Criminologie si Penologie

Rodica Stanoiu
1
CUPRINS
Partea I
CE ESTE CRIMINOLOGIA
Capitolul I
CRIMINOLOGIA SI OMENIUL SAU E STUIU !
Sectiunea I
PRI"IRE ISTORICA !
Sectiunea a Il#a
$ORMAREA CRIMINOLOGIEI CA STIINTA 1%
Sectiunea a IlI#a
O&IECTUL CRIMINOLOGIEI 1'
Sectiunea a I"#a
SCOPUL SI $UNCTIILE CRIMINOLOGIEI (!
Capitolul II
METOA ))
Sectiunea I
PRO&LEME GENERALE
ALE METOOLOGIEI CRIMINOLOGICE ))
Sectiunea a Il#a
METOE PARTICULARE )!
Sectiunea a 11 Ia
TE*NICI '(
Capitolul III
CRIMINOLOGIA +N SISTEMUL STIINTELOR 1,'
Sectiunea I
AUTONOMIA CRIMINOLOGIEI 1,'
Sectiunea a 11#a
EPENENTA CRIMINOLOGIEI 1,-
Sectiunea a IlI#a
CRIMINOLOGIA +N +N"ATAM.NTUL UNI"ERSITAR 11-
Sectiunea a I"#a
E$INITIA CRIMINOLOGIEI 1(/
Partea a Il#a
E LA CRIMINOLOGIA CLASICA
LA CRIMINOLOGIA POSTMOERNA
(
Capitolul I
CON$RUNTARI E IEI +N CRIMINOLOGIE 1)0
Sectiunea I
CONSIERATII GENERALE 1)0
Sectiunea a Il#a
CAU1ALITATEA +N CRIMINOLOGIE 1)!
)
Capitolul II
ORIENTAREA &IOLOGICA 1%%
Sectiunea I
TEORIA ATA"ISMULUI E"OLUTIONIST2 1%%
Sectiunea a Il#a
TEORIILE EREITATII 1%!
Sectiunea a *I#a
TEORIILE &ICONSTITUTIONALE 10!
Sectiunea a I"#a
NOILE TENINTE 1'1
Sectiunea a "#a
E"ALUARE CRITICA2 1''
Capitolul III
ORIENTAREA PSI*IATRICA#PSI*OLOGICA 1'-
Sectiunea I
PERSPECTI"A PSI*IATRICA#PSI*ANAUTICA 1'-
Sectiunea a *#a
TEORIA PSI*OMORALA 1!!
Sectiunea a *I#a
TEORIA PERSONALITATII CRIMINALE 1-,
Sectiunea a I"#a
E"ALUARE CRITICA2 1-'
Capitolul I"
ORIENTAREA SOCIOLOGICA2 1-/
Sectiunea I
PRECURSORII 1-/
Sectiunea a Il#a
TEORII CRIMINOLOGICE
INSPIRATE E MOELUL CONSENSUAL 1/'
Sectiunea a *I#a
)
TEORII CRIMINOLOGICE
INSPIRA TE E MOELUL CON$LICTUAL (1-
Sectiunea a I"#a
E"ALUARE CRITICA (('
Capitolul "
TEORII CRIMINOLOGICE INTEGRATE ()1
%
PARTEA I
CE ESTE CRIMINOLOGIA
Capitolul I
CRIMINOLOGIA SI OMENIUL SAU E STUIU
Sectiunea I
PRI"IRE ISTORICA
12 ORIGINEA CRIMINOLOGIEI2 esi denumirea de criminologie
este cel mai adesea asociata numelui lui Ra33aele Garo3alo4 creatia
cu56ntului ca atare este atri7uita antropologului 3rance8 Paul Topinard2
Aparitia criminologiei ca stiinta este legata 9nsa de pu7licarea 9n 1-!' a
monogra3iei medicului italian Cesare Lom7roso4 :L;uomo delin<uente=12
Crima si autorul ei au preocupat g6ndirea umana cu mult 9nainte
de secolul al >l>#lea2 Marturie stau 9n acest sens operele 3iloso3ice si
literare ale antic?itatii4 tema crimei constituind4 nu de putine ori4 i85or
de geniala inspiratie2
Stiinta criminologiei pare4 ast3el4 sa ai7a origini tot at6t de 9ndepartate
ca si celelalte stiinte sociale2(
Aristotel) # ca sa ne oprim la un singur e@emplu # 3ormulea8a o
5erita7ila teorie a crimei4 consider6nd ca aceasta se 5a comite atunci
c6nd 3aptuitorul4 c6ntarind 9ntre placere si durere4 o 5a alege pe prima
ori de c6te ori nu 5a risca sa 3ie pedepsit sau pedeapsa 5a 3i in3erioara
a5antaAelor BplacerilorC pe care crima le aduce2
esi Lom7roso este considerat :parintele criminologiei moderne=4 unele
opinii mai recente0 situea8a aparitia acestei stiinte un secol mai de5reme4 un
rol determinant a56ndu#1 iluminismul repre ! 8entat de "oltaire4
Montes<uieu4 *el5etius4 Rousseau4 iderot4 Dant4
$erguson4 Smit?4 *ume2
Su7 in3luenta iluministilor apar 9n a doua parte a secolului al
>"III#lea4 lucrari ce 5or Auca un rol ?otar9tor 9n e5olutia stiintelor
penale2 La loc de 3runte se situea8a monogra3iile lui Cesare &onesana
&eccaria si EeremF &ent?am2
Ideile lui &eccaria # e@puse 9n monogra3ia ei delitti e dele pene4
aparuta 9n 1!'% # au re5olutionat g6ndirea Auridica4 desc?i86nd noi
%
ori8onturi 9n pro7lematica crimei si a Austitiei penale2 Considerata ca un
5erita7il monument al 3iloso3iei Auridice4 opera lui &eccaria anticipea8a
cuceririle dreptului penal modem4 pun6nd pe primul plan umanismul si
ratiunea4 pled6nd pentru ridicarea omului 9mpotri5a 5iolentei si a
sistemului inc?i8itorial4 su7liniind importanta deose7ita a pre5enirii
delictelor'2 Audienta lui &eccaria a 3ost imensa4 arata E2 upreel4 c6nd4 9n
!'%4 a scris ca cel condamnat ram6ne o 3iinta umana ca si Audecatorii sai4
ca pedeapsa menita sa conduca condamnatul pe o cale onesta4 tre7uie
raportata la 5ino5atia acestuia!2 Asemenea idei4 ca si cele re3eritoare la
interesul general4 ca 3undament al dreptului de a pedepsi4 la considerarea
in3ractiunii prin prisma daunelor cau8ate societatii ram6n de3initi5
c6stigate dreptului penal-4 constituind totodata4 punctul de plecare al
unora dintre cele mai importante capitole ale criminologiei2
La r6ndul sau EeremF &ent?am 9n lucrarile sale An Introduction
to t?e Principles o3 Morals and Legislation B1!-,C si PanopticonG or
T?e Inspection *ouse B1!-!C de85olta principiul utilitarismului4
pledea8a pentru o umani8are a sistemului penal 9n ansam7lul sau ca si
pentru o ampla re3orma a modului de e@ecutare a pedepselor2
Asocierea4 tot mai 3rec5enta 9n ultimii ani4 9ntre &eccaria si &ent?am si
originile criminologiei apartine4 nu 9nt6mplator4 curentului neoclasic4 desi
tre7uie mentionat ca si repre8entantii altor orientari/ su7linia8a in3luenta pe
care acestia au a5ut#o asupra aparitiei criminologiei2
Noua 5i8iune asupra originii criminologiei1, considera ast3el ca
&eccaria si &ent?am nu sunt numai ilustrii repre8entanti ai scolii
clasice de drept penal4 dar si 9ntemeietorii :criminologiei clasice=2
Aceasta se caracteri8ea8a prin urmatoarele trasaturiG
# centrarea studiului criminologie asupra 3aptei comiseH
# considerarea li7erului ar7itru ca 3undament al oricarei actiuni umaneH
# proportionali8area pedepsei 9n raport cu gra5itatea 3aptei2
Alti autori sunt 9nsa ce5a mai re8er5ati si considera ca este 5or7a de o
criminologie 9nca :intuiti5a=114 dar care apare cu un secol 9nainte de
Lom7roso2
Pe drumul desc?is de &eccaria si &ent?am4 stimulata de climatul de
e3er5escenta intelectuala ce caracteri8ea8a perioada istorica urmatoare
si 9ndeose7i de curentul po8iti5ist4 3iloso3ia penala 9si reg6ndeste
postulatele4 a7andon6nd treptat conceptiile cu pri5ire la li7erul ar7itru4
la responsa7ilitatea morala4 la uni3ormitatea sanctiunilor4 9n 3a5oarea
determinismului4 a indi5iduali8arii4 a cau8alitatii2
Au e@istat 9nsa si alti 3actori care au stimulat studiile cu pri5ire
la criminalitate2
0
Se acumulea8a ast3el4 9n acea perioada4 un 5olum important de date
statistice2 Cercetarile cu pri5ire la starea si dinamica 3enomenului
criminalitatii4 la e5olutia acestuia 9n di3erite 8one geogra3ice4 rele5area
anumitor regularitati4 a unor corelatii cu anumiti indicatori socio#culturali4
ce au loc 9n perioada respecti5a mai ales 9n &elgia si $ranta4 in3luentea8a
3ara 9ndoiala cristali8area acestui nou domeniu de cercetare2
Se su7linia8a4 de asemenea4 tot ca un 3actor ce a 3a5ori8at cercetarea
criminologica4 e@istenta 9n unele tari a unui cadru institutional organi8at de
3elul clinicii de psi?iatrie4 care a o3erit oamenilor de stiinta posi7ilitatea sa
e3ectue8e unele e@perimente si sa 5eri3ice unele ipote8e2 In acest sens4 se
considera ca stiinta criminologiei a pro3itat 3oarte mult de pe urma
psi?iatriei4 nu numai 9n directia preluarii unor notiuni4 categorii si modele de
anali8a cau8ala4 dar si a 3olosirii institutiilor de psi?iatrie ca la7orator de
e@perimentare2 Acelasi rol de la7orator e@perimental 1#a Aucat si
penitenciarul4 unde s#au e3ectuat unele o7ser5atii pe termen lung asupra
detinutilor2 Acestia erau e@aminati clinic4 masurati antropometric4
3otogra3iati4 catalogati4 trag6ndu#se unele conclu8ii cu pri5ire la rata
recidi5ei4 la carierele criminale etc21 (
In acest conte@t prielnic4 cercetarile cu pri5ire la crima4 criminal
si criminalitate capata un caracter constant4 pre3igur6nd o noua
disciplina stiinti3ica2
Este momentul aparitiei :criminologiei po8iti5iste= ai carei
repre8entanti au 3ost italienii Cesare Lom7roso4 Enrico $erri si Ra33aele
Garo3alo4 precum si 7elgianul Adolp?e Eac<ues Iuatelet4 3rance8ul
Andre;#Mic?el GuerrF si engle8ul *enrF MaF?eJ2 espre contri7utia
acestora la 3ormarea criminologiei modeme ne ocupam 9n partea a Il#a a
cursului2 Aratam aici ca4 spre deose7ire de :criminologia clasica=4
criminologia po8iti5ista se caracteri8ea8a prin urmatoarele trasaturiG
# centrarea studiului criminologie asupra 3aptuitoruluiH
# determinismul ca 3undament al actiunii umaneH
# proportionali8area pedepsei 9n raport cu periculo8itatea 3aptuitorului2
(2 E"OLUTIE2 Criminologia se de85olta la s36rsitul secolului al
>l>#lea si 9nceputul secolului >> 9n cadrul altor discipline stiinti3ice2
Statistica ga8duieste4 9n special 9n $ranta si &elgia4 studiul
criminologie al starii si dinamicii 3enomenului in3ractional2 9n cadrul
sociologiei 9si 3ac loc din ce 9n ce mai mult preocuparile pentru
studiului in3luentei mediului social asupra criminalitatii4 iar 9n
antropologie4 psi?ologie si psi?iatrie # studiul in3ractorului2
'
intre acestea4 antropologia Aoaca un rol 3oarte important 9n
e5olutia criminologiei2 e alt3el4 datorita in3luentei e@ercitate de
Lom7roso4 ca si 3aptului ca pu7licatia Arc?i5es de l;ant?ropologie
criminelle et des sciences penales4 9n3iintata la LFon 9n 1--'4
1)
Aceasta re5ista4 condusa de Lacasagne si Tarde4 apare la LFon4 9ncep6nd cu
anul 1--'2 in 1-/)4 denumirea se sc?im7a 9n =Arc?i5es d;ant?ropologie
criminelle et de psFc?ologie normale et pat?ologi<ue=4 iar din 1/,! 5a purta
titlul de =Arc?i5es d;antropologie criminelle de midicine ligale et de
psFc?ologi<ue normale et pat?ologi<ue=2 O contri7utie importanta la
de85oltarea criminologiei o au si congresele internationale de antropologie
criminala ce au loc la Roma B1--0C4 Paris concentrea8a 9n paginile sale
principalele preocupari de criminologie
ale timpului4 criminologia poarta4 9n acea perioada4 cel mai adesea4
denumirea de antropologie criminala2
Un moment important 9n de85oltarea acestei discipline 9l repre8inta si
aparitia4 9n 1/,!4 9n &elgia4 a pu7licatiei Re5ue de droit penal et de
criminologie2
Indi3erent de denumire4 ceea ce tre7uie retinut este ca4 la s36rsitul secolului
al >l>#lea4 si 9n primele decenii ale secolului al >>#lea criminologia nu
constituie 9nca o disciplina autonoma2 Aceasta se pre8inta su7 3orma unor
capitole 9n cadrul altor disciplineG antropologia criminala4 psi?ologia
criminala4 sociologia criminala2
Po8iti5ismul european a in3luentat 3ormarea criminologiei nord americane2
Primele cercetari 9n acest domeniu au loc 9n clinicile 9n3iintate 9n 1/,/ la
C?icago de catre r2 Killiam *ealF
1%2
Conclu8iile acelor cercetari 7a8ate pe studiul de ca8 au 3ost pu7licate de
*ealF 9n 1/1% 9n cartea sa T?e Indi5idual elin<uent102
Tot 9n acea perioada are loc si prima Con3erinta nationala de drept
penal si criminologie 9n 1/,/4 la LaJ Sc?ool o3 Nort?estern Uni5ersitF2
Cu acel prileA se 9n3iintea8a Institutul american de drept penal si
criminologie2 9ncep6nd din 1/1, Institutul pu7lica re5ista Eournal o3
Criminal LaJ and CriminologF care 9si continua acti5itatea si asta8i2
Spre deose7ire 9nsa de Europa4 criminologia nord#americana este
de la 9nceput 3oarte str6ns legata de sociologie2 Primul curs uni5ersitar
datea8a din 1/1- si apartine lui Maurice Parmalee
1'2
$ondatorul criminologiei nord#americane este considerat a 3i EdJin
Sut?erland care pu7lica 9n 1/(% cartea sa CriminologF ce 5a a5ea o mare
!
in3luenta asupra oamenilor de stiinta de pretutindeni interesati de domeniul
criminalitatii2
Primul ra87oi mondial 9ntrerupe 9n Europa pentru o perioada de
timp studiile 9n domeniul criminologiei2 Pu7licatia de la LFon 9si
9ncetea8a aparitia4 cea 7elgiana 9si reia dupa ra87oi acti5itatea4
marc6nd o apropiere a criminologiei de dreptul penal2
B1--/C4 &ru@elles B1-/(C4 Gene5a B1-/'C4 Amsterdam B1/,1C4 Torino B1/,'C4
DOln B1/11C
Pe plan international4 acti5itatea 9n domeniul criminologiei se reia 9n 1/)%
c6nd se creea8a4 la Paris4 Societatea Internationala de Criminologie BSICC4
organi8atie negu5ernamentala cu statut consultati5 pe l6nga ONU si
Consiliul Europei4 propun6ndu#si ca scop sa promo5e8e pe plan international
studiul stiinti3ic al 3enomenului criminalitatii2 Pentru atingerea acestui scop4
Societatea Internationala de Criminologie4 pe l6nga o serie de alte acti5itati a
organi8at4 la inter5ale mai mult sau mai putin regulate4 determinate de
i87ucnirea celui de al doilea ra87oi mondial4 o serie de congrese
internationale care au a7ordat teme precumG criminologia si criminogene8a4
recidi5a4 aspecte psi?opatologice ale conduitei criminale4 tratamentul
delinc5entilor4 mari tendinte 9n criminologia contemporana4 relatia dintre
criminologie4 politicile si practicile sociale4 sc?im7arile socio#politice
si criminalitatea4 reducerea criminalitatii si promo5area Austitiei etc2
Incep6nd cu anul 1/0(4 SIC organi8ea8a cursuri internationale de
criminologie4 9n cadrul carora se e@aminea8a principiile generale si
metodele stiinti3ice de studiere a criminalitatii4 9n scopul e5identierii
particularitatilor pe care acest 3enomen 9l 9m7raca 9n di3erite 8one geogra3ice
ale lumii2 Primul curs a a5ut loc 9n $ranta4 careia i#au urmat tari din aproape
toate continenteleG Suedia4 Italia4 Austria4 &elgia4 Germania4 Anglia4 Spania4
Italia4 Egipt4 Canada4 Nigeria4 Me@ic4 &ra8ilia4 Cu7a4 Eaponia4 etc2 Rom6nia4
a ga8duit pentru prima data la &ucuresti 9n anul (,,%4 dupa mai 7ine de o
Aumatate de secol de c6nd se organi8ea8a aceste e5enimente stiinti3ice4
cursul intitulat : Criminologie si siguranta pu7licaG pre5enirea si controlul
criminalitatii 9ntr#un stat de drept= aAuns la cel de#al '!#lea numar2
Societatea Internationala de Criminologie pu7lica re5ista Annales
Internationales de Criminologie si un 7uletin periodic BNeJsletterC1L2
Un rol important 9n e5olutia criminologiei 1#a Aucat si acti5itatea
des3asurata 9n cadrul Organi8atiei Natiunilor Unite /2
1! Primul Congres s#a tinut la Roma4 9n 1/)-2 A urmat apoi Paris B1/0,C4
Londra B1/00C4 *aga B1/',C4 MontnSal B1/'0C4 Madrid B1/!,C4 &elgrad
-
B1/!)C4 Lisa7ona B1/!-C4 "iena B1/-)C4 *am7urg B1/--C4 &udapesta B1//)C4
Seul B1//-C4 Rio de Eaneiro B(,,)C4 P?iladelp?ia B(,,0C2
Ast3el4 la (1 iulie 1/%'4 Consiliul Economic si Social a 9nsarcinat
Comisia pentru pro7leme sociale sa studie8e mecanismele e3icace ce ar
putea 3i adoptate 9n scopul largirii 7a8ei internationale a miAloacelor de
pre5enire a criminalitatii si tratament al delinc5entilor2
Comisia pentru pro7leme sociale 9mpreuna cu Comisia internationala
penala si penitenciara Borgani8atie intergu5ernamentala
creata 9n 1-!0C a recomandat 9n 1/%- Consiliului Economic si Social
al ONU sa 9n3iinte8e o directie speciali8ata 9n domeniul pre5enirii
criminalitatii si tratamentul delinc5entilor2
In 1/0, Adunarea Generala a ONU4 prin re8olutia %10 B"C a
preluat 3unctiile Comisiei internationale penale si penitenciare2 Pe 7a8a
acestei re8olutii s#a 9n3iintat 9n 1/01 Comitetul consultati5 special
de e@perti al caror numar si atri7utii a crescut considera7il de#a lungul
anilor2 9n 1/'0 el 9si sc?im7a denumirea 9n Comitetul consultati5 de
e@perti 9n domeniul pre5enirii criminalitatii si tratamentul delinc5entilor4
iar 9n 1/!1 de5ine Comitetul pentru pre5enirea criminalitatii si
lupta contra delinc5entei2
Prin re8olutia 1//1M1 3e7ruarie 1//(4 Consiliul Economic si
Social a di8ol5at si Comitetul pentru pre5enirea criminalitatii si lupta
contra delinc5entei 3ormat din e@perti cu titlu personal si a creat o
noua Comisie intergu5ernamentala pentru pre5enirea criminalitatii si
Austitiei penale2 Printre atri7utiile Comitetului4 si ulterior ale Comisiei4
3igurea8a si prepararea congreselor pentru pre5enirea criminalitatii si
tratamentul delinc5entilor pe care ONU le organi8ea8a la 3iecare 0 ani( 2
e asemenea4 9n cadrul organismelor si mecanismelor speciali8ate
3unctionea8a Ser5iciul de pre5enire a criminalitatii si Austitiei
penale al o3iciului ONU de la "iena care4 la recomandarea Adunarii
Generale la () decem7rie 1//04 prin re8olutia 0,M(1% s#a trans3ormat
9ntr#o i5i8ie Speciali8ata2 Aceasta are sarcina sa 3ormule8e optiuni
de politica penala si sa promo5e8e re8olutiile ONU 9n acest domeniu2
Acest organism 3unctionea8a 9n str6nsa cola7orare cu o retea de
institute regionale a3iliate ONU2
Aceste institute au4 printre altele4 sarcina de a promo5a recomandarile
ONU 9n domeniu4 de a spriAini gu5ernele sa aplice normele 1) internationale
si instrumentele ONU4 de a 3urni8a a5i8e consultati5e asupra pro7lemelor de
politica penala4 de a organi8a stagii de pregatire a specialistilor4 de a reali8a
/
cercetari stiinti3ice 9n doeniul Austitiei penale4 de a organi8a seminarii
regionale si de a 3acilita cooperarea 9ntre statele mem7re ale ONU2
Aceasta retea reuneste 9n pre8ent4 9n ordinea 9n3iintarii lorG
Institutul ONU pentru Pre5enirea Criminalitatii si Tratamentul
elinc5entilor din Asia si E@tremul Orient BUNA$EIC4 1/'14 $uc?u
BEaponiaCH Institutul Interregional de Cercetare al ONU asupra
Criminalitatii si Eustitiei Penale BUNICRIC4 1/'-4 Roma BItaliaCH
Institutul Latino#American al ONU pentru Pre5enirea Criminalitatii si
Tratamentul elinc5entilor BILANUC4 1/!04 San Eose= BCosta#RicaCH
Institutul European pentru Pre5enirea si Controlul Criminalitatii a3iliat
ONU B*EUNIC4 1/-14 *elsinNi B$inlandaCH Institutul A3rican ONU
pentru Pre5enirea Crimei si Tratamentul elinc5entilor BUNA$RIC4
1/-/4 Dampala BUgandaC2 Acestora li se alatura Centrul International
de Criminologie Comparata BCICCC de la Montreal BCanadaC4
Institutul Australian de Criminologie de la Can7erra BAustraliaC4
Institutul International de 9nalte Studii si Stiinte Penale de la Siracusa
BItaliaC4 ca si alte centre de cercetare ce cola7orea8a cu ONU2
Un rol important 9n de85oltarea criminologiei 9l are Comitetul European
pentru Pro7leme Criminale BCEPCC din cadrul Consiliului Europei care4
printre alte atri7utii4 organi8ea8a con3erinte de cercetari criminologice4
coloc5ii criminologice si con3erinte ale irectorilor administratiilor
penitenciare2 In cadrul CEPC e@ista Consiliul Stiinti3ic
Criminologie4 organ consultati54 3ormat din reputati specialisti 9n domeniu4
care pregateste mani3estarile stiinti3ice pri5ind cercetarea criminologica2
Sectiunea a Il#a
$ORMAREA CRIMINOLOGIEI CA STIINTA
)2 CRIMINOLOGIILE SPECIALI1ATE2 Studiile apro3undate
9ntreprinse 9ntre cele doua ra87oaie mondiale au drept consecinta o
acumulare de cunostinte cu pri5ire la 3enomenul criminalitatii4 precum si
un 9nceput de speciali8are pe plan pro3esional 9n acest domeniu2
Aceasta 3ace ca4 la un moment dat4 pro7lematica criminalitatii
sa capete o anumita autonomie 9n s6nul disciplinelor amintite2 Este
de7utul unui proces treptat4 dar constant4 care 5a duce la desprinderea
acestor capitole din disciplinele respecti5e si la 3ormarea unor
criminologii speciali8ate2 Aceasta desprindere se traduce4 9n 3apt4 9ntr#o
largire a ariei de in5estigare la toate aspectele 3enomenului criminalitatii2
1,
Acestea sunt 9nsa descrise si mai ales e@plicate4 cel mai adesea4 de pe
po8itiile teoretice si metodologice ale disciplinei de :origine=2
Cu pri5ire la particularitatile acestui proces4 criminologul 3rance8 Eean
Pinatel(14 arata ca 7iologia criminala4 care se limita 9n perioada de de7ut a
antropologiei criminale la studierea trasaturilor 7iologice ale in3ractorului4
9ncepe sa#si largeasca aria de in5estigatie asupra multitudinii de pro7leme
pri5ind 3enomenul criminalitatii2 Este 5or7a de un studiu criminologie
general ce comporta o a7ordare de ansam7lu speci3ica 7iologiei2
Acelasi lucru se 9nt6mpla si cu psi?ologia criminala care4 cu timpul4 aAunge
sa studie8e din perspecti5a psi?ologica aspectele generale ale criminalitatii4
de5enind ast3el o criminologie psi?ologicaH
ca si cu sociologia criminala4 criminologia sociologica ce apare 9n
urma acestui proces 3iind considerata o criminologie cu orientare
sociologica2 Ca o consecinta a acestui proces4 criminologia 9ncepe sasi
conture8e o identitate proprie2
Ne a3lam deAa4 9n acest stadiu4 9n plin proces de a3irmare a criminologiei
modeme4 dispersata 9nca 9n criminologii speciali8ate4 ine5ita7il
tri7utare domeniilor respecti5e B7iologie4 psi?ologie4 psi?iatrie4
sociologie etcC2
%2 CRIMINOLOGIA GENERALA2 Procesul de uni3icare a
criminologiilor speciali8ate 9ntr#o criminologie generala repre8inta
urmatoarea etapa 9n e5olutia acestei discipline2 AdAecti5ul :general=
este 3olosit 9n mod con5entional si semni3ica mai ales caracterul unitar
si autonom al criminologiei 9n raport cu criminologiile speciali8ate2
Acest proces nu este lipsit de di3icultati 9ntruc6t saltul de la
criminologiile speciali8ate la criminologia generala5nu se reduce Ia o
simpla operatiune de aditionare2 Criminologia generala nu repre8inta
un in5entar al criminologiilor speciali8ate si nici o superstiinta 9n care
:s#ar topi gratie unui miracol creator criminologiile speciali8ate=((2
Acest salt semni3ica mai ales o sc?im7are de perspecti5a sau mai
e@act o a7ordare a pro7lematicii criminalitatii dintr#o perspecti5a
integratoare 7iopsi?osociolegala()2 9n perioada 1/',#1/!, s#au 3acut
pasi importanti 9n aceasta directie4 si a5em 9n 5edere mai ales lucrarile
lui Pinatel4 Leaute4 S8a7o4 Rad8inoJic84 Man?eim4 iar doua decenii
mai t6r8iu cele ale lui Gassin B1/--C4 Daiser B1/-/C4 Ee33erF B1//,C4
&eirne4 Messersc?midt B1//1C4 Sc?neider B1//)C2
02 CONCLU1IE 2 $ara 9ndoiala ca asam7larea criminologiilor
speciali8ate 9ntr#un tot coerent4 unitar4 este un proces 3oarte di3icil care
9nt6lneste4 9n calea desa56rsirii sale4 multe o7stacole2 Cele mai
importante dintre acestea re8ulta din comple@itatea o7iectului de
11
cercetare4 din di3icultatea de a integra 9n planul e@plicatiei cau8ale
di3eritele laturi ale acestui o7iect4 din dependenta criminologiei 3ata de
stadiul de85oltarii stiintelor despre om si societate4 de 3ormare a unor
specialisti 9n acest domeniu2 9n po3ida acestor di3icultati4 criminologia
# asemanator altor discipline4 con3runtate cu di3icultati similare # prin
5olumul de cunostinte pe care 1#a acumulat 5reme de peste un secol4
prin metodele de cercetare utili8ate4 prin impactul tot mai puternic pe
care#1 are 9n 5iata sociala a de5enit o realitate de necontestat2
Sectiunea a *I#a
O&IECTUL CRIMINOLOGIEI
'2 PARTICULARITATI2 Unul din principalele criterii de
delimitare a criminologiei de alte stiinte 9l repre8inta o7iectul de
studiu2 Cu pri5ire la o7iectul de studiu s#au e@primat multe puncte de
5edere4 cel mai adesea contro5ersate4 de la 5i8iuni pesimiste precum
cele7ra a3irmatie a lui T?orsten Sellin potri5it caruia :criminologia
repre8inta o regina 3ara regat= 3acuta 9n 1/0, cu oca8ia celui de al
II#lea Congres international de criminologie de la Paris4 p6na la cele
optimiste de 3elul lui Laignel#La5astine si "2"2 Stanciu care considera
criminologia4 asa cum am 5a8ut4 un 3el de superstiinta2
Conceptiile cu pri5ire la o7iectul de studiu re3lecta4 9n mod 3iresc4
particularitatile istorice si epistemologice ale procesului de 3ormare a
criminologiei2 $aptul ca a aparut si s#a de85oltat4 o perioada de timp4 9n
cadrul altor discipline stiinti3ice4 a dus la o dominare a sistemului conceptual
propriu acelor discipline2 Consecinta cea mai directa a 3ost 3ragmentarea
o7iectului de cercetare2 $ormarea criminologiei generale repre8inta4 prin
urmare4 re8ultatul unui proces de integrare mai ales 9n pri5inta o7iectului de
studiu2
Pentru o 9ntelegere mai 7una a acestui proces am clasi3icat
di3eritele opinii cu pri5ire la o7iectul de studiu4 9n doua grupuriG
conceptii sectoriale si conceptii uni3icatoare4 3iecare grup pre8ent6nd
mai multe 5ariante2
!2 CONCEPTIILE SECTORIALE
AC upa cum am aratat4 :criminologia clasica= si#a concentrat
atentia asupra 3aptei penale2 9n acea perioada nu se punea 9nca
pro7lema unei delimitari de dreptul penal4 asa 9nc6t conceptul de
in3ractiune este 9n egala masura utili8at si 9n criminologie2
Criminologia po8iti5ista propune nu numai o sc?im7are de perspecti5a cu
pri5ire la o7iectul de studiu4 dar si o delimitare de ordin conceptual4 de
1(
dreptul penal2 Garo3alo4 9n primele pagini ale cartii sale4 arata ca punctul de
plecare al stiintei criminologice tre7uie sa 3ie :notiunea sociologica a
crimei=(%2 Acest proces de delimitare 5a continua timp de aproape un secol4
sustinut 3iind mai ales de repre8entantii orientarii sociologice2
Se considera ast3el ca in3ractiunea 9n acceptiunea sa Auridicopenala
# sinonima 9n criminologie cu notiunea de crima sau de delict este pur
3ormala Bcreatie a legiiC4 relati5a B5ariind 9n timp si spatiuC si eterogena
B9nsum6nd 3apte 3oarte di3erite4 de la omor p6na la 3apte minoreC2
S#au propus ast3el numeroase de3initii criminologice ale in3ractiunii
care ar re8ol5a neaAunsurile de mai sus2
Gassin( 0 de3ineste in3ractiunea4 din punct de 5edere criminologie
ca o realitate umana si sociala4 anterioara oricarei incriminari4 ce consta
9ntr#o agresiune a unei persoane sau a unui grup 9ndreptata 9mpotri5a
celor mai importante 5alori ale grupului social2 Cert este ca maAoritatea
autorilor care sustin ca o7iectul criminologiei 9l constituie 3apta penala
Bin3ractiunea4 crima4 delictulC 9i con3era acestuia o acceptiune 3oarte
larga4 ce depaseste s3era normati5ului Auridic2 Un e@emplu 9n acest sens
9l o3era Sellin('4 care 9ntelege prin :crima= orice 9ncalcare a normelor de
conduita din societate4 indi3erent daca acestea constituie o7iectul unei
reglementari Auridice4 iar Sut?erland(! sustine ca o7iectul criminologiei
9l constituie in3ractiunea ca 3enomen social2 esi socoteste ca pentru a
constitui in3ractiune 3apta antisociala tre7uie sa 3ie incriminata ca atare
de lege4 Sut?erland con3era o acceptiune 3oarte larga conceptului prin
aceea ca include 9n s3era acestuia4 alaturi de 3aptele ce 9ncalca legea
penala4 si pe cele de natura ci5ila si administrati5a4 e@tin86nd ast3el
3oarte mult o7iectul criminologiei2 Pentru Garo3alo # care este4 asa cum
am 5a8ut4 printre primii criminologi ce se delimitea8a de conceptele
penale # agresiunea lo5este 9n sentimentele morale elementare ale
indi5i8ilor4 pentru urN?eim aceasta a3ectea8a emotiile sau pasiunile
colecti5e2 In3luentat de sociologul american Talcott Parson4 Gassin( -
considera ca o7iectul criminologiei 9l constituie :actiunea criminala=
care4 ca 5arianta a :actiunii sociale=4 9n 5i8iunea lui Parson presupune
urmatoarele elementeG 1C un su7iect#actor care poate 3i un indi5id4 un
grup sau o colecti5itateH (C o situatie ce include o7iecte 3i8ice Bo7iecte
materiale4 conditiile geogra3ice4 climaterice etc2C si o7iecte sociale
Bceilalti actoriC cu care su7iectul#actor intra 9n raportH )C semne si
sim7oluri prin intermediul carora su7iectul#actor par5ine sa cunoasca
mediul am7iant4 sa#1 resimta si sa#1 e5alue8eH %C reguli4 norme si 5alori
care g?idea8a actiunea acestuia4 adica modul 9n care 5a actiona 3ata de
1)
o7iectele 3i8ice si sociale care 3ormea8a mediul sau(/2
Lu6nd ca 7a8a aceasta de3initie4 Gassin considera ca actiunea
criminala4 ca 5arianta a actiunii sociale4 se caracteri8ea8a prin 3aptul
ca atitudinea adoptata de actor 9ntr#o situatie data este contrarie
regulilor4 normelor si 5alorilor acceptate 9n acea societate),2
Gassin considera ca4 ast3el de3inita4 actiunea criminala pre8inta
un mai mare grad de generalitate4 a56nd totodata si o semni3icatie mai
precisa 9n raport cu conceptul Auridico#penal de in3ractiune2
&C Tot din grupul conceptiilor sectoriale 3ac parte si acele opinii
potri5it carora o7iectul criminologiei 9l constituie studiul in3ractorului
Bcriminalului4 delinc5entului4 concepte sinonime 9n criminologieC2
Aceasta 5i8iune a dominat la s36rsitul secolului al >l>#lea si 9nceputul
secolului >>4 datorita in3luentei e@ercitate de scoala po8iti5ista4 ca si
datorita 3aptului ca antropologia este cea care adapostea 9n acea
perioada cercetarea criminologica)12
$ocali8area studiului stiinti3ic asupra in3ractorului o 9nt6lnim
9nsa si ulterior4 9n cadrul acelor po8itii teoretice ce con3era e3icienta
cau8ala e@clusi5a sau prioritara 3actorilor ce se situea8a la ni5elul
personalitatii indi5idului2
Acestea acopera o arie larga de modele e@plicati5e4 de la cele de
tipul eredoconstitutional4 psi?ologic4 psi?iatric p6na la teoriile :personalitatii
criminale=4 9n 5ariantele sale moderne2 R6nd pe r6nd4
criminalul4 de5iantul4 anormalul sunt considerati a constitui o7iectul
criminologiei)(2
Si 9? legatura cu conceptul de in3ractor Bcriminal4 delinc5entC au
e@istat unele contro5erse 9ntre penalisti si criminologi4 primii consider6nd
ca un asemenea cali3icati5 nu poate 3i con3erit dec6t acelei persoane care a
3ost condamnata de3initi5 pentru comiterea unei in3ractiuni4 9n timp ce
criminologii au 9n 5edere orice persoana care a comis o in3ractiune4
indi3erent daca a 3ost condamnata4 urmarita sau c?iar cunoscuta de catre
politie2
CC Ca 3enomen glo7al4 criminalitatea a constituit4 9ntr#o prima
etapa4 o7iectul preocuparilor de ordin statistic2 Ulterior de5ine unul
din punctele de re3erinta ale acelor orientari de inspiratie sociologica4
cum sunt cele ale patologiei sociale4 ale de8organi8arii sociale sau
con3lictului de cultura2
$enomenul criminalitatii este cel mai adesea 9nsa inclus 9n
3ormele mai largi de de5ianta sau marginalitate4 ast3el 9nc6t criminologia
se con3unda cu sociologia de5iantei))2
1%
-2 CONCEPTIILE ECLECTICE E UNI$ICARE2 epasirea
unor puncte de 5edere restricti5e4 a unor modele e@plicati5e monocau8ale
9n 3a5oarea unor modele mai comple@e4 ce se spriAina pe o anali8a
multi3actoriala a cau8elor criminalitatii4 determina si o sc?im7are de
optica cu pri5ire la o7iectul criminologiei2
9ndeose7i 9n perioada de dupa cel de#al doilea ra87oi mondial
se impune o conceptie mai larga cu pri5ire la o7iectul criminologiei4
9ncerc6ndu#se o uni3icare a di3eritelor sale laturi2 Ast3el4
potri5it unor opinii)%4 :criminologia tre7uie sa se ocupe de studiul
crimei si criminalului4 asa cum sunt de3inite de lege=2 Pe aceeasi
linie de g6ndire se considera ca :o7iectul criminologiei 9l constituie
3actorii sociali si indi5iduali care stau la 7a8a comportamentului
criminal=)02
E3orturile de sinte8a la care ne#am re3erit au reusit4 9ntr#o
oarecare masura4 sa depaseasca stadiul unor simple aditionari ale
criminologiilor speciali8ate4 9ncerc6nd o uni3icare 9n planul o7iectului
de studiu a pro7lematicii re3eritoare la crima4 criminal si criminalitate2
Un e@emplu 9n cadrul acestor orientari 9l o3era Tratatul de
criminologie al lui E2 Pinatel2 Acesta a sesi8at corect ca ne a3lam 9n 3ata
unui o7iect comple@ de cercetare ce reclama o anali8a di3erentiata a
di3eritelor sale ni5eluriG crima4 criminal4 criminalitate)0H odata aceste
di3erente corect rele5ate4 mai ales su7 raport metodologic4 9mparte
criminologia 9ntr#o :criminologie generala=4 pe care o socoteste o stiinta
cu caracter enciclopedic dar si sintetic4 ce urmareste sa uni3ice si sa
compare datele criminologiilor speciali8ate si o :criminologie clinica=4
ce ar a5ea ca o7iect a7ordarea multidisciplinara a ca8ului indi5idual)'2
/2 CELE OUA CRIMINOLOGII2 9n deceniile ' si ! ale secolului
>> contro5ersele cu pri5ire la o7iectul de studiu re5in din nou 9n
actualitate2 e aceasta data se reprosea8a criminologiei nu numai 3aptul
ca a :9mprumutat= o7iectul de studiu din dreptul penal4 con3erind caracter
a@iomatic postulatelor 3undamentale ale acestuia4 dar se pune su7
semnul 9ntre7arii 9nsasi realitatea acestor postulate2
Sursa acestor contro5erse tre7uie cautata pe de o parte 9n
de85aluirile pe care cercetarile cu pri5ire la ci3ra neagra a
criminalitatii Bcriminalitatea nedescoperitaC le aduc mai ales re3eritor
la 3rec5enta 3enomenului 9n toate mediile sociale4 iar pe de alta parte4
la ceea ce Gassin denumeste 3enomenul de :coloni8are= al stiintelor
sociale de catre curentul interactionist4 de Omodelul con3lictual=4 de
10
anali8a sociala de inspiratie neo mar@ista)!2 9n criminologie aceasta se
traduce # arata acelasi autor) - # prin 7anali8area delinc5entei si prin
dramati8area reactiei sociale2
9ncercarea de topire a criminalitatii 9n 3enomenul mai larg al de5iantei
nu era dupa cum am 5a8ut o noutate2 Noua era tentati5a de a
demonstra ca nu e@ista crima 9n sine4 nici ca act indi5idual4 nici ca
3enomen social2 Actiunea criminala4 considerata ca o 3orma de de5ianta4
care nu pre8inta trasaturi speci3ice este socotita a 3i o :constructie=a
reactiei sociale4 o in5entie culturala a grupului social dominant2 In
aceasta 5i8iune criminalul Bin3ractorul4 delinc5entulC nu ar 3i dec6t purta
torul unei atare etic?ete2 Se lansea8a noi concepte asa#8is :neutre= 9n
locul celor respinse2 Crima de5ine 9n unele opinii)/ :situatie pro7lema=4
:act pro7lema= sau simplu :e5eniment= 4 comportamentul criminal
de5ine :comportament pro7lema= sau :comportament marginal=2
Se propun;4 9n consecinta4 modalitati noi de a7ordare a o7iectului
de cercetare2 Acestea s#ar traduce4 9n primul r6nd4 printr#o 9ncercare de
rede3inire a principalelor concepte Bcrima4 criminal4 criminalitateC
dintr#o perspecti5a interactionista ce urmareste sa rele5e4 mai cu
seama4 mecanismele sociale prin care se aAunge la atare :etic?ete= si
reactia sociala 3ata de acestea%12 Postulatele 3undamentale ale dreptului
penal si#ar pierde ast3el caracterul a@iomatic4 de5enind simple ipote8e4
supuse 5eri3icarii%(2 Centrul de greutate al cercetarii criminologice s#ar
deplasa de la pro7lematica comportamentului delinc5ent si a :trecerii
la act= catre desci3rarea proceselor de interactiune prin care anumite
comportamente sunt etic?etate drept :criminale= si e@aminarea 3ormelor
de reactie sociala 3ormale sau ne3ormale2 O7iectul criminologiei
l#ar constitui4 9n aceasta optica4 structurile sociale care impun un
anumit sistem de 5alori si norme4 precum si mecanismele prin care un
comportament este etic?etat ca delinc5ent2
Parti8anii acestei orientari propun :o noua criminologie= pe care
o denumesc :criminologia reactiei sociale=4 di3erita de :criminologia
traditionala= Bclasica si po8iti5istaC at6t prin o7iectul de studiu4 c6t si
prin modelele utili8ate4 dar mai ales prin 3inalitatea umarita%)2
1,2 E"ALUARE CRITICA2 Principala sla7iciune a conceptiilor
sectoriale re8ida 9n lipsa unei perspecti5e uni3icatoare cu pri5ire
la o7iectul de studiu4 9n neputinta de a integra di3eritele laturi ale
3enomenului 9ntr#un tot coerent care sa asigure unitatea o7iectului si
1'
autonomia disciplinei criminologiei 9n sistemul stiintelor2
Limitarea o7iectului de studiu 3ie la in3ractiune Bcrima4 delictC4 3ie
Ia in3ractor Bcriminal4 delinc5entC4 lasa 9n a3ara 3enomenul social al
criminalitatii4 dupa cum directionarea cercetarii numai asupra 3enomenului
glo7al si mai ales a laturii sale cantitati5e4 negliAea8a total sau
con3era un rol peri3eric personalitatii indi5idului 9n gene8a crimei2
Conceptiile 9n3atisate su3era4 asa cum am 5a8ut4 si de o anumita
con3u8ie de ordin conceptual4 9n modul 9n care 3ormulea8a unele din
postulatele 3undamentale ale criminologiei2 Tentati5ele de rede3inire a
conceptelor de crima4 criminal si criminalitate dintr#o perspecti5a di3erita
de aceea a dreptului penal s#au soldat cu un esec4 maAoritatea autorilor
re5enind asta8i la conceptele traditionale2 e alt3el4 tre7uie aratat ca 9nsusi
urN?eim arata ca :numim crima orice act pedepsit si 3acem din crima
ast3el de3inita4 o7iectul unei stiinte speciale4 criminologia=%%2
C6t pri5este perspecti5a propusa de :criminologia reactiei sociale=4
aceasta a a5ut meritul de a 9ncerca sa o3ere criminologiei o noua identitate4
care sa#i permita sa 3ormule8e proprii interogatii4 sa ela7ore8e concepte
proprii si sa o3ere raspunsuri speci3ice pro7lemelor criminalitatii2
O7iectia adusa cu pri5ire la starea de dependenta a criminologiei
3ata de dreptul penal nu este4 prin urmare4 9n totalitate lipsita de temei2
Te8elor 9n3atisate li se pot aduce 9nsa si serioase critici2 O anali8a mai
atenta arata ast3el ca :9mprumutul= de concepte la care criminologia
apelea8a este cel putin tot at6t de 3rec5ent si 9n raport cu alte stiinte cum
sunt psi?ologia sau sociologia2 e alt3el4 aceasta este o trasatura a
stiintelor cu caracter interdisciplinar si nicidecum una speci3ica
criminologiei si nimic nu a 9mpiedicat#o si n#o 9mpiedica sa#si de85olte
un sistem propriu de teorii si concepte2
S#a gresit4 de asemenea atunci4 c6nd s#a considerat ca stiinta
criminologiei 9si poate do76ndi o noua identitate prin respingerea
glo7ala a postulatelor dreptului penal4 c6nd4 mai degra7a o implicare
mai mare a sa 9n s3era Auridicului ar a5ea consecinte po8iti5e pe planul
9m7ogatirii acestor postulate2
Sesi86nd caracterul e@cesi5 al unora din te8ele noii criminologii4
unii autori au su7liniat de alt3el ca latura penala a comportamentului
antisocial nu tre7uie 9n nici un ca8 a7andonata%04 modalitatile de construire
si de consacrare a interdictiilor penale4 3iind unul din domeniile
3undamentale de cunoastere 9n criminologie%'2
In 3inal4 aceste contro5erse nu au dus la o ruptura epistemologica
9ntre 5ec?ea si noua criminologie4 ci mai degra7a la o oarecare
1!
