retribuie i cel de reabilitare au devenit mai echilibrate. Acest fapt era necesar
pentru a aduce sentina n corespundere cu opinia public i a menine ncrederea public.
Sentina comunitar este una major, o pedeaps alternativ deteniei. Acest tip de
sentin reprezint ceva nou n comparaie cu sentinele neprivative de libertate aplicate n restul
Europei: serviciul de probaiune este n drept s ia deciziile necesare la nivel local pe tot
parcursul executrii sentinei.

n fiecare caz particular serviciul de probaiune determin

coninutul exact al Sentinei Comunitare. Sentina Comunitar include trei tipuri de pedepse ce
pot fi aplicate n mod separat sau combinat:
1. Munca neremunerat n folosul comunitii ceea ce este doar munc neremunerat.
2. Participarea n programele ce dezvolt anumite abiliti cognitive.
3. Alte msuri relevante (alternative la detenie) cu caracter profilactic.
Lista opiunilor este mult mai extins i ofer mult mai mult flexibilitate n combinarea
diferitor elemente de pedeaps. Aceasta implic faptul c putem individualiza sentina i alege
instrumentele specifice pe care le considerm cele mai potrivite pentru fiecare condamnat. O
sentin comunitar de lung durat ne d timp s lucrm asupra motivrii, problemelor, modului
de gndire i problemelor practice ale infractorului.
Sentinele neprivative de libertate se bazeaz pe trei piloni: Pedeapsa Corectarea
Reabilitarea. Aceasta este unica sentin care incorporeaz toate trei noiuni i echilibrul dintre
cele trei principii este extrem de important.

De-a lungul istoriei, multe persoane vedeau detenia ca fiind unica pedeaps real.
ncrederea sczut n sentinele neprivative de libertate i lipsa nelegerii avantajelor pe care le
aduc sanciunile alternative deteniei a fost o problem nu doar pentru oameni n general, dar i
pentru ntregul sistem judiciar. Din aceast cauz, multe ri tind s adapteze noile sanciuni ca
alternativ pentru nchisoare doar pentru a face elementul penal clar i vizibil.
Sentina neprivativ de libertate nu este o modalitate de a evita pedeapsa, ci este o alt
form de pedeaps. O sentin comunitar include un ir ntreg de cerine stricte, iar dac este
planificat i asigurat cu resurse n modul corespunztor este o dificultate pentru infractor, nu
este o pedeaps blnd.
Infraciunile sunt comise n comunitate, comunitatea este cea care sufer de pe urma lor
i, respectiv, merit reparaii. Trebuie s existe o ncredere public n faptul c pedeapsa
corespunde faptei comise i c infractorul va rsplti rul i dauna cauzat. Societatea va fi
mulumit atunci cnd infractorul este pedepsit, iar elementul retribuiei satisfcut.
Sentina comunitar ofer o demonstraie vizibil a reparaii aduse comunitii. Este
important faptul, ca publicul s recunoasc valoarea lucrului efectuat de ctre condamnat. n
opinia mea, toate activitile prestate de condamnai, n folosul comunitii, trebuie s fie fcute
vizibile. Totui, n unele ri exist o tendin de intimidare public. Cred c depinde de cultura i
de modul n care societatea i privete pe oamenii care au comis o infraciune. Aceasta poate fi o
dilem. Pe de o parte, este important faptul ca condamnaii s nu fie expui intimidrii publice.
Dar pe de alt parte, munca lor trebuie s fie vizibil pentru public, pentru c acesta a fost unul
din cei mai importani factori de succes pentru consolidarea ncrederii publice.
Cel mai efectiv mod de a ajuta infractorul s-i modifice comportamentul criminal,
este de a aborda factorii ce contribuie la comiterea infraciunilor. De obicei acetia sunt: lipsa
unui loc de munc, a studiilor, a abilitilor de via, a unui loc de trai, boli mintale, probleme cu
alcoolul i/sau drogurile.
Sentina comunitar n Norvegia a fost un succes i o alternativ pozitiv la detenie.
ncepnd cu 2002 numrul sentinelor comunitare a crescut de la 380 pn la 4000 anul trecut.
Mai mult de 80% din condamnai au executat sentina fr nclcri i nu au mai comis dup
aceasta alte infraciuni.
Prin urmare, probabilitatea de a avea succes n reabilitare i de a preveni recidiva este
semnificativ mai ridicat. Cnd am intrat n sistem, ofierii de probaiune trebuiau s sftuiasc,

asiste condamnaii. n prezent funcia principal este de a proteja publicul i de a asigura

executarea sentinei.

Acum, cnd elementul punitiv este n centrul ateniei, cnd se

implementeaz noi metode de control, este important ca sarcinile probaiunii s fie n

corespundere cu drepturile omului.