largire a ori8ontului de cercetare4 criminologia a56nd asta8i cel putin
doua puncte de 3ocali8are4 deseori 9nlantuite4 dar care#si pastrea8a
identitatea #trecerea la act si reactia socialaL14
112 CONCLU1IE2 9n raport cu cele #aratate consideram ca
o7iectul generic al criminologiei 9l repre8inta criminalitatea ca
3enomen social glo7al2
Trans3ormarea acestui concept% - 9ntr#un concept operational cu
5alente integratoare4 suscepti7il sa permita ela7orarea unei teorii
e@plicati5e cu pri5ire la cau8ele criminalitatii4 necesita adoptarea unei
5i8ium sistemice asupra 3enomenului cercetat2
Intr#o atare 5i8iune4 3enomenul criminalitatii apare ca un ansam7lu
de elemente4 ca un sistem ce se comporta ca un 9ntreg cu proprietati si
3unctii proprii4 distincte calitati5 de proprietatile elementelor componente2
Conceptul ast3el de3init se deose7este de acela de totalitate a
in3ractiunilor sa56rsite pe un anumit teritoriu 9ntr#o perioada de timp2 9n
aceasta ultima acceptiune4 termenul de criminalitate nu 3ace dec6t sa
3i@e8e dimensiunile spatiale si temporale ale 3enomenului si sa e5identie8e
# 9n ca8ul unor cercetari concrete # latura cantitati5a a acestuia2
Tin6nd seama de masura 9n care criminalitatea este cunoscuta4
precum si de masura 9n care se reactionea8a prin miAloacele dreptului
penal 9mpotri5a acesteia%/4 se 3ace distinctie 9ntre criminalitatea reala4
criminalitatea aparenta si criminalitatea legalaG
# criminalitatea reala 9nsumea8a totalitatea in3ractiunilor
sa56rsite pe un anumit teritoriu 9ntr#o perioada determinata4
# criminalitatea aparenta cuprinde totalitatea in3ractiunilor
descoperite4
# criminalitatea legala cuprinde totalitatea in3ractiunilor pentru
care s#au pronuntat ?otar6ri de condamnare ramase de3initi5e2
# i3erenta dintre criminalitatea reala si criminalitatea aparenta
sau descoperita4 numita ci3ra neagra a criminalitatii4 repre8inta
in3ractiunile ce ram6n necunoscute de catre organele Audiciare2
O7iectul criminologiei are 9n 5edere criminalitatea reala4 cercetarea
stiinti3ica 9ncerc6nd4 prin metode si te?nici din ce 9n ce mai
per3ectionate4 sa surprinda dimensiunile reale ale 3enomenului2

"i8iunea sistemica asupra 3enomenului criminalitatii permite
sesi8area relatiilor dintre elementele componente # crima si criminalul
#interconditionarea lor reciproca4 precum si ansam7lul caruia i se
1-
su7sumea8a2
9nauntrul acestui sistem4 in3ractiunea Bcrima4 delictulC ca element
component al sistemului tre7uie pri5ita ca parte a unui 9ntreg de care o
leaga o in3initate de cone@iuni4 de 9ntrepatrunderi4 de in3luente reciproce4
dar care nu#si pierd identitatea4 a56nd particularitati si 3unctii proprii4
9n aceeasi 5i8iune se cere a 3i studiat si conceptul de in3ractor2
A7ordarea sistemica a personalitatii in3ractorului se impune a 3i
directionata spre desci3rarea acelor interactiuni 9n si prin care se
structurea8a conduita antisociala2
Oper6nd cu conceptul de in3ractor Bcriminal4 delinc5entC ca element
al sistemului4 9i con3erim acestuia o semni3icatie comple@a ce cuprinde
notiunea psi?osociala de personalitate si notiunea Auridico#penala a
in3ractorului2
Ceea ce tre7uie retinut este ca studiul criminalului nu poate 3i
nici un moment rupt de studiul crimei4 iar crima nu poate 3i conceputa
i8olat4 ca o entitate a7stracta4 ci numai ca o 3apta constienta a omului2
9n 5i8iunea 9n3atisata4 o7iectul sintetic al criminologiei4 3enomenul
criminalitatii4 integrea8a elementele componente4 in3ractiunea4
in3ractorul4 9ntr#un ansam7lu unitar ce se comporta ca un 9ntreg cu
proprietati si 3unctii proprii4 distincte calitati5 de proprietatile si
3unctiile elementelor componente2 Ca atare4 legitatile 3enomenului nu
sunt identice cu legitatile elementelor componente4 cau8alitatea
3enomenului ne3iind data de suma aritmetica a cau8elor particulare ale
elementelor componente2
O pro7lema interesanta care s#a ridicat este aceea daca 9n
o7iectul criminologiei nu ar tre7ui inclus si un al patrulea concept si
anume 5ictima in3ractiunii2
S#a reprosat tot mai mult criminologiei ca si#ar 3i concentrat
e3orturile asupra pro7lematicii in3ractorului4 negliA6nd aproape total
studiul 5ictimologic2
Ast3el4 unele studii de criminologie au e5identiat4 9ndeose7i 9n
ca8ul grupului de in3ractiuni contra persoanei si contra proprietatii4 o
anumita relatie 9ntre in3ractor si 5ictima4 relatie a carei e3icienta
contri7uti5aP9n producerea actului in3ractional nu ar putea 3i negliAata
9n cadrul unui model cau8al comple@2 Studiul raporturilor dintre
5ictima si autorul in3ractiunii ocupa asta8i un spatiu 3oarte important
9n cercetarea criminologica2 "ictimologia se a3irma tot mai mult ca un
capitol distinct al criminologiei multi autori consider6nd ca a5em deAa
o disciplina autonoma cu acest nume2
1/
at 3iind locul pe care studiul 5ictimei 9l ocupa4 mai ales 9n
e@aminarea situatiilor precriminale4 consideram la r6ndul nostru ca 9n
o7iectul criminologiei se include si 5ictima in3ractiunii2
Totodata4 cu toate re8er5ele mentionate re3eritoare la opiniile
parti8anilor :criminologiei reactiei sociale= suntem de parere ca studiul
reactiei sociale 3ace de asemenea parte din o7iectul de studiu al riminologiei2
Unele preci8ari ni se par 9nsa indispensa7ile 9n 3inalul acestei sectiuni2
Acumularea treptata de cunostinte4 pe masura de85oltarii cercetarii
stiinti3ice4 a noilor descoperiri ce se produc 9n natura si societate4
impun o 5i8iune dialectica asupra o7iectului de cercetare4 9n sensul
unei permanente reconsiderari a continutului si limitelor acestuia2
O7iectul de studiu nu constituie4 prin urmare4 un dat imua7il4 ci
su3era continue modi3icari4 9n raport cu noile pro7leme ce apar si care
se cer a 3i e@aminate si e@plicate2
ialectica 9n a7ordarea o7iectului de cercetare nu tre7uie 9nsa
9nteleasa ca o cale de e@tindere nelimitata a acestuia2
Important ni se pare4 su7 acest aspect4 sa deose7im cu onestitate
9ntre o7iectul propriu#8is al unei stiinte Bo7iect ce#i asigura identitatea4
9i con3era autonomia si 9i sta7ileste locul 9n sistemul stiintelorC4 de
ceea ce am denumi :s3era de interese= a acelei discipline Bdomeniile
cone@e a caror date le 3ructi3ica din propria perspecti5aC2
Aceasta din urma e@cede 9ntotdeauna o7iectului de cercetare2
A include4 prin urmare4 toate 3aptele de de5ianta 9n o7iectul
criminologiei ar 9nsemna a trans3orma aceasta disciplina 9ntr#o stiinta
generala despre de5ianta4 si o suprapunere ine5ita7ila altor domenii
de cunoastere2
A include 9n s3era o7iectului numai o parte din 3enomenele de
de5ianta impune gasirea unor criterii stiinti3ice care sa Austi3ice
optiunile4 criterii ce nu ne#au 3ost 9nca o3erite4 criteriul normati5ului
Auridico#penal ram6n6nd p6na 9n momentul de 3ata4 dupa opinia
noastra4 cel mai con5ingator2
(,
Sectiunea a I"#a
SCOPUL SI $UNCTIILE CRIMINOLOGIEI
1(2 IMPORTANTA2 A56nd ca o7iect de studiu crima B9n sens
de act indi5idual4 ca si de 3enomen glo7alC4 criminalul4 5ictima4
precum si reactia sociala 3ata de crima4 criminal si 5ictima4
criminologia nu detine monopolul acestui o7iect2 upa cum 5om
5edea4 sA alte stiinte # si mai ales stiintele penale # au acelasi o7iect de
studiu2 9n aceste conditii care nu sunt speci3ice criminologiei4 ci si
altor discipline ce se situea8a la con3luenta mai multor domenii ale
cunoasterii # sta7ilirea scopului imediat si a 3unctiilor pre8inta o importanta
deose7ita2 Acestea Bscopul si 3unctiileC de5in criterii esentiale
pentru particulari8area domeniului criminologiei2
Opiniile cu pri5ire la scopul si 3unctiile criminologiei au e5oluat
de#a lungul timpului4 9n raport cu e5olutia 9nsasi a criminologiei si mai
ales cu conceptiile pri5itoare la o7iectul de studiu2
1)2 SCOPUL2 Pentru preci8area scopului criminologiei este
necesar sa se ia 9n consideratie4 pe de o parte4 raporturile criminologiei
cu alte stiinte4 dar mai ales cu stiintele penale4 iar pe de alta parte
stadiul actual de cunostinte teoretice si metodologice pe care
criminologia le#a acumulat2
9n ansam7lul lor4 stiintele penale urmaresc sa 3undamente8e o
politica penala e3icienta 9n lupta 9mpotri5a criminalitatii4 care sa apere
5alorile 3undamentale ale societatii4 sa pre5ina criminalitatea si sa
traga la raspundere penala pe cei 5ino5ati2 Acestea constituie scopul
general al acestor discipline4 scop pe care 9l urmareste 9n egala masura
si criminologia2
In3aptuirea scopului general se reali8ea8a 9nsa de 3iecare disciplina stiinti3ica prin
modalitati speci3ice2 9n consecinta4 pe l6nga scopul general e@ista si un scop particular si
imediat2 Acesta din urma constituie criteriul de departaAare dintre di3eritele domenii ce se
ocupa cu studiul criminalitatii2 Criminologia traditionala4 studiind crima4 criminalul si
criminalitatea4 a urmarit rele5area cau8elor Ocare 9i determina pe oameni sa sa56rseasca
atare acte repro7a7ile2 9n acest sens4 criminologul 3rance8 E2 Leaute0 , considera ca
scopul crimi#
nologiei generale este sa cercete8e raporturile 9n cadrul carora se
produce 3enomenul criminalitatii si sa desprinda acei 3actori cu caracter
general care deose7esc delinc5entul de nondelinc5ent4 pe c6nd
scopul criminologiei clinice 9l constituie reconstituirea interactiunilor
particulare Bspeci3iceC care au condus indi5idul la comiterea crimei2
(1
Indi3erent de orientarea teoretica4 :criminologia traditionala= a 3ost
dominata de paradigma etiologica Bstudierea cau8elorC4 desi nu pot 3i
ignorate si acele opinii care au sustinut ca stiinta criminologiei nu se
limitea8a numai la studierea cau8elor4 ci urmareste si ela7orarea unor
masuri de pro3ila@ie a criminalitatii012
Sc?im7arile inter5enite 9n deceniile ' si ! ale secolului >> cu pri5ire
la o7iectul criminologiei4 determinate de ceea ce am numit :criminologia
reactiei sociale= au dus si la unele sc?im7ari cu pri5ire la
conceptia despre scopul criminologiei2 S#a sustinut ca aceasta nu ar tre7ui
sa se limite8e la de85aluirea acelor trasaturi sau particularitati speci3ice
crimei si mai ales criminalului4 care l#ar deose7i de noncriminal ci4 sa
procede8e mai ales la o operatie de :despeci3icare=0(4 care sa arate ca
dimpotri5a nu e@ista nici o deose7ire 9ntre criminal si noncriminal4 crima
si criminalul ne3iind dec6t consecinta reactiei sociale2 Pretin86nd a a5ea un
o7iect de studiu di3erit de criminologia traditionala4 criminologia reactiei
sociale4 sau noua criminologie cum mai este denumita4 9si re5endica 9ntr#o
prima etapa un scop si 3unctii di3erite de aceasta2 Scopul criminologiei
reactiei sociale ar 3i acela de a desci3ra mecanismele prin care se :3a7rica=
deose7irile dintre criminali si noncriminali4 de a :demisti3ica= crima si 9n
3inal de a o elimina de3initi5 din categoria 3ormelor de de5ianta0)2 $ie ca
paradigma reactiei sociale a 9nlocuit pentru o 5reme paradigma etiologica4
3ie ca s#a constituit ulterior ca o alternati5a a acesteia4 scopul criminologiei
s#a e@tins2 In pre8ent se considera ca stiinta criminologiei are ca scop
5eri3icarea ipote8elor pri5ind cau8ele criminalitatii si reactia sociala 3ata de
acestea0%4 urmarind 9n plan practic pre5enirea criminalitatii4 umani8area
3ormelor de reactie sociala si tratamentul delinc5entilor2
At6t atingerea scopului particular BimediatC4 c6t si a scopului general
este 9nsa4 3ara 9ndoiala4 conditionata de progresul cercetarii stiinti3ice2
Ca parte integranta a stiintei contemporane4 criminologia este
necesar sa#si diriAe8e prioritatile4 sa coordone8e e3orturile si sa conAuge
re8ultatele cu acele domenii de cercetare din care s#a desprins 9n 5ederea
reali8arii scopului mentionat2
1%2 $UNCTIILE CRIMINOLOGIEI2 Pentru atingerea at6t a
scopului general4 c6t si a scopului particular BimediatC4 criminologia
9ndeplineste anumite 3unctii2
Acestea suntG 3unctia descripti5a4 3unctia e@plicati5a4 3unctia
predicti5a si 3unctia pro3ilactica2
AC $unctia descripti5a2 $enomenologia0 0 criminalitatii constituie
((
o etapa o7ligatorie 9n cunoasterea o7iectului de cercetare2
e alt3el4 descrierea 3enomenului criminalitatii a constituit4 de#a
lungul timpului4 o preocupare constanta 9n criminologie4 a56nd 9n
5edere at6t continuitatea istorica pe care scoala cartogra3ica si 5ariantele
sale ulterioare o asigura studiului stadstic al starii si dinamicii
3enomenului4 c6t si interesul deose7it pe care 9l acorda cercetarilor de
ordin cantitati52 Promotorii acestor orientari s#au straduit4 aproape un
secol4 sa demonstre8e4 pe calea studiului descripti54 e@istenta unor
di3erente semni3icati5e 9ntre in3ractori si nonin3ractori0'2
Principalele concepte operationale de ordin descripti5 pe care criminologia
le utili8ea8a sunt acelea de mediu4 teren4 personalitate4
situatie act2 Comple@ul personalitate#situatie constituie sc?ema
3undamentala a e@plicatiei :trecerii la act=2
Pentru a descrie caracteristicile generale ale criminalitatii4 ca si a
principalelor grupe de in3ractori B5olumul4 dinamica4 3rec5enta etcC4
precum si corelatiile acestui 3enomen cu 3actorii politici4 economici4
geogra3ici44 culturali4 demogra3ici etc4 criminologia apelea8a la o gama
5ariata de surse de documentare2 Cea mai 3rec5ent utili8ata dintre ele este
statistica2 In ultimii ani criminologia a reusit sa reali8e8e un sistem
statistic propriu continu6nd 9nsa sa apele8e si la datele statistice 9ntocmite
9n alte domenii de acti5itate4 cum sunt statistica Audiciara4 economica4
00 Prin 3enomenologie se 9ntelege studiul descripti5 al unui ansam7lu de
3enomene2
Termenul desemnea8a deopotri5a si curentul 3iloso3ic si psi?ologic 7a8at pe
ideea cunoasterii directe a 3enomenelor mentale si a descrierii lor concrete
demogra3ica4 culturala etc2 $iind de acord cu importanta cercetarilor de
ordin descripti54 maAoritatea criminologilor considera 9nsa ca stiinta
criminologiei nu se poate limita numai la latura cantitati5a a 3enomenului2
&C $unctia e@plicati5a2 E@plicarea naturii4 a esentei4 a cau8elor
care o determina si a conditiilor care o 3a5ori8ea8a repre8inta scopul
imediat al cercetarii criminologiei2 e aici decurge importanta 3unctiei
e@plicati5e a criminologiei2
Cercetarea etiologica a preocupat pe marea maAoritate a specialistilor4
istoria criminologiei 3iind 9n realitate o istorie a di3eritelor
conceptii etiologice2
Re8er5ele cu pri5ire la importanta cercetarilor de natura etiologica
au aparut4 mai cu seama4 9n deceniile ' si ! ale secolului >>4 odata cu
noua criminologie2 O serie de specialisti si#au e@primat tot mai 3rec5ent
9ndoiala cu pri5ire la rolul si importanta cercetarii 3undamentale 9n
()
criminologie4 5i86nd4 9n cadrul acesteia4 9ndeose7i cercetarea etiologica2
Originea acestor opinii este 9nsa ce5a mai 5ec?e si are la 7a8a o anumita
5i8iune asupra categoriilor 3ilo8o3ice de cau8a si e3ect=;4 a modalitatilor
speci3ice prin care acestea se mani3esta 9n domeniul criminologiei2 Ast3el4
teoria :3actorilor= repre8inta re8ultatul unor conceptii ce considera ca nu
se poate 5or7i 9n criminologie de actiunea unor cau8e si conditii4 ci numai
de e@istenta anumitor 3actori care in3luentea8a comiterea crimei0-2
MaAoritatea specialistilor este 9nsa de parere ca scopul acestei discipline
nu poate 3i atins daca se negliAea8a cercetarea etiologica0/2
Principalele concepte operationale de ordin e@plicati5 la care
criminologia apelea8a sunt acelea de cau8a4 conditie4 e3ect4 3actor2
Asemenea opinii 9nt6lnim si 9n lucrari mai recente2 0/ Ast3el4 se arata4 pe
drept cu56nt4 ca specialistii 9n criminologie sunt atrasi 9n ultimii ani cu prea
multa usurinta de anumite mode sau curente 3ilo8o3ice pasagere4 9n loc sa
se aplece cu mai mare atentie spre pro7lemele concrete ale criminalitatii2
Este de dorit sa se re5ina la cercetari etiologice sistematice4 la studii de
e5aluare care e5identiind carentele metodelor de tratament aplicate4 sa
propuna o per3ectionare a acestora2
CC $unctia predicti5a2 Poate 3i oare anticipata e5olutia unui
3enomen cu o determinare at6t de comple@a cum este criminalitateaQ
9n raport cu po8itia adoptata 3ata de aceasta interogatie se recunoaste
sau nu o 3unctie predicti5a criminologiei2
Pentru construirea modelelor prospecti5e4 criminologia apelea8a
la 5ariate domenii ale cunoasterii stiinti3ice4 de la cel matematic p6na
la cel euristic2
Conceptele operationale de ordin predicti5 sunt si ele 3oarte 5ariate2
Amintim dintre acestea pe acela de pre8ent4 5iitor4 pro7a7ilitate4
similitudine4 e@trapolare4 ?a8ard4 risc4 prognostic4 care de asemenea nu
au o conotatie speci3ica 9n criminologie2
Predictia urmareste cel putin doua o7iecti5eG
aC anticiparea unor sc?im7ari ale caracteristicilor 3enomenului
B5olum4 intensitate4 structuraC pe o perioada de timpH
7C e5aluarea pro7a7ilitatii producerii e5enimentului B3aptei
antisocialeC2
In cadrul celui de#al doilea o7iecti5 se 9ncearca sa se e5alue8e
posi7ilitatea producerii e5enimentului la o 56rsta timpurie4 precum si
posi7ilitatea repetarii e5enimentului Briscul de recidi5aC2
C $unctia pro3ilactica2 Nu putine au 3ost acele orientari care
(%
au considerat ca cercetarea remediilor criminalitatii e@cede ariei de
preocupari a criminologiei4 aceasta re5enind unor alte discipline4 cum
este dreptul penal4 politica penala4 penologia etc2
Curentul clinic 9n criminologie are meritul de a 3i adus 9n atentia
cercetarilor pro7lema studierii unor miAloace de tratament menite a
contri7ui la pre5enirea criminalitatii2
O perioada s#a comparat ast3el4 criminologia cu medicina si
pedagogia',2 upa cum medicina nu poate 3i conceputa 9n a3ara
aplicarii sale la tratamentul si pre5enirea maladiilor4 pedagogia4 9n
a3ara aplicarii sale la de85oltarea armonioasa a psi?ologiei copilului4
tot asa4 criminologia e@ista prin pre8enta unor 5alori speci3ice4 ce se
mani3esta prin aplicarea criminologiei la pro3ila@ia crimei si la
tratamentul de resociali8are a in3ractorilor2
1'2 UALISM SI SINTE1A2 Aplicarea 9n criminologie a unor
metode de cercetare ce au 3ost ela7orate 9n 5ederea reali8arii altor
scopuri dec6t acelea ale e@plicarii criminalitatii4 c6t si inter3erenta ce
se produce aici 9ntre metodele proprii stiintelor sociale si metodele
speci3ice unor alte domenii de cercetare Bmedicina4 7iologie etc2C au
drept consecinta un anume dualism pe plan metodologic2
ualismul metodologic nu are 9nsa semni3icatia unui mo8aic4 a
unui in5entar de metode si te?nici 9mprumutate din alte discipline4 ci
are o 3inalitate integratoare2
Acest lucru este posi7il4 9n primul r6nd4 datorita o7iectului
speci3ic al criminologiei2 $olosirea unor metode din alte ramuri ale
stiintei la studiul criminalitatii 3ace ca acestea sa do76ndeasca4 9n
procesul aplicarii lor concrete4 trasaturi4 particularitati deose7ite4
3unctie de o7iectul cercetat2 :aca e@ista metode comune pe
ansam7lul stiintelor sociale # arata Al7ert &rimo # nimeni nu poate
nega ca 3iecare stiinta sociala utili8ea8a 9n mod speci3ic aceste metode4
con3orm propriului sau o7iect=)2
Modalitatile de cercetare multi# si interdisciplinare% pe care
criminologia ca stiinta de granita le de85olta pe plan metodologic4 nu
se re8uma asadar la o preluare automata a metodelor si te?nicilor de
cercetare apartin6nd altor discipline stiinti3ice4 la aplicarea lor tale
<uale la studiul criminalitatii4 9ntruc6t nici pe plan teoretic si nici su7
raport metodologic criminologia nu se con3unda cu stiintele cu care se
9n5ecinea8a2 Ea se spriAina pe re8ultatele acestor stiinte 9ntr#un scop si
9ntr#o 3inalitate ce#i sunt proprii02
(0
A7ordarea interdisciplinara a 3enomenului criminalitatii4 ca una din
caile 3undamentale de reali8are a unei sinte8e cu 3unctii metodologice 9n
criminologie4 decurge din 9nsasi natura comple@a a acestui 3enomen2 Sunt
necesare 9n acest sens in5estigatii cu caracter sociologic4 psi?ologic etc2
$iecare din specialistii ce alcatuiesc ec?ipele de cercetare criminologica'
5ine cu e@perienta4 cu e@plicatiile4 cu re8ultatele o7tinute 9n domeniul
propriu2 $iecare o7ser5a4 descrie si e@plica criminalitatea de pe po8itiile
disciplinei sale2 ar cercetarea criminologica nu se opreste aici2 aca s#ar
9nt6mpla ast3el 9ntr#ade5ar4 nu ne#am a3la dec6t 9n 3ata unui in5entar de
date 5enite din cele mai di3erite discipline4 dar care nu ar putea constitui
arsenalul stiinti3ic al unei discipline autonome4 ele ram6n6nd4 9n cel mai
7un ca84 parti sau capitole ale disciplinei de 7a8a4 prin e@tinderea
o7iectului de cercetare si asupra 3enomenului criminalitatii2
Se impune4 asadar4 o integrare progresi5a a re8ultatelor
o7tinute4 9ntr#o perspecti5a originala4 care sa constituie 3ondul teoretic
si metodologic propriu stiintei criminologiei!2
9n cadrul acestui e3ort de sinte8a se corelea8a conclu8iile pri5ind
di3eritele laturi ale 3enomenului studiat4 o7ser56ndu#se p6na la ce punct
anumiti 3actori se asocia8a sau se neutrali8ea8a-2 O atare corelare de5ine
posi7ila4 numai 9n masura 9n care si pe plan metodologic se reali8ea8a
conlucrarea e3ecti5a 9ntre di3eritele metode si te?nici utili8ate2 Acesta
este sensul unei reale cercetari interdisciplinare si aceasta a 3ost calea
prin care s#a reali8at trecerea de la sociologia criminala4 unde
predomina 5i8iunea sociologului4 la criminologia sociologica4 unde
dominanta este 5i8iunea criminologului4 de la psi?ologia criminala la
criminologia psi?ologica s2a2m2d2 Criminologia generala este re8ultatul
acestui proces de sinte8a2
Paralel cu 3olosirea unor metode :de 9mprumut=4 criminologia
9si de85olta 9nsa4 pe masura a3irmarii sale ca disciplina autonoma4
propriile sale metode si te?nici de cercetare/2
R Nu se e@clude4 desigur4 posi7ilitatea unor cercetari indi5iduale 9n domeniul
criminologiei2 Istoria criminologiei ne o3era4 de alt3el4 numeroase e@emple 9n
acest sens2
A7ordarea interdisciplinara 9n cadrul unor ec?ipe comple@e apare 9nsa ca cea
mai adec5ata cale4 mai ales 9n stadiul actual de de85oltare a di3eritelor
ramuri ale stiintei2
('
/ G2 *ouc?on arata4 9nca din 1/'!4 ca 9n 3ata metodologiei criminologice sta
sarcina imediata ca4 alaturi de aplicarea unor instrumente de cercetare
9mprumutate din
stiintele sociale4 sa se treaca la construirea unor te?nici de cercetare proprii
care sa studie8e 3enomenele speci3ice criminologiei2
!2 ELIMITARI CONCEPTUALE2 9n 3inalul acestei sectiuni
unele clari3icari de ordin conceptual sunt a7solut indispensa7ile
pentru 9ntelegerea pro7lemelor e@aminate 9n acest capitol2
Prima clari3icare are 9n 5edere conceptul de metodologie2
O pri5ire 9n istoria g6ndirii 3iloso3ice desprinde un anumit moment
9n care pe omul de stiinta 9ncepe sa#1 preocupe nu numai e@plicatia cau8ala
pe care determinismul o o3era4 dar si 3unctia metodologica a
determinismului4 rolul pe care cau8alitatea 9l ocupa 9n procesul de
cunoastere2
Ca rol al acestor re3lectii 3iloso3ice4 legate mai ales de empirismul
engle8 si rationalismul 3rance84 se pun 7a8ele unui domeniu de cugetare
distinct4 si anume metodologia considerata ca stiinta care se ocupa cu
studiul metodelor stiinti3ice2 Pe masura progresului stiinti3ic4 din
metodologia
generala se desprind metodologiile particulare4 3iecare domeniu de
cercetare ela7or6nd propriile sale reguli si norme de cunoastere2 Cu alte
cu5inte4 drumul pe care g6ndirea 9l parcurge catre cunoasterea o7iectului
de studiu de5ine un capitol distinct al oricarei discipline stiinti3ice2
At6t metodologia generala4 c6t si metodologiile particulare nu
tre7uie sa 3ie con3undate cu di3eritele procedee de reali8are a unor actiuni
practice4 cu un :9ndreptar te?nic=4 asa cum 9n mod gresit se 3oloseste2
O alta clari3icare are 9n 5edere conceptul de metoda si acela de te?nica2
Prin metoda se 9ntelege acea ordine ce se pune 9n studierea si
9n5atarea unei stiinte1,2 Cu aAutorul metodei4 cunoasterea spontana se
trans3orma 9n cunoastere critica2 In aceasta acceptiune metoda este un produs
ideati54 o creatie a mintii ce se di5ersi3ica 9n acti5itatea de cercetare
stiinti3ica 9ntr#o pluralitate de metode particulare2 $iecare din aceste metode
particulare da nastere 9n procesul concret de studiere a 3enomenelor si
proceselor lumii naturale si sociale4 la te?nici di3erite2
Te?nica sau procedeul constituie4 prin urmare4 o anumita
metoda 9n actiune sau4 alt3el spus4 3elul practic 9n care se utili8ea8a o
metoda sau alta112 Aceasta si e@plica de ce4 9n anumite ca8uri aceeasi
(!
denumire este 3olosita at6t cu pri5ire la o metoda4 c6t si pentru a
desemna te?nica de reali8are 9n concret a acesteia2
Sectiunea a Il#a
METOE PARTICULARE
1-2 CLASI$ICARE2 9n a7ordarea o7iectului sau de studiu4 criminologia
utili8ea8a o serie de metode de cercetare2
Adopt6nd pentru toate aceste metode denumirea comuna de
metode particulare4 se impune ca 9n cadrul lor sa operam o serie de
distinctii4 3ata de 9mpreAurarea ca unele au un grad mai mare de
generalitate4 3iind utili8ate 9n egala masura de o serie 9ntreaga de stiinte4 9n
5reme ce altele sunt proprii numai unor sau unei stiinte
anume2
Apartin primei categorii metode de ma@ima generalitate4 cum ar
3i metoda o7ser5atiei sau metoda e@perimentala2
in cea de#a doua categorie 3ac parte acele metode cu un grad
mai redus de generalitate4 la care apelea8a numai anumite discipline
stiinti3ice4 asa cum este metoda clinica4 sau metode proprii numai unei
stiinte2
O alta clasi3icare este aceea 9n metode cantitati5e si metode
calitati5e2
Studiind aspectele generale4 c6t si pe cele indi5iduale4 at6t
3actorii o7iecti5i c6t si 3actorii su7iecti5i implicati 9n gene8a actului
in3ractional4 urmarind o e@plorare4 dar si o masurare a 3enomenului4
criminologia apelea8a 9n egala masura la metode apte sa studie8e
3enomenul 9n ansam7lul sau4 dar si la metode de cunoastere a
personalitatii in3ractorului4 la metode suscepti7ile de a de85alui latura
cantitati5a dar si latura calitati5a a o7iectului supus cercetarii2
Metodele 3olosite au ast3el un caracter complementar2 9n acest
sens4 M2 GraJit8 arata ca metodele studierii ca8ului particular4 aspectelor
calitati5e4 aduc o 7ogatie de date suscepti7ile de a 3i generali8ate4
de a sugera ipote8e de cercetare 5eri3ica7ile prin metode cantitati5e1(4
9n acest mod4 cercetarea cantitati5a este aproape 9ntotdeauna precedata
(-
si succedata de o cercetare calitati5a2
Pre8entam 9n cele ce urmea8a unele dintre metodele de cercetare
mai 3rec5ent utili8ate2
1/2 UNELE METOE PARTICULARE UTILI1ATE +N
OMENIUL ;CRIMINOLOGIEI
AC Metoda o7ser5atiei2 Asa cum se arata 9n literatura de
specialitate1)4 prin caracterul sau cuprin8ator si indispensa7il tuturor
celorlalte metode4 prin calitatea sa de a decela 3rec5enta 3enomenelor4
de a le surprinde 9n stare naturala4 de a le sesi8a dependentele
comple@e si conditionarile 3actoriale4 o7ser5atia repre8inta una dintre
principalele cai de cunoastere a 3enomenului criminalitatii2
Nici una dintre metodele particulare # clinica4 tipologica4 predicti5a
# nu se poate dispensa de o7ser5atie4 aceasta repre8ent6nd i85orul
cunoasterii4 momentul contactului initial 9ntre su7iect si o7iect2
Tre7uie 3acuta 9nsa o distinctie neta 9ntre o7ser5atia stiinti3ica si
o7ser5atia empirica2 S
E@ista4 asa cum arata Sta?l4 reguli generale ale o7ser5atiei
stiinti3ice1%2 Cunoasterea si respectarea acestor reguli si de catre
cercetatorul criminolog constituie premisa 3undamentala a trecerii la
etapa in5estigarii 3enomenelor prin te?nicile particulare ale o7ser5atiei
si4 de aici4 la o7tinerea unor re8ultate semni3icati5e pe plan stiinti3ic2
O o7ser5atie empirica este la 9ndem6na oricuiH aceasta ia nastere spontan4 9n
contactul 8ilnic dintre indi5id si realitatea 9nconAuratoare2
Prin natura sa4 o7ser5atia empirica este limitata la s3era de interese a
indi5idului4 la grupul social din care 3ace parte2 Ea este incapa7ila sa o3ere o
imagine completa a 3enomenului o7ser5at4 3iind cantonata la 3ragmente4
aspecte4 laturi ale acestuia2 Caracterul spontan al o7ser5atiei empirice se
repercutea8a ine5ita7il asupra pro3un8imii si e@actitatii acesteia2 O7ser5atia
empirica pacatuieste cel mai adesea prin super3icialitatea si ine@actitatea
datelor 3urni8ate2 Sunt retinute mai ales aspectele de supra3ata4 partea
spectaculoasa a e5enimentului sau situatiei date2
Un alt neaAuns al o7ser5atiei empirice 9l repre8inta caracterul
su7iecti5 al in3ormatiilor culese2 O7ser5atorul 5a 3i ine5ita7il in3luentat
de propriile sale opinii4 de situatia sa personala4 de interesele sau
preAudecatile sale 9n raport cu 3aptul de 5iata o7ser5at2 O7ser5atia
empirica este ast3el insu3icient cen8urata critic si de cele mai multe ori
nu este diriAata catre un o7iecti5 precis2
(/
O7ser5atia stiinti3ica presupune o contemplare intentionata si
metodica a realitatii102
In literatura de specialitate se arata ca 9n stiintele sociale
regulile care g?idea8a o7ser5atia sunt comple@e4 ca 9n stadiul actual de
de85oltare a acestor stiinte o7ser5atia presupune4 ca un criteriu de
re3erinta4 e@istenta unor a7stractii stiinti3ice cu un continut determinat2
Re3erindu#ne la domeniul criminologiei4 tre7uie su7liniat ca
3enomenul criminalitatii este o a7stractie4 el poate 3i o7ser5at prin
structurile sale concrete2 O7ser5atia 5a pri5i mai ales comportamentul
delinc5ent4 indi5idual si de grup4 actiunile 9n care si prin care acesta se
mani3esta4 ca si reactiile pe care 3aptele antisociale le pro5oaca 9n
r6ndurile mem7rilor societatii2
M2 "ermes este de parere ca 9n domeniul criminologiei
o7ser5atia 9m7raca un aspect o7iecti5 si unul su7iecti52 O7ser5atia pe
care o denumeste o7iecti5a se re3era la 3orma de mani3estare
e@terioara a 3aptei penale4 la 9mpreAurarile 9n care a 3ost sa56rsita4 la
metodele si miAloacele de sa56rsire4 la consecintele acesteia si la orice
alte 9mpreAurari de natura o7iecti5a2 O7ser5atia 9n sens su7iecti5
pri5este studiul personalitatii in3ractorului2 Autorul recunoaste 9nsa ca
9n cercetarea concreta aceste doua aspecte nu sunt separat in5estigate4
ci se a3la 9ntr#o permanenta 9ntrepatrundere1'2
9n criminologia traditionala4 comportamentul delinc5ent a
constituit punctul central al o7ser5atiei criminologice2 Aceasta si
e@plica 9ntr#un 3el locul pe care 9l ocupa 9n metodologia criminologica
te?nicile de o7ser5atie ale indi5idului2
Criminologia reactiei sociale a mutat centrul de gra5itate de la
studiul indi5idului delinc5ent la studiul grupului social2 9n cadrul
acestei orientari s#au de85oltat 9ndeose7i te?nicile de o7ser5atie a
opiniilor si atitudinilor grupului2
Nu se poate nega 9nsa si aportul pe care o7ser5atia empirica 9l
poate aduce 9n cercetarea stiinti3ica2 O mare parte din 7agaAul de cunostinte
pe care 9l poseda 9n pre8ent criminologia se datorea8a acumularilor
reali8ate de#a lungul timpului pe 7a8a o7ser5atiilor empirice2
),
&C Metoda e@perimentala sau4 mai pe scurt4 e@perimentul4
constituie una dintre metodele cu grad ridicat de generalitate4 aplicata
9n cele mai di3erite domenii ale stiintei2 Pe calea e@perimentului4 omul
de stiinta urmareste sa sesi8e8e legaturile de interconditionare 9ntre
di3eritele 3enomene4 dar mai ales sa recunoasca 9nlantuirea cau8ala
dintre acestea2
E@perimentul repre8inta o o7ser5atie pro5ocata 9n conditii
determinate sau alese de 9nsusi e@perimentator2 Aceasta metoda # arata
Eduard Claparede1 ! # este deci suscepti7ila :de a ne aAuta sa constatam
3enomene care dupa cursul natural al lucrurilor nu ar a5ea prileAul sa
se mani3este si care sunt totusi importante pentru solutionarea
pro7lemei puse=2
Reali8area oricarui e@periment implica determinarea unei
pro7leme si ela7orarea unei ipote8e al carei ade5ar sau 3alsitate 5or 3i
con3irmate sau in3irmate 9n cursul cercetarii2 Cel mai adesea se pune
pro7lema de a determina legaturile ce unesc doua 5aria7ile4 de a
compara e3ectele a doi 3actori pentru a decanta care este cau8a si care
este e3ectul 9n cadrul procesului studiat2
M2 GraJit81 - propune 9n acest sens urmatoarea sc?ema de
des3asurare a e@perimentuluiG 9n scopul de a se aprecia actiunea unui
anumit 3actor B5aria7ila independentaC asupra altor 3actori B5aria7ilele
dependenteC este necesara compararea a doua elemente4 dintre care
numai unul 5a 3i supus in3luentei 3actorului pe care ne propunem sa#1
studiem2 e aici4 necesitatea de a constitui doua #grupuri c6t mai
asemanatoare4 grupul e@perimental A si un grup de control C2 "aria7ila
>4 a carei in3luenta urmea8a a 3i masurata 5a actiona numai 9n cadrul
grupului A2 9n ca8ul 9n care ipote8a este e@acta4 3enomenul 1 legat de
5aria7ila > 5a tre7ui sa apara 9n grupul A si sa 3ie a7sent sau 3oarte sla7
9n grupul C2 In3luenta 5aria7ilei > 5a re8ulta ast3el din di3erenta dintre
intensitatea 3enomenului 1 9n grupul A 9n raport cu grupul C2
Unii specialAsti atrag 9nsa atentia ca distinctia 9ntre la7orator si
mediul natural este mai di3icil de sta7ilit4 9ntruc6t ceea ce contea8a nu
este at6t cadrul de la7orator Basadar locul propriu#8is de des3asurare a
e@perimentuluiC c6t latura :arti3iciala= a acestuia4 care poate sa apara
si 9n e@perimentul de teren4 9n masura 9n care su7iectii respecti5i o
percep ca atare2
)1
9n raport cu 5aria7ila independenta4 e@perimentul poate 3i pro5ocat
sau in5ocat2 E@perimentul pro5ocat presupune ca e@perimentatorul
sa actione8e Bsa introducaC 5aria7ila independenta2 9n e@perimentul
in5ocat4 5aria7ila independenta nu este introdusa de catre
e@perimentator4 ci 3ace parte din conditiile antecedente(%4 e@perimentatorul
limit6ndu#se numai la a nota in3luenta acesteia asupra
3enomenului studiat2
9n raport cu modalitatile concrete de manipulare a 5aria7ilelor
e@ista4 de asemenea4 mai multe tipuri de e@periment2 Ast3el4 tipul de
e@periment denumit :9nainte= si :dupa= implica o7ser5area 3enomenului
at6t 9nainte de introducerea 5aria7ilei independente4 c6t si dupa introducerea
acesteia2 Pentru a cunoaste4 de e@emplu4 in3luenta nor 3ilme de
5iolenta asupra unui grup de ele5i4 grupul este e@aminat at6t 9nainte de
5i8ionarea unui 3ilm de 5iolenta4 c6t si dupa 5i8ionarea acestuia2 In tipul
de e@periment care se limitea8a doar la controlul :dupa=4 grupul este
o7ser5at numai dupa introducerea 5aria7ilei independente4 aprecierea
re8ultatelor 3ac6ndu#se 9n raport cu grupul de control2 Tipul de
e@periment :e@ post 3acto= este asemanator celui de tipul :dupa=4 cu
deose7irea ca 5aria7ila independenta nu este introdusa de cercetator4 ea
e@ist6nd 9n realitatea studiata unde4 asa cum arata M2 GraJit8(04 a 3ost
introdusa cel mai adesea in5oluntar4 de catre altcine5a2
Asa cum aratam4 e@perimentul necesita 9n marea maAoritate a
ca8urilor4 alaturi de grupul e@perimental4 si un grup de control4 aceste
grupuri deose7indu#se 9ntre ele numai 9n ceea ce pri5este 3actorul a
carui actiune se urmareste 2
(0 Autoarea arata 9n aces sens ca un tip mai recent 9l repre8inta =simularea=4
care apare ca o concreti8are a unui model distinct de o7iectul caruia se aplica
Bop2 cit24 p2 -)!C2
Pentru a alcatui doua grupuri c6t mai asemanatoare se 3olosesc4
9n general4 procedeele urmatoare(!G
aC controlul de preci8ie consta 9n alcatuirea unui grup de
control asemanator grupului e@perimental prin 5eri3icarea
similitudinii 3iecarui element component 9n parte4 9n asa 3el
9nc6t sa e@iste aceeasi repre8entare 9n am7ele grupuri a
)(
totalitatii 3actorilor indi5idualiH
7C controlul statistic se limitea8a la 5eri3icarea 3rec5entei
elementelor similare 9n am7ele grupuriH
cC controlul la 9nt6mplare consta 9n alcatuirea unor esantioane
aleatorii4 consider6ndu#se ca numai ast3el poate 3i neutrali8ata
in3luenta multitudinii de 3actori 9nt6mplatori4 9ntotdeauna
pre8enti2
Cercetarea stiinti3ica pe 7a8a unor grupuri de control este
indispensa7ila 9n criminologie2 9ntr#ade5ar4 una din caile prin care
conclu8iile cu pri5ire la indi5i8ii in3ractori do76ndesc 5aloare
stiinti3ica este compararea acestora cu nonin3ractorii2
Nu putem atri7ui o anumita 5aloare Bde cau8a4 de conditie4 de
3actorC unui anume 3enomen dec6t 9n masura 9n care el este pre8ent 9n
ca8ul indi5idului in3ractor si a7sent sau 3oarte sla7 repre8entat 9n ca8ul
nonin3ractorului2
Una dintre erorile cele mai gra5e ce i se atri7uie lui Lom7roso4
eroare ce din pacate nu este eliminata nici asta8i 9n totalitate din
cercetarea criminologica4 o repre8inta lipsa unor grupuri de control
adec5ate2 esigur4 alcatuirea unor ast3el de grupuri este departe de a 3i
o pro7lema simpla4 cu at6t mai mult cu c6t4 si su7 acest aspect4 9n
criminologie apar unele di3icultati proprii2
Ast3el4 statisticile demogra3ice4 desi o3era unele date cu pri5ire
la populatie 9n general4 nu sunt 9ntotdeauna su3iciente pentru alcatuirea
grupului de control2 La r6ndul sau4 statistica Audiciara nu o3era nici ea
datele necesare alcatuirii unor esantioane repre8entati5e4 asa 9nc6t
criminologul este ne5oit sa#si alcatuiasca4 9n maAoritatea ca8urilor4
propriile sale esantioane2 Un o7stacol 3oarte important 9l repre8inta4 de
asemenea4 5olumul ridicat al criminalitatii nedescoperite2 Ci3ra neagra
a criminalitatii 5a constitui 9ntotdeauna o sursa de incertitudine cu
pri5ire la puritatea esantionului de nonin3ractori2
In criminologie tre7uie aratat ca4 pe l6nga di3icultatile de ordin
metodologic4 tre7uie 9ntotdeauna a5ute 9n 5edere si unele aspecte de
))
ordin moral4 etic si Auridic atunci c6nd sta7ilim pro7lema pe care 5rem
s#o supunem studiului e@perimental si tipul de e@periment pe care
intentionam sa#1 utili8am2
Unii specialisti(- considera ast3el4 ca sistemul penal 9n totalitatea
sa constituie un ade5arat e@periment4 9ntruc6t 3inalitatea acestuia este
incerta2 Pre5ederile legale cu pri5ire la suspendarea e@ecutarii
pedepsei4 la pro7atiune4 la li7erarea conditionata4 la modalitatile de
e@ecutare a pedepsei pot 3i considerate 5erita7ile e@perimente2 Se
con3era4 desigur4 aici o acceptiune 3oarte larga e@perimentului2 Pentru
a ne a3la 9n pre8enta unui e@periment ar tre7ui ca legislatia respecti5a
sa se aplice unui anumit grup e@perimental si sa nu se aplice unui alt
grup4 a3lat 9ntr#o situatie Auridica egala2 ar ideea de Austitie
presupune4 dimpotri5a4 un tratament egal la situatii egale2 Ori4
criminologul nu poate sa nu tina cont de aceste limite2
9n aceeasi ordine de idei apare de neconceput pro5ocarea unor
comportamente delinc5ente4 crearea unor situatii care sa 3a5ori8e8e
sa56rsirea de in3ractiuni4 9n scopul studierii acestora2 Criminologul nu
are dreptul sa actione8e cu nici un 3actor care ar determina sau 3urni8a
o orientare antisociala a su7iectului2 El se 5a limita numai la studierea
acelor comportamente care au 3ost determinate de anumiti 3actori
criminogeni2 Criminologul 5a estima 9n atare situatii posi7ilitatile
pri5ind e5olutia ulterioara a 3enomenului Ba comportamentului
delinc5ent4 a recidi5ei4 a criminalitatii 9n ansam7lul sau sau pe grup de
in3ractiuniC2 9n ast3el de ca8uri4 ipote8a de lucru 5a 3i pre5i8iunea4 iar
e@perimentul 5a consta 9n reali8area sau nereali8area pre5i8iunii(/2
Aceasta nu e@clude utili8area e@perimentului pro5ocat 9n domeniul
criminologiei2
Ram6ne la dispo8itia acestui tip de e@periment acea 8ona a cercetarii
criminologice destinata e@aminarii actiunii 3actorului care contri7uie la
pre5enirea 3enomenului criminalitatii2 Asa cum arata "2"2 Pancrato5),4
aplicarea acestei metode 9ndeose7i la domeniul pro3ila@iei crimei4 la e@a
minarea in3luentei 3actorilor po8iti5i nu#i miscorea8a importanta4 9ntruc6t
raspunsul la 9ntre7arile de ce unii oameni sa56rsesc in3ractiuni si alti oameni
nu sa56rsesc in3ractiuni repre8inta doua laturi ale aceleiasi pro7leme2
Asemenea e@perimente s#au reali8at 9n di3erite tari ale lumii4
unul dintre cele mai 3rec5ent citate 3iind e@perimentul lui Ca7ot
cunoscut su7 numele :Cam7ridge Somer5ille Tout? StudF=4 asupra
)%
caruia 5om re5eni 9n cele ce urmea8a2
C6t pri5este e@perimentul de teren de tipul :e@ post 3acto=4 se
citea8a cercetarile 9ntreprinse 9n S2U2A2 re3eritoare la pedeapsa
capitala 9n doua state 9n5ecinate si asemanatoare din punct de 5edere
geogra3ic4 economic si social2
Elementul de di3erentiere 9l repre8inta mentinerea pedepsei
capitale 9ntr#unui din aceste state si a7olirea acesteia 9n celalalt stat4
e5identiindu#se consecintele asupra e5olutiei ratei criminalitatii2
Pentru a ilustra mai 7ine modul 9n care metoda e@perimentala a 3ost aplicata
9n domeniul criminologiei4 ne 5om opri pe scurt asupra cercetarii reali8ate de
pro32 Ca7ot 9n S2U2A2
9n cadrul proiectului de cercetare :Cam7ridge Somer5ille Tout?
StudF=4 la care ne#am re3erit deAa4 pro32 Ca7ot a pornit de la ideea ca
un rol deose7it 9n 3ormarea personalitatii indi5idului 9l detine contactul
cu personalitati po8iti5e2 El a ela7orat ast3el ipote8a de cercetare
potri5it careia delinc5enta Au5enila ar putea 3i considera7il diminuata4
9n masura 9n care s#ar o3eri predelinc5entilor spriAinul unor asistenti
sociali speciali8ati4 care4 9n calitate de consilieri s3atuitori4 sa canali8e8e
aspiratiile acestora catre un ideal moral si etic 9n 5iata2
Pentru a reali8a e@perimentul4 pre5a8ut pe o perioada de 1, ani4 s#a
procedat la selectionarea unui grup de '0, de 7aieti 9ntre ' si 1( ani
pro5eniti din localitatile Cam7ridge si Somer5ille BMassac?usetts # S2U2A2C2
Eumatate din acest esantion urma sa constituie grupul e@perimental si
cealalta Aumatate grupul de control)12 Grupului e@perimental i s#a asigurat
un numar de consilieri s3atuitori B3iecarui consilier s3atuitor i s#au reparti8at
)0 de su7iectiC4 grupul de control urm6nd sa e5olue8e 9n mediul social
o7isnuit2 Pe parcursul e@perimentului s#au i5it unele impedimente legate
de i87ucnirea celui de#al doilea ra87oi mondial Be3ecti5ul grupurilor ca si
al consilierilor s3atuitori diminu6ndu#se considera7ilC4 de imposi7ilitatea
mentinerii unui contact str6ns 9ntre consilierii s3atuitori si su7iectii
respecti5i2
)1 Pentru asortarea grupurilor s#au utili8at o serie de criterii destul de
complicate descrise pe larg de PoJers Kitner B5e8i A2 Normandeau4 op2 cit24
p2 )1(C2
)0
9n 1/%04 c6nd proiectul intra 9n 3a8a de e5aluare a re8ultatelor4 ramasesera
numai 10 de su7iecti2 Conclu8iile acestui e@periment au rele5at o di3erenta
de comportament 3oarte mica 9ntre cele doua grupuri2
Un alt e@emplu se re3era la o cercetare pri5ind :Per3ectionarea
3ormelor si metodelor de pre5enire a mani3estarilor in3ractionale=
reali8ata 9n Institutul de Cercetari Euridice2 E@perimentul s#a
des3asurat la un liceu din &ucuresti Bclasele >#>IIC2
Ipote8a de cercetare ce urma sa 3ie 5eri3icata consta 9n aceea ca
reactia de respingere a mani3estarilor antisociale este cu at6t mai
intensa cu c6t su7iectul este mai a3ectat prin acea mani3estare2
Esantionul de 1(, de ele5i a 3ost 9mpartit prin control aleatoriu4
9n grupul e@perimental E si grupul de control C2
Su7iectilor li s#a pre8entat o situatie 9n care 9ntr#unui din
miAloacele de transport din capitala doi tineri comit acte de agresiune
asupra calatorilor4 urm6nd sa se 9nregistre8e reactiile produse de atare
3apte si sa se solicite opiniile cu pri5ire la modalitatile de re8ol5are a
acestor situatii con3lictuale2 "aria7ila independenta Bimplicarea su7iectuluiC
a 3ost introdusa numai 9n grupul E2
La prima 5edere4 ipote8a de cercetare pare sa se 3i 5eri3icat4 9n
sensul ca reactia de respingere a 3ost mult mai intensa 9n grupul E4 iar
solutiile de re8ol5are mult mai e3iciente2 i3icultatile de ordin metodologic
ale acestui e@periment4 printre care alcatuirea grupului4 implicarea
5adit :arti3iciala= a su7iectilor si perceperea ei ca atare de catre su7iecti4
caracterul ipotetic al raspunsurilor4 imposi7ilitatea de a controla toti
3actorii4 ne determina sa pri5im cu re8er5a re8ultatele o7tinute2 Ca sa ne
oprim numai la un singur e@emplu4 dar edi3icator dupa parerea noastra
pentru a Austi3ica aceste re8er5e4 5om arata ca4 nedumeriti de stereotipia
reactiei su7iectilor apartin6nd unei anumite clase Bcare o3ereau ca
solutie de re8ol5are mai ales apelarea la organele de politieC4 am a3lat
ulterior ca4 putin timp 9nainte de des3asurarea e@perimentului4 clasa
respecti5a audiase o con3erinta pre8entata de un o3iter de politie cu
pri5ire la pre5enirea actelor antisociale2
CC Metoda clinica2 Metoda e@perimentala o3era cu precadere
posi7ilitatea unei e@plorari a in3ractorului 9n general si mai putin a
unui in3ractor determinat2 Proced6nd la 3ragmentarea personalitatii
acestuia 9n elemente singulare4 i8olate4 suscepti7ile de a 3i comparate
prin grupul de control4 ea se cere a 3i completata prin alte metode care
sa permita o a7ordare a personalitatii in3ractorului 9n unitatea si
dinamica acestuia2
)'
O ast3el de metoda este metoda clinica2 Su7liniind caracter
complementar al acestor doua metode4 M2 GraJit8) ( e5identiaG
totodata di3erenta dintre cele doua metode4 di3erenta ce pri5este at
o7iectul in5estigat si scopul urmarit4 c6t si miAloacele de reali8are
3iecareia dintre ele2
Metoda clinica cercetea8a ast3el ca8ul indi5idual 9ntr#un sec
precis determinat4 si anume 3ormularea unui diagnostic si prescriere
unei terapeutici2 C6t pri5este miAloacele de reali8are4 metoda clinic
nu operea8a cu 5aria7ile4 ci se 7a8ea8a pe anamne8a2 ealt3el4 9
literatura de specialitate multi autori mai denumesc metoda clinica t
anamne8a) ) sau istoria ca8ului4 sau studiu de ca82
9n legatura cu aceasta ultima denumire4 alti autori) % sunt d
parere ca metoda clinica si metoda ca8ului indi5idual nu se suprapun
metoda clinica4 apel6nd la o gama mai 5ariata de te?nici de reali8are
are o arie mai larga de cuprindere2
$rec5enta aplicare pe care metoda clinica o are 9n domeniu
criminologiei se datorea8a importantei pe care o ocupa4 9n cadru
acestei discipline stiinti3ice4 studiul personalitatii in3ractorului2
Criminologia clinica4 9n ansam7lul sau4 are ca suport metodologic
aceasta metoda2 Organi8ata potri5it principiilor clinicii medicale)04
criminologia clinica 9si propune ast3el sa oriente8e regimul de e@ecutare
a sanctiunilor penale si programul de resociali8are a in3ractorului 9n
raport cu conclu8iile ce re8ulta din e@amenul clinic al acestuia2 Pe 7a8a
unor te?nici comple@e de e@aminare se poate aAunge la rele5area unor
trasaturi ale personalitatii in3ractorului2 Acestea 5or permite 3ormularea
unui diagnostic4 pe 7a8a caruia criminologul clinician urmea8a sa
e5alue8e conduita 5iitoare a su7iectului si sa 3ormule8e un prognostic
social2 Pornind de la diagnosticul si prognosticul 3ormulat4 se 5a ela7ora
un program de tratament adec5at2
Metoda clinica nu#si propune4 prin urmare4 sa compare un
in3ractor cu un nonin3ractor sau di3erite categorii de in3ractori 9ntre
ele4 ci 9si concentrea8a atentia asupra unui ca8 determinat4 urmarind o
reconstituire a carierei antisociale a indi5idului pe parcursul unei
perioade de timp2 Este 5or7a4 9n acest ca84 de o recompunere a unei
realitati4 dar din multiple ung?iuri2 Aceasta :recompunere= # arata
)!
G2 Dellens) ' # implica studierea parcursului social al indi5idului4 a
e@perientelor sale succesi5e4 a integrarii sale 9n circuitul social4 o
e5aluare a eului sau4 a insertiilor sale4 o e@aminare a anturaAului
acestuia4 ca si a di3eritilor agenti de control social2
O atare cunoastere necesita o incursiune 9n 5iata indi5idului ca si
un e@amen multidisciplinar al acestuia Bmedical4 psi?ologic etcC2 Metoda
clinica se reali8ea8a ast3el 9n practica printr#un comple@ de te?nici de
in5estigare cum suntG o7ser5atia4 studierea documentelor4 testele
psi?ologice4 inter5iul clinic apro3undat4 e@amenele de la7orator etc2
In maAoritatea situatiilor4 studiul de ca8 se limitea8a la o reconstituire
a 7iogra3iei in3ractorului pe 7a8a e@aminarii di3eritelor documente
B7iogra3ii4 auto7iogra3ii4 Aurnale4 note4 dosareC sau con5or7irile a5ute cu
acesta sau cu persoane apropiate lui B3amilie4 prieteniC2
In acest sens4 A2 Normandeau) ! atrage atentia asupra deose7irii
dintreG aC studiile asa numite de 3olloJ#up -H 7C studii descripti5e ale
unor cariere criminaleH cC studiul de ca8 propriu#8is2
Studiile de 3olloJ#up au urmarit4 9ndeose7i 9n prima perioada4
e3ectele di3eritelor metode de tratament asupra unor grupuri de
in3ractori eli7erati din penitenciare2 Cu timpul4 s3era unor atare studii
s#a largit considera7il2
Cercetarile de acest 3el ne pot ast3el arata ce de5in 9ntr#un 5iitor
mai apropiat sau mai 9ndepartat condamnatii eli7erati din penitenciarH
c6ti dintre acestia de5in cetateni onesti care respecta legea4 c6ti 9si
reiau acti5itatea in3ractionalaH care este tipul de in3ractor care persista
9ntr#o acti5itate in3ractionala periculoasa4 care este tipul care 5a
a7andona acti5itatea criminalaH la ce 56rsta se produc aceste
sc?im7ariH daca 9nc?isoarea reuseste sa 9mpiedice recidi5aH cum se pot
ameliora metodele de tratament2
Un e@emplu de ast3el de studii 9l constituie cele reali8ate de sotii
GluecN2 Acesda au reusit sa#si urmareasca su7iectii pe o perioada ce a
depasit 9n general 1, ani2 Intr#unul dintre primele studii reali8ate4 ei au
urmarit un esandon de 01, 7ar7ati li7erati conditionat din Massac?usetts
Re3ormatorF4 a caror pedeapsa e@pira 9ntre 1/(1 si 1/((2
)-
O perioada test de 0 ani Bperioada de li7erare conditionataC4
aproape toti cei 01, condamnati au 3ost urmariti cu minutio8itate B(!
dintre acestia n#au putut 3i gasiti4 iar 00 au decedat 9ntre timpC2
Re8ultatele o7tinute de sotii GluecN au aratatG (141U succes
total4 1'4-U succes partial si '141U esec total4 re8ultate ce di3era
simtitor 3ata de rapoartele o3iciale4 care indicau -,U succes total2
Pe 7a8a acestui studiu4 sotii GluecN au 3ormulat importante
o7ser5atii cu pri5ire la per3ectionarea miAloacelor de supra5eg?ere si
asistenta sociala 9n timpul li7erarii conditionate2
Esantionul respecti5 a 3ost urmarit 9n continuare pe o perioada
de 1, ani B9mpartita 9n doua etape de c6te 0 ani 3iecareC)/2 Este
important de retinut4 su7 aspect metodologic4 modul 9n care sotii
GluecN au cautat sa separe 3actorii care tin de procesul ine5ita7il de
maturi8are si 9m7atr6nire4 de acei 3actori care interesea8a 9ndeose7i
studiile de 3olloJ#up4 re3eritori la tratamentul penitenciar si la
e3icacitatea acestuia 9n pre5enirea criminalitatii2
Re8ultatele arata4 ceea ce de alt3el s#a e5identiat si prin cercetarile
e3ectuate pe 7a8a altor metode4 ca cel mai mare pericol de recidi5a
e@ista 9n primii 0 ani de la eli7erare2 Aceasta conclu8ie este deose7it de
importanta pentru organi8area asistentei postpenale4 pentru gasirea
acelor cai si miAloace care sa pre5ina ca 3ostii condamnati sa#si reia
imediat contactul cu mediul anterior2
Studiul descripti5 urmareste sa descrie carierele criminale ale
unor in3ractori4 indi3erent daca acestia au 3ost supusi sau nu unui
tratament penal2 Pe calea unor ast3el de studii pot 3i rele5ate aspecte
care sunt mai greu de sesi8at din statistica Audiciara4 cum ar 3i modul
9n care unii in3ractori trec de la sa56rsirea unor 3apte mai usoare la
unele mai gra5e4 care tipuri de in3ractori sunt mai predispusi sa
continue acti5itatea in3ractionala2 Ast3el de studii pot ser5i ca punct de
plecare 9n studiile de ca84 9n sta7ilirea unor tipologii2
Studiul de ca8 propriu#8is pri5este cariera in3ractionala a unui
indi5id anume2 E@ista 9n principiu doua modalitati de pre8entare a
studiului de ca8G
)/
# prima modalitate este aceea de a pre8enta istoria
detaliata a unuia sau mai multor indi5i8i in3ractori4
las6nd cititorul sa traga conclu8iile de rigoareH
# a doua modalitate urmareste o pre8entare a unor ca8uri
care au menirea sa spriAine po8itia teoretica a autorului Bcu
pri5ire la etiologia 3aptelor4 la moti5atia su7iectilorC sau sa
ser5easca la construirea unor tipologii2 Sunt citate4 9n acest
sens4 lucrarile lui K2 *ealF4 "on *enting4 E2 Sut?erland4
sotii GluecN si altii4 9n care sunt descrise pe larg 5ietile
unor in3ractori pe o perioada 9ndelungata de timp2 &ogatia
de in3ormatii o3erita de atare cercetari tre7uie 9nsa
neaparat trecuta prin 3iltrul unei critici4 determinate 9n
principal de lipsa de repre8entati5itate a ca8urilor alese4 de
tendinta de a alege 9n general ca8uri spectaculoase etc2
C Metoda tipologica2 Este una dintre cele mai 5ec?i metode
utili8ate 9n criminologie2 Metoda tipologica ser5este4 9n principal4 la
descrierea unui asa#numit tip criminal 9n opo8itie cu tipul noncriminal4
la descrierea unor tipuri particulare de criminali Bde oca8ie4 pro3esionist4
pasional4 5iolent4 escroc etc2C si4 9n s36rsit4 la sta7ilirea unei
tipologii criminologice a actului in3ractional4 tipologie mai adec5ata
dupa parerea unor specialisti ne5oilor cercetarii criminologice4 9n
raport cu tipologia legala2
Metoda tipologica a 3ost 9m7ratisata 9ndeose7i de parti8anii
tendintei 7ioantropologice4 preocupati de a argumenta e@istenta unui tip
constitutional2 Metoda tipologica este pre8enta 9nsa si 9n criminologia
de orientare psi?ologica#psi?iatrica4 ca si 9n cea de orientare sociologica2
Ceea ce le distinge este4 desigur4 optica potri5it careia sunt retinute
trasaturile ce ser5esc la construirea tipologiilor respecti5e2
A2 Normandeau% , situea8a metoda tipologica unde5a 9ntre metoda
statistica Bprea saraca pentru a rele5a caracteristicile esentiale ale
3enomenului
e@aminatC si studiul de ca8 B7ogat 9n rele5area unor trasaturi
indi5iduale4 dar inutili8a7il 9n studiul unui numar mai mare de indi5i8iC2
Metoda tipologica are la 7a8a notiunea de tip2 Tipul repre8inta o
com7inatie a mai multor trasaturi caracteristice pentru 3enomenul
studiat%12 O grupare de tipuri 9ntre care se reparti8ea8a di3eritele trasaturi
caracteristice ale 3enomenului studiat repre8inta o tipologie2 Orice
%,
tipologie operea8a asadar o selectie4 oprindu#se asupra acelor trasaturi
care pre8inta o asemenea importanta pentru descrierea 3enomenului dat4
9nc6t permite eliminarea tuturor celorlalte ca 3iind de ordin secundar%(2
Ma@ Ke7er4 unul din promotorii acestei metode4 di3erentia8a
tipul at6t de ipote8a4 c6t si de descriere concreta2 Spre deose7ire de
ipote8a4 tipul corespunde unei realitati concrete4 iar spre deose7ire de
descrierea concreta4 tipul nu retine dec6t anumite aspecte ale 3enomenului2
i3eritele tipologii 9nt6lnite 9n criminologie se pot clasi3ica4 pe
de o parte4 9n tipologii speci3ice si 9n tipologii de 9mprumut4 iar pe de
alta parte4 9n tipologii constitutionale4 psi?ologice4 sociologice4 9n
raport cu orientarea teoretica respecti5a%%2
C2 Lom7roso si E2 $erri sunt cei care au creat primele tipologii
speci3ice2 C2 Lom7roso a 9ncercat sa demonstre8e e@istenta unui tip
unic de criminal 9nnascut4 prin retinerea anumitor trasaturi4 socotite
stigmate ale crimei2 Ulterior4 C2 Lom7roso a reali8at o tipologie mai
di3erentiata4 descriind si alte tipuri de criminal B5e8i in3ra 0-C2
%1 *2E2 EFsencN4 Crime and PersonalitF4 London4 Routledge4 1/'%4 p2 -4
considera tipul ca repre8ent6nd un grup de trasaturi com7inate 9ntre ele4 iar
trasatura ca un grup de acte sau tendinte legate la r6ndul lor 9ntre ele2
%( A2 &rimo4 op2 cit24 p2 )1)2 9n acest sens P2 Popescu Ne5eanu preci8ea8a ca
nu orice asociere de trasaturi alcatuieste un tip4 ci numai aceea care este
concomitent pregnanta4 consistenta si semni3icati5a2 Spre deose7ire de
clasi3icare4 care distinge grupuri la care indi5i8ii apartin 9n e@clusi5itate4
metoda tipologica conduce la imagini =ideale=4 de re3erinta4 la care raportam
indi5i8ii concreti4 acestia put6nd apartine mai multor categorii tipologice4
e@ist6nd ast3el tipuri intermediare si mi@te B5e8i ictionar
de psi?ologie2 &ucuresti4 Editura Al7atros4 1/!-4 p2 !)'C2
%% Numeroase clasi3icari sunt posi7ile4 3iecare din tipologiile enuntate 3iind
suscepti7ila4 la r6ndul ei4 de alte clasi3icari2
Un alt e@emplu de tipologie este cel reali8at de Seeling2 Autorul
austriac retine ast3el - tipuri de criminaliG 12 criminali pro3esionisti4 care
e5ita 9n general sa munceasca4 principala sursa de 5enit pro5enind din
in3ractiuneH (2 criminalii contra proprietatiiH )2 criminalii agresi5iH %2
%1
criminalii carora le lipseste controlul se@ualH 02 criminalii care actionea8a
su7 imperiul unei :cri8e=H '2 criminalii care actionea8a 9n 7a8a unor
reactii primiti5eH !2 criminalii care actionea8a su7 in3luenta unei anumite
ideologiiH -2 criminalii caracteri8ati prin lipsa de disciplina sociala2
Asa#numita tipologie de 9mprumut a ser5it4 asa cum aratam4
celor mai di5erse orientari2
Curentul 7ioantropologic si#a concentrat ast3el e3orturile 9n a
demonstra e@istenta unui tip constitutional4 predispus la delinc5enta
datorita unei lipse de armonie de natura 7io3i8ica2
Cercetarile mai recente nu#si mai propun 9nsa sa i8ole8e un tip
de criminal di3erit de restul speciei umane4 ci sa sta7ileasca anumite
legaturi 9ntre delinc5enta si unele trasaturi de natura 7iopsi?o3i8ica2
Criminologia s#a 3olosit 9n acest domeniu 9ndeose7i de clasi3icarile
reali8ate de E2 Dretsc?mer si K2 S?eldon B5e8i in3ra '%C2
Orientarea sociologica s#a ser5it4 de asemenea4 de unele
tipologii de 9mprumut4 cum ar 3i cele reali8ate de Reisman si *oJard
&ecNer Btipul inter#directed si ot?er#directedC4 tendinta actuala4 cu
e@ceptia tipologiilor constitutionale si psi?analitice4 3iind aceea a unei
a7ordari comple@e sociologice si psi?ologice2 9n cadrul tipologiilor
ast3el reali8ate4 la o e@trema se gaseste tipul singuratic BsolitarC al
in3ractorului4 iar la cealalta e@tremitate in3ractorul de cariera4 partea de
miAloc 3iind ocupata de :J?ite collar crime= si in3ractorii care comit
in3ractiuni din culpa2
EC Metoda comparati5a2 Preced6nd4 succed6nd4 3iind utili8ata
paralel sau asociat cu alte metode4 metoda comparati5a o 9nt6lnim 9n
toate 3a8ele procesului de cercetare criminologica4 de la descrierea si
e@plicarea p6na la progno8area 3enomenului in3ractional4 9n
macrocriminologie
ca si 9n microcriminologie4 la toate ni5elurile de interpretare 3enomen4
3apta penala4 3aptuitor4 5ictima # at6t 9n cercetarea de natura
cantitati5a4 c6t si 9n cea de natura calitati5a2 Nu 9nt6mplator4 A2 &rimo% '
a3irma ast3el ca4 prin 5ocatie4 ca si prin utili8are4 metoda comparati5a
repre8inta metoda cu cel mai larg c6mp de aplicare 9n stiintele sociale2
Re3erindu#se la metoda comparati5a4 E2 urN?eim% ! arataG :Nu
%(
a5em dec6t un anumit mod de a demonstra ca 9ntre doua 3apte e@ista o
relatie logica4 un raport de cau8alitate4 acela de a compara ca8urile 9n
care ele sunt pre8ente sau a7sente simultan si de a cerceta daca
5ariatiile pe care le pre8inta 9n aceste com7inatii di3erite de
9mpreAurari4 do5edesc ca unul depinde de celalalt=2
Orice comparatie presupune ast3el cel putin doua elemente4
doua 3apte4 doua procese ce urmea8a a 3i comparate2 9ntr#o prima
etapa se2 5or e5identia asemanarile si deose7irile dintre acestea4
urm6nd ca 9n etapa urmatoare ele sa 3ie e@plicate2
Metoda comparati5a utili8ea8a ast3el procedeele de inductie
ela7orate de Stuart Mill2 Criminologia 3oloseste dintre acestea4 cel mai
adesea procedeele concordantelor4 al di3erentelor si al 5ariatiilor
concomitente2
#Procedeul concordantei are 9n 5edere 3aptul ca4 atunci c6nd
producerea unui anumit 3enomen este precedata 9n timp de actiunea altor
3enomene aparent noncontingente4 pentru a putea determina cau8a este
necesar ca prin anali8a 3enomenelor anterioare sa determinam elementul
comun e@istent 9n cuprinsul lor4 acesta constituind cau8a2 Asadar4 c6nd
>C este urmat de E
TC este urmat de E
1C este urmat de E
Atunci C cau8ea8a E2
Oper6nd cu un e@emplu 5oit simplist # pentru a 3acilita 9ntelegerea
procedeului e@pus # aratam caG 9ntr#o scoala ni se pre8inta
situatia a trei ele5i care sunt depistati ca au sa56rsit mai multe 3urturi
din autoturisme2
Anali86nd situatia 3iecaruia dintre ei se constata ca toti trei pro5in
din 3amilii de8organi8ate2 Elementul de concordanta 9l repre8inta
asadar4 9n acest ca84 3amilia de8organi8ata Blipsa unui climat 3amilial
adec5at4 lipsa de supra5eg?ereC4 element care ar putea constitui cau8a
comportamentelor respecti5e2
# Procedeul di3erentelor2 Ori de c6te ori un 3enomen se produce
%)
9n ca8ul 9n care sunt 9ntrunite anumite conditii4 dar el nu se mai
produce c6nd una dintre aceste conditii lipseste4 atunci aceasta
presupusa conditie constituie cau8a 3enomenului2 eci4
daca >TC este urmat de E
dar >T nu mai este urmat de E
Atunci C cau8ea8a E2
Oper6nd cu e@emplul de mai sus4 sa presupunem ca dintre cei
trei colegi de clasa pro5enind din 3amilii de8organi8ate4 numai unul
singur de5ine in3ractor2 in anali8a situatiei sale reiese ca acesta
3usese atras 9ntr#un anturaA noci54 compus din indi5i8i du7iosi care
a5eau antecedente penale2
Aplic6nd procedeul aratat reiese ca acest 3actor de di3erentiere anturaAul
noci5 # ar constitui 9n ca8ul 9n speta cau8a comportamentului
respecti52
#Procedeul 5ariatiilor concomitente2 In masura 9n care mai multe
3enomene preceda un alt 3enomen4 acela dintre 3enomenele precedente
care 5aria8a 9n acelasi 3el cu 3enomenul care succede constituie cau8aG
>TC este urmat de E
>VTC este urmat de E
>T;C este urmat de E
>TC1 este urmat de E1
Atunci C cau8ea8a E2
Sa presupunem ca a5em de#a 3ace cu doua colecti5itati umane4
apropiate 9ntre ele ca o7iceiuri4 ni5el de 5iata4 mediu geogra3ic etc2 si
care pre8inta o stare in3ractionala asemanatoare2 La un moment dat se
constata ca 9n cadrul uneia dintre aceste comunitati creste 7rusc
numarul in3ractiunilor de 5iolenta2
Proced6ndu#se la anali8a acestei situatii4 se constata ca 9n acea
comunitate crescuse considera7il numarul localurilor 9n care se
consumau 7auturi alcoolice2
%%
Tre7uie aratat 9nsa ca aceste procedee nu apar niciodata ca
procedee i8olate si ca inductia4 ca si deductia4 nu constituie dec6t
momente ale cunoasterii stiinti3ice4 legate 3oarte str6ns 9ntre ele%-2
Utili8area metodei comparati5e 9n criminologie ridica aceleasi
pro7leme ca si 9n alte discipline sociale4 cu pri5ire la ce comparam
Bo7iectul comparatieiC4 cum comparam Bcriteriile ce determina comparatiileC4
la ce ni5el se situea8a comparatiile Bdeterminarea unei
dimensiuni comuneC2
9n orientarea psi?iatrica#psi?ologica metoda comparati5a a 3ost
utili8ata 9ndeose7i ca una din principalele cai de e5identiere a
deose7irilor de natura sau de grad 9ntre :personalitatea criminala= si
cea :normala= B5e8i in3ra -,C2
Pentru a masura speci3icitatea :personalitatii criminale=4 s#a
procedat la o adaptare a testelor psi?ologice la ne5oile proprii de
comparatie ale criminologiei2 Se 9nscriu 9n acest cadru cercetarile
e3ectuate de E2 de Gree334 E2 Pinatel etc2 B5e8i in3ra !-4 -,C2
Criminologii de orientare sociologica au 9ncercat sa sta7ileasca
anumiti indici cantitati5i pentru a compara criminalii 9n raport cu cei
care nu au comis 3apte antisociale2 Aceasta directie de cercetare este
ilustrata de unele dintre studiile e3ectuate de sotii GluecN4 ca si de
studiile4 numite :de co?orta=4 reali8ate mai ales de M2 Kolgang 9n
S2U2A2 si de C?ristie 9n Nor5egia2
Aceste studii urmaresc e5olutia pe o perioada de timp determinata
Bde o7icei 1, aniC4 a unui grup ce pre8inta 9n momentul 9nceperii
cercetarii un numar su3icient de mare de trasaturi sociale comune2
La s36rsitul perioadei respecti5e se e5identia8a trasaturile di3erite
ce apar la acei tineri care nu au comis 3apte antisociale 9n raport cu cei
care au comis ast3el de 3apte 9n mod sporadic sau sistematic si pe 7a8a
acestei anali8e comparati5e se trag unele conclu8ii de ordin etiologic2
Anali8a comparati5a a ser5it drept suport metodologic si acelor
conceptii cu pri5ire la caracterul ereditar al criminalitatii Bstudiile de
ar7ore genealogic4 studiile 9ntreprinse pe categorii de gemeni4 studiile
pri5ind anomaliile geneticeC2
%0
Anali8a comparati5a utili8ata de promotorii criminologiei
:reactiei sociale= urmareste sa e5identie8e anumite aspecte legate de
3enomenul de alienare4 de stigmati8are4 de con3lictul dintre normele
impuse si 5alorile acceptate2 Metoda comparati5a ser5este4 de
asemenea4 la reali8area unor studii pri5ind controlul social4 la
ela7orarea unor programe de tratament si pre5enire a delinc5entei4 la
construirea unor tipologii pri5ind atitudinea opiniei pu7lice 3ata de
Austitia penala etc2
In aceeasi ordine de idei sunt de mentionat si acele cercetari
9ntreprinse 9n scopul de a de85alui proportiile criminalitatii nedescoperite
Bci3ra neagra a criminalitatiiC2
$C Metodele de predictie2 Pro7lemele legate de pre5i8iunea
stiinti3ica 9n domeniul criminologiei pri5esc raportul dintre legitatile
statistice si prognosticul 3enomenului in3ractional4 optiunea cu pri5ire
la 3actorii predictiei de natura indi5iduala4 acti5itatea de plani3icare 9n
domeniul pre5i8iunii si controlului criminalitatii2
Metodele de predictie au urmarit 9n principal doua o7iecti5eG pe
de o parte4 3ormularea unor pre5i8iuni cu pri5ire la e5olutia
3enomenului in3ractional pe o perioada de timp data Bde o7icei 0 aniC4
iar pe de alta parte4 e5aluarea pro7a7ilitatilor de delinc5enta2
In cadrul celui de#al doilea o7iecti5 se pot grupa doua categorii
de cercetariG
# cercetarile care au ca scop sa e5alue8e pro7a7ilitatea de
delinc5enta4 sa pre5ada4 cu alte cu5inte4 semnele unei
delinc5ente 5iitoare la o 56rsta 3oarte 3ragedaH
# cercetarile care urmaresc sa e5alue8e pro7a7ilitatea de
delinc5enta4 sa pre5ada4 asadar4 comportamentul 5iitor
al persoanelor care au deAa o conduita delinc5enta2
Cercetarile predicti5e cu pri5ire la 3enomenul criminalitatii
pri5esc 9n general di3eritele 9ncercari de a estima4 pe o perioada
de timp4 numarul condamnatilor de3initi5 Bcriminalitatea legalaC2
Ast3el de studii s#au reali8at 9n tarile nordice4 9n Marea &ritanie4 9n
$ranta etc2
Cercetarile s#au des3asurat 9n principal pe 7a8a a doua ipote8e
de cercetare4 denumite ipote8a :saraca= si ipote8a :9m7ogatita=% 2
In cadrul ipote8ei :sarace= nu s#a 3olosit dec6t o singura
corelatie4 si anume aceea 9ntre e5olutia criminalitatii si 5aria7ila timp2
%'
Ipote8a numita :9m7ogatita= introduce pe r6nd si alte 5aria7ile4 cum ar
3i demogra3ia4 industriali8area etc2
Metodele de predictie indi5iduala urmaresc4 asa cum aratam4 o
estimare a pro7a7ilitatilor ca un indi5id sau un grup de indi5i8i sa
de5ina delinc5enti sau sa persiste 9n delinc5enta2
Primele studii de predictie 9n criminologie sunt considerate a 3i
cele ale lui Karner pu7licate 9n 1/()20 , Ela7orarea unor metode de
predictie proprii criminologiei se datorea8a 9nsa scolii germane de
criminologie4 repre8entata de Sc?iedt4 MeFJerN4 Sc?Jaa74 GerecNe si $reF4
si scolii americane4 repre8entata de &urgess4 ArgoJ4 O?lin4 KilNins si4
9n special4 de S?eldon si Eleonor GluecN2
9nainte de a 9n3atisa 3oarte pe scurt metoda sc?emei de prognostic
pusa la punct de scoala germana4 ca si a ta7elelor de predictie
ale sotilor GluecN4 doua preci8ari se impun2
Metodele amintite sunt 3olosite pentru a e5alua pro7a7ilitatea de
delinc5enta 3ie a unui grup4 3ie a unui indi5id anume2
Te?nicile de reali8are 5or di3eri 9nsa dupa cum este 5or7a de un
grup de delinc5enti sau de un ca8 particular Bpredictia asociindu#se
aici cu alte metode de in5estigatie a in3ractorului4 cum sunt studiul de
ca84 3olloJ#up etcC2
C6t pri5este e5aluarea conduitei unui grup4 conclu8iile
desprinse nu se 5or putea4 desigur4 e@tinde asupra indi5i8ilor luati ca
personalitati distincte2 Ast3el4 9ntr#o predictie de -,U esec cu pri5ire la
un grup li7erat conditionat4 nu se 5a putea sti daca indi5idul > nu
apartine tocmai minoritatii de (,U2 Studiul de prognostic al grupului
de in3ractori prepara 9nsa terenul unei predictii indi5iduale4
contri7uind la selectia preliminara a 3actorilor predicti5i012
Legata nemiAlocit de acest ultim aspect4 ce#a de#a doua
preci8are are 9n 5edere modalitatile de selectionare a 3actorilor
predicti5i4 a asa#numitelor simptome de delinc5enta2 Indi3erent
ca este 9nsa; 5or7a de o predictie de grup sau de o predictie
indi5iduala4 metodele criminologice de predictie se 7a8ea8a pe un
principiu comun4 si anume acela de i8olare a unui anumit numar de
%!
3actori care 3ac pro7a7ila aparitia conduitei delinc5ente2 Cu c6t acest
numar de 3actori este mai ridicat4 cu at6t gradul de pro7a7ilitate este
mai mare2
Pre8entam pe scurt 9n cele ce urmea8a principalele metode de
predictieG
aC 9n cadrul sc?emei de prognostic pusa la punct de
Sc?iedt4 MeFJerN si Sc?Jaa7 distingem doua etape4
9ntr#o prima etapa se aleg 10 3actori di3eriti si se
calculea8a de c6te ori acesti 3actori au 3ost pre8enti BUC
9n ca8urile de recidi5a ale grupului studiat2 9n cea de#a
doua etapa4 se calculea8a4 9n raport cu 3iecare mem7ru al
grupului studiat4 c6ti 3actori Bdin cei 10C se 9nt6lnesc si
care este proportia de recidi5isti2 Aceasta metoda a 3ost
per3ectionata de GerecNe si $reF4 care au introdus si alte
elemente2
7C Pentru a ilustra metoda ta7elelor de predictie4 ne 5om opri
pe scurt asupra cercetarilor 9ntreprinse de sotii GluecN0(2
Proiectul de cercetare a de7utat 9n 1/)/H re8ultatele au 3ost
pu7licate 9n 1/0,2 Sotii GluecN au lucrat cu un esantion de 1,,, de
minori4 3ormat din 0,, minori delinc5enti si 0,, nondelinc5enti4
56rsta4 ni5elul de inteligenta BI2I2 glo7alC4 originea etnica si mediul
social reparti86ndu#se identic 9n cele doua grupuri2 Au selectionat apoi
10 3actori predicti5i4 dintre care 0 3actori de natura sociala4 0 3actori
pri5ind caracterul B3olosind testele Rorsc?ac?C si 0 3actori relati5 la
trasaturile de personalitate Bpe calea inter5iuluiC2
9n s3era 3actorilor sociali4 sotii GluecN 9i retin 9ndeose7i pe cei
legati de relatiile de 3amilieG
# disciplina e@ercitata de tata asupra copilului4 care
poate 3i prea se5era sau sporadica4 sla7a4 3erma sau
7ine5oitoareH
# disciplina e@ercitata de mama4 care poate 3i nepotri5ita4
medie sau potri5itaH
# a3ectiunea mani3estata de tata asupra copilului4 care
poate 3i indi3erenta sau ostilaH puternica4 dar prea
protectoareH
%-
# a3ectiunea mani3estata de mama asupra copilului4 care
poate 3i indi3erenta sau ostilaH puternica4 dar prea
protectoare
# coe8iunea 3amiliei4 care poate 3i pre8enta4 a7senta sau
numai unele elemente de coe8iune2
9n ce pri5este 3actorii de natura psi?ologica ei au retinut
urmatoarele cinci trasaturi Bcare pot 3i puternice4 medii sau a7senteCH
a3irmarea sociala4 dispret4 7anuiala4 9nclinare catre distrugere4
insta7ilitate emoti5a sau caracter impulsi52
Ca trasaturi de personalitate s#au retinut urmatoarele trasaturi
Bcare pot 3i e5idente4 sla7e sau lipsind 5i8i7ilCG spirit a5enturos4 li7era
e@primare 9n actiune4 sugesti7ilitate4 9ncapat6nare4 inconstanta 9n
emotii2
Pornind de la aceasta categorie de 3actori s#au construit trei
=ta7le Bta7eleC de predictie=4 3iecare din cei 1,,, de minori 3iind plasat
9n raport cu trasaturile B3actoriiC 9ntrunite 9ntr#unui din aceste trei
ta7ele2
9ntruc6t 3iecare din cei 0 3actori nu pre8inta 9n cadrul categoriei
respecti5e aceeasi importanta4 s#a procedat la o ponderare a acestora2
Coe3icientul de ponderare a 3ost determinat de numarul BUC de minori
delinc5enti din ta7elul minorilor apartin6nd categoriei respecti5e care
9ntruneau 3actorul 9n discutie Bintensitatea 3actoruluiC2 Pentru a 9ntelege
mai 7ine aceste operatii4 reproducem unul din ta7ele care se re3era la
ponderea 3actorilor sociali Bta7elul nr2 1C2
Ta7elul 1
Ponderea 3actorilor socialiL
$actorii sociali
Coe3icientul
de pondere
12 disciplina e@ercitata de tata 3ata de copil
prea se5era sau sporadica !(40
sla7a 0/4-
%/
3erma4 dar 7ine5oitoare /4)
(2 disciplina e@ercitata de mama
# nepotri5ita -)4(
# medie 0!40
# potri5ita /4/
)2 a3ectiunea tatalui
# indi3erenta sau ostila !04/
# puternica4 dar prea protectoare ))4-
%2 a3ectiunea mamei
# indi3erenta sau ostila -'4(
# puternica4 dar prea protectoare %)41
02 coe8iunea 3amiliei
# a7senta /'4/
# unele elemente de coe8iune '14)
# pre8enta (,4'
Ast3el4 cum reiese din ta7el4 /'4/U din delinc5enti pro5in din
3amilii unde nu e@ista o coe8iune 9ntre mem7rii 3amiliei2
Reproducem4 de asemenea4 un ta7el de detaliu care ilustrea8a
cum se distri7uie unul din cei cinci 3actori 9n interiorul grupului
Bta7elul (C2
Ta7elul (
isciplina e@ercitata de tataL
Grupul
delinc5ent
Grupul
nondelinc5ent
Total
nr2 U nr2 U Nr2 U
Prea sla7a 1(( 0/4- -( %,4( (,% 1,,
Prea se5era 1(, !04, %, (04, 1', 1,,
Episodica 1/1 '/4/ -( ),41 (!) 1,,
$erma4 dar
a3ectuoasa
(' /4) (00 /,4! (-1 1,,
0,
Total %0/ %0/ /1-
Prin adunarea ci3relor celor mai sca8ute si celor mai ridicate4
nota 3iecarui su7iect poate 5aria 9n raport cu cei cinci 3actori sociali
9ntre un minim de 11'4! si un ma@im de %1%2 aca ne a3lam4 de
e@emplu4 9ntr#o situatie care 9ntruneste la disciplina 3erma4 dar
7ine5oitoare /4)4 disciplina potri5ita e@ercitata de mama /4/4 a3ectiune
puternica a tatalui %)41 si coe8iune 3amiliala (,4'4 5om a5ea un total
BminimC de 11'4!H tot ast3el se calculea8a si ipote8a cea mai
de3a5ora7ila4 adica coe3icientul cel mai ridicat posi7il pentru 3iecare
din cei 0 indicatori2
Totalitatea notelor posi7ile a 3ost reparti8ata 9ntre acest minim
si ma@im4 de e@2G 11'4!#1--H (,,#1%/ s2a2m2d24 calcul6ndu#se apoi
procentaAul de delinc5enti si de nondelinc5enti 9n cadrul 3iecarei
categorii2
Reproducem ast3el :ta7la de predictie sociala= Bta7elul )C2
Ta7elul )
Ta7la de predictie socialaL
Total
coe3icientii
ponderati
ProcentaAul
de
delinc5enti
9n 3iecare
din categoriile
alese
ProcentaAul
de
nondelinc5enti
9n 3iecare
din categoriile
alese
Total
01
populatie
nr2 U nr2 U nr2
Su7 (,, (% -4( ('/ /14- (/)
e la (,,#(%/ %, )!4, '- ')4, 1,-
e la (0,#(// 1(( ')40 !, )'40 1/(
Peste ),, ('0 -/4( )( 1,4- (/!
Total %01 %)/ -/,
Metodele de predictie4 ela7orate 9n mare masura datorita
e3orturilor sotilor GluecN4 sunt considerate metode proprii cercetarilor
criminologice2 Ele nu mai repre8inta4 asadar4 o adaptare a unor metode
ela7orate 9n cadrul unor alte discipline la studiul criminalitatii4 ci o
:cale= speci3ic criminologica de cercetare2
Sectiunea a IlI#a
TE*NICI
(,2 UNELE TE*NICI UTILI1ATE +N OMENIUL
CRIMINOLOGIEI2
AC O7ser5atia2 A5em 9n 5edere aici te?nica o7ser5atiei ca procedeu
practic de cercetare4 spre deose7ire de o7ser5atie ca metoda
generala de cunoastere B5e8i supra 1/C2
Surprinderea4 urmarirea si e@aminarea mani3estarilor de comportament
delinc5ent prin te?nica o7ser5atiei se poate reali8a4 3unctie de
scopul urmarit4 3ie pe su7iecti in3ractori 9n stare de li7ertate sau detinere4
a3lati 9n di3erite 3a8e ale procesului penal4 3ie pe su7iecti a3lati 9n li7ertate
B9nainte de a 3i descoperiti sau dupa e@ecutarea sanctiuniiC2 Asa cum se
su7linia8a 9n literatura de specialitate0)4 desi mediul 9nc?is nu o3era
a5antaAe4 9ndeose7i su7 aspectul conclu8iilor ce s#ar putea trage cu pri5ire
la particularitatile comportamentului delinc5ent rele5ate pe calea
o7ser5atiei4 totusi el este pre3erat de catre cercetatori2 In determinarea unei
atare optiuni4 un rol important 9l Aoaca4 dupa parerea noastra4 di3icultatile
de ordin metodologic4 ca si cele de ordin organi8atoric4 pe care o7ser5atia
le ridica 9n ca8ul cercetarii criminologice 9n general si care pot 3i mai
lesne depasite 9n ca8ul cercetarilor des3asurate 9n mediul 9nc?is2
12 Tipuri de o7ser5atie2 $unctie de 3enomenul studiat4 de
etapele cercetarii4 de o7iectul si scopul urmarit4 de po8itia o7ser5atorului
0(
3ata de sistemul o7ser5at4 se pot distinge mai multe tipuri de
o7ser5atie0%G
# 9n raport cu 3enomenul studiat4 relatia o7ser5atorului cu realitatea supusa
o7ser5atiei poate 3i directa BnemiAlocitaC sau indirecta BmiAlocitaCH 9n
consecinta4 o7ser5atia poate 3i directa4 si acesta este tipul de care ne ocupam
aici4 si indirecta4 de care ne ocupam 9n paragra3ul destinat te?nicii
documentare00H
# 3unctie de etapa cercetarii4 o7ser5atia poate 3i glo7ala4 de 3amiliari8are
preala7ila cu tot comple@ul de situatii 9n care se mani3esta persoanele 5i8ate4
sau partiala4 a@ata pe o anumita tema4 pe anumite aspecte di3erentiate0'H
# 9n raport cu o7iecti5ele si scopurile urmarite4 o7ser5atia poate 3i
nesistemati8ata4 de tip calitati54 sau sistemati8ata4 de tip cantitati52
O7ser5atia stiinti3ica4 spre deose7ire de simpla impresie4 are 9ntotdeauna un
caracter sistematic4 suscepti7il 9nsa de nuante si grade di3erite0!2
Nu ne propunem aici o enumerare e@?austi5a4 ci numai o trecere 9n re5ista a
pnncipalelor tipuri de o7ser5atie2
O7ser5atia documentelor repre8inta o o7ser5atie indirecta2
9n principiu4 9n ca8ul cercetarilor cu scop e@plorati54 unde se
urmareste o a7ordare glo7ala4 o identi3icare a pro7lemelor ce urmea8a
a 3i studiate4 ipote8ele de cercetare ne3iind 9nca ela7orate4 o7ser5atia
5a 3i aproape 9ntotdeauna nesistemad8ata4 9n sensul ca ea se 5a reali8a
9n limitele unei sc?eme de a7ordare elastica4 cu categorii 3oarte largi4
3oarte suple4 carora4 asa cum su7linia8a M2 GraJit80-4 li se poate
9ntotdeauna adauga o dimensiune pe parcursul cercetarii2
In ca8ul cercetarilor de diagnostic4 9n care ipote8ele de cercetare
sunt ela7orate dinainte4 o7ser5atia are 9ntotdeuna un caracter sistematic2
Aceasta se 5a limita4 prin urmare4 la anumite aspecte4 considerate
semni3icati5e 9ntr#un conte@t determinat si 9n 3unctie de un o7iecti5
precis2 Reali8area acestui tip de o7ser5atie reclama din partea cercetatorului
o per3ecta stap6nire a conceptelor Bcriminologice4 Auridice4
sociologice4 psi?ologice etc2C cu care operea8a4 ca si o e@perienta 7ogata
9n domeniul te?nicilor de in5estigare 9n general4 a o7ser5atiei 9n special2
M2 GraJit80 / arata ca operatia de sistemati8are se poate reali8a
pe doua caiG 3ie prin clasi3icarea comportamentelor 9n categorii4 3ie
prin notarea comportamentelor si clasarea # 9n raport de intensitatea
acestora # pe o scala de apreciere Bcele mai cunoscute scale sunt ale
lui Guet8No5 si *eFnsC2 Autoarea su7linia8a ca4 9n 3apt4 cele doua cai
0)
sunt identiceG 3ie ca este 5or7a de o ci3ra4 3ie de o categorie4 o7ser5atorul
considera un anumit comportament apt sa 3igure8e 9ntr#o anumita clasa sau
alta2 Si 9ntr#un ca8 si 9n altul4 comportamentul studiat tre7uie 9n preala7il
de3init2
Ast3el4 daca dorim sa cercetam 5iolenta 9n cadrul unui grup de
in3ractori4 5a 3i necesar sa de3inim mai 9nt6i conceptul ca atare si apoi
sa selectionam un anumit numar de atitudini considerate a e@prima o
conduita agresi5a acuta',4 ce 5or 3i clasi3icate ulterior 9ntr#un numar
determinat de categorii sau ordonate 9n cadrul unei scale de apreciere2
Cele doua tipuri de o7ser5atie amintite4 sistemati8ata si nesistemati8ata4
sunt complementare4 ele 3iind deseori utili8ate succesi5 9n
di3eritele etape ale cercetarii2
9n raport cu po8itia o7ser5atorului 3ata de sistemul studiat4
o7ser5atia poate 3i e@terna4 o7ser5atorul ram6n6nd 9n a3ara sistemului
studiat4 sau interna4 o7ser5atorul patrun86nd 9n interiorul acestuia2
O7ser5atia interna implica o participare a o7ser5atorului la 5iata
grupului studiat4 moti5 pentru care mai poarta si denumirea de
o7ser5atie participanta sau participati5a2
9n principiu4 cercetarile de diagnostic4 reali8ate pe 7a8a
o7ser5atiei cantitati5e4 sistemati8ate4 permit mai usor cercetatorului sa
patrunda 9n grupul studiat2 O atare cale este 9m7ratisata 9nsa si atunci
c6nd o7ser5atorul nu poate patrunde 9n interiorul grupului Bnu are
acces4 nu este admisC4 situatie 3rec5enta 9n domeniul criminologiei2
O o7ser5atie nesistemati8ata4 de tip calitati54 este 9nsa mai greu
de reali8at 3ara participarea cercetatorului la 5iata grupului studiat2
Participarea ca atare este suscepti7ila de 3orme si grade di3erite2
Aceasta se poate limita la simpla pre8enta a o7ser5atorului 9n grup si
la consemnarea aspectelor care 9l interesea8a4 p6na la inter5entia
e3ecti5a 9n des3asurarea e5enimentelor ce au loc 9n cadrul grupului sau
c?iar p6na la asumarea rolului de lider2 Se 3ace 9n acest sens distinctia
9ntre participarea pasi5a si participarea acti5a2
0%
e asemenea4 participarea poate 3i totala4 5alorile si normele grupului 3iind
integral preluate de catre o7ser5atorul participant';4 sau numai partiala4
mem7rii grupului accept6nd sa se destainuiasca o7ser5atorului4
acesta ram6ne 9nsa un marginal4 posed6nd ceea ce K2 K?ite
denumeste :5aloare de strain=2
Alegerea unui tip de o7ser5atie sau altul este determinata de o
multitudine de 3actori4 dintre care cei mai importanti sunt4 dupa
parerea noastra4 ni5elul de cunostinte atins 9n domeniul criminologiei4
natura si scopul cercetarii 9ntreprinse4 caracteristicile su7iectilor
o7ser5ati4 conditiile concrete 9n care se des3asoara cercetarea B7ugetul4
timpul4 locul etcC2
Cercetarea criminologica o3era4 din acest punct de 5edere4 numeroase
e@emple de utili8are a mai tuturor tipurilor de o7ser5atie directa2
Ast3el4 $2M2 T?raser4 pentru a o7ser5a mani3estarile de comportament
ale unui grup de delinc5enti4 a apelat la te?nica o7ser5atiei
directe de tip participati54 anonim4 acti54 introduc6ndu#se 9n interiorul
grupului si comport6ndu#se ca un mem7ru al acestuia2
Sunt si alte e@emple de criminologi care4 pentru a studia comportamentul
;de grup al in3ractorilor4 au petrecut un anumit timp 9n
penitenciare printre detinuti sau au reusit sa se introduca 9n interiorul
unui grup de delinc5enti2 esigur 9nsa aceste ca8uri4 prin di3icultatile
deose7ite pe care le ridica Bintroducerea 9n grup prin su7stituirea
o7ser5atorului 9n rol de in3ractor4 acceptarea de catre grup4 participarea
la 5iata grupuluiC4 sunt mai rare2
Un e@emplu interesant de cercetare pe calea o7ser5atiei nesistemati8ate4
participante4 desc?ise4 partiale este cel reali8at la Uni5ersitatea
din Montreal 9n cadrul anc?etei pri5ind 3olosirea drogurilor 9n scopuri
nemedicale2 Mai multe ec?ipe de cercetare au stra7atut marile orase
canadiene urm6nd a lua legatura si a sta7ili contacte cu :anumite medii
de contracultura='(4 pentru ca4 pe 7a8a in3ormatiilor culese4 sa se poata
acorda un aAutor social4 material si pro3esional4 acelor tineri ce s#ar gasi
9ntr#o situatie di3icila2
Asa cum se arata 9n conclu8iile raportului amintit4 pentru a reali8a
00
asemenea contacte4 cercetatorii s#au 3olosit de te?nica o7ser5atiei
participante4 limitata la a 9mpartasi e@perienta de 5iata a acelor tineri4
e5it6ndu#se4 pe de o parte4 tendinta de a patrunde prea ad6nc 9n intimitatea
acestora4 iar pe de alta parte4 e@cesul de :dascaleala=4 care ar 3i a5ut darul
sa#i 9ndeparte8e pe tineri4 sa#i determine sa de5ina reticenti 9n e@primarea
3ram6ntarilor4 a greutatilor si aspiratiilor lor2
Ocup6ndu#se pe larg de utili8area o7ser5atiei directe 9n mediu
9nc?is4 Eean Pinatel' arata ca prin ast3el de cercetari se urmaresc 9n
principal doua o7iecti5eG pe de o parte4 acela de a determina care este
atitudinea
intima a su7iectilor 3ata de 3apta comisa4 iar pe de alta parte4 acela
de a pune 9n e5identa mani3estarile de comportament ale in3ractorilor2
Este 5or7a4 desigur4 de doua o7iecti5e complementare4 studiul
comportamentului complet6nd studiul atitudinii intime a in3ractorului'%2
Cunoasterea atitudinii in3ractorului 3ata de 5iata sa anterioara
si4 9n acest cadru mai larg4 3ata de 3apta comisa # pre8inta o deose7ita
importanta4 deoarece asa cum su7linia8a autorul 3rance84 e3icienta
masurilor de reeducare 5a depinde neconditionat de modul 9n care se 5a
o7tine ade8iunea su7iectului4 mani3estata prin sc?im7area pro3unda4
calitati5a a aspiratiilor si optiunilor sale4 prin dorinta acestuia de a
rupe de3initi5 cu 5iata anterioara2
Studiul atitudinii intime se 5a completa4 asa cum aratam4 cu
studiul o7iecti5 al mani3estarilor de comportament apte sa puna 9n
e5identa atitudinea reala a detinutilor2 Aceasta 5a 3i raportata la
relatiile cu ceilalti codetinuti4 la relatii cu personalul de supra5eg?ere4
la modul 9n care acesta respecta regulile de disciplina4 la 5olumul si
cantitatea muncii depuse etc2
(2 Tipuri de o7ser5atori2 O7ser5atia se reali8ea8a de catre un
o7ser5ator indi5idual sau de catre o ec?ipa de cercetare2
Cel mai adesea4 o7ser5atia nesistemati8ata de tip participati5 se
reali8ea8a de un singur o7ser5ator sau de o ec?ipa restr6nsa de
cercetare2
0'
O7ser5atia cantitati5a sistemati8ata presupune4 dimpotri5a4
cola7orarea unui numar mai mare de specialisti2
O7ser5atorul poate ram6ne anonim sau poate 3i cunoscut B9n
aceasta calitateC de catre mem7rii grupului o7ser5at2
O7ser5atorul anonim 5a putea patrunde mai pro3und 9n
intimitatea grupului4 dar 5a 3i mai limitat 9n ceea ce pri5este posi7ilitatea
de miscare si 9ntre7arile ce le#ar putea pune '0H o7ser5atorul
cunoscut 5a a5ea posi7ilitatea de a se misca si de a interoga 3ara
restrictii4 9ntre el si mem7rii grupului 5a e@ista 9nsa 9ntotdeauna o
su7tila demarcatie2
Unii autori 3ac4 de asemenea4 o delimitare 9ntre o7ser5atorul
participant si participantul o7ser5ator''2
esigur4 9n acest din urma ca8 nu este 5or7a de un o7ser5ator
propriu#8is4 ci de un mem7ru al grupului care se comporta ca un
o7ser5ator2 M2 GraJit8 atrage 9n acest sens atentia ca4 9n limite mai largi
sau mai restr6nse4 cele doua tipuri coe@ista 9n ca8ul o7ser5atiei
participante4 9ntruc6t reali8area acesteia implica o participare si din
partea su7iectilor o7ser5ati4 unii dintre acestia aAung6nd sa se comporte
ca ade5arati o7ser5atori2 elimitarea de mai sus are 9nsa 9n 5edere4
9ndeose7i4 acele situatii 9n care o7ser5atorul nu poate # din anumite
moti5e # sa patrunda 9n interiorul grupului2 El 5a 3ace 9n acest ca8 apel
la participantii o7ser5atori4 mem7ri ai grupului care4 9n aceasta calitate4
5or o7ser5a si 5or 3urni8a o7ser5atorului in3ormatiile respecti5e2
Indi3erent carui tip 5a apartine o7ser5atorul4 personalitatea
acestuia 5a Auca un rol 3oarte important 9n reusita te?nicii o7ser5atiei2
e alt3el4 caracteristica principala a acestei te?nici re8ida
tocmai 9n aceea ca instrumentul de cercetare 9l repre8inta 9nsusi
cercetatorul sau4 alt3el spus4 capacitatea acestuia de a pri5i4 asculta si
retine din realitatea 9nconAuratoare acele mani3estari semni3icati5e 9n
raport cu o7iecti5ele propuse2 in aceasta trasatura decurg a5antaAele4
dar si marile di3icultati pe care te?nica o7ser5atiei le pre8inta'!2
Cel ce 9si asuma rolul de o7ser5ator tre7uie sa posede o 9nalta
pregatire teoretica4 du7lata de o 7ogata e@perienta practica 9n domeniul
pe care 9l studia8a2 Aplicarea o7ser5atiei 9n criminologie ridica
0!
si su7 acest aspect numeroase pro7leme2 O7ser5atorului 9i sunt necesare
solide cunostinte de criminologie4 psi?ologie4 sociologie4 drept4
ca si o anumita e@perienta cu pri5ire la mediul in3ractional 9n general4
a celui penitenciar 9n special Be5ident4 c6nd o7ser5atia se reali8ea8a 9n
mediu 9nc?isC2
O7ser5atorul tre7uie sa 3ie 9n8estrat cu darul de a sesi8a usor
e5enimentele ce#1 9nconAura4 de a surprinde semni3icatia acestora4 legaturile
si cone@iunile dintre di3eritele 3enomene si procesele studiate2
O7ser5atorul participant tre7uie sa posede o capacitate ridicata
de integra7ilitate 9n unitatea sau sistemul studiat2
9n ca8ul o7ser5atiei sistemati8ate4 rigoarea4 preci8ia se impun pe
primul plan2
9n s36rsit4 dar nu 9n ultimul r6nd4 o7ser5atorul tre7uie sa 3ie un
e@aminator lucid si o7iecti5 al realitatii o7ser5ate2
'! 9n acest sens4 M2A2 &ertrand arata ca toate pro7lemele inerente acestei
te?nici pro5in din 3aptul ca principalul instrument de culegere si e5aluare a
datelor este un instrument uman Bop2 cit24 p2 1!C2
Lucrarile de specialitate se ocupa pe larg de riscurile legate de
su7iecti5ismul o7ser5atorului si de caile de 9nlaturare a acestora2 9n
acest sens4 specialistii atrag atentia # mai ales 9n ca8ul o7ser5atiei
participante # asupra 3aptului ca implicarea o7ser5atorului 9n sistemul
studiat sa nu impiete8e asupra neutralitatii acestuia'-2 9n aceeasi ordine
de idei4 se insista asupra pericolului pe care 9l pre8inta imersiunea4
adica limitarea o7ser5atiei la trairile su7iecti5e ale o7ser5atorului2 Se
atrage atentia4 de asemenea4 asupra distorsiunilor de ordin a3ecti5 sau
cultural' / care pot sa inter5ina pe parcursul reali8arii acestei te?nici2
Oricare dintre te?nicile de in5estigatie sociala ce presupune
sta7ilirea unei relatii nemiAlocite 9ntre in5estigator si su7iectii in5estigati4
ridica numeroase pro7leme cu pri5ire la natura4 la limitele si la
implicatiile acesteia4 9n planul 5aliditatii si 3idelitatii re8ultatelor2
Prima si totodata una dintre cele mai di3icile pro7leme este
aceea a sta7ilirii contactului cu su7iectii o7ser5ati2
0-
Asa cum aratam4 studierea comportamentului antisocial nu se
poate limita la mediul 9nc?is2 Uni5ersul restr6ns al penitenciarului
reduce ine5ita7il ne5oile si aspiratiile indi5idului4 modi3ica reactiile
acestuia4 asa 9nc6t apare imperios necesar ca studiile 9n mediu 9nc?is
sa 3ie completate cu studii 9n mediu desc?is2
ar in3ractiunea4 ca 3apta repro7ata de societate si pedepsita de
lege4 nu se petrece de o7icei :la lumina 8ilei=2 Cunoasterea unor ast3el
de 3apte este 9n mod o7isnuit ascunsa cu mare griAa4 iar mediul
in3ractional este un mediu 9n care un :strain= cu greu poate patrunde2
Cel mai adesea4 criminologul poate lua contact cu in3ractorii numai
dupa ce acestia sunt descoperiti de catre organele competente2
Nu tre7uie e@clusa 9nsa si posi7ilitatea sta7ilirii unor contacte
anterioare acestui moment4 cercetarea criminologica 9nregistr6nd
su3iciente e@emple 9n acest sens2 9n ast3el de situatii se i5esc 9nsa
numeroase alte complicatii4 determinate mai ales de po8itia o7ser5atorului
9n raport cu e5enimentele ce se petrec 9n cadrul grupului4 de o
anumita o7ligatie de loialitate care apare 9n atare conditii4 de limitele
acestei o7ligatii etc2 Iata deci 9nca un moti5 pentru care cercetatorii
pre3era mediul 9nc?is2
Un alt aspect tot at6t de important este legat de acceptarea de
catre grup a pre8entei o7ser5atorului2
Pre8enta unui strain 9n interiorul unui grup este 9ntotdeauna de
natura sa ridice anumite pro7leme2 9n ca8ul grupurilor de in3ractori
e@ista sanse sporite ca o ast3el de pre8enta sa 3ie greu tolerata2
epasirea acestei di3icultati este 9n mare masura conditionata de
calitatile o7ser5atorului4 de modul 9n care acesta 5a sti sa aleaga cele
mai adec5ate procedee de in5estigare2 Ast3el4 9n anumite situatii4 5a 3i
mult mai indicat pentru o7ser5ator sa ram6na 9n a3ara grupului4 alteori4
dimpotri5a4 numai o participare la 5iata acestuia 9i 5a nete8i calea spre
o7tinerea in3ormatiilor doriteH 9n alte ca8uri 5a 3i ne5oit sa apele8e la
participanti#o7ser5atori etc2
9n situatiile 9n care o7ser5atorul 9si 5a de85alui calitatea Bo7ser5ator
cunoscutC este important de asemenea modul cum el 5a sti sa 9n3atise8e
0/
scopul si utilitatea cercetarii4 3elul 9n care 5a reusi sa capte8e interesul celor
o7ser5ati2
C6t pri5este natura relatiei dintre o7ser5ator si o7ser5ati4
9ndeose7i 9n ca8ul o7ser5atiei participante4 aceasta depaseste prin
comple@itate caracterul unor simple raporturi de comunicare2
$aptul ca o7ser5atorul patrunde 9n intimitatea grupului4 ca
9mpartaseste pe o anumita perioada de timp e@perienta de 5iata a
acestuia 3ace ca su7iectii o7ser5ati mai de5reme sau mai t6r8iu sa nu
se mai simta st6nAeniti de pre8enta o7ser5atorului si sa adopte o
atitudine 3ireasca4 lipsita de arti3icialitate2
Specialistii atrag 9nsa atentia asupra limitelor relatiei
o7ser5ator#o7ser5ati2 9n acest sens4 se recomanda ca 9nca de la
9nceput4 criminologul sa sta7ileasca o linie de demarcatie 3oarte
precisa 9ntre el si su7iectii o7ser5ati2 Aceasta 9i 5a permite sa
determine mai e@act po8itia sa 9n cadrul grupului4 e5it6nd ast3el
e5entualele suspiciuni de :spionaA=4 ca si 9ncercarile de a 3i considerat
ca :unul de#ai lor= si manipulat 9n acest sens!,2
Cea mai 7una cale de urmat pentru o7ser5ator4 arata PolsNi4 este
aceea :de a se topi 9n decor4 de a trece c6t mai neo7ser5at4 de a pastra
oc?ii si urec?ile desc?ise si gura c6t mai 9nc?isa4 de a astepta cu
ra7dare momentul 9n care in3ractorul 9ncepe sa se destainuiasca! 2
&C C?estionarul2 C?estionarul repre8inta una din te?nicile de
cercetare la care criminologii apelea8a 3oarte des2
$rec5enta lui aplicare se datorea8a 9ntr#o oarecare masura si 3aptului
ca4 9n raport cu alte te?nici de recoltare a datelor4 creea8a impresia
ca nu ridica pro7leme deose7ite4 par6nd a 3i si la 9ndem6na acelora mai
putin 3amiliari8ati cu metodele si te?nicile de cercetare 9n stiintele
sociale2 Este4 desigur4 o 3alsa impresie4 determinata de o necunoastere a
acestui procedeu de in5estigare sociala4 de con3u8ia care se 3ace 9ntre
c?estionar si un simplu in5entar de 9ntre7ari alcatuit la 9nt6mplare2
Aparenta 3acilitate metodologica e@plica 9nsa4 asa cum aratam4
numai partial :popularitatea= c?estionarului2 Marea lui rasp6ndire se
e@plica mai ales prin aria de cuprindere 3oarte larga4 acest procedeu
',
put6nd 3i utili8at 9n cele mai di3erite scopuri4 pe esantioane mari4 cu o
structura eterogena4 dispersata teritorial2 Nu este4 de asemenea4 de
negliAat nici latura economica4 c?estionarul 3iind considerat o te?nica
mai putin costisitoare 9n raport cu alte te?nici de in5estigare2
9n criminologie4 c?estionarul este utili8at 9ndeose7i 9n acele
cercetari ce urmaresc sa culeaga date care sa permita o e5aluare de
ansam7lu a 3enomenului4 9n a3ara datelor statistice o3iciale2 Studiile de
5ictimi8are sau de autoportret se 7a8ea8a 9n mare masura pe te?nica
c?estionarului Bpentru a o7tine datele cu pri5ire la ci3ra neagraC2
C?estionarul este 3rec5ent aplicat si 9n studiile pri5ind reintegrarea
postpenala4 predictia comportamentului delinc5ent4 reactia sociala 3ata
de 3aptele antisociale4 ca si 9n alte capitole importante ale criminologiei2
9n literatura de specialitate4 c?estionarul nu este 9n mod unitar
de3init2 Ast3el4 unii autori considera c?estionarul ca o 5arianta a inter5iului4
caracteri8ata prin aceea ca 9ntre7arile sunt redactate dinainte4 9n
scris!(2 Alti autori sunt de parere ca inter5iul standardi8at4 si c?estionarele
prin corespondenta constituie te?nici independente de recoltare a datelor4
am7ele 3olosind 9nsa ca instrument comun 3ormularul sau c?estionarul!)2
O de3initie mai cuprin8atoare care reuseste sa puna 9n e5identa
trasaturile ce particulari8ea8a te?nica c?estionarului 9n raport cu alte
te?nici de cercetare4 deose7indu#1 totodata de procedeele 5ulgari8atoare
de in5estigare4 este cea data de Sepdmiu C?elcea4 dupa a carui opinie
c?estionarul repre8inta o :succesiune logica si psi?ologica de 9ntre7ari
scrise sau imagini gra3ice4 cu 3unctie de stimuli4 9n raport cu ipote8ele
cercetarii4 care4 prin administrarea de catre operatorii de anc?eta sau
prin autoadministrare4 determina din partea celui anc?etat un comportament
5er7al sau non5er7al4 ce urmea8a a 3i 9nregistrat 9n scris=!%2
12 Tipuri de c?estionar2 C?estionarul poate 3i clasi3icat 3unctie
de di5erse criterii4 cum ar 3iG natura si 9ntinderea in3ormatiei cerute
prin 9ntre7are4 momentul codi3icarii in3ormatiei BraspunsuluiC4 modul
de recoltare a in3ormatiei etc2 Asemenea clasi3icari ser5esc 9ndeose7i
unor scopuri de sistemati8are stiinti3ica4 9n practica c?estionarul
9m7rac6nd cel mai adesea o 3orma mi@ta ce reuneste elementele
'1
comune ale mai multor tipuri de c?estionare2
aC upa natura in3ormatiei cerute4 c?estionarele se pot 9mparti
9n c?estionare de 9ntre7ari 3actuale4 c?estionare de opinii4
c?estionare de 9ntre7ari pri5ind atitudinea4 moti5atia4 interesele4
9nclinatiile su7iectilor in5estigati etc2
C?estionarul de date 3actuale cuprinde 9ntre7ari ce se re3era la
date4 3apte4 e5enimente4 9mpreAurari4 de natura o7iecti5a4 prin care se
urmareste 3ie identi3icarea persoanelor c?emate sa raspunda la 9ntre7ari4
3ie determinarea ni5elului de cunostinte ale acestora2 ealt3el4 9ntre7arile
3actuale mai poarta si denumirea 3ie de 9ntre7ari de identi3icare
B56rsta4 se@4 pro3esie etc2C sau de clasi3icare Bin3ormatiile culese urm6nd
a 3i clasi3icate 9n 3unctie de grupurile principale de persoane interogateC4
3ie de 9ntre7ari de cunostinte2 Se poate a3irma 9nsa ca prima categorie de
9ntre7ari Bde identi3icare sau de clasi3icareC nu lipseste din nici un
c?estionar stiinti3ic4 indi3erent de tipul acestuia2
In legatura cu c?estionarele 3actuale4 sau mai e@act cu partea de
9ntre7ari 3actuale a oricarui c?estionar4 se insista 9ndeose7i asupra
locului pe care aceste 9ntre7ari este indicat sa#1 ocupe 9n structura
c?estionarului2 Cu e@ceptia esantionului pe cote Bunde este necesar ca
de la 9nceput operatorul de anc?eta sa cunoasca daca si 9n ce masura
su7iectul interogat se 9ncadrea8a 9n categoria de 56rsta4 se@4 ocupatie
etc2C se recomanda ca 9ntre7arile de identi3icare sau clasi3icare sa 3ie
plasate la s36rsitul c?estionarului si sa 3ie precedate de o scurta si clara
e@plicatie4 care sa con5inga esantionul interogat ca datele respecti5e
nu interesea8a dec6t 9n scopul de a clasi3ica in3ormatiile 9n raport cu
categoriile retinute si ca anonimatul raspunsurilor 5a 3i pe deplin
respectat2 Aceasta ultima e@plicatie este necesara si 9n ca8ul esantionului
pe cote2
Atare recomandare tre7uie pri5ita cu toata serio8itatea mai ales
9n ca8ul in5estigatiei criminologice4 date 3und cel mai adesea
caracteristicile su7iectilor c?estionati2 Comple@ul de culpa7ilitate sau
de stigmati8are4 teama de agra5are a situatiei ca si alte 9mpreAurari 3ac
ca su7iectii interogati sa mani3este4 9n maAoritatea ca8urilor4 o
retincenta sporita 3ata de orice 3orma de interogare4 dar 9ndeose7i 3ata
de 9ntre7arile de identi3icare2
C?estionarele de opinie 5i8ea8a in5estigarea unor 3actori de
'(
natura su7iecti5a4 3iind4 pentru acest moti54 mult mai di3icil de reali8at2
Asa cum arata A2 Moser!04 di3icultatea deri5a4 mai ales4 din
incertitudinea :cunoasterii= raspunsului de catre su7iectii interogati
Bacestia nu s#au g6ndit4 n#au 9nteles4 n#au re3lectat su3icient etcC4 ca si
9n 3aptul ca opinia unei persoane asupra oricarei pro7leme are4
aproape 9ntotdeauna4 mai multe laturi4 iar intensitatea opiniei 3ata de
aceeasi situatie4 e5eniment4 9mpreAurare este 3oarte di3erita de la indi5id
la indi5id2
9n ca8ul c?estionarelor de opinie4 3ormularea 9ntre7arilor pre8inta
ast3el o deose7ita importanta2 Orice sc?im7are 9n 3ormularea
9ntre7arilor4 9n succesiunea logica sau psi?ologica a acestora poate
determina modi3icari importante 9n darea raspunsurilor2
upa 9ntinderea in3ormatiei4 se disting 9ntre c?estionarele speciale4
care a7ordea8a o singura tema4 si c?estionarele omni7us4 cu mai
multe teme2 C?estionarele cu o singura tema sunt destul de rare2 Sunt
de pre3erat c?estionarele omni7us care4 pe l6nga cantitatea mai mare
de in3ormatii culese4 o3era4 asa cum arata S2 C?elcea4 si posi7ilitatea
de a surprinde interactiunea si conditionarea dintre 3aptele sau 3enomenele
sociale studiate2
7C 9n raport cu momentul codi3icarii in3ormatiei4 c?estionarele 4 se 9mpart 9n
precodi3tcate4 postcodi3tcate si mi@te2
9ntre7arile precodi3icate4 sau 9nc?ise4 limitea8a optiunea su7iectului la una
din 5ariantele de raspuns dinainte 3i@ate 9n c?estionar2
Persoana care raspunde B9n c?estionarele autoadministrateC sau opera
torul de anc?eta4 odata cu 9nregistrarea raspunsului4 5a completa si
codul corespun8ator2
9n raport cu 5ariantele de raspuns propuse su7iectilor interogati4
se disting 9ntre c?estionarele cu raspunsuri di?otomice! ! de tipul :da=4
:nu= si c?estionare cu alegere multipla2
C?estionarele cu 9ntre7ari 9nc?ise4 sau precodi3icate4 sunt recoman
date 9n acele ca8uri 9n care se pot anticipa toate categoriile de raspuns2
9n literatura de specialitate se insista asupra 3aptului ca 9n ase
menea situatii 5ariantele de raspuns sa 3ie e@?austi5e4 sa se e@cluda
reciproc si sa cuprinda ca o ultima 5arianta :altele= sau :alte situatii=2 9n
')
general4 9ntre7arile 3actuale se pretea8a mult mai 7ine la acest procedeu2
Tipul de c?estionar cu 9ntre7ari 9nc?ise pre8inta4 printre alte
a5antaAe4 si pe acela de a putea 3i adresat unor su7iecti cu o pregatire
scolara mai sca8uta4 de a asigura mai 7ine anonimatul su7iectilor
in5estigati si de a 3acilita anali8a statistica a raspunsurilor2
Printre de8a5antaAe se su7linia8a pericolul de sugesti7ilitate pe
care 9l creea8a 5ariantele de raspuns dinainte sta7ilite4 atractia catre
raspunsurile po8iti5e sau moderate4 in3luenta pe care o e@ercita ordinea
de pre8entare a alternati5elor Bse optea8a 9n general catre prima
sau ultima alternati5aC si4 9n s36rsit4 asa cum arata Moser4 includerea
3ortata a raspunsurilor 9ntr#una din categoriile retinute2
Asa cum su7linia8a Maurice u5erger # remarca 5ala7ila de alt3el
pentru toate tipurile de c?estionare4 indi3erent de criteriul clasi3icarii #4
9ntre7arile desc?ise si 9nc?ise pre8inta deopotri5a a5antaAe si de8a5antaAe2
Unii autori considera ca este mai Audicios sa se 5or7easca de c?estionare cu
raspunsuri tri?otomice4 9ntruc6t 9n a3ara de =da= si =nu=4 su7iectul are la
alegere si un al treilea raspunsG =nu stiu=2 "e8i S2 C?elcea4 op2 cit24 p2 10%2
!- Autorul arata4 9n acest sens4 ca nici o codi3icare mai nuantata nu 9nlatura
acest pericol4 9ntruc6t un numar sporit de coduri 3ace sa creasca posi7ilitatea
ca raspunsurile 9ndoielnice4 marginale4 sa 3ie codi3icate necorespun8ator Bop2
cit24 p2 )),C2
9n acest sens4 9ntre7arile desc?ise e5ita o serie din pericolele semnalate
deAa # proprii 9ntre7arilor 9nc?ise Bsugesti7ilitate4 atractia
catre anumite 5ariante de raspuns etcCH ele ridica4 9n sc?im74 unele
pro7leme legate de di3icultatea sporita de codi3icare4 de procentul mult
mai ridicat de raspunsuri :nu stiu= sau :nu am nici o parere=2
Iata de ce maAoritatea autorilor opinea8a ca tipul de 9ntre7are B9nc?is
sau desc?isC sa 3ie ales numai 9n raport cu natura pro7lemei in5estigate
si cu caracteristicile esantionului in5estigat2 Uneori 5a 3i indicat un
anumit tip de 9ntre7are4 alteori un alt tip de 9ntre7are si cel mai adesea un
procedeu mi@t ce 5a alterna 9ntre7arile desc?ise cu 9ntre7arile 9nc?ise2
cC upa modul de recoltare a in3ormatiei4 c?estionarele se
9mpart 9n c?estionare autoadministrate si c?estionare administrate
prin operatorii de anc?eta2
'%
Caile de reali8are concreta a acestui tip de c?estionar pot 3i
di3eriteG prin posta Basa#numitele c?estionare prin corespondenta sau
postale4 3oarte rasp6ndite 9n anc?etele cu esantioane mariC4 prin
pu7licare4 prin e@temporal Bc?estionare autoadministrate colecti54
su7iectii 3iind con5ocati 9ntr#o 9ncapere unde li se 9nm6nea8a
c?estionarele si raspund concomitent la 9ntre7ariC2
C?estionarul autoadministrat este recomanda7il4 9ndeose7i
datorita a5antaAului pe care 9l pre8inta su7 aspect economic
Besantioane mari4 populatie dispersata4 raspunsuri concomitente4
completarea nu implica un personal speciali8atC2 O alta calitate a
acestui tip de c?estionar o constituie o7tinerea datelor direct de la
sursa4 nein3luentate si ne3iltrate de catre operatorul de anc?eta4 ca si
posi7ilitatea a7ordarii unor teme mai personale4 9n conditii sporite de
anonimat2
C?estionarele administrate de catre operatorii de anc?eta implica
3olosirea unui personal speciali8at sau macar instruit 9n acest scop2 Acest
tip de c?estionar constituie o 3orma a inter5iului standardi8at B5e8i in3ra
CIC2 Ne limitam aici numai la a su7linia ca 3olosirea operatorului de
anc?eta 3ace posi7il ca acest instrument sa poata 3i aplicat si 9n ca8ul 9n
care esantionul interogat are un ni5el de scolari8are mai sca8ut4 permite
a7ordarea unei pro7lematici mai 5ariate B9ntruc6t di3eritele aspecte ce se
ridica pot 3i e@plicate4 lamurite si c?iar apro3undate cu aAutorul
operatoruluiC4 asigura repre8entati5itatea esantionului2 ar aspectul cel mai
important ce tre7uie retinut 9n legatura cu acest tip de c?estionar este acela
ca datele o7tinute 5or 3i 9ntotdeauna 9m7ogatite cu o7ser5atiile proprii pe
care operatorul de anc?eta le 5a 3ace 9n timpul contactului cu su7iectul
interogat2 Ast3el de o7ser5atii pre8inta o deose7ita importanta 9n cercetarea
criminologica4 stiut 3iind ca reactiile de comportament4 mediul
am7iant4 conditiile de 5iata ale su7iectului interogat Aoaca un rol 3oarte
important 9n interpretarea de ansam7lu a datelor2
(2 Alcatuirea c?estionarelor2 Alcatuirea oricarui c?estionar ridica
9ntotdeauna pro7leme pri5ind 3orma de pre8entare4 dimensiunile
c?estionarului4 3ormularea 9ntre7arilor4 ordinea de pre8entare a acestora2
aC In pri5inta 3ormei de pre8entare4 se insista 9n special asupra
3aptului ca acesta sa se 9n3atise8e 9ntr#o 3orma atragatoare4
e3icienta si usor de m6nuit2 Numerele de cod tre7uie 5i8i7il
marcate2 Indicatiile4 e@plicatiile4 instructiunile date tre7uie
'0
sa 3ie c6t mai politicos si mai simplu enuntate2
Caracterul secret al raspunsurilor este necesar sa 3ie c6t mai clar
e@primat 9n partea de 9nceput a c?estionarului2 E@emplul cel mai 3olosit
este acela al anc?etelor gu5ernamentale din Marea &ritanie4 care
utili8ea8a urmatoarea 3ormulaG :Atunci c6nd se anali8ea8a re8ultatele
anc?etei4 niciodata nu mentionam numele persoanelor c?estionate4 dar
am 5rea sa le clasi3icam dupa unele criteriiG 56rsta4 se@4 ocupatie etc=2
7C C6t pri5este dimensiunile c?estionarului4 este necesar sa se
e5ite4 pe c6t posi7il4 at6t supradimensionarea4 c6t si su7dimensionarea
c?estionarului2 Un c?estionar prea lung nu
9nseamna neaparat si o sursa mai 7ogata de in3ormatii2
Plictiseala4 o7oseala4 determinate de numarul prea mare de
raspunsuri a3ectea8a calitatea raspunsurilor4 sporeste numarul
de raspunsuri :nu stiu= sau de nonraspunsuri2 Un c?estionar
prea scurt pre8inta4 la r6ndul sau4 riscul de a nu o3eri
su3iciente date despre 3enomenul in5estigat2
cC esigur4 pro7lema centrala a oricarui c?estionar o constituie
3ormularea 9ntre7arilor2 Succesul in5estigatiei 9ntreprinse 5a
depinde 9n 3oarte mare masura de modul 9n care 9ntre7arile
5or reusi sa e@prime c6t mai e@act o7iecti5ele cercetarii2
Pentru a raspunde c6t mai corect la 9ntre7ari4 este necesar ca
su7iectii in5estigati sa 9nteleaga 9n primul r6nd la ce tre7uie sa raspunda2
Specialistii 9n materie recomanda unele reguli ce tre7uie a5ute
9n 5edere la 3ormularea 9ntre7arilor4 atrag6nd totodata atentia asupra
3aptului ca pentru 3iecare 9ntre7are e@ista multiple 3orme de e@primare
:teoretic accepta7ile=-,4 asa 9nc6t alegerea alternati5ei ideale sau c6t
mai aproape de ideal tre7uie sa 3ie precedata de o matura c?i78uinta
asupra riscurilor ce le comporta e5entualele 3ormulari2 $ormulari
di3erite 5or antrena 9ntotdeauna raspunsuri di3erite2
O importanta deose7ita 9n 3ormularea 9ntre7arilor o are4 prin
urmare4 lim7aAul2 Acesta tre7uie sa 3ie simplu4 precis4 corect gramatical2
Se recomanda sa se e5ite lim7aAul te?nic4 neologismele4 ar?aismele4
Aargonul4 cu5intele sau e@presiile imprecise4 cu du7lu sens4 ec?i5oce4
5agi4 am7igue2 E@perienta personala ne arata ca o 7una parte din
raspunsurile eronate sau :nu stiu= o7tinute cu oca8ia e3ectuarii anc?etei
''
pri5ind :Cunoasterea legii= s#au datorat 3olosirii e@cesi5e a lim7aAului
te?nico#Auridic2 9n descrierea unor in3ractiuni ca insulta4 marturia
mincinoasa4 a7andonul de 3amilie etc2 s#a 3olosit 9n e@clusi5itate
terminologia Codului penal-12 Su7 acest aspect4 re8ultate mai 7une s#au
o7tinut cu prileAul anc?etei socio#Auridice pri5ind :Reactia sociala 3ata
de comportamentele de5iante=4 unde s#a e5itat aproape total lim7aAul
Auridic4 3olosindu#se 9n general4 o cale mai atracti5a de 3ormulare a
9ntre7arilor4 su7 3orma unor 3oarte scurte po5estiri-(2
Iata un e@emplu pri5ind modul di3erit 9n care aceeasi in3ractiune
B9nsusirea 7unului gasit4 pre5a8uta de art2 (1' Cod penalC este
3ormulata 9n cele doua c?estionare amintite2
9n c?estionarul pri5ind :Cunoasterea legii=G
9ntre7areG $apta de a nu preda autoritatilor un 7un gasit este o 3apta
pre5a8uta de legea penalaQ
9n c?estionarul pri5ind :Reactia sociala 3ata de comportamentele de5iante=G
9ntre7areG Eean P2 a 9napoiat proprietarului porto3elul pe
care l#a gasit si care continea o suma importanta de 7ani2
A5ea Eean P24 potri5it legii4 o7ligatia sa restituie porto3elul
cu 7ani proprietarului sau autoritatilorQ
9ntre7arile nu tre7uie sa 3ie sugesti5e4 sa in3luente8e su7iectul 9n
darea raspunsului2 E@presii ca :nu credeti ca=4 :nu este asa ca= se
recomanda sa 3ie e5itate2
9ntre; alternati5ele de raspuns4 alternati5a corecta nu tre7uie
pusa nici prima4 nici ultima2
Alaturi de sugesti7ilitate e@ista si alti 3actori care pot in3luenta
reactiile su7iectului in5estigat si4 implicit4 raspunsurile primite2
Ast3el4 cunoscutul specialist Roger Mucc?ielli are 9n 5edere urmatorii
3actori de natura psi?osociala care pot in3luenta conduita su7iectuluiG
# tendinta de a se con3orma opiniilor grupuluiH
# sugesti7ilitateaH
# tendinta de imitareH
# teama de Audecata altuiaH
# tendinta de prestigiuH
'!
# participarea la emotiile colecti5eH
# supunerea 3ata de unele stereotipuri4 mai ales de natura culturala2
Autorul alatura acestor 3actori4 reactiile de natura 7iologica ale
indi5idului4 cum sunt instinctul de aparare 9mpotri5a oricarei 9ncercari
de patrundere 9n eul interior4 tendinta de a e5ita e3ortul etc2- )
Acesti 3actori tre7uie o7ser5ati cu atentie4 at6t 9n momentul
3ormularii 9ntre7arilor4 c6t si 9n momentul interpretarii re8ultatelor2
Ast3el4 e5itarea reactiei de prestigiu necesita o cunoastere pro3unda a
caracteristicilor populatiei in5estigate2 Moser atrage atentia asupra
3aptului ca :ar 3i imprudent sa presupunem ca persoanele care raspund
5or admite de 7una5oie ca sunt ignorante2 impotri5a4 s#a 5a8ut
deoseori ca asemenea persoane4 c?iar daca sunt gresit in3ormate si
sunt constiente de acest lucru4 tot 5or da un raspuns oarecare=-%2
Cu oca8ia interpretarii re8ultatelor anc?etei pri5ind :Cunoasterea
legii=4 am constatat 9n grupa 3ormata din 3unctionari cel mai ridicat
procent de raspunsuri eronate B),40UC4 si cel mai sca8ut procent de
raspunsuri :nu stiu= B%4/UC2 Ne9ndoielnic ca ocolirea alternati5ei :nu stiu= 9n
3a5oarea celorlalte Bsi de aici optiunea catre alternati5ele incorecteC s#a
datorat reactiei de prestigiu a acelui grup4 care nu a 5rut sa#si recunoasca
ignoranta2
9n general4 3emeile4 persoanele cu o pregatire scolara medie4
tinerii sau cei 3oarte 9n 56rsta sunt mai 9nclinati catre o ast3el de reactie2
In esantioanele de in3ractori4 reactia de prestigiu este mai 3rec5enta
9n ca8ul minorilor sau 9n ca8ul celor care au sa56rsit 3apte de 5iolenta2
$rec5enta este4 asa cum aratam4 si tendinta de 3atada sau acea
reactie de su7ordonare 3ata de ceea ce se considera permis4 etic4 moral4
la ni5el macrosocial2 O asemenea reactie de 3atada am 9nregistrat#o 9n
raspunsurile primite la c?estionarul pri5ind :Reactia sociala 3ata de
comportamentele de5iante=2 Procentul ridicat de pro3unda de8apro7are
mani3estat de cadrele didactice 3ata de mani3estarile de indi3erenta
sociala B9ntre7area nr2 (' re3eritoare la lasarea 3ara aAutor a unor
persoane 56rstnice4 7olna5e etcC4 9n raport cu raspunsurile date de
cadrele didactice la alte 9ntre7ari din c?estionar4 s#a datorat 9n mare
masura reactiei de 3atada2-'
'-
aC 9n structura c?estionarului4 9ntre7arile 5or 3i pre8entate 9ntr#o anumita
succesiune2 La sta7ilirea ordinii de pre8entare se 5a tine cont de 3aptul ca
9ntre7arile nu constituie elemente i8olate4 ci se a3la 9ntr#un raport de
conditionare reciproca4 9n asa 3el 9nc6t orice sc?im7are a succesiunii uneia
sau unora dintre acestea antrenea8a modi3icarea ansam7lului2-!
In construirea c?estionarului se 3oloseste4 9n maAoritatea ca8urilor4
3ie te?nica p6lniei B3unnellingC4 3ie te?nica p6lniei rasturnate Bre5ersed
3unnellingC2 9n primul ca84 se porneste de la pro7lemele de ordin general
pri5ind tema cercetata4 trec6ndu#se treptat la pro7lemele de ordin
particular2 In te?nica p6lniei rasturnate se porneste de la 9ntre7ari
particulare4 speci3ice4 trec6ndu#se treptat la pro7lemele mai generale2
9n raport cu 3unctia pe care o 9ndeplinesc 9n structura c?estionarului4
distingem di3erite tipuri de 9ntre7ari--4 cum suntG
R 9ntre7arile introducti5e sau de contact4 prin intermediul
carora su7iectul ia contact cu pro7lema in5estigata2 Indi3erent
de te?nica 3olosita4 se recomanda sa nu se 9nceapa
c?estionarul cu 9ntre7ari personale care creea8a o sen8atie de
Aena sau teama si nici cu 9ntre7arile ale caror raspunsuri
solicita un e3ort special din partea su7iectului interogat2
R 9ntre7ari de trecere4 care prepara pro7lemele ce urmea8a a
3i discutate 9n continuare2
Acestor 9ntre7ari este necesar sa li se acorde importanta
cu5enita 9n alcatuirea c?estionarului4 9ntruc6t su7iectii sunt 9n general
3oarte sensi7ili la orice sc?im7are 7rusca a temei2
Re3u8ul de a continua sa raspunda la 9ntre7are4 se poate datora
unei treceri 7ruste de la o tema la alta4 de la o 9ntre7are indirecta la o
9ntre7are directa2 Se recomanda ast3el ca 9ntre7arile de trecere sa
prepare o sc?im7are progresi5a a temei2
Iata un e@emplu de 9ntre7ari de trecere e@trase din c?estionarul
pri5ind administrarea Austitiei 9n Iue7ec BCanadaCG
# a5eti rude 9n politieQ
# a5eti prieteni politistiQ
'/
# c6ti ani de studii se cer4 dupa opinia d5s24 pentru ca o persoana sa se poata
angaAa 9n politieQ
R 9ntre7arile 3iltru operea8a o selectie printre su7iecti4 oprind
trecerea la 9ntre7arile urmatoare a unor categorii de
su7iecti2
E@emplu de 9ntre7ari 3iltru din acelasi c?estionar pri5ind administrarea
AustitieiG
# Potri5it opiniei d5s24 este Austi3icata e@istenta a trei ni5eluri
de organi8are a politiei B3ederal4 pro5incial4 municipalCQ
12 aH
(2 NuH
)2 Nu stiu2
# aca raspunsul d5s2 este Nu4 la care dintre aceste
ni5eluri tre7uie concreti8ata organi8area politieiQ
# $ederalH
# Pro5incialH
# Municipal2
-,
R 9ntre7arile 7i3urcate4 spre deose7ire de 9ntre7arile 3iltru4
separa raspunsurile po8iti5e de cele negati5e si permit
trecerea tuturor su7iectilor la 9ntre7arile urmatoare2
R 9ntre7arile de identi3icare ser5esc la separarea si anali8area
raspunsurilor 3unctie de datele de ordin personal retinute2
R 9ntre7arile de control au rolul de a 5eri3ica daca su7iectul a
9nteles sensul e@act al 9ntre7arilor4 daca se contra8ice 9n
raspunsurile date etc2
9n ordinea de pre8entare a 9ntre7arilor4 tre7uie sa se tina cont de
asa#numitul e3ect44?alo= sau de po8itie4 care consta 9n contaminarea
raspunsurilor2
Aceasta contaminare se produce 3ie prin iradierea sentimentelor
Breactia de iritare pro5ocata de o anumita 9ntre7are le 5a in3luenta
pe celelalteC4 3ie prin organi8area logica a g6ndirii Bantrenarea prin
deductie a unor raspunsuri si e5itarea unor raspunsuri contradictoriiC2
Acest e3ect se poate 9nlatura prin dispersarea 9ntre7arilor suscepti7ile de
iradiere la s36rsitul c?estionarului4 ca si prin alte procedee descrise pe
larg 9n lucrarile ce apro3undea8a aceste pro7leme2-
!,
CC Inter5iul2 Alaturi de c?estionar4 inter5iul constituie o alta
te?nica 3undamentala de e@plorare stiinti3ica utili8ata 3rec5ent 9n
criminologie2
9ntre inter5iu si c?estionar e@ista multe asemanari4 dar si multe
deose7iri4 ceea ce 3ace ca ele sa ram6na te?nici independente de
in5estigare2
e3inind inter5iul ca acea te?nica de cooperare 5er7ala 9ntre
doua persoane4 anc?etatorul si anc?etatul4 ce permite anc?etatorului sa
culeaga anumite date de la anc?etat cu pri5ire la un o7iect precis4
A2 &rimo/ , pune 9n e5identa acele raspunsuri care particulari8ea8a
te?nica inter5iului si anumeG
# e@istenta unei relatii sociale si psi?ologice 9ntre doua
persoane4 cel care inter5ie5ea8a si cel inter5ie5atH
"e8i4 9n acest sens4 R2 Mucc?ielli4 op2 cit2H L2 $estinger4 2 Dat84 op2 cit2
/, A2 &rimo4 op2 cit24 p2 (,-2 *2 Sta?l arata ca 9n in5estigatia sociologica
propriu#8isa4 termenul de inter5iu4 utili8at mai mult 9n domeniul ga8etaresc4
nu este potri5it2 Acest termen are4 9n conceptia lui *2 Sta?l4 o acceptiune
mult mai restr6nsa dec6t =con5or7irea= sau ceea ce sociologii 3rance8i
numesc =entretien= Bp2 (%(#(%)C2 ealt3el4 si &rimo preci8ea8a ca utili8ea8a
termenului de inter5iu 9n acceptiunea de =entretien=2 Metodologia
criminologica4 desi a adoptat termenul de inter5iu4 9i con3era4 de asemenea4 o
acceptiune mai larga4 si anume aceea de =con5or7ire 3ata 9n 3ata 9ntre
anc?etator si anc?etat=2
# rolul precis determinat pe care 3iecare dintre acestia 9l
detine 9n cadrul relatiei amintiteH
# in3ormatia culeasa apare ca re8ultat al unei strategii 9ntrun
circuit cu du7lu sens2
Atare trasaturi sunt 9nsa puse mai 7ine 9n e5identa daca la un
pol situam c?estionarul cu 9ntre7ari 9nc?ise autoadministrat4 iar la
celalalt pol inter5iul complet ne3ormal sau nedirectionat2 Intre cele
doua e@treme se situea8a o serie de procedee ce com7ina elementele
proprii c?estionarului si inter5iului4 e@emplul cel mai concludent
constituindu#1 c?estionarul administrat prin operatorii de anc?eta4 care
9mpleteste elemente speci3ice at6t c?estionarului B3ormularul de
9ntre7ari dinainte sta7iliteC4 c6t si inter5iul Bpre8enta relatiei de
!1
comunicareC2 e alt3el4 d6nd preeminenta acestei ultime trasaturi4
maAoritatea autorilor considera c?estionarul administrat prin operatori
de anc?eta ca o 5arianta a inter5iului 3ormal2
12 Tipuri de inter5iu2 Su7 denumirea de inter5iu se grupea8a4
asadar4 mai multe procedee prin care se recoltea8a in3ormatii de la si
despre persoana interogata2 Aceste procedee di3era 9ntre ele 9n raport
cu tipul de comunicare ce se sta7ileste 9ntre anc?etator si anc?etat4 cu
gradul de li7ertate B3ormali8areC pe care anc?etatorul 9l are de a
determina cursul inter5iului4 cu ni5elul la care se situea8a in3ormatia
o7tinuta2
istingem ast3el mai multe tipuri de inter5iu2
aC Se 3ace4 9n primul r6nd4 deose7irea 9ntre inter5iul 3ormal si
inter5iul ne3ormal2 enumirile acestor doua tipuri de
inter5iu sunt 3oarte di3eriteG structurat si nestructuratH glo7al
si 3ormati5H in3le@i7il si 3le@i7ilH standardi8at si calitati5H
controlat si necontrolatH e@terior si interior2 Inter5iul
ne3ormal are la r6ndul sau mai multe 5arianteG inter5iul
complet ne3ormal Bnedirectionat4 neg?idatC4 inter5iul
con5ersatie si inter5iul g?idat sau concentric2
Inter5iul 3ormal se caracteri8ea8a prin aceea ca inter5ie5atul
raspunde la o serie de 9ntre7ari al caror numar4 ordine si 3ormulare
sunt dinainte sta7ilite2 Raspunsurile sunt 9nregistrate te@tual sau 9ntr#o
3orma standardi8ata de catre operatorii de anc?eta2
Relatia de comunicare 9ntre inter5ie5at si cel care inter5ie5ea8a4
desi pre8enta4 este destul de limitata2 Operatorul de anc?eta nu are li7ertatea
sa sc?im7e 3ormularea sau succesiunea 9ntre7arilor2 El poate numai sa
oriente8e des3asurarea inter5iului 9n limitele permise de instructiuni Bde
e@emplu4 poate da unele e@plicatii suplimentareC2
C?estionarul administrat prin operatorii de anc?eta constituie4 asa cum
aratam4 o 5arianta a inter5iului 3ormal2
Inter5iul ne3ormal sau 3le@i7il nu are la 7a8a un c?estionar cu
9ntre7ari dinainte sta7ilite2 El se caracteri8ea8a printr#o mai mare
li7ertate acordata operatorului de anc?eta 9n a diriAa cursul inter5iului2
!(
Aceasta li7ertate este aproape totala 9n ca8ul inter5iului complet
nedirectionat2 Odata preci8ata tema generala a inter5iului4 persoana
inter5ie5ata este lasata sa 5or7easca 9n legatura cu tema respecti5a4
3ara a i se impune o anumita sc?ema2 Operatorul nu inter5ine dec6t
atunci c6nd considera ca interlocutorul are ne5oie sa 3ie sustinut
pentru a continua relatarea sau atunci c6nd doreste sa elucide8e
anumite puncte ramase neclare2
In cadrul acestui tip de inter5iu4 sarcina operatorului de anc?eta
este numai 9n aparenta usoara2 9n realitate4 acesta tre7uie sa 3ie un
pro3esionist de 3oarte 7una calitate4 care sa posede solide cunostinte de
psi?ologie2 Lui 9i re5ine sarcina de a crea acel microclimat de 9n
credere4 acea relatie de comunicare4 acea stare de empatie Bcapacitatea
de a trai sentimentele altoraC4 care sa#1 determine pe cel inter5ie5at sa
raspunda4 9n cunostinta de cau8a4 la toate 9ntre7arile puse2
Inter5iul con5ersatieiO asa cum arata si denumirea4 se
des3asoara ca o con5or7ire 3ata 9n 3ata4 ca un sc?im7 de pareri 9ntre
inter5ie5at si operator4 cu pri5ire la o tema c6t mai concreta si mai clar
preci8ata pentru interlocutor Bnici aici nu e@ista c?estionar sau
9ntre7ari structurateC2
Rolul operatorului este acti54 el inter5enind permanent 9n raport
cu di3eritele aspecte discutate2
Inter5iul g?idat sau concentric se apropie mai mult de te?nicile
3ormale de in5estigate4 3ara a a5ea 9nsa rigiditatea acestora2 esi
inter5iul nu se des3asoara pe 7a8a de c?estionar4 pro7lemele a7ordate
sunt concentrate 9n Aurul unei teme anume si cel mai adesea sunt
sistemati8ate de catre operator4 9ntr#o lista de control sau printr#un
g?id de inter5iu2 Acest g?id cuprinde punctele esentiale 9n Aurul carora
operatorul 5a organi8a si 5a diriAa cursul inter5iului2 Operatorul are
li7ertatea de a 3ormula 9ntre7arile4 de a determina succesiunea
acestora4 de a pune 9ntre7ari suplimentare2 El g?idea8a interlocutorul
9n asa 3el 9nc6t acesta sa raspunda la toate pro7lemele puse 9n discutie2
In practica4 3unctie mai ales de natura si scopul cercetarii4 cel
mai adesea se 3olosesc procedee ce com7ina elementele 3ormale cu
elemente mai putin 3ormale2
Cu oca8ia cercetarilor criminologice pri5ind in3ractiunile de
!)
5iolenta4 9ntreprinse la unul din penitenciarele din tara4 ne#am 3olosit
de atare procedee mi@te de in5estigare2
9n con5or7irile noastre cu persoane a3late 9n detentie am utili8at
la 9nceput inter5iul nedirectionat4 las6nd pe in3ractor sa 5or7easca
nesting?erit despre toate 3aptele4 e5enimentele4 9mpreAurarile care direct
sau indirect # au a5ut legatura cu 3apta comisa2 Ulterior4 am
trecut la un inter5iu g?idat4 9n cadrul caruia am a7ordat teme legate de
3amilia in3ractorului4 de grupul de prieteni4 de mani3estarile de
agresi5itate ale interlocutorului 9n decursul timpului4 de atitudinea 3ata
de 3apta Bimediat dupa comitere4 ca si 9n momentul des3asurarii
inter5iuluiC2
E@perienta acumulata 9n acest domeniu arata ca atunci c6nd
e@ista posi7ilitatea sa studiem dinainte dosarele persoanelor ce
urmea8a a 3i in5estigate4 sa clari3icam unele aspecte legate de
9mpreAurarile comiterii in3ractiunii si de personalitatea in3ractorului4
este mai 7ine sa utili8am inter5iul g?idat sau concentric2 Aceasta4
deoarece studierea dosarelor ne 5a permite o structurare Audicioasa a
pro7lemelor ce le 5om a7orda 9n cadrul inter5iului2
C6nd o asemenea posi7ilitate nu e@ista sau nu 5rem sa o
utili8am Bpentru a e5ita unele preAudecati4 pentru a nu 3i legati de
consideratiile pur Auridice ale cau8eiC este mai indicat sa apelam la
te?nicile ne3ormale de in5estigatie2 e alt3el4 aceste te?nici se recomanda
a 3i 3olosite4 9n principiu4 9n stadiul de 9nceput al cercetarii4 9n
3a8a de e@plorare prin procedee mai standardi8ate2
7C 9n raport cu modalitatea prin care sunt culese datele Bin3ormatiileC4 se
disting inter5iul direct si inter5iul indirect2
Inter5iul direct se 7a8ea8a pe modalitatea directa de punere a
9ntre7arilor si de interpretare a re8ultatelor4 consider6ndu#se ca
raspunsul re3lecta e@act ceea ce su7iectul a 9nteles si a dorit sa
e@prime2
Inter5iul indirect utili8ea8a o cale ocolita de culegere a datelor
si de interpretare a raspunsurilor2 9ntre7arile puse urmaresc sa o7tina
anumite in3ormatii de la cel inter5ie5at pe o cale indirecta2 Raspunsurile
sunt interpretate prin prisma in3ormatiilor pe care interlocutorul
!%
le 3urni8ea8a 9n mod indirect4 prin anali8area continutului latent al
acestor in3ormatii/(2
cC Un tip aparte de inter5iu este considerat inter5iul clinic2
Utili8at cu precadere 9n psi?iatrie4 el este 3olosit 9n special
9n criminologia clinica2
E@amenul psi?iatric al in3ractorului se 7a8ea8a4 9n special4 pe
inter5iul clinic4 care 9m7raca 3ie 5arianta inter5iului diriAat4 3ie a
inter5iului nedirectionat2
Prin intermediul inter5iului clinic4 specialistul anali8ea8a personalitatea
in3ractorului4 9ncerc6nd a#i reconstitui trecutul pe 7a8a
marturisirilor sale2
$oarte importante ni se par4 su7 acest aspect4 o7ser5atiile lui
M2*2 Mann?eim reproduse de Pinatel/) cu pri5ire la e@perientele
9ntreprinse de sociologul K2C2 RecNless si de psi?iatrul L2S2 Seeling4
care au 9ncercat sa determine4 9n raport cu acelasi su7iect4 o prostituata
de culoare4 deose7irile dintre un inter5iu sociologic si un inter5iu
psi?iatric2 Ast3el4 9n timp ce psi?iatrul a 3acut o anali8a a personalitatii
acesteia4 sociologul s#a preocupat de o7tinerea unor in3ormatii pri5ind
antecedentele4 acord6nd mult mai putina atentie reactiilor mentale ale
su7iectului4 9n ca8ul 9n care se a7ordau anumite aspecte mai sensi7ile2
Sociologul s#a preocupat mai mult de consecintele sociale si Auridice
ale prostitutiei4 9n raport cu psi?iatrul4 pentru care pre8enta mai putina
importanta 3aptul ca su7iectul era o prostituata2
9n acest contrast 9ntre o7iecti5 si su7iecti5 e@ista 9nsa4 adauga
Mann?eim4 o e@ceptie importanta2 At6t sociologul4 c6t si psi?iatrul au
cautat sa cunoasca atitudinea su7iectului 3ata de e@perienta sa
delictuala2
O 5arianta a acestui tip de inter5iu o constituie te?nica de
Case#KorN 2care se utili8ea8a cu precadere 9n asistenta postpenala a
condamnatilor sau 9n perioada de pro7atiune2 Aceasta se 7a8ea8a pe o
succesiune de con5or7iri4 9n cadrul carora asistentul social speciali8at
9n pro7leme de criminologie Bsau o alta persoana cu pregatire
adec5ataC cauta sa spriAine pe delinc5ent4 sa#1 puna4 asa cum arata
!0
*2 Sta?l/%4 9n situatia psi?ica si materiala de a se lua singur 9n stap6nire4
de a recapata 9ncrederea 9n el4 de a a5ea curaAul sa duca o
5iata normala2
dC 9n raport cu natura relatiei ce se sta7ileste 9ntre cel ce
inter5ie5ea8a si cel inter5ie5at se 3ace distinctie 9ntre
inter5iul sensi7il4 inter5iul neutru si inter5iul se5er2
Inter5iul sensi7il este caracteri8at prin comportamentul po8iti5
al persoanei care inter5ie5ea8a4 tradus prin e@primarea simpatiei 3ata
de su7iect Bnu si 3ata de opiniile acestuiaC4 printr#o atitudine desc?isa4
sensi7ila4 de 9ncuraAare a acestuia2 Acest tip de relatie este 3olosit 9n
special 9n inter5iul nedirectionat4 clinic2
Inter5iul neutru are la 7a8a o relatie indi3erenta4 operatorul nu
mani3esta 9n cursul inter5iului nici un 3el de reactie de simpatie sau
antipatie4 de apro7are sau de8apro7are2 Inter5iul 3ormal se 7a8ea8a4 9n
general4 pe un asemenea tip de relatie 9ntre inter5ie5at si cel ce
inter5ie5ea8a2
9n ca8ul inter5iului se5er4 relatia respecti5a se aseamana mai
mult cu un interogatoriu4 moti5 pentru care se recomanda a 3i e5itat 9n
domeniul criminologiei2
(2 Reali8area inter5iului2 Aptitudinea de a determina un interlocutor
necunoscut sa#si de85aluie cunostintele4 parerile4 sentimentele4
cu pri5ire la pro7lemele ce 3ormea8a o7iectul inter5iului4 nu este o
9nsusire la 9ndem6na oricarei persoane2 Nu 9nt6mplator se a3irma deci
ca inter5iul este mai mult o arta dec6t o te?nica2
Una din pro7lemele 3undamentale ale inter5iului o constituie4
prin urmare4 alegerea si selectionarea acelor persoane Boperatorii de
anc?etaC care sa posede calitatile necesare unui inter5iu cu un grad c6t
mai mare de 3idelitate si 5aliditate2
E@ista4 desigur4 calitati nati5e4 cum sunt inteligenta4 onestitatea4
caracterul e@tra5ertit care recomanda persoanele ce poseda asemenea
calitati pentru rolul de operator de inter5iu2 E@ista alte calitati4 tot at6t
de importante4 ca tactul4 cultura4 interesul4 care se do76ndesc 9n cadrul
unui permanent proces de instruire4 de maturi8are4 de e@perienta
acumulata de la o cercetare la alta2
S#a scris mult 9n literatura de specialitate cu pri5ire la acest
!'
su7iect/02 E@ista manuale anume destinate operatorilor de inter5iuri2/'
Specialistii e@aminea8a4 9ntr#un cadru mai larg4 re3eritor la
totalitatea pro7lemelor legate de reali8area unui inter5iu4 di5ersi
3actori4 de natura o7iecti5a sau su7iecti5a4 interna sau e@terna4 care
in3luentea8a po8iti5 sau negati5 des3asurarea inter5iului2
Unele e@periente rele5a4 ast3el4 modul 9n care 56rsta4 se@ul4
statutul sociopro3esional4 9n3atisarea 3i8ica4 9m7racamintea sau 5ocea
celui ce inter5ie5ea8a in3luentea8a asupra reactiilor persoanei care
raspunde la 9ntre7ari2
Alte e@periente e5identia8a importanta mediului am7iant4 a
timpului si locului de des3asurare a inter5iului4 a in3luentei pe care
pre8enta unei a treia persoane o poate a5ea asupra interlocutorului2
Conclu8iile acestor e@periente urmaresc4 9n 3inal4 sa su7linie8e c6t de
importante sunt4 pentru asigurarea succesului unei cercetari4 alegerea
celor mai potri5ite persoane si instruirea lor atenta 9n raport cu
particularitatile 3iecarei cercetari 9n parte Btema aleasa4 caracteristicile
esantionului4 conditiile concrete de reali8are a inter5iului etcC2 9n
acest sens4 Moser arata/!4 pe drept cu56nt4 ca este di3icil a decide ce
calitati sunt 9n general recomandate pentru un operator de inter5iu4
9ntruc6t importanta 3iecarei calitati nu este 9ntotdeauna aceeasi4 ea
5aria8a de la o anc?eta la alta2
W A se 5edea4 pe larg4 C?2 C?annell4 R2 Da?n4 L;inter5ieJ comme met?ode
de
collecte4 9nG Met?odes des sciences sociales4 Editura L2 $estinger si 2 Dat84
Paris4
P2U2$24 1/0/H &emard S2 P?illips4 Social Researc?2 StrategF and Tactics2 T?e
orseF
Press4 1/'/H Aurora PerAu Liiceanu4 E@perimentul psi?ologic ca act de
comunicare
interpersonala4 9nG Re5ista de psi?ologie4 1!4 nr2 %4 1/!14 p2 )/1H Elena
$lorea4 Maria
Micu4 Inter5iul sociologic2 "aloarea si limitele lui4 9nG Teorie si metoda 9n
stiintele
sociale4 5oi2 III4 &ucuresti4 Editura politica2 1/''4 p2 (0!2
/' e e@emplu4 Social Sur5eF2 A ?and7ooN 3or inter5ieJers4 London4
Central O33ice o3
!!
In3ormation2
/! CA2 Moser4 op2 cit24 p2 (!!2
-!
!-
)2 Erorile de raspuns2 Aceasta pro7lema a 3ost 9n parte
discutata la c?estionar2 Cele aratate acolo cu pri5ire la erorile ce pot
aparea datorita alcatuirii si 3ormularii gresite a 9ntre7arilor ram6n
5ala7ile si 9n ca8ul inter5iului des3asurat pe 7a8a de c?estionar2
O alta sursa importanta de erori se poate datora operatorilor de
inter5iu4 9n 3unctie de personalitatile lor si modului 9n care acestia pun
9ntre7arile4 9nregistrea8a si interpretea8a raspunsurile2
Asa cum arata Moser/-4 pentru a decide asupra unei actiuni
pre5enti5e4 cercetatorul stiinti3ic tre7uie sa stie care anume trasaturi
ale operatorului de inter5iu pot sa genere8e erori su7stantiale de
raspuns si care sunt aspectele inter5iului ce permit introducerea
erorilor2
O pro7lema care este pe larg e@aminata 9n literatura de specialitate
se re3era la in3luenta distorsionata a opiniilor operatorului4
9ntre7area care se pune este daca si 9n ce masura opiniile politice4
sociale4 Auridice ale operatorului in3luentea8a raspunsurile2 Cercetarile
9ntreprinse de :National Opinion Researc? Center= din Anglia si
comentate pe larg 9n lucrarea lui Moser arata ca distorsiunile nu se
datorea8a 9ndeose7i in3luentei opiniilor operatorului4 c6t mai ales
anticipatiilor acestuia cu pri5ire la impresiile si comportamentul
interlocutorului//2
Specialistii e5identia8a ast3el trei tipuri de anticipatiiG
aC
Anticipatii structura#atitudine2 Operatorul4 dupa primele
raspunsuri 9si 3ace o parere cu pri5ire la atitudinea
interlocutorului si continua # consider6nd ca interlocu
torul este consec5ent 9n atitudine # sa interprete8e restul
raspunsurilor 9n lumina acestei anticipatii2
7C
!/
Anticipatiile de rol2 Operatorul 9si 3ace4 de la 9nceputul
inter5iului4 o impresie despre interlocutor B56rsta4 tipul
social4 ocupatiaC2 Raspunsurile 9ndoielnice4 am7igue4
marginale le 5a interpreta 9n lumina anticipatiei pe care
si#a 3acut#o cu pri5ire la tipul de personalitate pe care
su7iectul 9l repre8inta2
I7idem4 p2 )0%2
l7idem4 p2 )0'#)0!2
--
-,
cC Anticipatiile de pro7a7ilitate2 9n acest ca84 operatorul anti
cipea8a o anumita distri7uire a opiniilor 9n esantionul in
5estigat si interpretea8a raspunsurile 9ndoielnice 9n lumina
acestei anticipatii2 Aceste conclu8ii pre8inta o deose7ita
importanta si 9n domeniul criminologiei4 atare anticipatii
3und destul de 3rec5ente4 mai ales atunci c6nd inter5ie5area
este precedata de studierea dosarului in3ractorului2
Pentru e5itarea sau4 atunci c6nd erorile s#au produs4 pentru
descoperirea acestora4 un rol mai important 9l au4 pe l6nga pregatirea si
e@perienta operatorului4 7una sa credinta4 constiincio8itatea cu care
9ntelege sa#si 9ndeplineasca o7ligatiile2
E@ista anumite procedee de depistare a erorilor1,,4 cum sunt
comparatia re8ultatelor cu date pro5enite din alte surse4 5eri3icarea
coerentei B9ndeose7i prin 9ncercarea de a o7tine aceeasi in3ormatie prin
doua sau mai multe procedeeC sau reinter5ie5area su7iectilor4 aceasta
din urma 3iind calea cea mai des utili8ata2
2 Te?nica documentara2 Te?nica documentara este proprie
cercetarii pe documente si pri5este modul 9n care datele cuprinse 9n
di3erite tipuri de documente pot 3i utili8ate 9n scopuri stiinti3ice2
Alaturi de celelalte te?nici 3undamentale4 te?nica documentara
constituie ast3el o te?nica de recoltare si manipulare a datelor cuprinse
-1
9n documente4 principala ei caracteristica 3iind4 asa cum sugesti5 se
arata4 ca se 3oloseste de alte miAloace :dec6t oc?ii sau urec?ile
cercetatorului=1, 1 Bca 9n ca8ul o7ser5atiei4 respecti5 al inter5iuluiC2
Alt3el spus4 te?nica documentara operea8a prin intermediul lecturii
documentelor1,(4 iar nu prin contactul uman cu 3aptul social1,)2
Caracterul oarecum secundar al surselor documentare nu tre7uie
9nsa su7apreciat4 ast3el de surse 3iind mai 9ntotdeauna 7ogate 9n material
in3ormati54 iar deseori singurele disponi7ile pentru cercetator2
Cu pri5ire la erorile de inter5iu4 a se 5edea4 pe largG A2R2 EcNler4 L2 Prit8Ner4
Measuring t?e accuracF o3 enumerati5e sur5eFs4 9nG &ulletin o3 t?e
International
Statistical Institute4 ))4 1/014 p2 !#(%H *2*2 *Fman4 Inter5ieJing in social
researc?2
C?icago4 T?e Uni5ersitF o3 C?icago Press4 1/002
; A2 Normandeau4 op2 cit24 p2 1('2
1,( Te?nica documentara este considerata ast3el o o7ser5atie indirecta2
1,)
E2 Car7onnier4 Sociologie Auridi<ue2 Paris4 Arm6nd Colin4 1/!(4 p2 1!-2
-/
-(
12 Tipuri de documente2 9n sensul cel mai larg al acestei
acceptiuni4 orice document Bscris4 iconogra3ic4 3otogra3ic4 cinematogra3ic4
o3icial sau pri5at4 pu7lic sau secret etc2 # criteriile de clasi3icare
put6nd 3i 3oarte di3eriteC care poate 3urni8a anumite date legate de
pro7lematica cercetarii poate constitui sursa de documentare pentru
criminologi2 O enumerare e@?austi5a a acestora apar6nd ast3el ca
imposi7il de reali8at4 ne 5om re3eri numai la cele mai u8itate surse
documentare 9n criminologie2
Importante date cu pri5ire la 3aptele penale si la 3aptuitorii
acestora pot 3i o7tinute prin e@aminarea di3eritelor statistici de
mogra3ice4 economice4 sanitare etc2 Asemenea date pot ser5i ca
material de 7a8a Bla construirea esantioanelor etc2C atunci c6nd nu se
utili8ea8a si alte surse4 pot completa datele o7tinute prin cercetarile de
teren sau pot ser5i la anali8a comparati5a a acestora2
O alta sursa importanta o constituie dosarele pri5ind cau8ele
penale2 in cuprinsul acestora se pot culege in3ormatii cu pri5ire la
9mpreAurarile comiterii cau8ei4 la scopul si mo7ilul in3ractiunii4 la
trasaturile de personalitate ale in3ractorilor etc2 in pacate4 tre7uie
spus ca dosarele penale sunt 9nca destul de sarace 9n date care sa
permita tragerea unor conclu8ii cu pri5ire la etiologia in3ractiunii2
O importanta deose7ita o pre8inta documentele personale
Bscrisori4 Aurnale4 9nsemnari4 7iogra3iiC apartin6nd celor 9nsarcinati cu
supra5eg?erea sau o7ser5area in3ractorilor Beducatori sau supra5eg?etori
din penitenciare sau alte institutii de reeducare4 criminologi4
psi?ologi4 psi?iatri4 asistenti socialiC sau ale in3ractorilor 9nsisi2 Atare
documente contin uneori o 7ogatie de in3ormatii imposi7il de o7tinut
prin te?nicile standardi8ate2
9n ca8ul unor cercetari pri5ind sistemul de norme si 5alori si
mecanismele de receptare a acestora sau al studierii atitudinilor si
opiniilor colecti5itatii 3ata de actele antisociale4 o importanta sursa de
-)
documentare pre8inta pentru criminolog miAloacele de comunicare 9n
masa Bpresa4 radioul4 tele5i8iuneaC2
(2 Tipuri de anali8a2 enumirea de te?nica documentara acopera
9n realitate o gama 5ariata de procedee de e@aminare stiinti3ica a
documentelor2
Ast3el sunt de amintit4 9n acest sens4 te?nicile clasice de anali8a
documentara de tip intuiti5#su7iecti54 precum anali8a literala4 istorica
sau ling5istica etc2
/,
-%
Acestora li s#au alaturat pe parcursul timpului4 datorita cantitatii
3oarte mari de date pe care e@plo8ia in3ormationala a ultimelor decenii
a adus#o 9n 3ata oamenilor de stiinta si 9n raport cu care te?nicile
clasice de5enisera insu3iciente4 noi te?nici si instrumente menite sa
permita o de8mem7rare a ansam7lului 9n unitati suscepti7ile a 3i
numarate4 clasate4 masurate4 ierar?i8ate2
Oprindu#ne numai asupra acestora din urma4 ne#am propus sa
9n3atisam 9n cele ce urmea8a4 pe de o parte4 unele aspecte pri5ind
anali8a de continut4 iar pe de alta parte4 unele aspecte re3eritoare la
anali8a statistica a criminalitatii2
aC &emard &erelson de3ineste anali8a de continut ca :o te?nica
de cercetare a continutului mani3est al comunicatiilor4 a56nd
drept scop interpretarea acestora=1,%2
Este 5or7a aici de sensul cel mai larg al notiunii de comunicatie4
ce semni3ica orice mesaA transmis4 indi3erent de modul de transmitere
Bscris4 5er7al4 5i8ual etcC2
Anali8a de continut urmareste deci sa desci3re8e mesaAul real al
comunicatiei4 caracteristica acesteia const6nd 9n 9nlocuirea impresiilor
su7iecti5e ale o7ser5atorului prin procedeee standardi8ate ce 3ac
posi7ila trans3ormarea materialului 7rut 9ntr#un material suscepti7il de
o e@aminare stiinti3ica2 MesaAul este ast3el :des3acut= 9n elementele
sale componente2 Prin calcularea 3rec5entei de aparitie si rele5area
corelatiilor4 o7ser5atorul poate sa distinga 9ntre semn si semni3icatie4
9ntre continutul si continatorul comunicatiei1,02 $2 Derlinger su7linia8a
ca anali8a de continut este o te?nica indirecta de o7ser5atie4 in5estigatorul
supun6nd in5estigatiei :comunicarea= prin care indi5i8ii s#au
mani3estat 2
9n criminologie s#a apelat 3oarte des la anali8a de continut 9n
cercetarile de natura e@perimentala4 9n e@aminarea datelor o7tinute prin
c?estionare sau sondaAe de opinie4 9n studiile de tipologie a delinc5entei
gra5e4 9n e@aminarea agresi5itatii ca 3actor de delinc5enta si 9n general
9n orice cercetare care implica masurarea opiniilor4 a atitudinilor2
-0
&2 &erelson4 Content analFsis in comunication researc?4 Glencoe4 1/0( p2
1-4 9n
C2 Lind8eF4 *and7ooN o3 social psFc?ologF4 1/0/2
1, 0 A2 &rimo4 op2 cit24 p2 1%(2
1, ' $2 Derlinger4 op2 cit24 p2 0%%2
/1
-'
Un domeniu 9n care s#a 3olosit prea putin4 dupa opinia noastra4
aceasta te?nica este acela al pre5enirii 3aptelor antisociale2
Conclu8iile pe care anali8a de continut le poate rele5a cu pri5ire
la gradul de in3luentare pe care 9l e@ercita mass#media asupra indi5i8ilor
ar putea 3i cu succes 3olosite 9n alegerea celor mai e3iciente cai
de educatie Auridica2
9ntr#ade5ar4 anali8a de continut permite mai ales un studiu al
comunicatiei 9n cadrul relatiei emitator#receptor2
*2 LassJell4 unul dintre promotorii acestei metode4 propune
ast3el urmatoarea sc?ema care ilustra8a relatia de mai susG aC cine
5or7esteH 7C ce spuneH cC cum spuneH dC cui spuneH eC cu ce re8ultat
Studiile reali8ate potri5it sc?emei propuse de LassJell au e5identiat
conclu8ii interesante cu pri5ire la e3ectele mesaAului asupra
receptorului Bde e@emplu4 e3ectele unui 3ilm de 5iolenta asupra tinerilor
telespectatoriC4 la di5ersii 3actori care pot in3luenta receptionarea mesaAului
,!2 Studiile 9ntreprinse de P2 Lasar3eld1,- cuprind4 de asemenea4
o7ser5atii interesante pri5ind auditoriul B3ie ca indi5idualitate4 3ie ca
grup socialC2
esi nu 9ntotdeauna pre8entate 9ntr#o ordine identica4 lucrarile de
specialitate indica urmatoarele etape pe care este necesar sa le parcurga
orice anali8a de continutG alegerea categoriilorH determinarea unitatilor
de anali8aH cuanti3icarea re8ultatelorH 5eri3icarea anali8ei de continut2
Categoriile nu repre8inta altce5a dec6t elementele semni3icati5e
9n raport cu care continutul comunicatiei 5a 3i clasat si cuanti3icat2
Alegerea categoriilor este poate cea mai importanta etapa4 transpunerea
corecta a ipote8ei de cercetare 9n di3eritele categorii asigur6nd
9n cea mai mare masura succesul cercetarii2 Asa cum arata &erelson4 o
anali8a de continut 5alorea8a c6t 5alorea8a categoriile acesteia1,/2
Aplicarea 3rec5enta 9n practica a acestei te?nici B9n di5erse domenii
de cercetareC a permis selectarea unor categorii cu o s3era mai larga de
utili8are2 aca nu se poate 5or7i 9nca de o standardi8are 9n aceasta
directie4 se pot enumera totusi4 asa cum arata R2 Pinto si M2 GraJit811,4
-!
tipuri de categorii cu o 3rec5enta mult mai ridicata dec6t altele2
*2 LassJell4 L;analFse de contenii et le language de la politi<ue4 9nG Re5ue
3rancaise
de science politi<ue4 1/0(2
1, - P2 Lasars3eld4 Iualitati5e AnalFsis4 &oston4 Al?F?ard and &acon4 1/!,2
1, / &2 &erelson4 op2 cit24 p2 (12
11 , R2 Pinto4 M2 GraJit84 op2 cit24 p2 %!/2
/(
--
Ast3el4 domeniul sau materia supusa e@aminarii apelea8a la
categorii ce corespund sistemelor de clasi3icare ale marilor 7i7lioteci4
ru7ricilor principale ale Aurnalelor4 re5istelor4 emisiunilor de radio si
tele5i8iune etcH directia comunicatiei corespunde categoriilor udli8ate
9ndeose7i 9n anc?etele de opiniiG 3a5ora7il4 de3a5ora7il4 indi3erentH
5alorile sau standardele sunt e@primate 9n general prinG statutul social4
economic4 3amilial etcG 9n raport cu actorii cel mai adesea se apelea8a
la categoriile de 56rsta4 se@4 pro3esie4 ni5el de instructie etc2
Asa cum aratam4 orice anali8a de continut are la 7a8a o operatie
delicata de de8mem7rare a 9ntregului 9n partile sau unitatile sale
constituti5e2 i3eritele aspecte sau laturi ale 3enomenului pot 3i ast3el
retinute ca unitati de 9nregistrare2 Este 3oarte important 9nsa ca unitatea
de 9nregistrare sa nu 3ie con3undata cu unitatea de numerotare Bcu
modul 9n care di3eritele unitati de 9nregistrare sunt numarate4 masurate
etcC2 &2 &erelson111 enumera cinci unitati maAoreG cu5intele4 temele4
caracterele4 itemul4 spatiul#timp masurat2 intre acestea4 tema si
itemul=( sunt cele mai importante2
9n scopul cuanti3icarii re8ultatelor sunt utili8ate procedee mai
simple si mai complicate2 e la simpla numarare la procedeul cel mai
des utili8at cum este acela al calcularii 3rec5entelor Bcare permite sa se
sta7ileasca intensitatea4 asadar4 :importanta= unui elementC p6na la
te?nici mai comple@e2
7C Statistica repre8inta o pretioasa sursa de documentare4
o3erind4 9n principiu4 criminologului acele date care sa#i permita
o apreciere glo7ala cu pri5ire la structura si e5olutia
3enomenului si la principalele caracteristici ale populatiei
delinc5ente2
Statistica nu poate 9nsa o3eri mai mult de at6t2 Ea nu poate
surprinde latura calitati5a a 3enomenului2 Asa cum arata Petre Andrei4
statistica su3era de un de3ect capital4 ea :nu 9n3atisea8a dec6t partea
e@terioara4 o7iecti5a si materiala a 3enomenelor si nicidecum spiritul
111 &2 &erelson4 op2 cit24 p2 %-/2
11 ( Unii autori atrag 9nsa atentia ca termenul de item este 3olosit 9ntr#un
sens larg4
-/
desemn6nd 9ntregul continut4 si 9ntr#un sens restr6ns4 c6nd este ec?i5alent cu
unitatea
de 9nregistrare B5e8i R2 Pinto4 M2 GraJit84 op2 cit24 p2 %!'2 "e8iOe larg si *2
Sta?l4
op2cit24 p2 1(02
/)
/,
lor ca si necesitatea teleologica care le determina2 Ea nu arata
interiorul psi?ic al actiunilor sociale=11)2
O preci8are se impune 9nsa2 Ea pri5este deose7irea esentiala
care e@ista 9ntre statisticile o3iciale si cele destinate 9n e@clusi5itate
unor scopuri de cercetare stiinti3ica2
Re3erindu#ne la domeniul care ne interesea8a4 prima categorie
cuprinde statisticile di3eritelor organe Bpolitie4 procuratura4 AustitieC ce
conta7ili8ea8a anumite date cu pri5ire la 3enomenul in3ractionalH cea
de#a doua categorie are 9n 5edere 3ie acele statistici 9ntocmite anume
pentru a studia anumite pro7leme Bpentru a 5eri3ica o ipote8a de cer
cetareC4 3ie pentru a sta7ili anumite corelatii re8ultate pe 7a8a
prelucrarii datelor culese din teren prin di3erite te?nici de in5estigare2
"om 9n3atisa 9n cele ce urmea8a unele strategii de cercetare
utili8ate 9n di3erite tari4 9n scopul ameliorarii statisticilor o3iciale
pri5ind criminalitatea2
Principalele reprosuri aduse statisticii Audiciare se re3era4 pe de
o parte4 la 3aptul ca aceasta nu oglindeste dec6t partial 3enomenul4
criminalitatea reala ram6n6nd necunoscuta4 iar pe de alta parte4 ca
sistemul de conta7ili8are a datelor4 utili8at 9n pre8ent 9n maAoritatea
statelor4 se 7a8ea8a e@clusi5 pe criterii cantitati5e de 9nregistrare4
9nlatur6nd ast3el posi7ilitatea unor aprecieri de natura calitati5a asupra
3enomenului2
/1
Iata de ce4 9ncercarea de a determina un raport c6t mai e@act 9ntre
criminalitatea reala4 criminalitatea aparenta BdescoperitaC si criminalitatea
legala constituie una din preocuparile constante ale specialistilor 9n
criminologie2 Numeroase sunt ast3el e3orturile depuse 9n mai toate tarile
9n 5ederea per3ectionarii procedeelor de de85aluire a criminalitatii2
9n s3era acestor preocupari se 9nscriu si acele strategii de cercetare
pe 7a8a carora se 9ncearca sa se descopere macar o parte din
ci3ra neagra a criminalitatii2
Cu 5ariatii care nu sc?im7a pe 3ond esenta4 cele mai
repre8entati5e ni se par a 3i4 9n acest sens4 studiile de autocon3esiune
sau autoportret si studiile de 5ictimi8are2
11 ) P2 Andrei4 Opere sociologice4 5oi2 II4 Sociologie generala4 Editura a I*#
a4
&ucuresti4 Editura Academiei4 1/!-4 p2 (0)2
/%
/(
$oarte succint4 studiul de autoportret consta 9n interogarea unui
grup # ales din populatia unui anumit teritoriu # cu pri5ire la 3aptele
penale comise4 indi3erent daca acestea au 3ost urmarite sau Audecate de
catre organele AudiciareH studiul de 5ictimi8are consta4 de asemenea4 9n
interogarea unui grup anume4 dar cu pri5ire la 3aptele penale ale caror
5ictime au 3ost 9n decursul timpului persoanele interogate2
9n studiile de autoportret4 esantioanele cuprind4 9n maAoritatea
ca8urilor4 3ie ele5i de di3erite 56rste4 3ie tineri a3lati 9n cursul stagiului
militar2 Te?nica 3olosita de anc?etatori este 9n general aceea de a
pre8enta su7iectilor o lista cuprin86nd cele mai di3erite 3apte penale4
acestia urm6nd sa raspunda daca au comis sau nu 5reuna dintre 3aptele
enumerate4 iar 9n ca8 a3irmati54 de c6te ori au comis 3apta respecti5a si
de c6te ori a 3ost descoperiti si adusi 9n 3ata organelor competente2
Conclu8ii
12
elinc5enta reala este mult mai mare dec6t cea o3iciala2
$oarte multi din su7iectii in5estigati marturisesc a 3i comis
cel putin o 3apta pentru care ar 3i tre7ui sa raspunda penal2 9n
S2U2A24 unii autori4 printre care entler si Monroe4 considera
ca cel mult un s3ert din cei care au comis in3ractiuni aAung 9n
statistica o3iciala2 Studiile e3ectuate la *elsinNi arata ca
numai ) p6na la 1U din cei care comit 3urturi sunt cunoscuti
de catre politie2 Cercetarile 9ntreprinse 9n Marea &ritanie
con3irma aceleasi date2
(2
esi maAoritatea su7iectilor in5estigati marturisesc a 3i comis
macar o data un 3apt penal4 3oarte putini dintre acestia au
persistat 9n conduita ilicita2 Cercetarile 9n acest domeniu au
rele5at si un alt aspect deose7it de interesant2 Ast3el4 9ntre
su7iectii interogati4 :delinc5entii o3iciali= Bcei care au aparut
cel putin o data 9n 3ata unui organ penalC marturisesc a 3i
comis un numar mult mai mare de 3apte si dintre cele mai
gra5e4 9n raport cu delinc5entii neo3iciali2 9n acest sens4 Nils
C?ristie conc?ide ca grupul restr6ns de delinc5enti 9nregistrati
9n statistica o3iciala este implicat 9n cele mai multe din
delictele comise4 conclu8ie deose7it de importanta pentru
/)
ela7orarea unor masuri adec5ate de pre5enire2
9n ansam7lul lor 9nsa4 aceste cercetari e5identia8a putine
deose7iri 9ntre delinc5entul o3icial primar si cel neo3icial4 constatare
ce nu mai este 5ala7ila 9nsa 9n pri5inta recidi5istilor2
/0
/%
EC2 Te?nicile secundare2 9n ca8ul unor cercetari stiinti3ice ce#si
propun sa de85aluie trasaturile psi?ologice ale in3ractorului4 compor
tamentul indi5idual si de grup4 intensitatea 3actorilor de inadaptare si
rolul lor 9n etiologia criminalitatii4 criminologia este ne5oita sa recurga
la te?nici de cercetare comple@e4 reali8ate cel mai adesea printr#o
cola7orare 9ntre di5ersii specialisti ai ec?ipei criminologice de cercetare2
Prin intermediul acestor te?nici4 se 9ncearca sa se patrunda
dincolo de ceea ce te?nicile 3undamentale pot sa de85aluie 9n stadiul
actual4 cu pri5ire la 3actorii angrenati 9n producerea actului in3ractional2
Se 9ncearca ast3el4 prin intermediul te?nicilor secundare4 denu
mite ast3el 9ntruc6t ele se 3olosesc alaturi de una sau unele dintre te?ni
cile 3undamentale11%4 o de85aluire a uni5ersului pro3und al in3ractorului4
9n 5ederea 3ormularii unui diagnostic si a unui prognostic social4 pre
cum si a ela7orarii unui tratament de recuperare sociala2
Ne 5om limita numai la o in3ormare succinta cu pri5ire la unele
dintre te?nicile secundare cu aplicare mai 3rec5enta 9n criminologie2
12 Testele2 Trasaturile psi?ologice ale in3ractorului sunt puse 9n
e5identa 9n special prin e@amenul psi?ologic al acestuia2 $actorii
psi?ologici ast3el rele5ati4 alaturi de 3actorii medicali Brele5ati pe 7a8a
/0
e@amenului medicalC4 5or 3i coro7orati cu 3actorii de natura sociala si
legala re8ultati 9ndeose7i din cercetarile e3ectuate pe 7a8a te?nicilor
3undamentale2 Sinte8a tuturor acestor 3actori 5a permite 9n 3inal o
apreciere glo7ala a personalitatii in3ractorului2
9n general4 e@amenul psi?ologic al in3ractorului # 3ie ca se a3la 9n
stare de li7ertate4 3ie ca se a3la 9n detentie # se reali8ea8a pe 7a8a testelor2
Testul4 potri5it de3initiei data de *2 Pieron1104 constituie o pro7a
determinata ce implica 9ndeplinirea unei sarcini4 identica pentru toti
su7iectii e@aminati4 9n scopul aprecierii succesului ori esecului sau
notarii numerice a reusitei2
9ntr#un sens mai larg4 testul este de3init ca o pro7a standardi8ata 9n
ceea ce pri5este administrarea si interpretarea#cotarea ei si care 3urni8ea8a
date asupra anumitor caracteristici psi?o3i8iologice sau psi?ice11'2
11 % A2 Normandeau Bop2 cit24 p2 ),!C considera ca te?nicile secundare sunt
9ntotdeauna
tri7utare uneia sau mai multor te?nici 3undamentale2
11 0 Reprodusa de P2 Landre5ille4 Met?odologie de la criminologie BCurs
litogra3iatC4
Uni5ersiade Montreal4 1/!14 p2 1)2
11 ' Paul Popescu Ne5eanu4 op2 cit24 p2 !/2
/'
/'
esi 9n literatura de specialitate e@ista numeroase clasi3icari ale
testelor 4 asa cum arata P2 Landre5iile 4 nici una din acestea nu se
raportea8a cu ade5arat la domeniul criminologiei2
Autorul canadian ne propune 9n acest sens urmatoarea sc?ema a
testelor utili8ate 9n criminologieG
sen8ori motor
Teste de reusita inteligenta Kec?esler#&elle5ue
reali8are
Teste de comportament NFe si S?ort
MMPI
CPI
3 c?estionare X
Inadaptare sociala
Eessnes
EFsencN
Teste de personalitate o7iecti5e
Cattel
Rorsc?ac?
TAT
Y proiecti5e
Semantic
Rep de DellF
S8ondi
Ne 5om opri pe scurt numai asupra unora dintre testele cu o
/!
mai mare aplicare 9n cercetarea criminologica4 ce 3igurea8a 9n sc?ema
de mai sus2
11! Testele sunt clasi3icate ast3el 9n raport cu 3actorii interni de
comportament4 cu modul
de administrare4 cu materialul utili8at etc2 &rimo utili8ea8a clasi3icarea
3unctionala a
testelor4 care distinge doua tipuri principaleGteste de e3icienta Bce se su7di5id
la r6ndul
lor 9n teste de aptitudini si teste de cunostinteC si teste de personalitate Bcare
se 9mpart 9n
teste su7iecti5e si teste proiecti5eC Bop2 cit24 p2 ((%#((0C2
11- P2 Landre5ille4 op2 cit24 p2 1)2
/!
/-
aC Testele de reusita studia8a aptitudinile operationale ale
persoanei4 retin6nd ca indice reusita testului2
In aceasta categorie se situea8a si testele de inteligenta2
Pentru a studia tul7urarile de inteligenta si ponderea acestora 9n
etiologia in3ractiunii4 criminologia 3ace apel la testele psi?ologice si
pedagogice care permit sta7ilirea unei scari metrice a inteligentei=/2
Pentru masurarea ni5elului general al inteligentei se 3oloseste4
9ndeose7i4 testul &inet#Simon2
Testul se 7a8ea8a pe di3erenta 9ntre 56rsta reala si 56rsta
mentala2 El consta dintr#o lista de 9ntre7ari pe care autorii au 9ntocmit
o 9n urma c?estionarii unui esantion de copii4 retin6nd numai acele
9ntre7ari la care !0U din copiii interogati au dat raspunsuri corecte2 Pe
7a8a acestor raspunsuri4 s#a construit o scala de 56rsta4 socotindu#se ca
la ) ani un copil tre7uie sa stie c6ti ani are4 sa arate gura4 nasulH la
0 ani sau ' ani sa poata copia un patratH la ! ani sa indice patru culori
date4 sa arate m6na dreapta4 m6na st6ngaH la 1, ani sa poata construi
3ra8e simple4 sa critice 3ra8e a7surdeH la 1( ani sa spuna mai mult de
', de cu5inte 9n trei minute4 sa de3ineasca cu5inte a7stracte2
Masurarea pe scala se 3ace 9n 3elul urmatorG daca un copil de
! ani nu poate raspunde dec6t la 9ntre7arile sta7ilite pentru un copil de
% ani4 9nseamna ca acesta 5a a5ea o 56rsta reala de ! ani si o 56rsta
mentala de % ani4 deci o 9nt6r8iere de de85oltare intelectuala de ) ani2
Pe aceasta 7a8a4 &inet de3ineste idiotul ca acel su7iect a carui 56rsta
mentala nu depaseste % ani4 im7ecilul atinge 9ntre % si ! ani2
Testul &inet#Simon a su3erit 9n decursul anilor re5i8uiri
succesi5e2
//
Principala ameliorare a testului &inet#Simon a constituit#o
introducerea de catre K2 Stern 9n anul 1/1( # pe scara metrica a
inteligentei # a notiunii de cotient intelectual2 II repre8inta raportul
9ntre 56rsta mentala # o7tinuta pe 7a8a raspunsurilor la test # si 56rsta
reala4 cronologica BII Z "MM"RC2 Starea considerata normala este
egala cu unitatea2 aca4 de e@emplu4 un copil de ! ani nu se deose
11 / Pe drept cu56nt 9nsa4 &rimo atrage atentia ca testele de inteligenta nu
masoara
inteligenta 9n sine Bsau 5reuna din componentele acesteia4 ca memoria4
imaginatia
etcC4 ci ele au o 5aloare comparati5a4 3urni86nd numai o indicatie Bnecesar a
3i
interpretataC cu pri5ire la inteligenta indi5idului2
/-
1,,
7este 9n raspunsuri de media copiilor de ! ani4 56rsta mentala 5a 3i
de ! ani4 iar II egal cu unitatea4 care se e@prima prin multiplicarea
cu 1,,2 Cei 9nt6r8iati mental se 5or situa ast3el su7 1,,4 cei a5ansati
peste 1,,1(,2
Testul Kec?sler#&elle5ue este construit pe di3erentierea
indi5iduala a su7iectilor4 pe 3aptul ca inteligenta este :impregnata de
3actori moti5ationali=1(12 Testul cuprinde 1( grupe de pro7e4 9mpartite
9n pro7e 5er7ale si pro7e non5er7ale Bde per3ormantaCG
# pro7ele 5er7ale se re3era laG 12 in3ormatia generalaH (2 9ntelegerea
generalaH )2 aritmeticaH %2 similitudiniH 02 pro7a de
5oca7ularH '2 memoria ci3relor2
# pro7ele non5er7ale se re3era laG 12 completarea de imaginiH
(2 aranAarea de imaginiH )2 amplasarea de o7iecteH %#02 pro7a
de cod A#&H '2 la7irint2
7C Testele de personalitate urmaresc de85aluirea unor trasaturi
ale indi5idului care 9l 3ac sa reactione8e 9ntr#un anumit
mod 9n orice situatie s#ar a3la1(( 2
Testele de personalitate sunt 3rec5ent utili8ate 9n ca8ul
cercetarilor criminologice e@perimentale prin care se urmareste
e@plorarea personalitatii in3ractorului4 de85aluirea 9ntr#o prima etapa a
acelor 3actori care ar putea di3erentia pe plan psi?ologic in3ractorul de
nonin3ractor4 pentru ca 9ntr#o etapa ulterioara sa se poata conc?ide
asupra unei e5entuale corelatii 9ntre criminalitate si anumite tipuri de
personalitate2
Testele de personalitate se 9mpart 9n teste analitice de tip
c?estionar4 teste o7iecti5e si teste proiecti5e2
Testele de personalitate de tip c?estionar se 7a8ea8a 9ntr#o
mare masura pe capacitatea de autoo7ser5are si introspectie a
indi5idului2 Ceea ce interesea8a 9n raspunsurile date nu este numai
continutul su7iecti54 dar si ceea ce acesta rele5a4 e5entual 3ara stirea
su7iectului4 cu pri5ire la trasatura de caracter su7iacenta2
Ulterior4 te?nica de calcul II a 3ost per3ectionata Blu6ndu#se 9n consideratie
si alti
1,1
3actori4 cum ar 3i scaderea memoriei odata cu 9naintarea 9n 56rsta etc2C prin
introducerea unui coe3icient de comparare 9n ta7elele II2
1(1 P2 Popescu Ne5eanu4 op2 cit24 p2 !),2
1( ( P2 Landre5ille4 op2 cit24 p2 102
//
1,(
Cele de tip c?estionar pot in5estiga o singura trasatura de perso
nalitate # c?estionarele uni3a8ice4 sau mai multe trasaturi # c?estionare
multi3a8ice2
Unul dintre testele de personalitate de dp c?estionar4 cu mare
aplicare 9n domeniul criminologiei4 este :In5entarul Multi3a8ic de
Personalitate Minnesota= BMMPIC2 Te@tul e@plorea8a simultan / trasaturi
de personalitate si ser5este la depistarea tul7urarilor de personalitate1()2
Testul cuprinde o lista de 00, de propo8itii aparent nesemni
3icati5e pentru su7iect4 asupra carora urmea8a sa se pronunte daca sunt
ade5arate sau 3alse2 Testul include o scala larga de propo8itii 3alse ce
5i8ea8a anumite comportamente sociale2
Cercetarile 9n domeniul criminologiei pe 7a8a testului MMPI se
datorea8a 9n special lui *at?aJaF si Monac?esi2 Acestia au 9ncercat sa
masoare di3erentele care apar4 pe 7a8a raspunsurilor primite4 9ntre
in3ractori si nonin3ractori2 9n acest scop4 testul a 3ost aplicat unui grup
de %/ de tineri in3ractori si unui grup de 0' de tineri nonin3ractori2
Re8ultatele au rele5at # 9n opinia celor doi autori1( % # di3erente
semni3icati5e 9n special 9n grupa de c?estiuni denumite P Bde5iatii
psi?opaticeC2
1,)
Ast3el4 media de raspunsuri la seria P pentru o populatie
normala este de 0,H 9n esantionul testat ea a 3ost de '1 9n grupul de
nonin3ractori4 asadar4 o di3erenta de ! puncte4 considerata de autorii
citati ca semni3icati5a2
upa parerea lui "old1(04 deose7irile4 desi statistic semni3icati5e4
sunt mult prea putin numeroase dec6t asemanarile si nu permit
tragerea unei conclu8ii cu pri5ire la raportul dintre tul7urarile de
personalitate si delinc5enta2
Testele proiecti5e sunt ast3el construite 9nc6t incita su7iectul
ca4 prin intermediul raspunsurilor la di3erite pro7e la care este supus4
sa#si proiecte8e personalitatea2 Ele sunt utili8ate pentru :a de85alui
e3orturile latente4 imaginile si sentimentele pe care su7iectul este
incapa7il sau 3oarte putin dispus sa le e@prime= (';2
1( ) P2 Popescu Ne5eanu4 op2 cit24 p2 !),2
1( % S2R2 *at?aJaF4 E22 Monac?esi4 AnalFsing and Predicting Eu5enile
elin<uencF
Jit? MMPI4 Uni5ersitF o3 Minnesota4 1/0)2
1( 0 G2&2 "old4 Teoretical CriminologF4 London4 O@3ord Uni5ersitF Press4
1/0-2 p2 1)1
si urm2
1( 0 E2 Pinatel4 op2 cit24 p2 %(!2
1,,
1,%
Testul proiecti5 se 7a8ea8a pe studierea reactiilor su7iectului la
pre8entarea anumitor imagini si o7iecte2
Un
e@emplu Bcu mare 3rec5enta de aplicareC de test proiecti5 9l
constituie testul Rorsc?ac? sau :testul petelor de cerneala=2 Creat de
psi?iatrul el5etian *erman Rorsc?ac?4 el consta 9ntr#o descriere 3oarte
sumara4 9n a pre8enta su7iectului4 9ntr#o anumita ordine4 1, planse cu
pete de cerneala Bunele acromatice4 altele 9n culoriC2
Su7iectul este in5itat sa desci3re8e ceea ce 5ede 9n 3iecare din
aceste planse2 Raspunsurile sunt notate si clasi3icate dupa urmatoarele
criteriiG
#
modul sau tipul de perceptie Binterpretare glo7ala sau de
detaliu222CH
#
calitatea perceptiei Bsu7iectul percepe mai 9nt6i 3orma si
apoi culoarea sau in5ersCH
#
interpretarea pe care su7iectul o da imaginii pre8entate
B3ante8ia4 originalitatea raspunsuluiC2
Acest test este suscepti7il sa puna 9n e5identa unele corespondente
9ntre raspunsurile date si anumite trasaturi de personalitate2
Utili8ate pe esantioane repre8entati5e de in3ractori si nonin3ractori4
testele proiecti5e de tipul Rorsc?ac? urmaresc sa descopere
daca raspunsurile in3ractorilor se deose7esc statistic semni3icati5 de
raspunsurile nonin3ractorilor4 proiect6nd ast3el un anumit tip de
personalitate2
Cercetarile 9ntreprinse pe 7a8a testului Rorsc?ac? au dus la
1,0
re8ultate contro5ersate2 Ast3el4 Pinatel4 in5oc6nd cercetarile lui
&o?m1(!4 arata ca din punct de 5edere criminologie testul a aratat ca
persoanele antisociale se caracteri8ea8a prin raspunsuri care tradea8a
agresi5itatea4 prin a7senta raspunsurilor ce rele5a contacte a3ecti5e
Bindi3erenta a3ecti5aC si prin raspunsuri ce de85aluie o lipsa de
stap6nire Bla7ilitateC2 Pe 7a8a acestor re8ultate4 E2 Pinatel conc?ide ca
aplicarea testului Rorsc?ac? la studiul in3ractorului con3irma ipote8a
e@istentei unui nucleu al personalitatii criminale1(-2
1( ! E2 &o?m4 Traite du psFc?odiagnostic de Rorsc?ac?4 Paris4 P2U2$24
1/)04 p2 -!4 /)4
1/%4 citat de E2 Pinatel4 9nG op2 cit24 p2 %(/4 nota (2
1( - E2 Pinatel4 op2 cit24 p2 %(/2
1,1
1,'
Marea maAoritate a cercetarilor 9ntreprinse pe 7a8a testului
Rorsc?ac?4= desi pun 9n e5identa e@istenta unor di3erente pe plan
psi?ologic 9ntre in3ractor si nonin3ractor4 9n special su7 aspectul
intensitatii anumitor trasaturi de personalitate4 nu con3irma 9nsa teoria
e@istentei unui tip de personalitate speci3ic in3ractorilor1(/2
Testele proiecti5e4 si 9ndeose7i testul Rosc?ac?4 au 3ost utili8ate
si 9n scopul selectionarii 3actorilor de predictie a comportamentului
delinc5ent2
Asa cum am aratat B5e8i supra 1/$C4 selectionarea 3actorilor de
natura psi?ologica s#a 3acut 9n ca8ul cercetarilor 9ntreprinse de sotii
GluecN pe 7a8a testului Rorsc?ac?2
Un alt test proiecti5 care ser5este la studierea personalitatii este
testul S8ondi2 Su7iectului i se pre8inta o serie de %- de 3otogra3ii a
caror semni3icatie psi?ologica este legata de anumiti 3actori patologici
B9n numar de -C2 Setul de %- de 3otogra3ii se pre8inta 9n ' repri8e4
cuprin86nd c6te - 3otogra3ii4 3iecare 3otogra3ie corespun86nd unuia
dintre cei - 3actori retinuti2
La 3iecare repri8a4 i se cere su7iectului sa aleaga doua 3otogra3ii
pe care le pre3era Bcu care se identi3icaC si doua 3otogra3ii pe care le
respinge4 9n ideea ca 9si e@prima prin reactiile sale spontane anumite
1,!
trasaturi de personalitate2
Cu oca8ia cercetarilor criminologice 9ntreprinse la unul din
penitenciarele din tara4 pe un esantion de condamnati de3initi5 pentru
in3ractiunea de omor4 cei doi mem7ri ai ec?ipei mi@te de cercetare
Bdin care am 3acut parteC de pro3esiune psi?ologi # cercetatori
stiinti3ici la Institutul de neurologie si psi?iatrie din &ucuresti # au
procedat si la e@amenul psi?ologic al in3ractorului pe 7a8a testului
S8ondi2 Re8ultatele o7tinute au permis conturarea unui pro3il
psi?odiagnostic al in3ractorilor e@aminati2
(2 Scala de atitudini2 Te?nicile 3undamentale permit o cunoastere
a celor mai di5erse opinii apartin6nd su7iectilor in5estigati2
1( / M2 Loosli Usteri4 Le test de Rorsc?ac? dans le cadre de l;en<uete
medicoAudiciare2
es limites et ses posi7ilites4 9nG Re5ue internationale de criminologie et de
police tec?ni<ue4 1/0!4 p2 1/)#1//2
1,(
1,-
C6nd este ne5oie 9nsa sa a3lam c6t de puternice sunt aceste
opinii4 care este intensitatea lor reala4 care este directia 9n care se mani3esta4
daca ele re3lecta cu ade5arat structura latenta a personalitatii
indi5idului sau nu pre8inta dec6t pareri accidentale4 insta7ile4 suscepti7ile
de a 3i usor sc?im7ate4 apare necesitatea de a se apela la anumite
te?nici psi?ologice de masurare4 apte de a rele5a una din dimensiunile
3undamentale ale personalitatii4 atitudinea1),2
Atitudinea este di3erita de opinie4 ea constituind o parte integranta
a personalitatii indi5idului4 o predispo8itie a acestuia de a
g6ndi4 de a simti4 de a se comporta 9ntr#un anumit mod1) 1 3ata de o
situatie4 3ata de o idee4 de o 5aloare data etc21) (
9n raport cu acelasi o7iect Bsituatie4 idee4 5aloare etcC4 atitudinea
poate 3i considerata din mai multe puncte de 5edere2 Ast3el4
atitudinea 3ata de pedeapsa cu moartea poate 3i pri5ita din punct de
5edere moral4 Auridic4 religios etc2 Acestea constituie atri7utele
atitudinii respecti5e care4 9n ansam7lul lor4 de3inesc un continuum4 un
uni5ers al acesteia1))2
Te?nicile de masurare a atitudinii sunt socotite dupa unii autori
o e@tindere a te?nicii testelor1)%2 Acestea urmaresc o masurare a intensitatii
uneia sau unor atitudini4 o clasi3icare a acestora 3unctie de di3erentele
de intensitate4 9n scopul 3inal al unei mai 7une cunoasteri a
3iintei umane2
9n criminologie4 te?nicile de masurare a atitudinilor ser5esc la
cunoasterea intensitatii atitudinii unui in3ractor 9n raport cu un nonin3ractor
Bpentru a cunoaste mai 7ine modul 9n care 3iecare dintre acestia
reactionea8a 9n raport cu acelasi sau aceiasi stimuliC4 a atitudinii comune
unui grup de in3ractori 9n raport cu un alt grup de in3ractori Bde e@emplu4
1) , P2 Popescu Ne5eanu4 op2 cit24 p2 ')%2
1)1 $2 Derlinger4 de3inind ast3el atitudinea4 o deose7este de trasatura care
repre8inta o
caracteristica constanta a indi5idului de a raspunde 9ntr#un anumit mod 9n
toate
situatiile2 Pentru e@empli3icare4 Derlinger arata ca acela care are o atitudine
ostila 3ata
1,/
de straini se mani3esta 9n mod ostil numai 3ata de acestia BstrainiC4 pe c6nd
acela care
are ca trasatura de personalitate ostilitatea 5a 3i ostil 3ata de toata lumea Bop2
cit24 p2
%-)#%-%C2
14 ( P2 Landre5ille4 op2 cit24 p2 1'2
1)) R2 Pinto4 M2 GraJit84 op2 cit24 p2 !((2
1) % A2 &rimo4 op2 cit24 p2 (%,2
1,)
11,
cei ce sa56rsesc in3ractiuni de omor 9n raport cu cei care sa56rsesc
in3ractiuni contra proprietatii4 in3ractorii primari 9n raport cu recidi5istii
etcC4 a atitudinii comunitatii 3ata de 3aptele antisociale etc2
Te?nicile de masurare a atitudinii4 de85aluind o atitudine relati5
constanta a indi5idului 9n raporturile cu o situatie data4 ser5esc4 de
asemenea4 9n predictia comportamentului delinc5ent2
Cele mai cunoscute procedee de masurare sunt scalele de e5aluare
a atitudinii2
Acestea se 7a8ea8a pe ideea ca :e@ista o dimensiune sau un
continuu de#a lungul caruia se pot 9nsira atitudini indi5iduale Bde la
cele mai 3a5ora7ile p6na la cele mai de3a5ora7ile 9n raport cu o
situatie4 e5eniment4 idee etc2C1)02 Su7iectul este in5itat sa#si e@prime
apro7area sau de8apro7area 9n raport cu o serie de propo8itii
standardi8ate2
9n raport cu proprietatile matematice si cu di3eritele cai de
colectare a datelor4 e@ista mai multe procedee de scalare2 Lu6nd ca
7a8a clasi3icarile ce apartin lui Coom7s4 Sellti84 Ea?oda4 Derlinger4 Le
&lanc4 9n3atisam urmatoarea sc?ema a celor mai cunoscute scale de
atitudini1)'2
9n tipul de scala calitati5a4 distanta dintre categorii este
necunoscuta4 9n cel cantitati5 este cunoscuta si egala si constituie
masura propriu#8isa1)!2
Cea mai simpla dintre acestea este scala nominala2 9n 3unctie de
caracteristica masurata4 ea 9mparte indi5i8ii 9n doua sau mai multe
grupuri2 Scala nominala nu implica e@istenta unei gradari sau distante
9ntre grupuri2 E@emplu de scala nominala 9n criminologieG
# in3ractor#nonin3ractor4
# tipuri de in3ractorG
# ?ot4
# ?uligan4
# prostituata etc2
111
1)) CA2 Moser4 op2 cit24 p2 ))!2
1)' A se 5edea pe largG C*2 Coom7s4 La mesure dans les sciences sociales4
t?eorie et
met?odes4 9nG L2 $estinger4 2 Dat84 Les met?odes de rec?erc?e dans les
sciences
sociales2 Paris4 P2U2$24 1/')4 tom2 III4 p2 0((#0%,H $2 Derlinger4 op2 cit24 p2
%11#%(-2
1) ! P2 Landre5ille4 op2 cit24 p2 112
1,%
11(
Pentru celelalte tipuri de scala trimitem la lucrarile de specialitate1)-2
#Nominala
#Nominala
#Partial ordonata
Calitati5a
#Ordinala
#Ordinala
#Metric ordonata
#Inter5ale aparent egale
Cantitati5a #Clasamente aditionale
#Anali8a ierar?ica # cumulati5a
1) - "e8i pe larg R2M2 Stanoiu4 op2 cit24 p2 1!% si urm2
1,0
11)
Capitolul III
CRIMINOLOGIA +N SISTEMUL STIINTELOR
Sectiunea I
AUTONOMIA CRIMINOLOGIEI
(12 CARACTER AUTONOM2 Preci8arile cu pri5ire la
o7iectul4 scopul4 3unctiile si metoda criminologiei se constituie 9n
ade5arate criterii de delimitare a criminologiei de alte domenii ale
cunoasterii2 esprinderea de disciplinele stiinti3ice care au ga8duit#o
la 9nceputul 3ormarii sale4 urmata de procesul de trecere de la
criminologiile speciali8ate la criminologia generala4 au dus la
3ormarea unei discipline cu caracter autonom2
Prin o7iectul si scopul speci3ic4 prin adec5area metodei la
o7iectul cercetat4 criminologia repre8inta asta8i o stiinta autonoma2
esi are legaturi str6nse cu alte stiinte4 criminologia nu are un caracter
au@iliar nici 9n raport cu stiintele penale si nici cu alte stiinte sociale2
A o atasa numai uneia dintre acestea4 implica ine5ita7il o alegere 9n
de3a5oarea celorlalte4 a o atasa tuturor 9nseamna practic a o anula ca
disciplina de sine statatoare2
Opinia pe care o 9m7ratisam cu pri5ire la caracterul autonom al
criminologiei se delimitea8a ast3el4 at6t de acele pareri care neaga
acest caracter4 c6t si de tendintele de :imperialism criminologie=4
mani3estate 9nca de repre8entantii scoalii po8iti5iste4 dar reluate
ulterior si de alti autori4 care considera criminologia un 3el de super
stiinta2
((2 CARACTER UNITAR2 O perioada de timp nu putini au
3ost cei care au contestat caracterul unitar al criminologiei2 Printre
acestia s#au numarat nume ilustre 9n criminologie4 precum de Gree33 si
Sellin2 Reali8area sinte8elor criminologice din anii ;', ai secolului
trecut4 care com7ina sociologia si dreptul cu psi?ologia4 psi?iatria si
7iologia 9ntr#o disciplina autonoma orientata catre cercetarea4 diagnosticul
si tratamentul delinc5entilor4 au contri7uit si la a3irmarea
caracterului unitar al criminologiei2
1,'
11%
110
9n a doua parte a secolului >> decenii opinia potri5it careia
criminologia repre8inta o stiinta integrata unitara se impune12
Unii autori socotesc ca4 asemanator altor stiinte Be@2 dreptul
penalC4 criminologia ca stiinta unitara4 s#ar 9mparti 9ntr#o criminologie
generala4 care studia8a crima si criminalul 9n general4 si 9ntr#o criminologie
speciala4 care studia8a tipuri anume de crima si criminal(2
O atare 3ragmentare nu se Austi3ica 9n cadrul unui curs predat 9n
cadrul 3acultatilor de drept de la noi din tara4 unde4 cu mici e@ceptii4
criminologiei i se acorda un singur semestru de predare2
()2 CARACTER INTERISCIPLINAR2 Prin o7iectul sau de
studiu4 cri#minologia este o stiinta sociala cu caracter interdisciplinar2
Studierea criminalitatii se 3ace prin apelarea la domenii cone@e ale
cunoasterii umane2 Modalitatile de a7ordare interdisciplinara4 at6t 9n
aria teoretica4 c6t si 9n cea metodologica4 speci3ice nu numai
criminologiei ci de5enind4 am putea spune4 o trasatura generala a
stiintei contemporane4 se reali8ea8a 9nsa4 asa cum am 5a8ut4 9ntr#o
3inalitate proprie :sinte8a criminologica=2 9ntelegerea corecta a acestei
particularitati4 mai ales a deose7irii esentiale 9ntre in5entariere si
integrare ne permite sa conc?idem ca a7ordarea interdisciplinara a
o7iectului de studiu nu anulea8a caracterul autonom al criminologiei2
e asemenea4 9n cadrul procesului general de delimitare4 dar si
de integrare pe care stiinta contemporana 9l tra5ersea8a4 datorita
acumularii de date si cunostinte care impun noi ramuri si su7ramuri4
se poate 5or7i si 9n criminologie de aparitia unor su7ramuri precum
criminologia clinica4 criminologia 5ictimologica4 criminologia
ecologica4 criminologia pre5enti5a2 in ratiunile anterior 9n3atisate4 9n
cadrul 3acultatilor de drept4 acestea constituie capitole sau sectiuni4
3unctie de timpul a3ectat orelor de predare4 9n cadrul cursului de
criminologie generala2
(%2 CARACTER COMPLE>2 O pro7lema contro5ersata a
3ost la un moment dat si aceea re3eritoare la natura criminologiei4 9n
raport cu clasi3icarea stiintelor4 9n stiinte pure si stiinte aplicate2
1 E2 Pinatel4 SFnt?ese criminologi<ue4 9n Criminologie en action4 PUM4
1/'-4 p2 1)%#1!1
11'
si L;integration des rec?erc?es 7iologi<ues en criminologie4 9n Re5ue de
science
criminelle et de droit penal compara4 1/!04 p2 %0,#%0'2
( "e8i G2 Dellens4 e l;utiliti de la criminologie speciale4 citat de R2 Gassin4
9n
Criminologie4 Paris4 allo84 1/--4 p2 )'4 nota )2
1,!
11!
Scoala po8iti5ista4 si a5em 9n 5edere mai ales pe $erri4 con
sidera criminologia4 ca pe o stiinta aplicata2 Aceasta conceptie a 3ost
ulterior sustinuta 9n criminologia contemporana de catre Pinatel2
La polul opus se situea8a acele opinii potri5it carora
criminologia este prin e@celenta o stiinta pura4 o7iectul sau de studiu
implic6nd :o Audecata de 5aloare negati5a asupra unui rau social si nu
numai o simpla Audecata asupra realitatii=)2 Aceasta opinie a 3ost
pre8entata la cel de#al II#lea Congres international de criminologie de
la Paris B1/0,C2
Ulterior4 contro5ersa si#a mai pierdut din acuitate4 9n mare parte
datorita 3aptului ca delimitarea stricta 9ntre stiinte pure si aplicate nu
mai are aceeasi actualitate4 asta8i maAoritatea stiintelor recunosc6ndu
si si un caracter aplicati52 9n consecinta4 opinia dominanta este ca
datorita o7iectului4 scopului si 3unctiilor sale criminologia are 9n egala
masura un caracter teoretic si practic4 aliniindu#se su7 acest aspect
alaturi de stiintele denumite4 nu 9nt6mplator4 de un reputat repre8en
tant al scolii de criminologie de la Montreal4 pro32 Ellen7erger4 stiinte
comple@e4 prin 3aptul ca operea8a cu concepte ce implica Audecati de
11-
5aloare Bprecum crima4 5ino5atie4 raspundere4 pedeapsaC4 dar care nu
au semni3icatie dec6t 9n cadrul unei aplicari 9n practica%2
Sectiunea Il#a
EPENENTA CRIMINOLOGIEI
(02 PRECI1ARI PRELIMINARE2 Opinia 9n3atisata 9n sectiunea
precedenta cu pri5ire la autonomia criminologiei4 nu 3ace 9nsa inutila
orice discutie4 re3eritoare la raporturile criminologiei cu alte stiinte2
Constituirea acesteia ca disciplina autonoma nu are semni3icatia unei
rupturi de3initi5e cu disciplinile care au ga8duit#o2 Integrarea datelor
necesare sinte8ei criminologice nu se poate reali8a dec6t printr#o continua
conlucrare a criminologiei cu respecti5ele domenii2 Important este
9nsa ca aceste raporturi sa 3ie corect sta7ilite si 9ntelese4 pentru a se e5ita
) R2 Gassin4 Criminologie4 Paris4 Precis allo84 1/--4 p2 )'2
% L2 Ellen7erger4 Rec?erc?e clini<ue et e@perimentale en criminologie4
contri7ution a
l;etude des sciences de l;?omme4 Montreal4 PUM4 1/'-4 p2 ! si urm2
1,-
11/
unele con3u8ii2 Ast3el de clari3icari sunt 9nsa mai ales necesare pentru o
delimitare mai precisa a 3inalitatii 3iecareia din aceste discipline2 Su7
acest aspect4 se impune mai 9nt6i o e@aminare a raporturilor criminologiei
cu stiintele penale4 iar apoi a raporturilor criminologiei cu stiintele
care studia8a comportamentul indi5idual sau de grup precum si cu alte
discipline la care 3ace apel4 precum 7iologia4 statistica etc2
('2 CRIMINOLOGIA SI STIINTELE PENALE2 enumirea
de stiinte penale are cel putin doua acceptiuni2 9ntr#o acceptiune 3oarte
larga4 prin stiinte penale se 9nteleg toate acele discipline stiinti3ice care
au ca o7iect generic de studiu criminalitatea2 S#ar include aici4 at6t
acele stiinte care au ca o7iect direct sau speci3ic de studiu
criminalitatea precum criminologia4 c6t si acele discipline pentru care
criminalitatea constituie un o7iect de studiu generic dar nespeci3ic2
Stiintele penale ar cuprinde ast3elG dreptul penal Bpartea generala
si partea specialaC4 procedura penala4 stiinta penitenciara4 penologia4
dreptul penal international4 dreptul penal al a3acerilor4 dreptul penal
ecologic4 politica penala4 sociologia penala4 criminologia4 politia stiin
ti3ica sau criminalistica4 medicina legala2 9ntr#o acceptiune restr6nsa4 9n
cadrul stiintelor penale ar intra numai stiintele penale normati5eG dreptul
penal cu su7ramurile sale si procedura penala2
Prin caracterul sau autonom4 unitar4 comple@ si interdisciplinar4
prin statutul uni5ersitar pe care 9l are asta8i B5e8i in3ra )1#)0C4
criminologia este o disciplina care4 desi 9si are inter3erente 3oarte
puternice cu stiintele penale B9ntelese aici 9n acceptiunea restr6nsaC4 nu
este o disciplina normati5a2
1(,
Aceasta 3ace cu at6t mai importanta 9ntelegerea legaturilor
dintre stiintele penale normati5e4 si a5em 9n 5edere mai ales dreptul
penal4 si criminologie2
$ara a relua aici cele deAa 9n3atisate 9n raport cu o7iectul si
scopul criminologiei B5e8i supra 1(#1)C4 3acem numai unele preci8ari
suplimentare4 necesare 9ntelegerii acestei pro7leme2
AC Criminologia si dreptul penal2 A@6nd delimitarea dintre
criminologie si dreptul penal mai ales pe trasatura mai sus rele5ata4
unele opinii0 considera ca dreptul penal ca disciplina normati5a studia8a
E2 Pinatel4 9n P2 &ou8at et E2 Pinatel4 Traite de droit penal et de criminologie4
T2 III4
Criminologie4 Paris4 allo84 1/')4 p2 %2
1,/
1(1
continutul a7stract al normei penale4 spre deose7ire de criminologie
care studia8a in3ractiunea ca 3enomen natural si socialH esential este4
spune Pinatel4 de a 5edea 9n crima nu entitatea Auridica ela7orata de
dreptul penal4 ci 3enomenul uman si social pe care 9l e@prima2
Aceasta deose7ire este 9n pre8ent mai putin rele5anta4 9ntruc6t4
9n doctrina dreptului penal4 opinia potri5it careia 9n de3inirea
conceptului de in3ractiune nu se poate 3ace a7stractie de componenta
sociala si umana a 3aptei ilicite4 tinde sa de5ina dominanta2
Un punct de 5edere mai nuantat apartine criminologului
el5etian Dillias care considera ca stiinta criminologiei este c?emata sa
5eri3ice 9n ce masura teoriile care inspira dreptul penal si ramurile de
drept 9n5ecinate sunt pertinente din punct de 5edere empiric'2
elimitarea dintre criminologie si dreptul penal tre7uie sa ai7a
9n 5edere4 dupa opinia noastra4 criteriile anterior e@aminate si anume
o7iectul de studiu direct sau speci3ic4 scopul imediat4 3unctiile si
metoda celor doua discipline2
aC Criteriul o7iectului reptul penal ca si criminologia stu
dia8a 3enomenul in3ractional2 Pro7lematica criminalitatii este
studiata prin prisma principalelor sale institutii4 in3ractiunea4
raspunderea penala si sanctiunile de drept penal2 O7iectul
dreptului penal este deci du7luG un o7iect generic4 nespeci3ic4
pe care 9l repre8inta criminalitatea! si un o7iect speci3ic4 pe
care 9l repre8inta triada in3ractiune # raspundere penala
sanctiunile de drept penal2
O alta deose7ire importanta consta 9n aceea ca cele doua disci
1((
pline a7ordea8a 3enomenul criminalitatii 9n momente si etape di3erite-2
Ast3el4 etapa 3ormarii mecanismelor delinc5entei4 nasterea
situatiilor con3lictuale4 3actorii ce 3a5ori8ea8a trecerea la act4 apartin
criminologiei4 9n timp ce mani3estarea o7iecti5a a 3aptei penale
9ncep6nd cu 3a8a actelor preparatorii si p6na la 3a8a consumarii4 intra
9n s3era dreptului penal2
' M2 Dillias4 Precis de criminologie4 &eme4 Editions Staemp3li [ Cie SA4
1//14 p2 1-2
! 9n acelasi sens P?ilippe Conte4 PatricN Maistre de C?am7on4 roit penal
general2
Paris4 Masson4 1//,4 p2 )2
- "2"2 Dudria5te54 Sociolog?iia pro5o i Driminolog?iia4 in So5etsNoe
gosudarst5o i
pra5o4 1/'/4 p2 '!#!,2
11,
1()
9n 5i8iunea actuala4 ce propune un o7iect de cercetare comple@
care include si studiul reactiei sociale4 criminologia se ocupa de
di3eritele 3orme de reactie sociala 3ata de criminalitate4 pe c6nd dreptul
penal se ocupa cu preponderenta de reactia represi5a4 sau alt3el spus :nu
repre8inta dec6t una din 3ormele reactiei sociale contra acestui 3lagel4
printre altele=/2 reptul penal nu indica4 arata Dillias4 ce tre7uie 3acut cu
inculpatul pentru a 9ngradi criminalitatea4 el indica numai posi7ilitatile
Auridice pe care instanta le are la 9ndem6na 9n timpul procesului2
Cautarea raspunsurilor la aceasta 9ntre7are re5ine criminologiei2
Cercetarile apro3undate pe care criminologia le#a reali8at 9n
ultimii ani 9n domeniul criminalitatii ascunse Bci3ra neagraC4 pun 9n
e5identa si alte deose7iri2
Asa cum pe drept cu56nt se su7linia8a41, dreptul penal nu are
dec6t o 5i8iune 3ragmentara si mediata asupra criminalitatii2 El nu se
ocupa dec6t de criminalitatea legala4 studiul :ci3rei negre= si a
personalitatii delinc5entilor care nu au 3ost descoperiti ram6n6nd 9n
a3ara preocuparilor sale2
7C Criteriul scopului imediat2 A56nd ca scop imediat 5eri3icarea
ipote8elor pri5ind cau8ele criminalitatii si reactia sociala 3ata
de aceasta4 criminologia urmareste 9n plan practic pre5enirea
criminalitatii4 umani8area 3ormelor de reactie sociala si tratamentul
delinc5entilor2 reptul penal are ca scop imediat apararea
5alorilor sociale 3undamentale 9mpotri5a criminalitatii2
cC Criteriul 3unctiilor2 Prin 3unctiile sale4 descripti5a4 e@plicati5a4
pro3ilactica si predicti5a4 criminologia 5i8ea8a o s3era
mult mai larga de sectoare ale 5ietii sociale4 pe c6nd dreptul
penal a56nd 9n principal o 3unctie represi5a4 urmareste4 cu
precadere4 per3ectionarea sistemului sanctionator2
dC Criteriile metodei2 Spre deose7ire de dreptul penal care utili8ea8a
metodele speci3ice stiintelor Auridice 9n ansam7lul
lor4 precum metodele de interpretare4 criminologia recurge
la metode speci3ice stiintelor sociale pe care le adaptea8a la
o7iectul sau de studiu2
1(%
/ P?2 Conte4 de C?am7on4 op2 cit24 p2 %2
1, I7idem2
111
1(0
aca cele mai sus aratate sunt de natura a e5identia deose7irile
dintre cele doua stiinte4 cel putin tot at6t de importanta este si legatura
de dependenta dintre ele2
ependenta criminologiei 3ata de dreptul penal se mani3esta
mai ales prin 9mprumutul de concepte4 si a5em 9n 5edere 9ndeose7i
conceptul de in3ractiune4 care 9i delimitea8a 9ntr#un anumit 3el
domeniul de re3erinta2 Putem spune ca stiinta criminologiei se 9ndnde
p6na acolo p6na unde dreptul penal 9i permite2
La r6ndul sau4 dreptul penal modern este tot mai in3luentat de
criminologie2 e la procesul de creatiune a legii penale4 9n cadrul
caruia aportul criminologiei 9n sta7ilirea limitelor ilicitului penal este
considera7il4 9n modi3icarile ce s#au adus si 9nca se mai pot aduce
institutiei raspunderii penale1 1 si regimului sanctionator Bindi5idua
li8area pedepsei4 masurile de siguranta4 regimul minorilorC4 p6na la
aplicarea 9n practica4 criminologia e@ercita o in3luenta considera7ila
asupra dreptului penal1(2
$ata de cele aratate4 se poate conc?ide ca 5ec?ile dispute4 pe de
o parte4 9ntre :imperialismul criminologie= care considera dreptul
penal ca un capitol al criminologiei si repre8entantii scolii te?nicoAuridice
de drept penal ce sustineau ca dreptul penal si criminologia
sunt doua discipline complet distincte4 3ara nici o legatura 9ntre ele41 )
1('
iar pe de alta parte4 9ntre cei care sustin ca stiinta criminologiei ar 3i o
stiinta au@iliara dreptului penal si cei care pledea8a pentru caracterul
autonom4 sunt 9n pre8ent depasite2
O7iectul generic comun si 3inalitatea comuna determina
raportul de dependenta reciprocaH o7iectul si scopul imediat ca si
3unctiile proprii o separa de dreptul penal2 Raporturile 9ntre cele doua
discipline este prin urmare un raport de complementaritate si nu de
concurenta sau de su7ordonare2
A se 5edea =Con3rontation de la t?eorie generale de la reponsa7ilite; penale
a5ec les
donnees de la criminologie=4 in Annualles de la $aculte de droit de
Toulouse4 t2 >"II4
3asc2 12
1( Rodica Mi?aela Stanoiu4 Iuel<ues aspects de la contri7ution de la
rec?erc?e
criminologi<ue au processus de la cr6ation des lois en Roumanie4 in Re5ue
Roumanie
des sciences sociales4 se=rie Auridi<ues4 1/-%4 no2 (4 p2 1%2
1) R2 Gassin4 op2 cit24 1!#1-4 M2 Dillias4 op2 cit24 p2 1/2
11(
1(!
C6t pri5este raporturile criminologiei cu partea speciala a
dreptului penal4 ele se re3lecta mai ales 9n in3luenta criminologiei
asupra procesului de incriminare#de8incriminare4 datele criminologiei
o3erind repere 3oarte importante cu pri5ire la raportul dintre e3icienta
luptei 9mpotri5a criminalitatii si sistemul de incriminari e@istent2
&C Criminologia si dreptul procesual penal2 O interdependenta
deose7ita se reali8ea8a si cu dreptul procesual penal2
Principiile si normele dupa care se des3asoara acti5itatea de
urmarire4 Audecata si sanctionare a celor care au comis in3ractiuni
interesea8a 9n mod direct criminologia2 Studiul reactiei sociale asupra
criminalitatii4 care constituie parte importanta a o7iectului de cercetare
9n criminologie4 se concentrea8a tocmai asupra mecanismelor si
relatiilor prin care se aAunge la do76ndirea statutului de delinc5ent4 a
e3ectelor stigmati8ante ale procesului de etic?etare4 mai ales 9n
conditiile 9n care garantiile procesuale nu sunt respectate sau sunt
minime2 e alt3el4 nu 9nt6mplator4 legislatiile procesuale moderne au
su3erit importante modi3icari si datorita in3luentei criminologiei2 Ca sa
ne oprim asupra unui singur e@emplu4 introducerea e@amenului
medico#psi?o#social 9n unele legislatii4 printre care si cea 3rance8a4 se
datorea8a presiunilor criminologiei2
1(-
CC Criminologia si stiinta penitenciara #Penologia2 Pentru
9ntelegerea raporturilor criminologiei cu aceste discipline c6te5a
preci8ari se impun2
Stiinta penitenciara a a5ut initial4 ca o7iect de studiu4 pedepsele
9n mediu 9nc?is Bde penitenciarC2 In Europa4 mai ales 9n $ranta4 stiinta
penitenciara a 3ost la 9nceputurile ei asimilata criminologiei2 Ulterior4
se produce o separare 9ntre cele doua discipline4 atestata si prin crearea
unei organi8atii stiinti3ice internationale de sine statatoare2
atorita ampli3icarii4 dar mai ales a di5ersi3icarii sistemului
sanctionator4 prin introducerea unor sanctiuni alternati5e nepri5ati5e
de li7ertate4 denumirea a de5enit improprie4 adopt6ndu#se4 cel mai
adesea aceea de penologie1%2 Multi autori optea8a 9nsa pentru denumirea
de drept e@ecutional4 care ar acoperi am7ele domenii2 Alti autori
considera ca dreptul e@ecutional nu este dec6t o su7ramura a penologiei4
alaturi de te?nica de administrare a institutiilor penitenciare si de
terapautica sociala a criminalitatii102
1% &2 &ouloc4 Penologie4 Paris4 Precis allo84 1//12
10 &2 &ouloc4 op2 cit2H R2 Gassin4 op2 cit24 p2 (%2
11)
1(/
9n conceptia nord#americana4 penologia a 3ost si continua sa 3ie
9n maAoritatea ca8urilor inclusa 9n criminologie2
In3luenta criminologiei 9n acest domeniu este 3oarte mare2
Cercetarile criminologice cu pri5ire la e3ectele criminogene ale
sanctiunilor4 mai ales ale pedepsei pri5ati5e de li7ertate4 care poate
a5ea ca re8ultat si depersonali8area indi5idului4 programele de
resociali8are pe care criminologia le#a promo5at de#a lungul timpului
au dus Ia sc?im7ari 3undamentale 9n conceptia cu pri5ire la scopul si
3unctiile pedepsei2 e asemenea4 criminologia clinica p3era
principalele repere 9n ela7orarea programelor de tratament2
(!2 CRIMINOLOGIA SI POLITICA PENALA2 O importanta
deose7ita pre8inta4 de asemenea4 determinarea raportului dintre criminologie
si politica penala2
esi nu e@ista 9nca un consens cu pri5ire la conceptul de
politica penala4 ne raliem acelor puncte de 5edere care considera ca
politica penala are ca o7iect de studiu organi8area stiinti3ica a
acti5itatii de pre5enire si com7atere a criminalitatii4 prin ela7orarea
unor strategii glo7ale de lupta 9mpotri5a acesteia1'2
Scopul politicii penale este acela de a determina principiile4 a
trasa directiile si a de3ini metodele si miAloacele de lupta 9mpotri5a
criminalitatii2
Atingerea unor atare o7iecti5e implica4 9n mod necesar4 o
cunoastere pro3unda a 3enomenului in3ractional4 9n masura sa permita
o e5aluare a posi7ilitatilor de actiune4 9n 5ederea alegerii solutiei
optime de inter5entie4 at6t 9n planul reglementarii Auridice4 c6t si 9n
acela al aplicarii practice1!2
Prin o7iectul si 3inalitatea sa criminologia este aceea care aduce
o contri7utie esentiala la cunoasterea criminalitatii4 la particulari8area
principiilor de politica penala4 principii ce dau e@presie4 9n domeniul
limitat al penalului4 principiilor generale ale politicii unui stat2
1' "e8i pe larg O2 Trasnea4 Stiinta politica # studiu istorico#epistemologic2
&ucuresti4
1),
Editura Politica4 1/!,H C2 &ulai4 Stiinta politicii penale4 9n Studii si cercetari
Auridice4
nr2 14 1/!(4 p2 !/ si urm2
1! Rodica Mi?aela Stanoiu4 "2 Nenciulescu4 Rolul criminologiei in
reali8area o7iecti5elor
de politica penala4 9n Studii si cercetari Auridice4 nr2 (4 1/-(4 p2 1%% si urm2
11%
1)1
La r6ndul sau4 politica penala alaturi de dreptul penal de3inesc
:a@ul= 9n Aurul caruia criminologia 9si des3asoara cercetarile1-2 Asa
cum arata Dellens1/ paradigmele care 9l g?idea8a pe criminolog nu
tre7uie 9nsa sa 3ie doctrine 9nc?ise4 ci grile de anali8a nuantate4 c?ei de
lectura a unei realitati4 multidimensionale2 Criminologul4 continua
acelasi autor4 tre7uie sa de3ineasca de o maniera realista si rationala
marAa de li7ertate si optiunile ce tre7uie sa opere8e asupra realitatilor
umane2 In5oc6ndu#1 pe Rein?old Nie7?ur care scria ca democratia este
o solutie apro@imati5a la pro7leme insolu7ile4 Dellens ne 9ndeamna sa
o7ser5am ca stiinta criminologiei nu e@ista cu ade5arat dec6t 9n
democratii2
(-2 CRIMINOLOGIA SI CRIMINALISTICA2 Con3u8iile
3rec5ente care se 3ac 9ntre cele doua discipline se datorea8a4 pe de o
parte4 3aptului ca scoala enciclopedica austriaca de criminologie
9nglo7a criminalistica 9n criminologie4 iar pe de alta parte4 unei
oarecare similitudini 3onetice dintre cele doua concepte2
Sintetic4 deose7irea 9ntre cele doua stiinte consta 9n 3aptul ca
9si propun sa raspunda la 9ntre7ari di3erite2 Criminalistica raspunde
la 9ntre7area cine4 pe c6nd criminologia tre7uie sa raspunda la 9ntre7area
de ce2
In stadiul actual de e5olutie a acestor discipline4 c6nd o7iectul
de cercetare al 3iecareia dintre ele a de5enit mult mai comple@4
criminologia alatur6nd paradigmei etiologice4 paradigma reactiei
sociale4 iar criminalistica sau politia stiinti3ica # stiinta a pro7elor
materiale 9si largeste considera7il domeniul4 propun6nd c?iar o noua
denumire de stiinte 3orensic Bce includ si medicina legalaC criteriul mai
sus rele5at4 nu mai e@prima dec6t partial deose7irea dintre cele doua
discipline2
Importante ni se par4 si 9n acest ca84 mai ales raporturile de
dependenta dintre cele doua stiinte2
R2 Gassin4 op2 cit24 p2 1/2
1/ G2 Dellens4 Entre t?eories et prati<ues4 la criminologie appli<uee
constitue#t#elle
une discipline suscepti7le de pro3essionnalisationQ4 in Pro3ession
Criminologue4
1)(
Specialisation ou pro3essionalisationQ Actes du >"IIIe Congres de
l;Association
3rancaise de criminologie su7 directia lui R2 Cairo4 Anne#Marie $a5ard et R2
Otten?o34
Toulouse4 Eres4 1//%4 p2 (!2
110
1))
Ast3el4 criminologia o3era cunostinte e@trem de pretioase cu
pri5ire la personalitatea in3ractorilor si a 5ictimelor4 la mecanismele
trecerii la act4 care aAuta criminalistica la per3ectionarea metodelor de
identi3icare2 La r6ndul sau criminalistica 5ine 9n spriAinul criminologiei
cu date la 3el de pretioase re3eritoare la modul de e@ecutare a
di3eritelor tipuri de in3ractiuni4 la relatiile dintre in3ractor si 5icdma4
date ce permit per3ectionarea tipologiilor criminologice a 3aptelor4
3aptuitorilor si 5ictimelor in3ractiunii2
(/2 CRIMINOLOGIA SI SOCIOLOGIA PENALA2 9n literatura
de specialitate se 3ace deose7irea 9ntre sociologia dreptului penal si
a Austitiei penale sau pe scurt sociologia penala4 ramura a stiintelor
penale B9n sens largC si sociologia criminala4 ramura a sociologiei2(,
Unii autori considera ca sociologia penala studia8a cu aAutorul
metodelor sociologice di5ersele aspecte ale reactiei sociale 3ata de
crima(12 e3inita ast3el4 aceasta include 3ara 9ndoiala si criminologia
reactiei sociale2 Nu 9nt6mplator4 acest punct de 5edere este sustinut de
repre8entantii criminologiei traditionale care neaga criminologia
reactiei sociale4 pe care o socotesc nici mai mult nici mai putin ca un
:a7u8= de lim7aA((2 upa cum am aratat B5e8i supra /C4 disputa 9ntre
cele doua criminologii este 9n pre8ent depasita4 studiul reactiei sociale
3ac6nd parte din o7iectul criminologiei2 Unde se situea8a prin urmare
di3erenta4 9n masura 9n care recunoastem e@istenta unei sociologii
penale separata de criminologieQ
Ca si 9n ca8urile anterioare e@aminate di3erenta se situea8a tot la
ni5elul criteriilor deAa mentionate Bo7iect4 scop4 3unctii4 metodaC2
O7iectul sociologiei penale consta 9n studiul empiric al legilor4
9n studiul sociologic al sanctiunilor de drept penal si al 3unctionarii
Austitiei penale2 Ast3el spus4 sociologia penala studia8a interrelatiile
dintre normele dreptului penal si di5ersii 3actori ai 5ietii sociale()2
E2 Car7onier4 Sociologie Auridi<ue2 Paris4 PU$4 1/!-4 p2 %%2
R2 Gassin4 op2 cit24 p2 ('2
(( R2 Gassin4 I7idem2
C2 &ulai4 Rodica Mi?aela Stanoiu4 Sociologia dreptului penal si
criminologia2
1)%
Raporturile 9ntre ele2 Perspecti5ele cercetarii sociologice 9n dreptul penal4 9n
Studii si
cercetari Auridice4 nr2 14 1/!%4 p2 1((2
11'
1)0
Criminologia studia8a mecanismele reactiei sociale 9n di3eritele sale
3a8e4 de la momentul sta7ilirii si indi5iduali8arii sanctiunii p6na la
aplicarea acestora2
Scopul imediat urmarit de cele doua discipline este di3erit2
Criminoiogia studia8a cau8ele si reactia sociala 3ata de criminalitate 9n
scopul pre5enirii acesteia4 umani8arii sistemului sanctionar si tratamen
tului delinc5entilor2 Sociologia penala urmareste cunoasterea in3luentei
3actorilor sociali asupra normelor penale precum si in3luenta in5ersa4
e3icienta normelor si institutiilor dreptului penal asupra celor dint6i(%2
C6t pri5este metoda4 sociologia penala utili8ea8a metodele
sociologiei pe c6nd criminologia ca stiinta interdisciplinara 3ace apel
la un e5antai mult mai larg de metode2 Re8ultatele cercetarilor
3iecareia dintre ele sunt 9nsa reciproc utili8ate 9n 9ndeplinirea scopului
general comun B5e8i supra 1)C2
),2 CRIMINOLOGIA SI ALTE STIINTE2 Emanciparea
criminologiei de stiintele :mama=( 0 nu 9nseamna si despartirea totala
de acestea4 pe de o parte4 datorita 3aptului ca stiinta criminologiei
ocupa un teren 9n care se 9nt6lnesc di5erse discipline care desi au alta
3inalitate se ocupa si de studiul criminalitatii Bcrimei4 criminalului4
5icdmeiC4 iar de pe alta parte4 dat 3iind caracterul ei interdisciplinar4
criminologia este dependenta de alte stiinte2 Asa cum dreptul penal 9i
delimitea8a domeniul pe ori8ontala4 alte discipline 9i conditionea8a
9ntr#un anumit 3el ar?itectura 5erticala2 Mai e@act4 modelul etiologic
pe care criminologia 9l propune4 9n oricare din 5i8iunile sale4 5a 3i
marcat de stadiul pe care cunoasterea stiinti3ica 1#a atins 9n stiintele
care studia8a omul si societatea umana2 Acest aspect este pe larg tratat
9n partea a Il#a a cursului2
Relatia dintre criminologie si aceste stiinte # si a5em 9n 5edere
1)'
9n special sociologia4 psi?ologia4 psi?iatria4 7iologia # nu este 9nsa
9ntotdeauna corect 9nteleasa2 Aceasta se re3lecta4 mai ales4 9n cadrul
acelor tendinte care continua4 3ie sa identi3ice criminologia cu capitole
din disciplinele respecti5e4 neg6nd ast3el nu numai e@istenta unei
criminologii generale4 dar si stadiul intermediar al criminologiilor
C2 &ulai4 Rodica Mi?aela Stanoiu4 I7idem2
M2 Cusson4 Le modele Iue7ecois4 9n Pro3ession Criminologue4 op2 cit24 p2
)12
11!
1)!
speciali8ate4 3ie sa minimali8e8e importanta criminologiei4 limit6nd 9n
mod neAusti3icat o7iectul si 3unctiile acesteia('2
Atare tendinte sunt re8ultatul unei 5i8iuni 9nguste si depasite cu
pri5ire la o7iectul4 scopul si 3unctiile criminologiei4 datorat mai ales
unei insu3iciente 9ntelegeri a procesului de integrare teoretica si
metodologica pe care criminologia 9l reali8ea8a 9ntr#o 3inalitate
proprie2
Criminologia este o stiinta generala despre criminalitate4 pe c6nd
sociologia4 psi?ologia4 psi?iatria4 7iologia sau mai e@act unele capitole
sau c?iar su7ramuri ale acestora a7ordea8a numai anumite aspecte ale
acestui 3enomen2 Ast3el4 7iologia criminala studia8a trasaturi
anatomo398iologice4
aspectele genetice4 7ioc?imice4 7iosociale ale delinc5entului 9n
5ederea ela7orarii unor terapii medicale de tratare si pre5enire2 Psi?ologia
criminala studia8a caracterul4 atitudinile si aptitudinile delinc5entului4
precum si moti5atia actiunilor criminale si procesele mentale
care conduc la trecerea la act2 Psi?anali8a e@plorea8a moti5atiile
inconstiente
pentru a aAunge la moti5atiile aparente si imediate(!2 esprinderea
criminologiei de aceste discipline s#a 3acut treptat4 etapa :criminologiilor
speciali8ate= anticip6nd criminologia moderna interdisciplinara2
Sectiunea a *I#a
CRIMINOLOGIA +N +N"ATAM.NTUL UNI"ERSITAR
)12 PRECI1ARI PRELIMINARE2 Ne ocupam 9n aceasta
sectiune at6t de statutul criminologiei 9n 9n5atam6ntul uni5ersitar4 c6t
si de pro3esiunea de criminolog ca atare2 9n acest scop am ales
e@emplele cele mai semni3icati5e4 de natura a o3eri o imagine de
ansam7lu a modului 9n care este organi8ata predarea criminologiei 9n
(' Anali86nd ast3el raportul dintre criminologie si sociologia delinc5entei
unii autori
considera ca stiinta criminologiei se limitea8a la =aspectele delinc5entei
legale= si la
1)-
studiul statistic al 3actorilor cu rol criminogen2 "e8i 2 &anciu4 S2
Radulescu4 M2
"oicu4 Introducere 9n sociologia de5iantei4 &ucuresti4 Editura Stiinti3ica si
Enciclopedica4 1/-04 p2 1,%#1,02
(! E2 Pinatel4 Criminologie et psFc?analFse4 9n Re5ue 3racaise de
psFc?analFse4 1/0)4
p2 (-1 si urm2
11-
1)/
di3eritele cicluri din 9n5atam6nt uni5ersitar4 ca si a sanselor pe care
posesorii unei diplome 9n criminologie Blicenta4 master4 doctoratC 9l au
pe piata 3ortei de munca(-2
Gruparea e@emplelor alese pe 8one geogra3ice a 3ost determinata
mai ales de ratiuni de sistemati8are2
)(2 MOELUL EUROPEAN2 intre tarile europene4 am ales
pe cele cu o puternica traditie 9n criminologie4 precum Italia4 $ranta4
&elgia4 tarile nordice BSuedia4 $inlanda4 Nor5egiaC4 Marea &ritanie
si Irlanda2 9n aceste state4 criminologia ocupa un loc 3oarte important
ca disciplina de 9n5atam6nt4 domeniu de cercetare si pro3esie2
Italia2 Asa cum sugesti5 arata Gatti( / :se a3irma adesea ca
stiinta criminologiei s#a nascut 9n Italia cu scoala po8iti5ista 1M
repre8entata de Lom7roso4 Garo3alo si $erri4 dar se spune mult mai
putin ca4 dupa marele sau succes initial4 ea a cunoscut un declin rapid
si#a pierdut autonomia si a ramas mai degra7a i8olata de in3luenta
stiinti3ica a altor tari=2 Unul din semnele acestei decadente este ca
dupa moartea lui Lom7roso 9n 1/,/ nu a mai e@istat un 9n5atam6nt
autonom si o3icial p6na 9n 1/')4 anul de atri7uire a catedrei de
antropologie criminala lui &enigno di Tullio2 2 M
Predata initial la 3acultatile de drept si medicina4 In ultimele
decenii se 9nregistrea8a o sporire considera7ila a numarului de
catedre de criminologie si la alte 3acultati ca sociologia4 psi?ologia4 \s
stiintele politice4 stiintele economiceOE@ista4 de asemenea4 organi8at
un doctorat 9n criminologie2 esi criminologia italiana contemporana
se 9nscrie 9n curentul general de integrare4 sinte8a si interdisciplinaritate
:conotatia clinica ram6ne totusi predominanta=),2 9n consecinta4
un rol esential 9n 3ormarea pro3esionala4a criminologilor 9l au
scolile de speciali8are 9n criminologie clinica de pe l6nga 3acultatile
de medicina din Geno5a4 Milano4 Modena4 &ari4 C?ieti2 A56nd o
durata de trei ani4 speciali8area se adresea8a celor ce au o licenta 9n
Pentru cei interesati 9n in3ormatii suplimentare recomandamG L2
Rad8inoJic84 In
1%,
searc? o3 criminologFH *eineman4 &ooN o3 SociologF4 London4 1/'1 si
Pro3ession
criminologue4 su7 directia lui R2 Cairo4 Anne#Marie $a5ard4 R2 Otten?o3
deAa citata2
/ U2 Gatti4 La 3ormation du criminologueG La situation en Italie4 in
Pro3ession
Criminologue4 op2 cit24 p2 0/2
), U2 Gatti4 I7idem2
11/
1%1
drept4 medicina4 sociologie4 psi?ologie4 pedagogie4 stiinte politice4
litere si 3iloso3ic A7sol5entilor li se asigura o cali3icare superioara
pentru a lucra 9n acele acti5itati al caror scop 9l constituie pre5enirea
si tratamentul delinc5entei2 Programul de 9n5atam6nt este orientat 9n
doua directiiG orientarea medico#psi?ologica si de psi?iatrie legala
destinata medicilor si orientarea socio#psi?ologica destinata posesorilor
de alte diplome)12
esi domeniile 9n care se e@ercita pro3esia de criminolog sunt
3oarte 5ariate BAudiciar4 penitenciar4 medical4 psi?o#pedagogic4 socialC4
rolul cel mai important ram6ne cel al delinc5entei Au5enile2
$ranta2 9n $ranta criminologia este predata cu precadere la
3acultatile de drept3 E@ista 9nsa si :3iliere speciali8ate=)O 9n cadrul
programelor de diploma pentru studii apro3undate BEAC4 de diplome
de studii superioare speciali8ate BESSC4 unele uni5ersitati organi86nd
si seminarii speciale de doctorat2 Principalele uni5ersitati care poseda
asemenea 3iliere speciali8ate suntG Ai@ # Marseille4 &ordeau@4
Greno7le4 Montpellier4 NancF4 Pau4 Poitiers2 Cursantii sunt 9n cea mai
mare parte 5iitori Auristi4 psi?ologi sau medici2 Nici una din diplomele
mentionate nu con3era 9nsa un statut de :pro3esionist;4CM 3apt pe c6t de
ciudat4 pe at6t de regreta7il a56nd 9n 5edere ca4 9nca din 1/0' la
solicitarea UNESCO4 enis Caroll si Eean Pinatel4 presedinte si
respecti5 secretar general al Societatii internationale de criminologie
la acel moment4 au trasat 9n c?ip stralucit)) liniile directoare ale
9n5atam6ntului si 3ormarii pro3esionale 9n criminologie)%2 Aceasta
situatie constituie 9n pre8ent o7iectul unor serioase critici din partea
specialistilor4 care propun o re5i8uire generala4 9n sensul unui program
de 3ormatiune pro3esionala glo7al si integrat 9n cadrul unor institute
interdisciplinare cu o larga autonomie2
R2 Cairo4 La 3ormation en criminologue dans les uni5ersites 3rancaises4 in
Pro3ession Criminologue4 op2 cit24 p2 -(2
)( R2 Cairo4 La 3ormation en criminologie dans les uni5ersites 3rancaises in
Pro3ession
Criminologue4 op2 cit24 p2 -(2
)) R2 Cairo4 op2 cit24 p2 !-2
1%(
)% 2 Caroll4 E2 Pinatel4 Le raport general sur l;enseignement de la
criminologie4
urmat de Recommandations practi<ues relati5es a l;organi8ation de
l;enseignement
de la criminologie Bela7orat de E2 PinatelC4 citat de R2 Cairo4 p2 !-2
1(,
1%)
&elgia2 Criminologia 7elgiana4 nascuta din uniunea dintre drept
si medicina4 a do76ndit 3oarte de timpuriu dimensiunea interdisciplinaritatii2
5ln 1-/, *enri Easpar a 9n3iintat un cerc de criminologie la
Uni5ersitatea Li7era din &ru@elles2 Cercul era condus de eminentul
Aurist Adolp?e Prins si de psi?iatrul Paul *eger)02
Medicul Louis "er5aecN4 3ondatorul primului la7orator de
antropologie4 a initiat cursuri de antropologie criminala pentru
magistrati4 medici si personalul din administratia penitenciara2 In 1/(1
5se 9n3iintea8a o scoala de criminologie si politie te?nica pe l6nga
Ministerul de Eustitie4 moment considerat a repre8enta recunoasterea
criminologiei ca o disciplina de 9n5atam6nt necesara pentru magistrati
ca si pentru cei ce lucrea8a 9n politie si penitenciare2
9n3iintarea scolilor de criminologie 9n cadrul 3acultatilor de drept4
9n 1/(/ la Lou5ain4 9n 1/)' la &ru@elles4 9n 1/)! la Gand si Liege
repre8inta4 asa cum se arata)' :etapele logice ale de85oltarii
criminologiei 9n &elgia=2 Aceste scoli de criminologie erau considerate
ca centre de speciali8are a Auristilor si a altor specialisti Bmedici4
psi?ologi4 psi?iatriC4 care a5eau un anumit rol 9n aplicarea noilor 3ormeOM
de indi5iduali8are a pedepsei introduse 9n &elgia prin legea apararii
sociale din 1/),2 Licenta speciala 9n criminologie pe care aceste scoli o
acordau4 se adauga celei de 7a8a4 asigur6nd o pregatire superioara celor
interesati 9n studiul delinc5entei si Austitiei penale2 Nu e@ista deci o
pro3esie de criminolog4 ci numai o speciali8are 9n acest domeniu2
Aceasta traditie s#a sc?im7at 9ncep6nd cu anul uni5ersitar 1/'-#1/'/4
c6nd Uni5ersitatea CatoliciLdin Lou5ain a introdus un program academic
complet 9n criminologie)"Crirninologia 9nceta sa mai repre8inte numai o
:specialitate=4 ea de5enea o 3ormatiune de 7a8a4 cu un program de patru
ani4 3inali8at cu o diploma de licenta 9n criminologie2 In urmatorul
deceniu numarul studentilor 9n criminologie a crescut 3oarte mult4 solicitarea
criminologilor pe piata 3ortei de munca 3iind 3oarte mare2 Cerceta
rile recente destinate acestui aspect rele5a ca posesorii diplomelor de
criminologie4 gasesc 3oarte usor un loc de munca4 maAoritatea se 7ucura
de o sta7ilitate a postului4 iar numarul acelora care solicita o sc?im7are a
domeniului de acti5itate s#a diminuat considera7il2
1%%
T2 Peters4 E2 "an4 DercN5oorde4 Pro3ession criminologueG la situation en
&elgi<ue4
in Pro3ession Criminologue4 op2 cit24 p2 %'2
)' T2 Peters4 E2 "an DerecN5oorde4 op2 cit24 p2 %!2
)! T2 Peters4 E2 "an DerecN5oorde4 op2 cit24 p2 %-2
1(1
1%0
9n Suedia criminologia ca stiinta si disciplina academica se
7ucura de un mare interes2 Ast3el4 la Uni5ersitatea din StocN?olm4 9n
cadrul $acultatii de Stiinte Sociale e@ista un epartament de
Criminologie 9n cadrul caruia se des3asoara un program de doctorat2
epartamentul derulea8a numeroase programe de cercetare 9n
criminologie4 iar unele dintre temele principale tratea8a pro7lema
delinc5entei Au5enile si a relatiei dintre alcool si criminalitate2
e asemenea4 la Uni5ersitatea Lund4 9n cadrul epartamentul de
Sociologie B$acultatea de Stiinte SocialeC e@ista patru speciali8ariG
Sociologie4 Sociologie Euridica4 Antropologie sociala si Studii de media
si comunicare2 9n cadrul speciali8arii Sociologie Auridica sunt
implementate proiecte de cercetare 9n criminologie4 cele mai recente
teme 5i86nd "ictimele criminalitatii4 Copiii #5ictime ale criminalitatii2
e asemenea4 e@ista un program de doctorat)-2
Spre deose7ire de Suedia4 9n $inlanda criminologia este mai
putin de85oltata ca disciplina uni5ersitara2 9n primul r6nd4 9n sistemul
uni5ersitar 3inlande8 nu e@ista departamente de criminologie si nici
speciali8ari uni5ersitare 9n criminologie4 criminologia 3iind predata 9n
cadrul altor 3acultati4 precum dreptul4 sociologia4 psi?ologia4 medicina
R 2 ]IO
si istoria 2
Criminologia repre8inta 9nsa o parte importanta a speciali8arii
uni5ersitare 9n drept si este ast3el predata 9n toate 3acultatile de drept din
1%'
$inlanda B*elsinNi4 TurNu4 Ro5aniemiC4 dintre acestea 9nsa numai
Uni5ersitatea
TurNu are o catedra de criminologie4 3ondata cu spriAinul politiei2
La ni5el post#uni5ersitar4 9ncep6nd din toamna anului (,,14 se
des3asoara 9n cadrul Uni5ersitatii TurNu un Master 9n Sociologie
Auridica si criminologie4 3ondat 9n parteneriat de $acultatea de rept si
$acultatea de Stiinte Sociale2%,
9n a3ara 3acultatilor de drept4 e@ista o catedra de :sociologie a
de5iantei= la Uni5ersitatea Duopio2 e asemenea4 cercetari 9n
domeniul criminologiei se des3asoara la Uni5ersitatea EF5asNFla 9n
cadrul departamentului de psi?ologie4 la Uni5ersitatea Tampere de
)- ?ttp2!MJJJ2soclaJ2lu2seMo2o2i2sM%(00
)/ Lappi#Seppala4 Tapio4 CriminologF in $inland 9n CriminologF in Europe4
NeJsletter
o3 t?e European SocietF o3 CriminologF4 "oi2 (4 No2 14 Marc? (,,)4 pag2
1,2
%, ?ttpGMMJJJ2laJ2utu23iMenglis?Minde@2?tm
1((
1%!
catre departamentele de stiinte sociale si politici sociale B9n special cu
pri5ire la carierele criminaleC4 iar cercetari de criminologie clinica au
3ost des3asurate la Uni5ersitatile *elsinNi4 TurNu and Duopio%12
9n Nor5egia criminologia are o traditie 9ndelungata4 eparta
mentul de Criminologie din cadrul $acultatii de rept4 Uni5ersitatea
Oslo 3iind 3ondat 9nca din 1/0%2 9n cadrul departamentului se
des3asoara cursuri uni5ersitare si postuni5ersitare Bmaster si doctoratC
si sunt implementate programe de cercetare2
Principalele directii de cercetare 5i8ea8a sistemul penitenciar4
criminalitatea economica4 crima organi8ata4 delinc5enta Au5enila4
consumul de droguri4 etc2% (
9n Marea &ritanie criminologia este predata Bat6t la ni5el
uni5ersitar4 c6t si post#uni5ersitarC 9n peste %, de uni5ersitati%)2 e
asemenea4 9n cadrul a numeroase Uni5ersitati e@ista institute sau
centre de criminologie4 cele mai cunoscute Binclusi5 la ni5el mondialC
3iind Institutul de Criminologie de la Uni5ersitatea din Cam7ridge si
Centrul de Criminologie de la Uni5ersitatea din O@3ord2
Predarea criminologiei ca disciplina de 9n5atam6nt si cercetarea
criminologica au un trecut 9ndelungat 9n Marea &ritanie2 Ast3el4 la
1%-
O@3ord predarea criminologiei a 3ost inaugurata 9n urma cu peste 0,
de ani de catre pro3esorul Ma@ Griln?ut2 Continu6nd directia sta7ilita
de acesta4 dr2 Nigel KalNer a 9ntemeiat 9n 1/'' Unitatea de cercetare
penala4 care 9n 1/!' si#a sc?im7at numele 9n Centnd pentru cercetare
criminologica2 9n 1//1 Centrul a de5enit parte a $acultatii de drept4 iar
din august (,,% poarta numele de Centrul de CriminologieLL2
La O@3ord4 Criminologia este predata 9n cadrul $acultatii de
rept4 e@ista 9nsa la ni5el post#uni5ersitar numeroase programe de
speciali8are4 printre care Masterul 9n Criminologie4 care poate 3i
3rec5entat de licentiati 9n drept4 sociologie4 politologie4 economie4
politici sociale4 psi?ologie4 istorie sau orice alta disciplina 9nrudita2
%1 Lappi#Seppala4 Tapio4 CriminologF in $inland 9n Criminolog8 in Europe4
NeJsletter
o3 t?e European SocietF o3 CriminologF4 "oi2 (4 No2 14 Marc? (,,)4 pag2
1,2
In3ormatii preluate de pe site#ul epartamentului de Criminologie4
Uni5ersitatea
Oslo ?ttpGMMJJJ2Aus2uio2noMi3NMengelsNMstudies2?tml
%) c3 &ritis? SocietF o3 CriminologF4 JJJ27ritsoccrim2orgMcourses2?tm
%% In3ormatii preluate de pe site#ul Centrului pentru Criminologie4
?ttpGMMJJJ2crim2o@2ac2uNMCCRMmem7ers2?tm
1()
1%/
La ni5el post#uni5ersitar4 Institutul de Criminologie al Uni5ersi
tatii din Cam7ridge organi8ea8a at6t cursuri de master BMaster 9n
Criminologie4 Master 9n Cercetare criminologica4 Master 9n Crimino
logie aplicata4 penologie si management si Master 9n Criminologie
aplicata si management politienescC4 c6t si de doctorat 9n criminologie2
Admiterea la cursurile de master presupune detinerea unei diplome de
licenta4 iar pentru admiterea la doctorat este o7ligatorie o7tinerea unui
ddul de Master Bsau e3ectuarea unui training de cercetare ec?i5alentC 9n
criminologie sau 9ntr#o sdinta comportamentala sau sociala 9nrudita2
In cadrul institutiilor amintite sunt derulate numeroase programe
de cercetare pe o paleta larga de teme din domeniul criminologiei2
9n Irlanda criminologia este mai putin de85oltata4 at6t ca
ramura de cercetare4 c6t si la disciplina academica2
9n 1//! a 3ost creat la Uni5ersitatea LimericN un centru pentru
Austitie criminala4 iar 9n (,,, a 3ost 9n3iintat primul Institut de
Criminologie din Irlanda la $acultatea de rept de la Uni5ersitatea
u7lin4 9n cadrul caruia din (,,1 a 3ost creat un program de doctorat2
Totusi4 9n am7ele institutii criminologia nu constituie disciplina de
9n5atam6nt4 atri7utiile acestora const6nd 9n derularea programelor de
10,
cercetare 9n domeniul criminologiei%02
Alte programe 9n aria criminologiei se des3asoara la Institutul
de Administratie Pu7licaG Master 9n management pu7lic BAustitie
penalaC si Colegiul *i7ernia # &A 9n Austitie penala%'2
))2 MOELUL NOR#AMERICAN2 9ntr#un amplu studiu
destinat e@aminarii criminologiei ca disciplina uni5ersitara si ca
pro3esiune 9n Statele Unite ale Americii4 Marc Le &lanc% ! arata ca4 de
la 9nceputul secolului si p6na 9n pre8ent4 domeniul criminologiei se
su7di5ide 9n doua partiG acela al criminologiei ca disciplina stiinti3ica
si acela al Austitiei criminale BpenaleC si educatiei speciali8ate Bca
pro3esieC2 9n consecinta4 colegiile4 uni5ersitatile si organi8atiile
pro3esionale mentin aceste distinctii4 criminologia ca stiinta a crimei si
c32 O;onnell4 Ian4 CriminologF in Repu7lic o3 Ireland 9n CriminologF in
Europe4
NeJsletter o3 t?e European SocietF o3 CriminologF4 "oi2 (4 No2 14 Octo7er
(,,)4 pag2 )2
OI7idem2
%! M2 Le &lanc4 La criminologie au@ Etats#Unis4 discipline mani3este4
3ormation
eclatee et pro3ession latente4 in Pro3ession Criminologue2224 op2 cit24 p2 ') si
urm2
1(%
101
pro3esiile de specialist 9n Austitie criminala4 de85olt6ndu#se paralel4 dar
9n str6nsa interdependenta%-2
Ca disciplina stiinti3ica4 criminologia se preda mai ales la
departamentele de sociologie4 desi criminologi cele7ri4 precum sotii
GluecN4 si#au des3asurat prodigioasa acti5itate 9n 3acultatile de drept4
iar S?eldon 9n acelea de medicina2
Programele uni5ersitare destinate 3ormarii specialistilor 9n Austitia
criminala cuprindeau cursuri de drept4 administratie si criminologie4
9ntruc6t 9n5atam6ntul uni5ersitar 9n S2U2A2 se caracteri8ea8a printr#o
descentrali8are 3oarte a5ansata si prin urmare printr#o mare autonomie a
unitatilor de 9n5atam6nt4 continutul acestor programe a 3ost si ram6ne
3oarte di3erit2 Paralel4 accesul la pro3esiunea de asistent social # 3oarte
rasp6ndita 9n S2U2A2 # ca si la cea de psi?olog speciali8at 9n delinc5enta
era desc?is celor care urmau unele cursuri o3erite de anumite scoli sau
departamente uni5ersitare de asistenta sociala Bsau ser5iciu socialC sau
de psi?ologie2 Aceasta situatie se mentine p6na 9n 1/'!4 c6nd4 9n urma
pu7licarii raportului Comisiei Pre8identiale pentru Aplicarea Legii si
Administrarea Eustitiei BPresident;s Commission on LaJ En3orcement
and Administration o3 EusticeC4 se produce o ade5arata e@plo8ie a
programelor de 3ormare si speciali8are 9n Austitia criminala4 numarul
acestora trec6nd de la !,, 9n 1/!) la 1(,, 9n 1/!-%/2 9n cursul anilor ;-,
ai secolului >>4 e5olutia acestor programe a urmat4 potri5it caracte
ri8arii lui Le &lanc4 trei directiiG de rationali8are4 de standardi8are si de
di5ersi3icare2 In aceeasi perioada s#au e@tins si programele de doctorat
9n criminologie sau 9n Austitie criminala2 e asemenea4 numarul
departamentelor de criminologie a sporit considera7il2
esi distinctia 9ntre criminologie ca stiinta si Austitia criminala
ca pro3esie continua sa se mentina4 prima 3iind mai ales promotoarea
cercetarii stiinti3ice4 cea de#a doua :di3u86nd si operationali86nd
cunostintele criminologiei=0,4 unele tendinte de sc?im7are sunt
5i8i7ile2 Printre acestea merita a 3i retinute o anumita detasare a
criminologiei si Austitiei penale de sociologie4 ca si re5enirea 9n atentia
programelor uni5ersitare a ideii de tratament si resociali8are2
10(
R2 *ard4 "2E2 Ke774 Iuest3or <ualitF4 NeJ TorN4 Uni5ersitF Pres4 1/-%2
M2 Le &lanc4 op2 cit24 p2 '%2
M2 Le &lanc4 I7idem2
1(0
10)
C6t pri5este organi8atiile pro3esionale4 merita a 3i mentionate
mai ales AcademF o3 Criminal Eustice ce reuneste specialistii 9n
domeniul Austitiei criminale si American SocietF o3 CriminologF ce
reuneste pe cei interesati de domeniul criminologiei2 Nici una dintre
acestea nu controlea8a4 arata Le &lanc4 e@ercitiul pro3esiei4 dar propun
principalii parametrii ai programelor de 3ormare si speciali8are si
poseda un cod etic ce repre8inta un g?id 9n e@ercitarea pro3esiei012
)%2 MOELUL CANAIAN2 Ca disciplina uni5ersitara si ca
pro3esiune4 criminologia ocupa 9n Canada4 mai precis 9n pro5incia
Iue7ec4 un loc deose7it2 :Totul a 9nceput 9n 1/',=4 a3irma Maurice
Cusson (2 9n acel an4 9n cadrul epartamentului de sociologie al
Uni5ersitatii din Montreal s#a creat o sectie de 9n5atam6nt
criminologie2 9n 1/'14 aceasta se trans3orma 9n departament autonom
9n cadrul $acultatii de stiinte sociale2 $ondatorul acestui departament a
3ost enis S8a7o4 sociolog 3ormat Ea Uni5ersitatea Catolica din
Lou5ain2 Ulterior4 titulatura s#a sc?im7at 9n Scoala de criminologie2
Re3erindu#se la auspiciile 3a5ora7ile ale a3irmarii criminologiei
canadiene4 Cusson retine patru categorii de 3actoriG
#
personalitatea deose7ita a 3ondatorului4 care4 prin programele
de 9n5atam6nt initiate4 reuseste sa con5inga4 di3erite
organisme gu5ernamentale si negu5ermanetale de utilitatea
criminologieiH
#
momentul crearii departamentului de criminologie4 care
coincide cu momentul desprinderii acesteia de disciplinele
:mama= si aparitiei primelor sinte8e criminologice de an5ergura4
ce 5or impune criminologia ca disciplina autonomaH
#
desc?iderea catre interdisciplinalitate4 promo5ata 9nca de
la 9nceput de enis S8a7o2 esi sociolog4 nu 9nt6mplator el
recrutea8a 9n ec?ipa sa reputati clinicieni precum psi?iatrul
Ellen7erger4 psi?ologul $rec?ette4 specialista 9n asistenta
sociala Marie#Andree &ertrand2 Acestora li se 5or alatura
pe parcurs specialisti din di3erite domenii precum dreptul4
statistica4 antropologia4 7iologia etc2 care 5or completa
ec?ipele de cercetare concepute a promo5a o criminologie
10%
:comple@a=4 teoretica si aplicati5a2 Modelul din Iue7ec se
3undamentea8a ast3el pe doua traditii concurente4R0 ) o
01 M2 Le &lanc4 idem4 p2 !12
0( M2 Cusson4 op2 cit24 p2 (/2
0) M2 Cusson4 op2 cit24 p2 ),2
100
orientare psi?ologica si clinica de origine europeana si o
orientare sociologica de inspiratie americanaH
#
satis3acerea unei cerinte sociale2 Ne5oia de sc?im7are a
polidcii penale 9n sensul promo5arii unui regim mai uman
pentru delinc5enti4 7a8ata 9n principal pe tratarea si reeducarea
acestora4 a5ea deAa o anumita traditie 9n Iue7ec4 3und
sustinuta 9nca din 1/%% de Re5erendul Noell Maillou@ care
preda psi?ologia delinc5entei la Uni5ersitatea din Montreal
si de psi?iatrul &runo Cormier de la Uni5ersitatea McGill4
care 9n 1/00 initia8a terapii de grup pentru delinc5enti2
Anii ;', ai secolului >>4 marcati puternic de curentul
clinic promo5at mai ales de Eean Pinatel4 al carui Tratat de
criminologie apare la Paris 9n 1/')4 stimulea8a si mai mult
ne5oia de sc?im7are amintita2 Aceasta se traduce prin
9n3iintarea unor clinici pentru spriAinul copiilor delinc5enti4
prin de85oltarea unor ser5icii sociale4 prin 9n3iintarea unei
comisii nationale de li7erare conditionata si a unor ser5icii
de pro7a3iune2 Toate aceste structuri a5eau ne5oie de
personal speciali8at2 Scoala de criminologie de la Montreal4
organi86nd un ciclu complet de 9n5atam6nt Blicenta4 masterat4
doctoratC4 de5ine principala 3urni8oare de pro3esionisti
9n criminologie2 Ulterior4 prin initierea unor programe
de speciali8are pentru studenti straini4 gratie mai ales
spriAinului 3undatiei $ord din S2U2A24 prin in5itarea ca
pro3esori a celor mai reputate personalitati ale criminologiei
mondiale4 prin organi8area de con3erinte si seminarii4
capata un renume international 3iind considerata 9n pre8ent4
una dintre cele mai prestigioase institutii de 9n5atam6nt
superior 9n criminologie2
E@perienta din Iue7ec nu ram6ne i8olata4 alte uni5ersitati
9n3iint6nd departamente sau scoli autonome de criminologie4 precum
cele de la Uni5ersitatea din OttaJa sau "ancou5er2 Concomitent cu
acti5itatea didactica4 9n aceste institutii de 9n5atam6nt superior se
des3asoara si o prodigioasa acti5itate de cercetare stiinti3ica2 O
contri7utie importanta la progresul stiinti3ic al criminologiei 9n
Canada 9si aduce si Societatea Canadiana de Criminologie precum si
10'
Centrul de Criminologie Comparata BC2I2C2C2C de la Montreal2
1(!
10!
)02 ROM.NIA2 9ntruc6t 9n tara noastra nu e@ista un 9n5atam6nt
criminologie autonom4 neput6ndu#se 5or7i de un model rom6nesc4 9n
3inalul acestei sectiuni ni s#au parut necesare unele succinte consideratii2
Ca disciplina de 9n5atam6nt4 criminologia a a5ut 9n Rom6nia o
soarta 5itrega2 In primele decenii ale secolului al >>#lea c6nd4 su7
in3luenta po8iti5ismului4 criminologia a 9nceput sa 3ie introdusa ca
disciplina de studiu 9n cadrul 3acultatilor de drept sau medicina din
Europa4 9n mod suprin8ator4 a56nd 9n 5edere ni5elul ridicat al scolii
rom6nesti din acea perioada4 ea nu suscita 9n mod deose7it si constant
interesul specialistilor4 desi opinii cu pri5ire la 3enomenul criminalitatii
gasim 9n lucrarile unor personalitati de seama ale 5ietii stiinti3ice din
Rom6nia4 ca Ion Tano5iceanu0%4 Mina Mino5ici004 Constantin Par?on0'2
Aceasta si e@plica4 pro7a7il4 a7senta acesteia din programa de 9n5atam6nt
superior2 O e@ceptie o repre8inta $acultatea de rept din CluA4 unde gratie
reputatului pro3esor Traian Pop4 autor al unui remarca7il Curs de
criminologie aparut 9n 1/(-4 criminologia se 7ucura de un anumit statut2
Aceasta traditie 5a 3i continuata de pro32 Constantin Stegaroiu2
Cu oca8ia re3ormei 9n5atam6ntului din 1/%-4 de inspiratie so5ietica4
criminologia este scoasa din programul de 9n5atam6nt uni5ersitar2
"a 3i reintrodusa a7ia 9n 1/'/ 9n 3acultatile de drept ca disciplina de un
semestru2 Progresul disciplinei este mult 3r6nat si datorita 3aptului ca4
spre deose7ire de celelalte tari est europene4 care odata cu reintroducerea
criminologiei 9n 9n5atam6ntul uni5ersitar au 9n3iintat si unele
unitati speciali8ate de cercetare 9n acest domeniu Bcentre4 institute4
consiliiC4 9n Rom6nia nu s#a produs o asemenea sc?im7are2
Nici dupa 1/-/ situatia nu s#a 9m7unatatit prea mult2 Criminologia
continua sa ocupe4 9n cadrul 9n5atam6ntului de stat si 9n maAoritatea
3acultatilor de 9n5atam6nt particular4 locul de :cenusareasa= iar 9n
planul cercetarii criminologice au e@istat unele tentati5e lauda7ile 9n
cadrul structurilor din Ministerul Pu7lic si Ministerul de Interne4
precum si ale Institutului de Cercetari Euridice al Academiei Rom6ne2
0% I2 Tano5iceanu4 Curs de drept penal si procedura penala4 1/1(4 I2
Tano5iceanu4 52
ongoro84 Tratai de drept penal si procedura penala2 &ucuresti4 1/(%2
00 Mina Mino5ici4 Tratat complet de medicina legala4 &ucuresti4 Editura
Socec4
10-
1/(-#1/)12
0' CI2 Par?on4 Constitutia somato#psi?ica si raporturile ei cu criminologia4
9n Re5ista
de drept penal si stiinta penitenciara4 nr2 )#%4 1/), Idem4 Raporturile dintre
psi?iatrie4
stiinta dreptului si criminologie4 9n re52 cit24 nr2 -#/4 1/)'2
1(-
10/
Primii pasi au 3ost 3acuti4 9n 1//,4 prin crearea Societatii Rom6ne
de Criminologie si Criminalistica # a3iliata la Societatea Internationala de
Criminologie #4 unde cei preocupati de aceasta stiinta 3ascinanta se reunesc
periodic4 cu oca8ia unor mese rotunde sau simpo8ioane2 A urmat
9n3iintarea doctoratului 9n criminologie4 organi8at la Institutul de Cercetari
Euridice al Academiei Rom6ne B1//'C si a Institutul National de
Criminologie B(,,(C4 institutie pu7lica a3lata 9n su7ordinea Ministerului
Eustitiei4 ca structura speciali8ata pentru cercetarea stiinti3ica a 3enomenului
criminalitatii2 Primul masterat 9n criminologie din Rom6nia B(,,0C
la $acultatea de Stiinte Euridice si Administrati5e a Uni5ersitatii Crestine
=imitrie Cantemir= din &ucuresti repre8inta un alt pas important 9n
de85oltarea criminologiei din tara noastra4 e@ist6nd ast3el posi7ilitatea
speciali8arii 9n criminologie a celor care 9ndragesc aceasta disciplina2
Acest 3apt ne determina sa credem ca e@ista speranta ca 9n 5iitor sa se
a3irme si pro3esia de criminolog 9n Rom6nia2
Sectiunea a I"#a
E$INITIA CRIMINOLOGIEI
)'2 O MARE I"ERSITATE2 Nu e@ista lucrare de
criminologie care studiind pro7lemele generale ale criminalitatii sa nu
propuna o de3initie2 Se spune ast3el4 ca numarul de3initiilor egalea8a
pe acela al criminologilor2 Asa se 3ace ca4 din ne5oia pe care 3iecare
autor o simte de a mai adauga ce5a celor ce s#au spus deAa4 s#a aAuns4
9n unele situatii4 la o proli@itate 9n care4 9ncerc6ndu#se sa se spuna totul
3ara a se reusi4 esentialul se pierde 9n detalii nesemni3icati5e2
Marea di5ersitate a de3initiilor nu se e@plica 9nsa numai prin
dorinta de originalitate a di3eritilor autori2 Ea are o cau8a mult mai
pro3unda4 ce re8ida 9n particularitatile de 3ormare ale acestei discipline4
dar4 mai ales4 9n e5olutia conceptiilor cu pri5ire la o7iectul4 scopul si
3unctiile criminologiei2 Acestea se constituie 9n 5erita7ile criterii4 dupa
care se atri7uie 5alente de3initorii unor elemente 9n de3a5oarea altora2
)!2 STIINTA ESPRE CRIMINAL2 Primele de3initii apartin
criminologiei po8iti5iste2 Centrata mai ales pe studiul criminalului4
elementul de 7a8a al de3initiei 9l constituie persoana celui care 9ncalca
legea2 Aceasta conceptie apartine nu numai lui Lom7roso4 ci 9n egala
1(/
1',
1'1
masura lui $erri2 enumind principala sa lucrare Sociologia
criminala=4 $erri 9i con3era o acceptiune 3oarte larga ce 9nglo7ea8a
totalitatea stiintelor penale2 In aceasta 5i8iune4 sociologia penala4
sinonima cu criminologia4 :5a studia nu numai delictul 9n sine ca
raport Auridic4 ci de asemenea sau 9n primul r6nd4 pe acela care comite
delictul4 asadar pe delinc5ent=0!2 Aceasta conceptie a 3ost sustinuta pe
parcursul anilor si de alti criminologi4 unii dintre acestia 3und nume
ilustre 9n criminologie precum Etienne de Gree33 sau *euFer2 Ast3el4
pentru de Gree334 :criminologia repre8inta4 3ara 9ndoiala4 ansam7lul
stiintelor criminale dar repre8inta de asemenea omul criminal2=0 -
Potri5it opiniei lui *euFer4 :Criminologia nu studia8a crima 9n sine222
studiul criminalului constituie o7iectul criminologiei=0/2
)-2 STIINTA ESPRE CRIMA2 Conceptia o7iecti5ista',
socoteste criminologia ca o stiinta a crimei2 Aceasta linie de g6ndire
a3irmata 9nca de criminologia clasica :intuiti5a= Bdar care nu propune
o de3initie 9ntruc6t nu inter5enise delimitarea de dreptul penalC4 o
regasim ulterior4 asa cum am aratat B52 supra !C4 la Garo3alo4
urN?eim4 Sellin4 Sut?erland4 CresseF2 Potri5it ultimilor doi4
criminologia studia8aG 9ncalcarea legilor4 reactia 3ata de 9ncalcarea
legilor B:t?e 7reaNing o3 laJsH t?e reaction to t?e 7reaNing o3 laJs=C'12
9nglo76nd prin urmare 9n cadrul criminologiei at6t procesele de
ela7orare a legilor4 c6t si 9ncalcarile acestor legi4 precum si reactia
sociala 3ata de aceste 9ncalcari4 Sut?erland si CresseF includ 9n s3era
criminologiei si sociologia penala si penologia2 e3initia4 si asa 3oarte
ampla a criminologilor americani4 se ampli3ica si mai mult prin 3aptul
ca atri7uie4 asa cum am 5a8ut B52 supra !C4 conceptului de in3ractiune o
acceptiune e@trem de larga2 e3initia lui Sut?erland ilustrea8a 9n mod
eloc5ent modul 9n care conceptia despre o7iect se repercutea8a asupra
de3initiei criminologiei2
0! $erri4 La sociologie criminelle2 Editura 3rantaise4 1/,04 p2 (,#(12
0- E2 de Gree334 La dou7le orientation de la criminologie4 9n =Tra5au@ de la
semaine
internationale de Stras7ourg=4 mai 1/0%4 p2 ('4 citat de Gassin4 op2 cit24 p2 1,2
0/ G2 *euFer4 *istoire des doctrines en criminologie4 9n Re5ue
Internationale de
Criminologie et de police tec?ni<ue4 1/0,4 p2 1(12
', R2 Gassin4 op2 cit24 p2 1,2
1'(
'1 E2*2 Sut?erland4 2R2 CresseF4 Principles o3 CriminologF4 -t? Editura
P?iladelp?ia4
E2&2 Lippincott4 1/!,4 p2 )2
1')
)/2 STIINTA ESPRE $ENOMENUL CRIMINALITATII2
Aceasta conceptie a 3ost sustinuta de acei repre8entanti ai orientarii
sociologice care au 9m7ratisat mai ales 5arianta patologiei sociale sau a
de8organi8arii sociale2 atorita 3aptului ca 3enomenul criminalitatii este
inclus4 9n aceasta 5i8iune4 cel mai adesea4 9n 3enomenele mai largi de
de5ianta sau de marginalitate4 ceea ce ni se propune4 nu este propriu#8is
o de3initie a criminologiei4 ci mai mult a sociologiei criminale'(2
%,2 STIINTA ESPRE CAU1ELE CRIMINALITATII2 9n
3ostele tari comuniste din Europa4 opinia dominanta considera criminologia
ca pe o stiinta care studia8a cau8ele criminalitatii')2 Aceasta
opinie4 care raportea8a de3initia criminologiei mai ales la scopul si la
3unctiile acesteia4 a dominat p6na 9n anii ;0,2 e alt3el4 9n multe lucrari
de specialitate4 criminologia primei Aumatati a secolului al >>#lea este
denumita si :criminologia etiologica=2
%12 STIINTA ESPRE INAMICA ACTULUI CRIMINAL2
O sc?im7are importanta se produce 9n anii ;0,2 Aceasta sc?im7are se
datorea8a mai ales progreselor 9nregistrate 9n aria metodologica2 aca
criminologia etiologica s#a spriAinit 9ndeose7it pe metodele cantitati5e4
9n perioada la care ne re3erim cercetarea criminologica se 9ndreapta mai
ales spre metodele calitati5e2 Re8ultatele criminologiei etiologice sunt
supuse unor serioase critici4 mai ales cu oca8ia celui de al II#lea Congres
International de Criminologie de la Paris B1/0,C2 Se conturea8a o noua
perspecti5a de cercetare4 9n care accentul se pune 9n special pe procesele
care duc la delinc5enta2 Promotorul acestei noi orientari a 3ost
criminologul 7elgian Etienne de Gree334 care ela7orea8a o teorie
centrata pe procesele si mecanismele :trecerii la act= B5e8i in3ra !-C4
teorie care 5a pune 7a8ele criminologiei denumita :dinamica=4 9n
opo8itie cu :criminologia etiologica=2 Aceasta linie de g6ndire a 3ost
continuata ulterior de o serie de reputati criminologi4 printre care
amintim pe &ecNer'% care propune un model :sec5ential= al dinamicii
delinc5entei B5e8i in3ra /)C sau pe Co?en cu modelul :ar7orelui='02
= E2M2 5an &emmelen4 Criminologie4 TAeenl KilliniN 1Jolle4 1/%( 9n P2E2
5an der Kalt4
G2 CronAe4 &2$2 Smit?4 CriminologF2 An Introduction4 Pretoria *aum4 1/-(4
p2 (,2
') Rodica Mi?aela Stanoiu4 Introducere 9n criminologie4 &ucuresti4 Editura
Academiei4
1'%
1/-/4 p2 (1 si urm2
'% *2 &ecNer4 Outsiders4 NeJ TorN4 $ree Press4 1/!)4 editia I#a4 1/')2
'0 A2D2 Co?en4 elin<uent &oFsG T?e Culture o3 t?e Gang4 NeJ TorN
Press4 1/00H
T?e SociologF o3 t?e e5iant ActH Anomie T?eorF and &eFond4 9n
American
Sociological Re5ieJ4 1/'04 ), B1CH 0#1%2
1)1
1'0
%(2 STIINTA ESPRE REACTIA SOCIALA2 isputa 9ntre
:criminologia etiologica= si :criminologia dinamica= se atenuea8a 9n
deceniul urmator4 prin reconsiderarea importantei cercetarilor cu
pri5ire la cau8elor 3enomenului4 dar si prin recunoasterea importantei
proceselor si mecanismelor trecerii la act2
Spre s36rsitul anilor ;', ai secolului >> apare 9nsa o noua
contro5ersa care repune 9n discutie postulatele 3undamentale ale :cri
^Ominologiei traditionale=4
denumire tot mai des 3olosita4 ce include at6t
criminologia etiologica4 c6t si criminologia trecerii la act BdinamicaC2
9ncerc6nd sa opere8e4 asa cum am 5a8ut B52 supra /C4 o sc?im7are la
ni5elul o7iectului de studiu4 repre8entantii :noii criminologii= considera
ca delictul4 delinc5entul si delinc5enta nu sunt dec6t o consecinta a
mecanismelor de reactie sociala Bde etic?etare si stigmati8areC2 9n consecinta4
criminologia ar 3i stiinta care studia8a procesele si mecanismele
de reactie sociala 9ncep6nd cu cele de creare a legii penale si p6na la
cele de aplicare a acesteia2 Criminologia tra5ersea8a ast3el4 mai 7ine de
doua decenii4 o ade5arata cri8a de identitate4 5or7indu#se la un moment
dat de doua criminologii4 criminologia traditionala si criminologia
reactiei sociale B52 supra2 /C2
%)2 e3initie2 isputa 9ntre cele :doua criminologii= 9m7raca 9n
Aurul anilor ;-, 3orma unui compromis4 socotindu#se ca p6na la ela7orarea
unei noi paradigme care sa le integre8e4 criminologia contemporana
are doua puncte de 3ocali8are4 trecerea la act si reactia sociala2
9n lumina celor aratate4 de3inim criminologia ca stiinta care
studia8a 3actorii si dinamica actului criminal''4 precum si reactia
sociala 3ata de acesta4 9n scopul pre5enirii criminalitatii4 umani8arii
sistemului de represiune si reintegrarii sociale a delinc5entilor2
'' Con3erim aici notiunii de :act criminal= o acceptiune larga ce cuprinde
at6t actul
indi5idual4 c6t si 3enomenul social al criminalitatii cu toate laturile sale2
1)(
1''
PARTEA a Il#a
E LA CRIMINOLOGIA CLASICA
LA CRIMINOLOGIA POSTMOERNA
1'!
RRI
1'-
Capitolul I
CON$RUNTARI E IEI +N CRIMINOLOGIE
Sectiunea I
CONSIERATII GENERALE
%)2 CE ESTE O TEORIEQ 9n sensul cel mai larg4 prin teorie se
9ntelege un ansam7lu sistematic de idei sau de cunostinte 2 In Antic?itate
teoria semni3ica contemplatia lumii B9n l72 greaca t?eoria 9nseamna
contemplatieC4 cu re3erire 9n special la miscarea astrelor2 9ncep6nd cu
Renasterea4 teoria e5oca o creatie a spiritului uman (2 Asa cum 3oarte
sugesti5 arata Darl Popper4 :teoriile sunt plasele pe care le aruncam pentru
a prinde ceea ce numim ]lumeaPH pentru a o rationali8a4 a o e@plica si a o
stap6ni2 Ne straduim sa 3acem oc?iurile plasei tot mai 9nguste=)2
Componentele de 7a8a ale unei teorii suntG B1C conceptele4 B(C
5aria7ilele4 B)C postulatele4 B%C 3ormaL2 Orice teorie presupune ast3el un
set de concepte cu aAutorul carora se 9ncearca sa se e@plice anumite
e5enimente sau comportamente02 O teorie poate postula un raport 3i@4 9n
sensul ca re8ultatul F se 5a produce ori de c6te ori conditiile @ si 8 se 5or
reali8aH o atare teorie se considera a 3i determinista'2 9n stiintele sociale
maAoritatea teoriilor nu sunt deterministe4 ele nu postulea8a dec6t o
tendinta2 Ast3el de teorii sunt denumite pro7a7iliste sau statistice2
Asa cum arata Popper4 :teoriile stiinti3ice sunt 9n continua sc?im7are=
!4 9n momentul 9n care e@perienta ulterioara in3irma o teorie4 ea 5a
3i corectata sau a7andonata2 Omul de stiinta 5a cauta sa ela7ore8e o
noua teorie care 5a tine cont de toate e@perientele anterioare-2
1 Larousse4 ictionaire de la P?ilosop?ie4 Paris4 Li7rairie Larousse4 1/'%4 p2
),,2
( I7idem2
) D2R2 Popper4 Logica cercetarii4 &ucuresti4 Editura Stiinti3ica si
Enciclopedica4 1/-14
P# / 1 R
1'/
E2E2 *olman4 E2$2 Iuinn4 CriminologFG ApplFing T?eorF4 Kest Pu7lis?ing
CompanF4
1//(4 p2 02
0 N2 Timas?e334 Sociological T?eorF4 NeJ TorNH Random *ouse4 1/0!4 p2 0
si urm2
"2 pe larg si Rodica Mi?aela Stanoiu4 Metode si te?nici de cercetare 9n
criminologie2
&ucuresti4 Editura Academiei4 1/-12
' M2 Dillias4 Precis de criminologie4 &erne4 Editions Staemp3li [ Cie SA4
1//14 p2 ('2
! D2 Popper4 op2 cit24 p2 1,'2
- M2 Dillias4 op2 cit24 p2 (%2
1)0
1!,
%%2 TEORIILE CRIMINOLOGICE2 9n criminologie4 teoriile
ser5esc 3ie pentru a e@plica anumite 3enomene sau comportamente
Bcriminalitatea4 comportamentul delinc5ent indi5idual sau de grup4
comportamentul 5icdmei4 reactia sociala etcC4 3ie pentru a contri7ui la o
mai 7una 9ntelegere a unor procese si 3enomene4 3ie pentru ela7orarea
unor programe de pre5enire si tratament2 Cele mai multe din teoriile
criminologice 3ac parte din prima categorie2
Primele 9ncercari de a raspunde la 9ntre7area de ce unii oameni
sa56rsesc 3apte repro7a7ile4 le gasim 9nca 9n antic?itate2 9n acceptiunea
9n3atisata la pct2 anterior B%)C4 primele teorii care si#au propus sa o3ere o
e@plicatie stiinti3ica comportamentului delinc5ent apar la s36rsitul secolului
al >T>#lea2 e atunci si p6na 9n 8ilele noastre4 e5olutia criminologiei
este marcata de o succesiune de teorii4 de mai larga sau de mai redusa
9ntindere4 adesea contradictorii4 9nc6t se poate a3irma ca istoria criminologiei
este 9nsasi istoria teoriilor e@plicati5e cu pri5ire la criminalitate2
Teoriile criminologice 9n marea lor maAoritate 3ac parte din
categoria teoriilor pro7a7iliste sau statistice2
%02 CRITERII E CLASI$ICARE2 Multitudinea de teorii
criminologice4 marea lor di5ersitate4 caracterul lor adesea contradictoriu
ridica pro7leme deose7ite atunci c6nd se pune pro7lema unei pre8entari
sistematice2 Sunt ast3el posi7ile mai multe modalitati de pre8entare2
# Criteriul cronologic al 9n3atisarii di3eritelor teorii 9n succesiunea
lor4 pre3erat de multi autori4 are a5antaAul de a pune mai
7ine 9n lumina e5olutia istorica a acestei discipline4 continuitatea
de idei4 e3ortul de a se constitui si a3irma ca stiinta
unitara2 Acest criteriu pre8inta de8a5antaAul unor ine5ita7ile
paralelisme4 unor repetari datorate 3aptului ca unele din teoriile
criminologice au coe@istat 9n aceeasi perioada istorica2
# Un alt criteriu ar 3i acela geogra3ic2 Ca si criteriul cronologic4
acesta pre8inta de8a5antaAul unor suprapuneri ine5ita7ile4
criminologi din 8one geogra3ice di3erite 9m7ratis6nd4 de multe
ori4 aceleasi conceptii2
%'2 CRITERIUL ALES2 9n 9n3atisarea di3eritelor teorii am
optat pentru criteriul modelului etiologic2
9n acest scop am operat mai 9nt6i o selectieH retin6nd numai
principalele teorii4 cele care au marcat 9ntr#un 3el sau altul g6ndirea
1!1
criminologica4 constituind momente de re3erinta 9n e5olutia
disciplinei4 las6nd 9n a3ara anali8ei noastre punctele de 5edere mai
1)'
1!(
putin semni3icati5e2 Am acordat4 de asemenea4 un spatiu mai restr6ns
acelor teorii care nu mai pre8inta asta8i dec6t un interes istoric4
acord6nd un spatiu mai larg noilor teorii criminologice2
9n al doilea r6nd4 am procedat la o grupare a di3eritelor teorii 9n
raport cu orientarea etiologica predominanta si anumeG 7iologica4
psi?iatrica4 psi?ologica si sociologica/4 un loc aparte am re8er5at
teoriilor integrati5e2 Opt6nd pentru aceasta modalitate de pre8entare4 o
preci8are se impune 9nsa2
Su7 egida unei orientari comune sunt ine5ita7il reunite teorii si
conceptii e@treme4 alaturi de modele mai comple@e de natura
pluri3actoriala2 eterminanta asadar4 9n caracteri8area orientarii
respecti5e4 a 3ost prioritatea pe care di3eriti autori au con3erit#o unor
categorii de cau8e 9n gene8a 3enomenului studiat2 Criteriul ales impune
9nsa4 ca 9nainte de a trece la pre8entarea principalelor orientari4 sa
9n3atisam unele aspecte pri5ind pro7lema cau8alitatii 9n criminologie2
Sectiunea a Il#a
CAU1ALITATEA +N CRIMINOLOGIE
%!2 CONSIERATII GENERALE2 Orice domeniu de cunoastere
umana care # prin multitudinea de date care le 5e?iculea8a4
prin o7iectul4 scopul si 3unctiile sale ca si prin metodele de cercetare
pe care le utili8ea8a # se constituie ca o stiinta autonoma4 nu se poate
dispensa de anali8a cau8elor 3enomenului sau 3enomenelor constituind
1!)
s3era sa de preocupari2
Este o e@igenta impusa de 9nsasi ratiunea de a 3i a oricarei
stiinte4 care nu se poate multumi cu datul4 care este c?emata sa
pri5easca dincolo de aparente4 sa sesi8e8e4 sa anali8e8e si sa e@plice
esenta 3enomenului2
Criteriul modelului etiologic nu duce automat la o similitudine 9n
clasi3icarea
di3eritelor teorii2 Cu titlu de e@emplu aratam ca enis S8a7o utili86nd
acelasi criteriu
procedea8a la o clasi3icare di3erita4 consider6nd ast3el ca stiinta
criminologiei a 3ost
dominata de patru modalitati de a7ordare inspirate pe r6nd deG personalitatea
criminala4
societatea criminogena4 5i8iunea interactionista4 pro7lematica 5ietimologica4
9n
Orientations actuelles de la criminologie et son in3luence sur la politi<ue
criminelle4 9n
Re5ue internationale de criminologie et de police tec?ni<ue4 1/-%4 nr2 %4 p2
%,'2
1)!
1!%
Un demers stiinti3ic implica1 , doua componente principaleG
e@plan<ns # partea e@plicati5a4 dedicata anali8ei cau8ale Bstudiul
antecedentei cau8ale a 3enomenului pre8entC si anali8ei legice Bstudiul
legilor generale care gu5ernea8a e5olutia 9n timp a aceluiasi 3enomenCH
e@planandum # partea descripti5a Bdescrierea 3enomenului e@plicatC2
Ceea ce tre7uie retinut4 prin urmare4 este4 pe de o parte4
corelatia 9ntre cele doua componente4 dependenta uneia de cealalta4 iar
pe de alta parte4 succesiunea lor 9n cadrul demersului stiinti3ic4 ordinea
de a7ordare care di3era 9n raport cu 3inalitatea urmarita2
9n ipote8a 9n care se pleaca de la un dat4 3enomenul 3iind cunos
cut 9n iposta8ele sale aparente4 atunci e@planadum este precendent2 Aici
se tinde la desci3rarea mecanismului intern al 3enomenului4 ceea ce
presupune anali8a procesului de gene8a4 deci anali8a determinarii sale
cau8ale4 precum si anali8a legilor care#i diriAea8a e5olutia2 $inalitatea
cercetarii ast3el structurata este e@plicati5a4 postdictica2
C6nd 9nsa se pleaca de la o anumita cau8a cunoscuta4 c6nd se
cunosc circumstantele 9n care aceasta actionea8a4 precum si legile care
gu5ernea8a domeniul respecti54 atunci e@planans este cel care preceda2
Se cauta4 de aceasta data4 conturarea ante#3actum a 3enomenului e3ect2
1!0
$inalitatea unui demers stiinti3ic ast3el conceputa este predictica2
9n practica4 cele doua 3inalitati 9n3atisate sunt complementare4 se
gasesc 9n egala masura4 se presupun si se implica2
$orta stiintei nu re8ida neaparat 9n capacitatea sa de a e@plica un
3enomen produs4 a#1 e@plica post#3actum4 satis3ac6nd ast3el setea de
cunoastere proprie 3iintei umane4 c6t mai ales 9n posi7ilitatea pe care o
are ca4 utili86nd drept premise datele ast3el o7tinute4 sa poata pre5edea
aparitia unor 3enomene similare si aceasta nu ca un scop 9n sine4 ci
numai pentru ca ast3el respecti5ele 3enomene ar putea 3i pre5enite c6nd
sunt negati5e4 sau 3a5ori8ate # c6nd sunt po8iti5e # ca86nd su7
controlul 5ointei umane2
%-2 CONCEPTE OPERATIONALE2 9ntelegerea corecta a
principalelor teorii e@plicati5e pre8entate 9n capitolele urmatoare
implica unele clari3icari de ordin conceptual4 la care de 3apt ne#am
re3erit 9n partea I precum acelea deG sistem4 3unctie4 structura B52 supra2
1, "e8i Cari *empel4 Paul Oppen?eim4 Studies in t?e logic o3 e@planation4
9n EdJard
*2 Madden4 T?e structure o3 scienti3ic t?oug?t2 An introduction to
p?ilosop?F o3
sciens4 &oston4 Routledge and Degan Paul4 1/',2
1)-
1!'
11C4 cau8a4 conditii4 e3ect4 pro7a7ilitate B52 supra2 1%C2 Aceste
e@plicatii le consideram necesare4 pe de o parte4 pentru ca e5identia8a
aria uni5ersala a studiului cau8alitatii careia criminologia nu i se poate
sustrage4 iar pe de alta parte4 pentru ca aAuta la 9ntelegerea
particularitatilor pe care aceste concepte le pre8inta 9n criminologie2
%/2 SISTEM4 STRUCTURA4 $UNCTIE2 Prin sistem tre7uie
9nteles un ansam7lu superior organi8at de elemente4 din care 3iecare
constituie la r6ndul sau un sistem4 a3late 9n relatii 9ntre ele4 precum si
cu 9ntregul caruia i se su7sumea8a4 ansam7lu a56nd drept sarcina de
re8ol5at reali8area anumitor marimi4 a unor 5alori de comanda4 9n
conditiile unui mediu cu 5ariatii di3erite su7 raportul in3luentelor si
deci posi7il pertur7ant=2
Un sistem se caracteri8ea8a printr#o anumita structura4
9nteleg6nd prin aceasta o anumita 3orma de organi8are care pre8inta o
dimensiune sincronica4 e@prim6nd datul4 starea 9n care se gaseste
sistemul 9n momentul descrierii sale si o 5i8iune diacronica4 re3lect6nd
gene8a si e5olutia 9n timp2
Orice sistem are o anumita 3unctie cu semni3icatia unui comple@
de proprietati care se e@ercita 9n raport cu alte sisteme sau componente
ale acestora2 9n 5reme ce structura e@prima relatii de stare4 3unctia
e@prima relatii de actiune2
0,2 CAU1A4 CONITIE4 E$ECT4 $ACTOR2 Cau8a este 3enomenul
care precede si determina sau generea8a un alt 3enomen # e3ect2
9ntruc6t totdeauna cau8a actionea8a 9n anumite circumstante4
care 9ntr#un 3el sau altul 9si e@ercita in3luenta 9n procesul de generare4
studiul relatiei cau8ale nu se poate dispensa de o anali8a a acestor
circumstante4 constituind conditiile2
Asadar4 conditiile sunt acele 9mpreAurari care4 lipsite de e3icienta
cau8ala propriu#8isa4 deci incapa7ile 9n sine de a genera un anumit e3ect4
prin pre8enta lor alaturi de 3enomenul cau8a4 in3luentea8a e5olutia
acestuia 9n di3erite moduri4 3a5ori86nd#o4 potent6nd#o ori 3r6n6nd#o4
p6na la stadiul producerii e3ectului2
1!!
Aparent simpla4 la prima 5edere4 determinarea cau8ei unui e3ect
se do5edeste de 3oarte multe ori 9n practica deose7it de di3icila2
= L2 5on &ertalan33F4 General T?eorF o3 SFstem4 9n T?e Social Science4
Paris4 Monton4
UNESCO4 1/'-4 p2 ),/2
1)/
1!-
9n primul r6nd pentru ca4 9n cadrul cone@iunii uni5ersale4 orice
3enomen apare 9n du7la iposta8a4 de cau8a si e3ect4 at6t 9n raport cu
di5erse lanturi cau8ale4 c6t si4 c?iar4 9n cadrul aceluiasi lant cau8al2
9n al doilea r6nd pentru ca4 asa cum aratam4 actiunea unei cau8e
9n declansarea unui anumit e3ect nu este singulara4 ci se conAuga cu
actiunea altor 3enomene cu e3icienta po8iti5a sau negati5a4 9n r6ndul
carora urmea8a a se opera o selectie2
O atare selectie apare cu at6t mai di3icila4 9n ipote8a 9n care este
5or7a despre 3enomene sociale4 cum este ca8ul actiunilor umane4 9n a
caror gene8a o7iecti5ul se 9mpleteste cu su7iecti5ul 9n proportii di3icil
sesi8a7ile2
9n principiu4 9n cadrul operatiei de selectie4 se 5a proceda la
eliminarea acelor 3enomene care au cu e3ectul legaturi prea 9ndepartate
si nesigure ca sa 3i putut e@ercita o anumita in3luenta asupra producerii
sale2 Acestea constituie conditiile 9nt6mplatoare2 9n urma unei ast3el de
operatii4 5or ram6ne numai acele 3enomene a3late cu e3ectul 9n relatii
necesare4 deci 3enomenele 9n lipsa carora e3ectul nu s#ar 3i putut
produce4 producerea lui implic6ndu#le 9n mod necesar2 "or 3i retinute
pe aceasta cale o serie de 3enomene cu e3icienta contri7uti5a di3erita4
din r6ndul carora4 alaturi de cau8a4 3ac parte conditiile necesare si
su3iciente4 precum si conditiile necesare2
esi toate se gasesc 9n relatii de necesitate cu e3ectul4 necesitatea
cu care e3ectul decurge din pre8enta lor comporta grade di3erite2
Ast3el4 conditia necesara 3und pre8enta4 aceasta nu 9nseamna ca
e3ectul se 5a produce 9n mod o7ligatoriu4 ea creea8a numai o
posi7ilitate a7stracta4 cu un grad de pro7a7ilitate mai redus4 asadar
mai 9ndepartata 9n realitate4 9n relatia dintre conditia necesara si e3ect2
1!/
Conditia necesara si su3icienta4 9n sc?im74 creea8a posi7ilitatea
concreta4 cu un grad de pro7a7ilitate mai ridicat4 deci mai apropiata de
realitate2 9n s36rsit4 cau8a este cea care trans3orma posi7ilitatea 9n realitate2
Cau8a repre8inta totdeauna principiul acti54 3actorul generator4 9n 5reme
ce conditiile constituie elementul pasi5 9n procesul de generare si aceasta
c?iar daca 9n practica ele constau 9n actiuni4 9n mani3estari po8iti5e2
9n procesul de identi3icare a cau8ei4 un rol important re5ine si
studierii relatiei dintre conditii si cau8a2 At6t cau8a c6t si conditiile desigur
cele 3a5ori8atoare # concura la producerea e3ectului2 Relatia
dintre ele are 9nsa caracter 9nt6mplator4 9n masura 9n care apartin unor
serii cau8ale independente2
1%,
1-,
Spre deose7ire de cau8a si conditii4 conceptul de 3actor este
mult mai larg2 Prin 3actor se 9ntelege orice element care concura la
producerea unui re8ultat2 9n raport de e3icienta contri7uti5a e@ista
3actori determinanti4 3actori predispo8anti si 3actori 3a5ori86nd2
012 POSI&ILITATE SI REALITATE2 Posi7ilitatea desemnea8a
o stare 5irtuala a unui 3enomen4 o iposta8a 5iitoare 9n care acesta
poate trece 9n masura 9n care sunt 9ndeplinite anumite conditii2 Realitatea
semni3ica o stare actuala4 o iposta8a pre8enta a unui 3enomen4
care apare ast3el ca 9n3aptuit2 Aceste doua concepte 3ormea8a o unitate
dialectica4 asa 9nc6t se poate spune ca posi7ilitatea de3ineste o realitate
5iitoare4 9n de5enire4 iar realitatea4 o posi7ilitate 9n3aptuita2
Cali3icarea unui anumit 3enomen drept posi7il presupune o
anali8a a directiilor de e5olutie 9n 5iitor a realitatii4 determin6ndu#se 9n
ce masura 9ntrunesc atri7utul necesitatii2
Masura 9n care posi7ilitatea se trans3orma 9n realitate4 sansele unei
atare tras3ormari4 deci4 p6na la urma4 gradul de apropiere dintre o posi7i
litate actuala si o realitate 5iitoare este determinat prin conceptul de pro
7a7ilitate2 Pro7a7ilitatea ca 3actor cognid5 este udla 9n toate acele situatii
9n care4 datorita multitudinii si comple@itatii 3actorilor care concura sau se
opun la aparitia unui anumit 3enomen4 elementul de necesitate 9n tran8itie
de la posi7ilitate la realitate apare ca insu3icient de3init2
Asa se e@plica semni3icatia sa deose7ita 9n anali8a unui numar
mare de e5enimente 9nt6mplatoare de acelasi 3el4 care se mani3esta
independent sau relati5 independent unul de altul2
1-1
La un numar su3icient de mare de ca8uri4 a7aterile4 di3erentierile
de amanunt 9si pierd semni3icatia4 esential 3iind e3ectul la care se aAunge2
9n masura 9n care raportul dintre numarul de ca8uri 9n care
posi7ilitatea #o anumita posi7ilitate # s#a trans3ormat 9n realitate si
numarul total de ca8uri e@aminate este su3icient de semni3icati54 se
poate aprecia ca tendinta are 5aloare de necesitate2 Acest raport poarta
denumirea de 3rec5enta si este o mani3estare la ni5el de ansam7lu a
pro7a7ilitatii e@istente la ni5el indi5idual2
9n lumina celor aratate4 se poate spune ca gradul de pro7a7ilitate
al producerii unui anumit e3ect este de 3apt gradul de pro7a7ilitate al
aparitei cau8ei sale si al actiunii acesteia 9n conte@tul anumitor conditii2
Practic4 pro7a7ilitatea producerii e3ectului este determinata de
repeta7ilitatea4
de 3rec5enta 3enomenului cau8a2
1%1
1-(
Cu c6t4 9n anumite circumstante4 un 3enomen inter5ine mai
3rec5ent4 cu at6t posi7ilitatea producerii e3ectului scontat creste2 Asa
3iind4 posi7ilitatea creata pentru ca un 3enomen sa produca un anumit
e3ect4 5a 3i o posi7ilitate concreta2 impotri5a4 cu c6t este mai putin
3rec5ent4 posi7ilitatea creata de a produce respecti5ul e3ect are mai
putine sanse de a se trans3orma 9n realitate4 constituind ast3el doar o
posi7ilitate a7stracta2
0(2 PARTICULARITATILE RAPORTULUI E CAU1ALITATE
+N CRIMINOLOGIE2 Ideea ca actul criminal este un act
determinat de anumite cau8e este legata de criminologia po8iti5ista4
puternic in3luentata de determinism2 Identi3icarea :cau8elor crimei=
de5ine4 asa cum se arata4 pentru o lunga perioada de timp4 pro7lema
centrala a criminologiei1(2
atorita comple@itatii 3enomenului studiat4 3enomen cu o
determinare multipla4 pro7lema raportului de cau8alitate este 3oarte
di3icila si pre8inta anumite particularitati2 Ca si 9n alte domenii4 pentru
a 3ormula o e@plicatie 3enomenului studiat se 5a cauta sa se identi3ice
care sunt 3actorii care au contri7uit la aparitia unui comportament
delinc5ent si 9n ce masura contri7utia adusa are 5aloare de cau8a sau
numai de conditie 3a5ori8anta2 9n sta7ilirea raportului de cau8alitate4
criminologul are de 9nt6mpinat nu numai di3icultatile legate de
comple@itatea 3enomenului studiat dar si acela datorat 3aptului ca
tre7uie sa reconstituie acea :realitate= care a precedat actul criminal2
e cele mai multe ori4 de7utul acestei :realitati= ca si momentele sale
esentiale sunt 3oarte greu4 daca nu imposi7il de situat 9n timp2 La
aceasta se adauga si po8itia sa 9n raport cu 3aptuitorul4 imposi7ilitatea
unei a7ordari directe 9n momentele cele mai propice studiului
stiinti3ic2 Operatia de separare a cau8elor de conditii de5ine ast3el
e@trem de ane5oioasa2 Acesta este si moti5ul care i#a determinat pe
unii criminologi sa sustina ca4 9n criminologie4 nu se poate reali8a o
asemenea departaAare4 teoriile etiologice identi3ic6nd 9n cel mai 3ericit
ca8 numai o serie de 3actori care se asocia8a cu delinc5enta1)2
1( 2E2 S?oemaNer4 T?eories o3 elin<uencFG An E@amination o3
E@planation o3
elin<uent &e?a5ior4 O@3ord Uni5ersitF Press4 1/-%4 p2 '2
1-)
1) "82 pe larg G2 *auc?on4 La rec?erc?e sur l;etiologie du crime4 9n Etudes
relati5es a
la rec?erc?e criminologi<ue4 1214 Stras7ourg4 Conseil de l;Europe4 1/'!4 p2 0
si urm2
1%(
1-%
e alt3el4 nu 9nt6mplator4 aceasta pro7lema este ocolita sau i se
acorda un spatiu 3oarte restr6ns 9n marea maAoritate a lucrarilor de
specialitate2 Printre putinii autori care tratea8a acest su7iect4 *irsc?i si
Sel5in indica urmatoarele criterii BminimeC care tre7uie a5ute 9n 5edere la
identi3icarea 3actorilor contri7uti5iG B1C sa se asocie8e sau sa se a3le 9n
cone@iune cu delinc5entaH B(C cone@iunea sa 3ie de natura temporala4 9n
sensul ca 3actorul sa preceada e3ectul4 adica delinc5entaH B)C cone@iunea
sau legatura originara 9ntre delinc5enta si 3actorul contri7uti5 sa nu
dispara atunci c6nd inter5in si alti 3actori ce preced3actorul 9n discutieW2
Ration6nd pe criteriile mai sus mentionate4 Sc?oemaNer1 0 atrage
atentia ca nu rareori se 9nt6mpla ca # desi 9ntre 3actorul contri7uti5 si
delinc5enta se sta7ileste o cone@iune4 si aceasta cone@iune este de
natura temporala # totusi sa nu ne a3lam 9n 3ata unui raport de
cau8alitate4 un alt 3actor ce preceda atat delinc5enta c6t si 3actorul 9n
discutie 3iind ade5arata cau8a2 Ast3el4 arata acelasi autor1 atunci c6nd
se sta7ileste o relatie 9ntre delinc5enta si per3ormantele scolare sca8ute
ale unui minor4 relatia poate sa nu 3ie cau8ala2 S#ar putea ca 9n 3amilia
minorului sa e@iste o puternica stare con3lictuala care sa determine
at6t re8ultatele sla7e la 9n5atatura c6t si comportamentul delinc5ent al
minorului2 Cu alte cu5inte4 procesul de identi3icare a cau8elor este un
proces di3icil si minutios4 care implica o atenta e@aminare a
conte@tului 9n care actul criminal a a5ut loc4 a traseului social al
3aptuitorului 9nainte si 9n timpul comiterii actului ca si a altor
elemente2 Asa cum pe drept cu56nt se arata1!4 3actori ce contri7uie la
sa56rsirea unei in3ractiuni 9ntr#o situatie pot sa nu ai7a nici un e3ect 9n
alta situatie4 dupa cum pot sa ai7a un e3ect c?iar po8iti5 9n alt conte@t2
Pe un plan mai general4 cele ce preceda au rolul de a atrage
atentia caG B1C teoriile criminologice 9n ansam7lul rol sunt teorii
pro7a7ilitiste ce indica numai o tendinta a 3enomenului si nicidecum o
certitudineH B(C nici una dintre teoriile e@puse nu o3era un raspuns
complet pro7lemei cau8alitatii actului delinc5ent4 care continua sa 3ie
o pro7lema :desc?isa= pentru oamenii de stiinta2
1% Tra5is *irsc?i and *ana? C2 Sel5in4 $alse Criteria o3 CausalitF4 9n L2
Sa5it8 and N2
Eo?nston Beds2C4 Crime and SocietF4 NeJ TorNG KileF4 1/!-4 pp2 (1/#()(2
1) 2 Sc?oemaNer4 op2 cit24 p2 !2
1-0
1' I7idem2
1! E2E2 *olman4 E2$2 Iuinn4 op2 cit24 p2 /2
1%)
1-'
Capitolul II
ORIENTAREA &IOLOGICA1
Sectiunea I
TEORIA ATA"ISMULUI E"OLUTIONIST
0)2 PRECURSORII2 Sorgintea acestei teorii o gasim 9n e5olutionismul
lui arJin4 9n conceptia lui Morell asupra degenerescentei(4 9n
studiile de 3i8ionomie ale lui La5ater si de 3renologie ale lui Gali si
Spur8?eim4 precum si 9n lucrarile alienistilor Pritc?ard4 MaudsleF si altii2
0%2 CESARE LOM&ROSO B1-)0#1/,/C2 :9n istoria criminologiei
# scrie Mar5in Kol3gang # nici un nume nu a 3ost pro7a7il at6t de
mult elogiat sau contestat ca acela a lui Cesare Lom7roso=)2 upa studii
de anatomie si patologie la Uni5ersitatile din Pa5ia4 Padua si "iena4 9n
1-!% de5ine lector de medicina legala la Uni5ersitatea din Torino4 iar
ulterior pro3esor de psi?iatrie si antropologie2 9n 1--,4 9mpreuna cu
$erri si Garo3alo 9n3iintea8a re5ista Arc?i5io di Psic?iatria e
Antropologia Criminale%2
002 RE"ELATIA2 La 9nceputurile carierei sale de medic
militar a 9ntreprins unele studii prin care4 pe 7a8a unor masuratori
antropometrice4 a 9ncercat sa demonstre8e e@istenta unor trasaturi
speci3ice la locuitorii din anumite 8one geogra3ice ale Italiei2 9n 1-', a
Reunim 9n cadrul acestei orientari teoriile reductioniste ce atri7uie un
su7strat
organic comportamentului delinc5ent4 precum si conceptiile moderate 9n
cadrul carora
in5estigatia cu pri5ire la rolul 3actorilor 7iologici este mai su7tila si nu
e@clude alte
in3luente2 Caracteristic pentru ansam7lul acestor teorii este limitarea
o7iectului
criminologiei la studiul delinc5entului4 9ncercarea de a demonstra e@istenta
unor
1-!
trasaturi speci3ice de ordin 7ioantropologic ce di3erentia8a delinc5entul de
nondelinc5ent4 determinismul 7iologic ca ipote8a etiologica 3undamentala2
e o deose7ita importanta pentru aprecierea corecta a acestei orientari este
9ntelegerea e@acta a unora din conceptele 3undamentale cu care stiintele
7iomedicale
operea8a4 cum sunt acelea de ereditate4 congenital4 constitutional4 moti5
pentru care
recomandam consultarea lucrarilor de specialitate 9n domeniu2
( C?2 Morell4 Traite des degenerescences de Tespice ?umaine2 Paris4 1-0!2
) M2 Kol3gang4 Cesare Lom7roso4 9n *2 Man?eim4 Pioneers in
CriminologF4 LondonH
Ste5en [ Sons Limited4 1/',4 p2 1'-2
% "e8i pe larg E2 Pinatel4 La 5ie et l;oeu5re de Cesare Lom7roso4 Paris4 1/0/4
p2 (1!
si urm2
1%%
1--
9nceput cercetarile asupra criminalilor2 :Re5elatia= naturii criminale o
are # asa cum el 9nsusi o relatea8a # 9ntr#o dimineata cenusie de
noiem7rie c6nd4 3iind de garda4 3ace autopsia criminalului "ilella si
aAunge la conclu8ia ca el4 omul criminal4 reproduce instinctele 3eroce
ale omului primiti5 si ale animalelor in3erioare2
0'2 L;UOMO ELINIUENTE2 In3luentat puternic de curentul
po8iti5ist alaturi de care unii autori adauga si ura de o 5iata a lui
Lom7roso 3ata de :idealism=4 repre8entat4 9n conceptia sa de acele opinii
care e@plicau comportamentul uman prin re3erire la 3actorii spirituali04
Lom7roso pu7lica principala sa lucrare L;uomo delin<uente4 9n 1-!'2
9n primele editii ale acestei lucrari4 Lom7roso e@tinde conceptia
lui Gali cu pri5ire la corelatia dintre anomaliile cutiei craniene si
3unctiile creierului si la alte trasaturi ale indi5idului2 Pe 7a8a e@ame
nului antropometric 7iologic4 medical si psi?ologic a 02/,! delinc5enti4
el 3ormulea8a ipote8a ata5ismului e5olutionist4 potri5it careia carac
terele omului primiti5 si ale animalelor in3erioare pot apare la anumiti
indi5i8i su7 3orma unor :stigmate anatomice= Bmal3ormatii ale sc?e
letului si cutiei craniene4 asimetrie 7ilaterala4 de85oltarea masi5a a
ma@ilarelor4 anumite anomalii ale urec?ilor4 oc?ilor4 nasului4 m6inilor4
picioarelor4 degetelorC4 ipote8a pe care Lom7roso o largeste ulterior
inclu86nd si degenerescenta datorata epilepsiei2
Aceste anomalii Bla care ulterior adauga si altele de natura
3i8iologica4 constitutionala sau psi?ologicaC ar de5eni semni3icati5e
prin numarul lor2 C6nd la un criminal sunt 9ntrunite mai multe anomalii
1-/
# mai ales de natura ata5ica # acesta constituie dupa Lom7roso
un criminal 9nnascut4 prin care 9ntelege un indi5id cu puternice
9nclinatii criminogene ce nu pot 3i neutrali8ate prin in3luenta po8iti5a a
mediului2 Anomaliile amintite nu ar 3i prin ele 9nsele generatoare de
acte criminale4 ci ar permite numai identi3icarea unor predispo8itii
pentru comiterea unor atare acte2
Studiile de psi?iatrie 9l duc4 de asemenea4 la conclu8ia unei
similitudini 9ntre criminalul 9nnascut si ne7unul moral2
Esential prin urmare 9n teoria lui Lom7roso este 9ncercarea
acestuia de a demonstra ca 9ntre criminal si noncriminal e@ista o
di3erenta de natura4 idee reluata su7 di3erite 3orme de o mare parte din
curentele si teoriile criminologice post#lom7rosiene2
0 P2 &eime4 E2 Messersc?midt4 CriminologF4 *arcourt &race Eo5ano5ic?4
Inc2 1//14 p2 ),)2
1%0
1/,
0!2 CONTESTAREA2 Conceptiile lui Lom7roso au determinat
la 5remea respecti5a dispute aprige 9n r6ndul oamenilor de stiinta2 9n
1--/4 la cel de al doilea Congres de antropologie criminala de la Paris4
se declansea8a o ade5arat cruciada 9mpotri5a lui Lom7roso2 Garo3alo
propune 3ormarea unei comisii de ! antropologi care sa repre8inte cele
doua scoli de criminologie Bclasica si po8iti5istaC2 Aceasta comisie urma
sa reali8e8e un studiu comparati5 pe un esantion compus din 1,, de
criminali 9nnascuti4 1,, de persoane ce pre8inta tendinte criminale si
1,, de cetateni onesti2 Lom7roso a 3ost de acord sa a7andone8e teoria
criminalului 9nnascut4 9n situatia 9n care se 5a demonstra ca trasaturile
3i8ice4 mentale si psi?ologice ale grupului de criminali 9nnascuti se 5or
do5edi identice cu cele ale celor doua grupuri de control2 esi
propunerea lui Garo3alo a 3ost acceptata4 ea nu s#a concreti8at deoarece
s#a socotit ca este practic imposi7il sa se e5identie8e cu acuratete
deose7irile si asemanarile 9ntre cele trei grupuri2
Printre cei mai 3er5enti ad5ersari ai lui Lom7roso s#au numarat
Lacassagne4 Manou5rier4 Topinard4 Tarde2 Acestia au su7liniat lipsa
de 3undament stiinti3ic a conceptelor pe care Lom7roso le#a 3olosit4
a7surditatea unora din principalele te8e4 ca si erorile de ordin
metodologic2 Critic6nd4 de e@emplu4 lipsa de rigoare stiinti3ica a
teoriei asimilarii criminalului 9nnascut cu ne7unul moral4 Tarde
su7linia ca ata5ismul nu poate 3i nici un ca8 asimilat cu ne7unia
morala4 concept la r6ndul sau destul de ec?i5oc4 care este mai degra7a
un produs al ci5ili8atiei dec6t al sal7aticiei'2
Ironi86ndu#1 pe Lom7roso4 Topinard spunea ca unele din 3otogra3iile
criminalilor 9nnascuti 9i amintesc de proprii sai prieteni2 9n
aceeasi ordine de idei4 $erri a aratat ca ')U din soldatii italieni pre8inta
aceleasi trasaturi considerate de Lom7roso stigmate criminogene2
0-2 RE"I1UIREA TEORIEI2 Su7 in3luenta criticilor aduse4
9n editiile ulterioare ale Omului criminal Lom7roso e@pune o tipologie
mai comple@a ce cuprinde4 alaturi de criminalul 9nnascut4 a carui
proportie o limitea8a la )0#%,U din totalul criminalilor4 tipul pasional4
epileptic4 oca8ional Bce pre8inta doua su7tipuri # pseudocriminal si
criminaloidC4 din o7isnuinta2 Ca urmare a unor cercetari pe esantioane
1/1
3eminine Lom7roso considera 3emeia criminal ca un tip aparte 9n
cadrul clasi3icarii mentionate2 Interesant este ca4 desi socoteste ca
G2 Tarde4 La criminalite comparee2 Paris4 1--'4 p2 11 si urm2
1%'
1/(
odata cu e5olutia sociala criminalitatea 3eminina 5a creste4 cea mai
mare parte a 3emeilor nu ar 3i criminale datorita unui conser5atorism
ce 9si are cau8a 9n imo7ilitatea o5ulului 9n raport cu spermato8oidul!2
Cea mai mare :concesie= pe care Lom7roso o 3ace la s36rsitul
carierei sale este aceea de a recunoaste si in3luenta altor 3actori4
9n a3ara celor 7iologici4 9n gene8a actului in3ractional2 Mann?eim-
sugesti5 arata ca ultima lucrare a lui Lom7roso/ 9ncepe cu cu5inteleG
:$iecare crima 9si are originea 9ntr#o multitudine de cau8e222= 4_tig
matul si in3erioritatea 7iologica ram6n 9nsa postulatele 3undamentale
ale teoriei sale2
0/2 E"ALUARE CRITICA2 Principalele erori ale lui Lom7roso
se situea8a 9n plan metodologic2 A7ordarea statica a indi5idualitatii
3i8ice4 negliAarea totala a laturii dinamice4 a sc?im7arilor ce se produc 9n
structura somato#3i8iologica a indi5idului 9n cursul 5ietii4 lipsa unor
grupuri control care sa o3ere un suport stiinti3ic a3irmatiilor sale cu
pri5ire la pretinsa di3erenta 9ntre criminal si noncriminal sunt numai
c6te5a din aceste erori2 Lo5itura cea mai puternica data teoriei
lom7rosiene a 5enit din partea cercetarilor de antropologie moderna4
care au aratat ca procesele ce caracteri8au g6ndirea omului primiti5 nu
di3era radical de cele ale omului epocii actuale2
Sectiunea a Il#a
TEORIILE EREITATII
',2 EREITATE SI MEIU2 Teoria lui Lom7roso a a5ut o
audienta 3oarte sca8uta 9n Anglia2 Nu 9nt6mplator4 de aici 5or 5eni si cele
mai serioase critici4 care 5or lansa 9nsa si o noua ipote8a re3eritoare la
gene8a
1/)
criminalitatii2 Aceasta apartine lui C?arles Goring4 care o e@pune 9n
cartea sa T?e Englis? Con5ictG A Statistical StudF B1/1)C si pri5este rolul
ereditatii2 Asa cum arata DarI Pearson4 2Lucrarea lui Goring ocupa un loc
! C2 Lom7roso4 K2 $errero4 T?e $emale O33ender4 LondonH $isc?er UnJin4
1-/02
- *2 Mann?eim4 Comparati5e CriminologF2 A Te@t &ooN4 London4
Routledge and
Degan Paul4 1/'02
/ C2 Lom7roso4 Crime4 its Causes and Remedies4 &oston4 Little &roJn4
1/11 Btrad2
din 172 italianaC2
1%!
1/%
aparte 9n istoria criminologiei222 nu este prea mult sa spunem ca Goring
9nlatura 9n primele capitole ale sale4 pentru totdeauna 9nc6lcitele si
e@u7erantele
productii ale scolii lom7rosiene=1,2 Principalele critici au 9n 5edere
mai ales aspecte de ordin metodologicG lipsa unor studii statistice pe
esantioane largi4 minutios selectate ca si lipsa grupurilor control2 Acestea
au 3acut ca tentati5a lui Lom7roso de a demonstra di3erenta 9ntre
criminali si noncriminali sa esue8e2 Proced6nd la o testare a teoriei
criminalului
9nnascut4 Goring a parcurs trei 3a8eG o anali8a statistica pe un
esantion de condamnati care sa con3irme pre8enta a )! de trasaturi
lom7ro8iene4 o comparatie 9ntre datele o7tinute 9n prima 3a8a cu
trasaturile unui esantion control de noncriminali 3ormat din soldati4
studenti si supra5eg?etori din doua spitale di3erite si4 9n s36rsit4 o anali8a
generala a trasaturilor 3i8ice ale criminalilor2 La capatul acestei cercetari4
Goring nu a descoperit nici o di3erenta semni3icati5a 9ntre trasaturile
3i8ice ale criminalilor 9n raport cu grupul control2 Goring constata 9nsa o
anumita in3erioritate de ordin 3i8ic 9n r6ndul in3ractorilor Bmai ales su7
raportul 9naltimii si al greutatiiC4 pe care o pune 9nsa pe seama ereditatii2
Comportamentul social este considerat ast3el4 9n opinia lui Goring4 un
comportament mostenit2 Cei care mostenesc predispo8itii de5iante 5or 3i
incapa7ili sa se adapte8e la o 5iata sociala normala2 Insist6nd asupra
rolului ereditatii4 el considera ca un procent de '-U din urmasii
in3ractorilor de5in ei 9nsisi in3ractori4 minimali86nd sau c?iar neg6nd rolul
3amiliei ca si in3luenta mediului social2 Goring propune ca remediu
9mpotri5a crimei4 eugenia Bmodi3icarea tendintelor criminale4 i8olarea si
supra5eg?erea celor predispusi a comite crime pentru a limita oca8iile
3a5ora7ile4 reglementari speciale pri5ind procreerea 9n ca8ul de7ililor
mentali si epileticilorC2
Anali86nd critic contri7utia lui Goring4 &eirne si Messersc?midt
aAung la o conclu8ie total di3erita de cea a lui Pearson4 socotind ca4 9n
ciuda e3orturilor depuse4 Goring nu a reusit sa demole8e teoria lui
Lom7roso4 audienta acesteia continu6nd 9nca multa 5reme2 In 3ond4
Goring nu a 3acut dec6t sa 9nlocuiasca teoria criminalului 9nnascut cu
teoria ereditatii=2
1/0
1, D2 Pearson4 C?arles Goring and Ins contri7ution to CriminologF4 9n P2
&eirne4 E2
Messersc?midt4 op2 cit24 p2 ),!2
= I7idem2
1%-
1/'
'12 AR&ORELE GENEALOGIC2 Studiile de ar7ore genealogic4
reali8ate 9n S2UA2 de catre ugdale si Esta7rooN asupra 3amiliei
DalliaN1(4 au 9ncercat sa demonstre8e ca 9n 3amiliile ai caror 9ntemeietori
au a5ut antecedente penale e@ista un numar mult mai mare de in3ractoriH
pe aceeasi 7a8a s#a conc?is ca ereditatea constituie principala cau8a a
criminalitatii2 Aceste conclu8ii n#au re8istat unor anali8e critice4 care au
rele5at erorile de ordin metodologic Bun numar redus de ca8uri studiate4
set insu3icient de indicatori care sa permita separarea in3luentelor
ereditare de cele am7ientaleC4 precum si lipsa de acuratete stiinti3ica a
unora din a3irmatii1)2
'(2 GEMENII2 Studiile pe gemenii mono8igotici si di8igotici4
datorate 9n special lui E2 Lange4 K2 *ealF4 A2 &ronner4 au 9ncercat sa
demonstre8e ca predispo8itia ereditara 9n comiterea actului in3ractional
constituie4 9n ca8ul gemenilor mono8igotici4 un 3actor 3oarte puternic2
Lange a reali8at ast3el 9n 1/(/ un studiu 9n 9nc?isorile din
Germania4 unde a indenti3icat ), de perec?i de gemeni4 dintre care 1)
perec?i mono8igotici si 1! perec?i di8igotici2 Lange a constatat 1,
ca8uri de comportament antisocial concordant al gemenilor mono
8igotici4 3ata de numai doua a celor di8igotici2 Re8ultatele acestor
cercetari le pu7lica 9n lucrarea sa intitulata4 semni3icati5 pentru
conceptia sa teoretica4 :Crima ca un destin=1%4 lucrare ce a 3acut
o7iectul unor se5ere critici 9n literatura de specialitate2
Sinteti86nd re8ultatele predecesorilor sai4 C?ristiansen1 0 indica
un procent de ''4!U de gemeni mono8igotici cu comportament
antisocial concordant4 comparati5 cu ),4%U al gemenilor di8igotici2
9n propriul sau studiu reali8at 9n anemarca pe gemenii nascuti
9ntre 1--,#1/1, B'2,,, perec?iC4 C?ristiansen a constatat ci3re mult
mai sca8uteG )04-U concordanta 9n conduita antisociala a mono8igoticilor
de se@ masculin 3ata de 1(4)U a di8igoticilorH 9n ca8ul
1/!
se@ului 3eminin procentul este de (14%U si4 respecti54 %4)U2
1( *2 Mann?eim4 op2 cit2
1) *2 Mann?eim4 I7idem2
u E2 Lange4 Crime as destinF2 A studF o3 criminal tJins4 London4 George
Allen and
UnJin Ltd24 1/)12
;= D2 O2 C?ristiansen4 T?res?old o3 tolerance in 5arious population groups
illustrated
7F results 3rom emisii Criminological tJin studF 9n T?e mentallF a7normal
o33ender4
Editura 7F A2"2S2 de ReucN and Rut? Porter4 &oston4 Little &roJn4 1/'-2
1%/
1/-
')2 COPIII AOPTATI2 Studii mai recente4 reali8ate mai ales
9n S2U2A2 si Suedia4 au urmarit sa e5identie8e anumite corelatii 9n
ca8ul copiilor adoptati4 sa sta7ileasca situatiile 9n care comportamentul
delinc5ent al unora dintre acestia urmea8a linia de comportament a
parintilor 7iologici Beste prin urmare ereditarC sau a parintilor adopti5i2
Ast3el4 studiul reali8at de RaFmond CroJe 9n 1/!0 9n statul IoJa
BSUAC4 raportea8a o rata 3oarte ridicata de comportamene delinc5ente
printre copiii adoptati a caror mama 7iologica a5ea antecedende
penale2 9ntr#un alt studiu4 reali8at de Remi Cadoret 9n 1/!- pe un lot
de copii adoptati4 se semnalea8a pre8enta a (%' de ca8uri 9n care
delinc5enta copiilor se corelea8a cu aceea a parintilor 7iologici1'2
9ntr#un amplu studiu reali8at de Samo33 MednicN4 Killiam
Ga7rielli si &arrF *utc?ings 9n 1/-! 9n anemarca4 studiu ce a a5ut 9n
5edere o perioada mai lunga de timp B1/(%#1/%!C4 se aAunge la conclu8ii
interesante4 9n sensul ca cel mai ridicat coe3icient de risc de delinc5enta
B(%40UC e@ista 9n acele situatii 9n care4 at6t parintii 7iologici4 c6t si cei
adopti5i au antecedente penale2 aca nici unul dintre parinti nu are
antecedente penale4 procentul copiilor adoptati care de5in delinc5enti este
de 1)40U2 aca numai parintii adopti5i au antecedente penale procentul
este de 1%4!U2 9n s36rsit4 atunci c6nd numai parintii 7iologici au
antecendente penale4 (,U din copiii adoptati de5in in3ractori2 Conclu8ia
lui MedniN si a cola7oratorilor sai este ca anumite predispo8itii mostenite
de la parintii 7iologici in3ractori pot determina o crestere a pro7a7ilitatii
ca descendentii acestora4 adoptati de alte 3amilii sa de5ina in3ractori1!2
Tre7uie su7liniat ca tot 9n cadrul studiului citat s#a e@aminat si corelatia
9ntre copiii adopti5i care au comis 3apte penale si statutul socio#economic
al parintilor adopti5i4 ca si al parintilor 7iologici2 S#a rele5at ast3el ca4 9n
situatia 9n care am7ele categorii de parinti au un statut social ridicat4 rata
criminalitatii copiilor adopti5i este 3oarte sca8uta2 In situatiile 9n care at6t
parintii 7iologici4 c6t si cei adopti5i au un statut precar4 rata criminalitatii
este ridicata2 Aceste ultime conclu8ii ne 3ac sa ne 9ntre7am4 alaturi de
1' "82 pe larg P2 &eirne4 E2 Messersc?midt4 op2 cit24 p2 %-(2
1! S2 MednicN4 K2 Ga7rielli4 &2 *untc?ings4 Genetic $actors in t?e EtiologF
o3
Criminal &e?a5iors4 in T?e Causes o3 CrimeG NeJ &iological Approac?es4
Cam7ridge4 Cam7ridge Uni5ersitF Press4 1/-!4 p2 !%#/12
1//
10,
(,,
&eime si Messerec?midt 4 care este totusi in3luenta 3actorului 7iologic4
daca acesta poate 3i modi3icat de mediul socialQ
'%2 &IOTEPURILE CRIMINALE2 "arianta moderna a antropologiei
criminale o repre8inta curentul 7iodpologic4 ce are la 7a8a
clasi3icarile 3acute 9ndeose7i de E2 Dretsc?mer 9n Germania4 N2 Pende
9n Italia4 *ooton si K2 S?eldon 9n S2U2A2
Pornind de la constitutia corporala4 E2 Dretsc?mer1 / sta7ileste
urmatoarele tipuriG
#astenic Bconstitutie 5erticala4 sistem osteomuscular
3ira5C4
#atletic Bde85oltare musculara 7una4 trunc?i piramidal cu
7a8a mare 9n susC4
#picnic Bconstitutie ori8ontala4 scund4 sistem osteomuscular
plap6ndC4
#displastic Bcu di3erite mal3ormatii corporaleC2
Asocierile cele mai importante pe care le 3ace cu criminalitatea se
re3era laG aC distri7utia di3eritelor tipuri constitutionale printre in3ractori4
9n raport cu nonin3ractorii4 conclu8ia 3iind ca e@ista o distri7utie general
asemanatoare4 tipul picnic 3iind ce5a mai putin repre8entat printre
in3ractori dec6t 9n restul populatieiH 7C corelatia dintre tipul constitutional
si tipul de in3ractiune4 astenicul 3iind puternic asociat cu in3ractiunile
contra proprietatii4 atieticul cu in3ractiunile contra persoanei4
picnicul cu 3raudele4 escroc?eriile4 displasticul cu in3ractiunile se@uale2
e o mai mare in3luenta 9n r6ndul criminologilor s#a 7ucurat
tipologia lui K2 S?eldon(,2 S?eldon 9nsusi a aplicat propria tipologie4
constituita 9n raport cu gradul de de85oltare a celor trei 3oite em7rionare4
sta7ilind o corelatie 9ntre de85oltarea corporala si trasaturile
energo#dinamice ale personalitatii de genul endomor3#5iscerotonic4
me8omor3#somatotonic4 ectomor3#cere7rotonic4 unui esantion de (,,
de delinc5enti internati 9ntr#un institut de reeducare2 $iecare tip se
caracteri8ea8a Bsau are tendintaC printr#un temperament di3eritG
1- I7idem2
1/ E2 Dretsc?emer4 P?Fsi<ue and C?aracter4 NeJ TorN4 *arcourt4 1/(04 p2
(% si urm2
(,1
(, K2 S?eldon et al24 T?e "arieties o3 *uman P?Fsi<ue4 NeJ TorN4 *arper4
1/%,4 p2 0
si urm2
101
(,(
# tipul endomor3 este rela@at si emotional constantH
# tipul me8omor3 este dominator4 compedd54 nemilosH
# dpul ectomor3 este retras4 impre5i8i7il2
S?eldon aAunge la conclu8ia ca4 9ntruc6t cele mai multe ca8uri
de delinc5enta apar 9n ca8ul dpului me8omor34 crima ar a5ea cau8e
7iologice(12
Tipologia lui K2 S?eldon a 3ost udli8ata si 9n alte studii crimino
logice2 Cel mai cunoscut dintre ele este al sotilor GluecN((4 care4 pe 7a8a
clasi3icarii lui S?eldon4 au comparat constitutia 3i8ica a unui esantion de
0,, de delinc5enti cu constitutia 3i8ica a unui grup control 3ormat din
0,, de nondelinc5enti2 Sotii GluecN au constatat ca ',41U din cei 0,,
de delinc5enti apartin tipului me8omor34 comparati5 cu ),4!U 9n grupul
de control2 9n cercetarile ulterioare4 sotii GluecN au rele5at si alte
corelatii # semni3icati5e4 dupa opinia lor # 9ntre tipul 3i8ic4 trasaturile de
personalitate si delinc5enta 2
O ampla critica a acestor conceptii au 3acut#o Sut?erland si
CresseF( % care au su7liniat lipsa de suport stiinti3ic a conclu8iilor
respecti5e2
Tre7uie aratat 9nsa ca aceasta directie de cercetare nu a 3ost
a7andonata2 Amintim 9n aceasta ordine de idei studiile 3acute de
Gi77ens(04 EFsencN('4 Cortes si Gatti(!2 Ultimii doi au e@aminat un
esantion de 1,, de in3ractori si un grup de control de 1,,
(,)
nonin3ractori si au constatat ca un procent de 0!U de delinc5enti
apartin tipului me8omor3 si 1'U celui ectomor32
(1 K2 S?eldon4 "arietes o3 elin<uent Tout?4 NeJ TorN4 *arper4 1/%/2
"e8i si R2M2
Stanoiu4 Metode si te?nici de cercetare 9n criminologie2 &ucuresti4 Editura
Academiei4 1/-04 p2 -)2
(( S?eldon and Eleanor GluecN4 P?Fsi<ue and elin<uencF4 NeJ TorN4
*arper and
&rot?ers4 1/0'2
() Pentru sinte8a cercetarilor 3acute de sotii GluecN4 5e8i pe larg4 S?eldon
and Eleanor
GluecN4 O3 delin<uencF and crime2 A panorama o3 Fears o3 Searc? and
Researc?4
Spring3ield4 Illinois4 C?arles C2 T?omas Pu7lis?er4 1/!%2
( E2*2 Sut?erland4 2R2 CresseF4 CriminologF4 P?iladelp?ia BNeJ TorN4
TorontoC4
E2&2 Lippincott4 /t? Editura4 1/!%C2
(0 T2C2N2 Gi77ens4 PsF?iatric StudF o3 &orstal Lads4 London4 O@3ord
Uni5ersitF
Press4 1/!)2
*2E2 EFsennN4 Crime and PersonalitF4 Routledge and Degan Paul4 1/'%2
(! elin<uencF and CrimeG A &iopsFc?osocial Approac?4 NeJ TorN4
Seminar Press4
1/!(2
10(
(,%
Si aceste studii au 3ost criticate mai ales su7 aspect
metodologic( - Berori 9n selectionarea esantioanelor4 9n e3ectuarea
masuratorilor antropometrice etcC2
'02 INTELIGENTA SI CRIMA2 9n primele decenii ale
secolului trecut4 unele dintre cercetarile care au 9ncercat sa sta7ileasca
o corelatie semni3icati5a 9ntre anumite de3iciente mentale si
criminalitate se datorea8a lui Goddard2 Acesta4 lu6nd ca 7a8a testul de
inteligenta &inet#Simon4 a constatat 9n casele de corectie de 7aieti din
Massac?usetts4 (-U din minorii in3ractori cu un II mai mic de !04
procent care se ridica la -/U la delinc5entele minore din casele de
corectie din Illinois2 Goddard 9nsusi aduce unele corectii teoriei sale4
iar cercetarile ulterioare4 3olosind te?nici a5ansate de masurare a
inteligentei4 au in3irmat aceasta ipote8a2 Relatia dintre criminalitate si
inteligenta a re5enit din nou 9n actualitate4 spre s36rsitul secolului >>2
9n unele lucrari se a3irma ca aspectele maAore ale inteligentei rele5ate
prin masuratorile II ar 3i mostenite(/4 iar ni5elul de inteligenta al
criminalilor ar 3i semni3icati5 mai sca8ut dec6t al noncriminalilor2
Kilson si *errnstein se 3eresc sa a3irme ca inteligenta sca8uta ar 3i o
cau8a maAora a criminalitatii4 iar pe un plan mai general 3actorii
7iologici ar repre8enta singurele cau8e ale criminalitatii2 Tot ceea ce
se a3irma este e@istenta unei corelatii semni3icati5e 9ntre crima si
inteligenta sca8uta2 Moti5ele acestei corelatii pot 3i 9n opinia
cercetatorilor americani) , 3oarte di5erse4 precumG
B1C
tinerii cu un II sca8ut au ine5ita7il re8ultate scolare mai
sla7eH ca raspuns la sanctiunile scolare si la 3rustrarile
din 3amilie ei pot mai usor sa 9ncalce legeaH
B(C
tinerii cu un II sca8ut sunt orientati mai mult 9n pre8ent
dec6t 9n 5iitorH orientarea 9n pre8ent4 mani3estarile
?edoniste predispun mult mai mult la delinc5enta dec6t
(- "e8i pe larg4 Saleem A2 S?an and Loren *2 Rot?4 &iological and
PsFc?op?Fiological
$actors in CriminalitF4 in *and7ooN o3 CriminologF4 Editura 7F aniel
Glaser4
C?icago4 Rand Mc2 *allF College Pu7lis?ing CompanF4 1/!%4 p2 1,1#1!02
(/ E2I2 Kilson and R2 E2 *errnstein4 Crime and *uman Nature4 NeJ TorNG
Simon and
(,0
Sc?uster4 1/-04 p2 1%-#1!(2
), E2I2 Kilson and R2E2 *errnstein4 op2 cit24 p2 1''#1!(2
10)
(,'
orientarea catre un 5iitor care urmareste anumite scopuri4
actionea8a 9n 5ederea o7tinerii unor recompenseH
B)C
un II sca8ut 9nseamna o capacitate mai sca8uta de a construi
rationamente a7stracteH 9ntruc6t rationamentul moral
este un tip de rationament a7stract4 acesti tineri sunt mai
putin capa7ili sa 3aca deose7irea 9ntre 7ine si rauH
B%C
un II sca8ut se corelea8a nu numai cu o mai mare implicare
9n acte antisociale4 dar si cu o pro7a7ilitate mult mai
mare ca aceste acte sa 3ie descoperiteH cei mai inteligenti
reusesc mai usor sa :scape=4 apar6nd 9n statisticile o3iciale
cu o rata a criminalitatii mai sca8uta2
esigur4 aceste cercetari tre7uie pri5ite cu toata prudenta2 Nu
toti cei cu inteligenta redusa comit in3ractiuni4 dupa cum nu se poate
nega ca oameni cu inteligenta peste medie de5in in3ractori2 Numai
ast3el se poate e@plica4 cum pe drept cu56nt se su7linia8a4 :K?ite
Collar Crime= Bcriminalitatea gulerelor al7eC)12
e asemenea4 nu tre7uie pierdut din 5edere 3actorul social care
are un rol 3oarte important2 9n acest sens C?ristop?er EencNs) ( arata ca
:aspectul care tre7uie cercetat nu este acela daca un II sca8ut indica o
pro7a7ilitate statistica ca atare indi5i8i 5or comite omoruri4 5ioluri4
3urturi4 ci de ce o 3ac=2 EencNs sustine ca tinerii cu un II mai sca8ut
comit crime4 nu datorita 3aptului ca sunt mai impulsi5i4 mai imorali
sau mai ostili dec6t cei cu un II ridicat4 ci pentru ca scoala si piata de
munca 9i tratea8a ca 3iind mai impulsi5i4 mai imorali sau mai ostili2
aca se 9nt6mpla ast3el4 continua EencNs4 corelatia dintre inteligenta si
crima 5aria8a considera7il de la un tip de societate la altulH cea care nu
5a o3eri acestor tineri nici o speranta4 se poate astepta la o reactie 9n
consecinta din partea lor2
''2 CROMO1OMUL T2 O mare audienta au a5ut la un moment
dat acele cercetari care au pretins ca e@ista o corelatie semni3icati5a
9ntre anomaliile cromo8omice si criminalitate2
P2 &eirne4 E2 Messersc?midt4 op2 cit24 p2 %--2
)( C?2 EencNs4 Genes and Crime4 9n NeJ TorN Re5ieJ o3 &ooNs B$e72 1(C4
1/-!4 p2
(,!
)!#)-2
10%
(,-
upa cum se stie4 celula organismului uman are %' de cromo
8omi ce 3ormea8a () de perec?i distincte4 9n 3iecare perec?e e@ist6nd
un cromo8om matern si unul patern))2
Cariotipul omului normal este repre8entat4 prin urmare4 de 3or
mula genetica %'4 >T 9n ca8ul se@ului masculin si de %'4 >> 9n ca8ul
celui 3eminin2
Anumite accidente genetice pot 9nsa determina 3ie un minus4 3ie
un surplus de cromo8omi se@uali 9n 3ormula genetica2
C6t pri5este minusul de cromo8omi se@uali4 9n literatura de
specialitate se arata ca procentul de 3emei in3ractoare cu cariotipul %'4
>O este nesemni3icati5 %2
Corelatii semni3icati5e ar apare4 potri5it unor opinii4 9ntre
surplusul de cromo8omi si criminalitate2
Multa 56l5a au 3acut ast3el 9n anii ;',#;!, ai secolului (, cerce
tarile Patriciei Eaco7s)0 9n Marea &ritanie2 E@amenul genetic a 1/! de
delinc5enti dintr#o 9nc?isoare din Edin7ourg? a constatat ca ! dintre
acestia a5eau cariotipul %'4 >TT4 9ntr#un alt grup e@aminat procentul
3iind de (4-U B9n populatia generala 3iind de 1 la !,,C2 Pe 7a8a acestor
(,/
cercetari4 P2 Eaco7s aAunge la conclu8ia ca 3rec5enta acestei anomalii
printre detinuti s#ar datora surplusului de cromo8omi T care ar predestina4
genetic4 indi5idul la crima2 Cromo87mul :T= a 3ost de alt3el si denumit
cromo8omul crimei4 mai ales datorita speculatiilor mass media) ' 3acute 9n
Aurul ca8ului Ric?ard SpecN # care a ucis la C?icago4 la 1% iulie 1/''4
- asistente medicale # 7anuit a apartine acestui cariotip4 7anuiala
necon3irmata ulterior4 si a lui aniel *ugon care a ucis la Paris4 la
% septem7rie 1/'04 o prostituata4 purtator al aceluiasi damnat cromo8om2
"e8i $i8iopatologie4 su7 rEditura M2 Saragea4 &ucuresti4 Editura Academiei4
1/-14
p20(2
Asa cum se preci8ea8a 9n unele lucrari4 printre noii nascuti de se@ masculin
nu s#au
gasit 3iinte 5ia7ile cu cariotipul %'4 >O2 "e8i4 pe larg4 Lise Moor A7erations
C?romo8oni<ues portant sur Ies c?romo8omes et le comportement
antisocial4 9n Annales
intemationales de criminologie4 1/'!4 p2 %'/ si urm2H *i5ert et &reton4
CFtogineti<ue et
criminologie4 9n Re5ue pe;nitenciaire et de droit p`nal4 1/'-4 p2 %/) si urm2
)0 Patricia A2 Eaco7s4 K2 *2 Price4 S2 Ric?mond4 R2A2K2 Ratcli334
C?romosome
sur5eFs in penal institutions and appro5ed sc?ools4 9n Eoumal o3 Medical
Genetics4 -4
1/!14 pp2 %/#0-2
)' C?icago Tri7une4 no5em7er4 ('4 1/'-2
100
(1,
9n literatura de specialitate se citea8a si alte studii care au
9ncercat sa sta7ileasca o ampla lista de tul7urari de comportament4
printre care si mani3estari antisociale4 deri5ate din aceasta anomalie)!2
Se aprecia8a ca4 pe ansam7lu4 aceasta anomalie ar 3i de 1, ori
mai 3rec5enta printre in3ractori4 3rec5enta cariotipului >TT 3iind dupa
unele date 9n populatia generala de ,410U)-2
Cel mai amplu studiu dupa cunostinta noastra4 care a in3irmat ipo
te8a lansata de Patricia Eaco7s4 este cel reali8at 9n anemarca de cerceta
torii americani *erman KitNin si Sarno33 MedniN)/2 Studiul a cuprins
initial toate persoanele de se@ masculin nascute la Copen?aga 9ntre 1-%%
si 1/%!4 un total de )12%)' din care s#a selectionat un esantion de %200-
de persoane4 cercetarea 3inala 3ac6ndu#se pe %21)/ de su7iecti2
intre acestia4 numai 1( su7iecti au 3ost depistati cu 3ormula
%'4 >TT4 0 dintre ei a56nd pro7leme minore cu Austitia4 ca8ul cel mai
gra5 si unicul cu 5iolenta 3iind al unui adolescent condamnat la / luni
9nc?isoare pentru lo5iri2
C6t pri5este corelatia 9ntre anomalia %!4 >>T cunoscuta su7
numele de sindromul Dline3elter4 unele cercetari arata ca persoanele
respecti5e pre8inta un risc crescut pentru tul7urari mentale4 tul7urari
9n s3era se@ualitatii B?omose@ualitate4 transe@ualitate4 pedo3ilieC2
(11
E@ista multiple rapoarte de cercetare care constata un procent
mai ridicat de in3ractori cu aceasta 3ormula genetica 9n penitenciare
B(U dupa $orssman4 ,4/U dupa CaseF4 1U dupa NielsenC%,2
Autorii acestor rapoarte de cercetare mentionea8a 9nsa ca aceasta
anomalie genetica se asocia8a 9ntotdeauna cu 3actori de3a5ori8anti din
mediul 3amilial sau social al indi5idului4 aceasta 3iind de alt3el conclu8ia
generala a acestor cercetari%12
)! R22 OJen4 T?e %'4 >TTmale4 9n PsFc?ological &ulletin4 1/!(4 no2 !-4
p2 (,/#())2
)- Potri5it cercetarilor lui Nielsen 3acute pe un lot de /,, de delinc5enti4
procentul ar
3i de 14%%U4 9n E2 Nielsen4 Pre5alence and ( Fears incidente o3 c?romosome
a7normalities among all males in a 3orensic psFc?iatric clinic4 9n &ritis?
Eournal o3
PsFc?iatrF4 1/!14 nr2 11/4 p2 0,) si urm2
)/ L;E@press4 ), aout#0 sept2 1/!'4 pp2 0'#0-2
%, "e8i pe larg4 Iuentin e7raF4 L;importance du3acteur geneti<ue en
criminologie4
9n Ca?iers de deTence sociale4 1/!)4 p2 %/ si urm2
%1 S2 S?an4 N2 &ot?4 op2 cit24 pp2 1)-#1)/2
10'
(1(
Sectiunea a IlI#a
TEORIILE &IOCONSTITUTIONALE
'!2 TEORIA INAAPTARII &IOLOGICE2 Cel mai de
seama repre8entant al acestei orientari este criminologul suede8 Olo3
Din7erg4 3ondatorul teoriei inadaptarii 7iologice4 e@pusa pe larg 9n
lucrarea sa &asic pro7lems o3 CriminologF aparuta la Copen?aga 9n
1/)04 ale carei principale enunturi le pre8entam 9n cele ce urmea8a%(2
Pentru a descoperi cau8ele care determina sa56rsirea unei in3ractiuni
este necesar sa se studie8e4 arata O2 Din7erg4 personalitatea
indi5idului2
Locul central 9n cadrul acestui studiu este con3erit conceptului
de constitutie 7iopsi?ologica4 prin care Din7erg 9ntelege dispo8itiile
ereditare normale care se gasesc 9n 3iecare dintre noi4 ca si caracterele
3enotipice re8ultate din acestea4 cu conditia ca 3actorii me8ologici ce
actionea8a asupra indi5idului 9n timpul de85oltarii sale 3etale si
post3etale sa nu di3ere sensi7il de aceia care sunt considerati normali4
9n sensul 7iologic si statistic al termenului4 speci3ic omului 9n
general%)2
Pentru a desemna personalitatea ca atare4 Din7erg propune
conceptul de structura 7iologica actuala4 prin care 9ntelege modalitatile
prin care partile unui 9ntreg sunt 9m7inate pentru a reali8a
3unctia2 Din7erg preci8ea8a ast3el ca structura4 9n aceasta semni3icatie4
nu 5i8ea8a numai trasaturile anatomice mai mult sau mai putin statice4
ci se re3era la toate procesele 7iologice4 termenul a56nd ast3el o
conotatie at6t statica4 c6t si dinamica4 anatomica si 3i8iologica%%2
Structura 7iopsi?ologica este compusa din doua grupe de trasaturiG
#
prima este constituita din trasaturile ereditare normale4
determinate de genele care se gasesc la toti indi5i8ii 9n
cantitate 5ariata si di3erit grupate2 Genele normale si mani3estarile
lor 3enotipice% 3ormea8a nucleul constitutio%
Pentru pre8entarea teoriei lui O2 Din7erg am utili8at 5ersiunea 3rance8a a
lucrarii4
(1)
aparuta su7 titlul Les pro7lemes 3ondamentau@ de la Criminologie4 Paris4
CuAas4 1/''2
=i7idem4p2 (1)2
=i7idem4 p2 (1%2
%0 $enotip # re8ultatul 5i8i7il si constata7il din organism4 raspuns
adenomului 3ata de
incitatiile si tensiunile mediului2 "e8i P2 Popescu#Ne5eanu4 ictionar de
psi?ologie2
&ucuresti4 Editura Al7atros4 1/!-4 p2 ('-2
10!
(1%
nai4 care4 din punct de 5edere dinamic4 repre8inta suma
tendintelor reactionale ale indi5iduluiH
#a doua grupa cuprinde trasaturile ereditare patologice2
Teoria criminologica a lui Din7erg are ast3el doua 5arianteG
5arianta constitutionala si 5arianta patologica2
A2 "arianta constitutionala se 7a8ea8a pe lucrarile psi?iatrului
suede8 *2 SAS7ring2 Potri5it acestuia4 3actorii 3undamentali ai constitutiei
7iopsi?ologice sunt 9n numar de patru%'G capacitatea Bni5elul
ma@im pe care poate sa#1 atinga inteligenta unui indi5id su7 in3luenta
;unor conditii me8ologice optimeCH 5aliditatea Bcantitatea de energie
cere7rala de care dispune un indi5idCH sta7ilitatea B3acultatea proceselor
cere7rale de a mentine si a resta7ili cu usurinta ec?ili7rul emotionalCH
soliditatea Brelatiile 9ntre elementele constelatiilor ner5oase la un anumit
moment4 tendinte de integrare sau4 dimpotri5a4 de disociereC2
Pentru a desemna rolul acestor trasaturi 9n structura de personali
tate4 O2 Din7erg a utili8at denumirea de :radicali constitutionali=%12
In raport cu distri7uirea acestora Bsurplus4 mediu4 sla7C4 aAunge
la urmatoarea clasi3icare a indi5iduluiG supercapa7il4 super5alid4
supersta7il4 supersolid si4 respecti54 su7capa7il4 su75alid4 su7sta7il4
su7solid4 9ntre acestia situ6ndu#se tipul mediu2
Un al doilea concept e@plicati5 9n teoria Iui Din7erg este acela de
3unctie morala4 care ar cuprinde ideile si emotiile morale ale indi5iduluiO
apacitatea acestuia de a e5alua normele morale siMpromptitudinea
cu care reactionea8a la stimulii morali2 9n aceasta conceptie4 3unctia
morala este o parte integranta a personalitatii2 9n raport cu 3unctia
(10
morala4 O2 Din7erg distinge patru categorii de su7iectiG
aC
indi5i8i cu o 3unctie morala limitata la anumite
cunostinte si e5aluari general acceptate4 carora
elementul emotional le lipseste complet sau este 3oarte
sla72 upa opinia lui Din7erg4 numai 9napoiatii mental
si 7olna5ii gra5 sunt lipsiti de rudimentele unei 3unctii
morale2 Cunoasterea ca anumite 3apte sunt inter8ise de
morala constituie ast3el 3unctia elementara morala care
este 3oarte rar a7sentaH
%' O2 Din7erg4 op2 cit24 p2 (1%#(102
%! O2 Din7erg4 op2 cit24 p2 (1'2
10-
(1'
7C indi5i8ii care poseda cunostinte mai mult sau mai putin
apro3undate asupra regulilor de morala acceptate si care
sunt capa7ili sa reactione8e emotional la stimuli adec5atiH
cC indi5i8i a caror 3unctie morala a su3erit modi3icari 9n
urma unor le8iuni patologice ale tesutului cere7ralH
dC indi5i8i cel mai adesea 7ine adaptati la regulile de con
duita acceptate4 care nu mani3esta nici un semn e@terior
care sa ateste o 3unctie morala de3ectuoasa4 dar care sunt
insensi7ili 3ata de actele imorale2
Aplicarea la etiologia actului in3ractional4 pe care O2 Din7erg o
3ace4 este urmatoareG normele penale incriminatoare e@prima e5alua
rile morale acceptate de mediu4 permit6nd unui indi5id sa reactione8e
armonios la stimulii acestui mediu%-2
Inadaptarea repre8inta deci o incapacitate a indi5idului de a
reactiona armonios la stimulii mediului caruia 9i apartine2 In3ractiunea
repre8inta4 ast3el4 re8ultatul anumitor trasaturi 7iologice ale indi5i
dului4 care 9l determina sa reactione8e la anumiti stimuli e@teriori prin
acte 9ncriminate de lege2
(1!
9n raport cu distinctiile mentionate4 O2 Din7erg considera ca
depistarea trasaturilor ce compun nucleul constitutional ar permite sa
recunoastem cu certitudine tendintele reactionale Bde inadaptareC4 cu
alte cu5inte4 predispo8itiile catre comiterea unor acte antisociale%/2
&2 "arianta patologica2 Alaturi de 5arianta constitutionala4
apartin6nd domeniului normal4 Din7erg e@pune 5arianta patologica4
care include 7olile mentale4 tul7urarile gra5e de inteligenta4 datorate
3ie dispo8itiilor ereditare patologice4 3ie traumatismelor cere7rale4
in3ectiilor micro7iene etcH toti acesti 3actori 5or determina4 potri5it lui
Din7erg4 o de3icienta a 3unctiei morale2
esi modelul etiologic propus de Din7erg este mai comple@
dec6t conceptiile anterior 9n3atisate4 introduc6ndu#se alaturi de 3actorii
%- Potri5it lui O2 Din7erg4 3actorii me8ologici sunt considerati ca stimuli
suscepti7ili
de a declansa reactii din partea organismului4 intensitatea ca si modalitatea
de actiune
3iind di3erita 9n raport cu 3iecare indi5id2
%/ Ast3el4 un su7iect supercapa7il4 super5alid4 supersta7il si su7solid 5a 3i
predispus sa
de5ina escroc sau ?ot de pro3esie4 9ntruc6t trasaturile sale predominante sunt
inteligenta4 acti5itate4 lipsa de consideratie 3ata de cei din Aur4 raceala
a3ecti5a4
tendinta catre acte nec?i78uite2
10/
(1-
7iologici4 si 3actorii psi?ologici si me8ologici4 a3initatile criminolo
gului suede8 cu determinismul po8iti5ist sunt e5idente0,2
Prioritatea pe care o acorda 3actorilor 7iologici 9n etiologia
crimei apare mai ales din modul 9n care e@aminea8a 3unctia morala2
"ala7il ram6ne4 9n opera lui Din7erg4 situarea omului ca 3iinta
umana cu o indi5idualitate distincta 9n centrul preocuparilor cri
minologice4 pro3un8imea anali8ei stiinti3ice4 rigoarea metodologica4
dar mai ales ideea pe care Din7erg tine sa o su7linie8e 9n mod
deose7it4 9ntr#unui din studiile sale014 potri5it careia ar 3i o gra5a
eroare de a crede ca indi5i8ii care comit sporadic sau 3rec5ent acte
asociale sau criminale ar 3i 9n mod necesar di3eriti de cei care nu le
comit2 Prin aceasta4 Din7erg se desparte net de antropologia criminala4
atrag6ndu#si 9nsa criticile promotorilor personalitatii criminale
speci3ice0(2
'-2 TEORIA CONSTITUTIEI ELINC"ENTE2 Promotorul
acestei teorii a 3ost italianul &enigno di Tullio2 esi conceptul 3undamental
al acestei teorii este similar cu cel utili8at de Din7erg4 di Tullio 9i
con3era o semni3icatie mult mai larga2 Constitutia cuprinde4 9n opinia
acestuia4 pe de o parte4 eAernentele ereditare si congenitale4 iar pe de alta
parte4 elemente do76ndite 9n special 9n prima perioada a 5ietii2
Studiind radiogra3iile unui grup de in3ractori care au comis
omoruri4 di Tullio a constatat ca Aumatate din acestia pre8entau le8iuni
osoase ale cutiei craniene0)2
(1/
Pe 7a8a acestor cercetari4 el 3ormulea8a teoria constitutiei
delinc5ente care ar re8ulta dintr#o pluralitate de elemente Bereditare4
congenitale4 9nnascuteC ce determina anumite tendinte criminogene2
Acestea nu conduc prin ele 9nsele la comiterea crimei4 ci numai
3a5ori8ea8a ca un su7iect sa comita mai usor crima dec6t un altul2
0, M2 Ancei 9n Pre3ata la O2 Din7erg4 op2 cit24 p2 III2
01 O2 Din7erg4 Iuel<ues aspects criminologi<ues recents4 Re5ue de science
criminelle4
1/0!4 p2 !-/2
0( 9n acest sens4 E2 Pinatel considera aceasta idee ca una din marile
sla7iciuni ale teoriei
inadaptarii4 P2 &ou8at et E2 Pinatel4 Traite de droit penal et de criminologie4
T2 III4
Criminologie4 Paris4 allo84 1/')4 p2 (,)2
0) &2 di Tullio4 Tratatto di antropologia criminale2 Roma4 Edi8ioni
Criminale4 1/%04
p2 )! si urm22
1',
((,
Un alt concept important 9n teoria lui di Tullio este acela de
prag2 Tendintele criminogene 5or 3i mai puternice la anumiti indi5i8i4
determin6ndu#i sa reactione8e la unele e@citatii e@terioare di3erit de
altii2 9n realitate4 ce tre7uie retinut 9n conceptia lui di Tullio este ca4
daca toti indi5i8ii pot pre8enta reactii antisociale4 declansarea acestora
nu este conditionata de o intensitate similara a stimulului2 Pentru unii
poate 3i sla7a4 pentru altii poate 3i puternica4 9ntre acesti doi poli4 dupa
cum remarca E2 Pinatel04 e@ist6nd o multitudine de stari intermediare2
Crima4 ca si 9n conceptia Iui Din7erg4 ar repre8enta o mani
3estare de inadaptare a indi5idului la mediu2
Un loc important 9n preocuparile lui di Tullio0 0 l#au ocupat
in3ractiunile de 5iolenta2 Re3erindu#se la omor4 di Tullio arata ca4 ori de
c6te ori instinctele se 9ncarca de a3ecti5itate4 3ie lent4 precum 9n ca8ul unor
stari pasionale4 3ie precipitat4 ca 9n ca8ul unor stari emoti5e4 ele pro5oaca
de85oltarea unor tensiuni ner5oase4 care4 atunci c6nd sunt prea puternice4
pot determina o sla7ire a 5ointei si predispune indi5idul la reactii 5iolente2
In general4 elementul periculos 9n ca8ul tipului pasional se datorea8a
3aptului ca emotiile a3ectate de secundaritate se prelungesc 9n timp2 Orga
ni8ate pe o tema de ura si gelo8ie4 asociate cu o restr6ngere a c6mpului
((1
constiintei si cu o 9mpreAurare care 3a5ori8ea8a trans3ormarea lor 9n
actiuni4 aceste emotii de5in4 usor4 surse ale omorului2
Apropierile lui di Tullio cu determinismul po8iti5ist4 9n ciuda
re8er5elor si criticilor pe care acesta le adresea8a4 este si mai e5identa
dec6t 9n ca8ul lui Din7erg4 di Tullio sustin6nd te8a unei constitutii
speci3ice Bdelinc5enteC care separa in3ractorul de nonin3ractor2
Sectiunea a I"#a
NOILE TENINTE
'/2 PREMISE2 E5olutia cunoasterii creierului si a aparitiei proceselor
psi?ice este strict dependenta de e5olutia miAloacelor de in5estigare2
Puterea de marire a microscoapelor4 in5estigatia prin RMN Bre8onanta
magnetica nuclearaC4 capacitatea de a e@plora procesele ionice si electrice4
0% E2 Pinatel4 op2 cit24 p2 (,%2
00 "e8i pe larg4 &2 di Tullio4 op2 cit24 p2 1(( si urm2
1'1
(((
posi7ilitatea de a do8a anumite su7stante 9n cantitati in3inite8imale permit
o7tinerea de date tot mai comple@e si poate mai contradictorii2
aca primele cercetari din epoca moderna B9ncep6nd cu Ramon
CaAal si MarinescuC s#au a@at asupra neuronului ca entitate anatomica4
cercetarile ulterioare s#au a@at pe trei mari directiiG studierea ca8urilor
patologice Bc?irurgia creierului si disectia cada5relorC4 studierea
3unctionalitatii
creierului animalelor de la7orator4 utili8area modelelor in 5itro
Bde e@24 culturile de celule ner5oaseC2 Toate aceste modalitati au permis
o acumulare e@traordinara de in3ormatii asupra modului de organi8are si
3unctionare a creierului animal si uman B9nsa mult mai putin asupra
acestuia din urmaC2 atele o7tinute au 3ost de 3iecare data gra7it utili8ate
pentru a e@plica o serie de comportamente si procese psi?ice2
9ntr#o interesanta anali8a4 Gerard Perc?eron delimitea8a ' ipote8e
care au 3acut la timpul lor carieraG
#creierul ca o cantitate de materie cenusie cu
c6t ar
e@ista mai multa materie cenusie cu at6t indi5idul este
mai inteligent si mai adaptat2 Ipote8a in3irmata 9n
repetate r6nduriH
#creierul ca o Au@tapo8itie de organe un
creier motor4
un creier ol3acti54 un creier emotional etc2 Numarul
imens de legaturi 9ntre di3eritele 8one 3unctionale nu
permite la ora actuala sa se mai sustina asemenea
delimitariH
#creierul taiat 9n doua ipote8a
e@istentei unui creier
drept :3eminin4 artist si emoti5= si a unuia st6ng
:masculin4 9ntreprin8ator si rational= este com7atuta de
nenumaratele 5ariatii indi5iduale 9nt6lnite 8ilnicH
#creierul cu trei etape e5oluti5e un
creier reptilian
BinstinctualC4 unul mami3er Ba3ecti5C si unul tipic uman
BrationalC4 :creierul triun= 9n e@presia lui C22 MacLean0! 2
atele clinice si paraclinice nu Austi3ica o asemenea
(()
9mpartireH
$ondation RoFaumont4 ou5rage colEect4 1/-!G Sur l;indi5idu4 cap2
NeuromFt?ologies4
p2 /0#1((2
0! !/!,G T?e Triune &rain2 Emotion and Scienti3ic &ias4 9n $2O2 Sc?midtG
Neurosciences4
C22 MacLean4 RocNe3eller Uni52 Press4 p2 ))'#)%/2
1'(
((%
#
creierul 3luid # posi7ilitatea de a do8a su7stante 9n
cantitati in3inite8imale Bprin metoda RIA Z RadioImmuno#
AssaFC a dus la descoperirea a 8eci de su7stante
pre8ente 9n tesutul cere7ral si la lansarea ipote8ei ca toate
procesele cere7rale Bdar si comportamentale sau emotiileC
pot 3i e@plicate prin pre8enta sau a7senta unui neuromediator
Bacetilcolina4 catecolaminele4 aminoaci8ii s2a2C sau
unui neuromodulator Bendor3inele si enNe3alinleC2 Ipote8a
nu este dec6t o e@agerare pe care o putem pune pe seama
de85oltarii unor te?nici 9ntr#o perioada de impas pentru
alte tipuri de in5estigatii Bde e@24 in5estigarea proceselor
cere7rale cu aAutorul PET4 adica a captarii emisiei de
po8itoni4 cercetarea citoar?itectonicii cere7rale4 sau a
modului 9n care semnalul c?imic de5ine in3ormatieCH
#o ultima ipote8a4 aceea a creierului ca masina de calcul
pe 7a8a unor retele neuronale similare tran8istorilor4 a
3ost su3icient de87atuta si criticata2
!,2 RECONSIERAREA ORIENTARII2 E@aminarea raportului
dintre 7iologie si criminalitate4 desi nu mai ocupa 9n criminologia
contemporana locul pri5ilegiat pe care 1#a detinut 9n perioada de
9nceput nu este nici pe departe o directie de cercetare a7andonata2
Perspecti5a din care sunt a7ordate 9nsa aceste pro7leme este di3erita
de Anterpretarile socotite asta8i nai5e ale pionierilor criminologiei2
9ntr#ade5ar4 progresele din genetica4 7ioc?imia sistemului ner5os4
neuro3i8iologie4 endocrinologie4 o7liga la o reg6ndire a raportului
:nature#nurture= care tre7uie 9nteles asta8i ca o actiune continua si
comple@a 9ntre organism si mediu0-2
e pe aceasta po8itie teoretica de principiu4 e5aluarea rolului si
a limitelor 3actorilor 7iologici 9n gene8a criminalitatii se 3ace 9n
pre8ent cu mult mai multa prudenta dec6t 9n trecut4 a3irm6ndu#se ca nu
e@ista nici un tip particular de comportament criminal4 nici c?iar 9n
ca8ul 5iolentei episodice care sa 3ie determinat numai de 3actorii
7iologici0/2 Nu se poate4 prin urmare4 a3irma e@istenta unei relatii
directe monocau8ale 9ntre 3actorii 7iologici si criminalitate2
((0
"e8i4 pe larg4 S2A2 S?an4 L2*2 Rot?4 op2 cit24 p2 1,1#1,)2
I7idem2
1')
(('
Ce se poate spune este ca persoanele care su3era de anumite
tul7urari la ni5elul 3actorilor 7iologici pre8inta un risc mai ridicat de a
se angaAa 9n acte antisociale2
!12 IRECTII E CERCETARE2 9n lumina preci8arilor de
mai sus tre7uie 9ntelese si interpretate conclu8iile unor cercetari cu
pri5ire la relatia 9ntre 3actorii 7iologici si criminalitate2
9n cadrul acestora se disting 4 9ntre 3actorii care au legatura mai
directa cu comportamentul antisocial4 si 3actorii care au numai o
legatura indirecta2
9n prima categorie se includG
#
tumorile4 atro3iile sau alte procese in3lamatorii ale sistemului
lim7ic4 care pot a5ea drept consecinta tul7urari de
comportamentH
#
epilepsia su7 di3eritele sale 3ormeH
# anomaliile de ordin endocrin2
Cea de a doua categorie se re3era laG
#
complicatiile prenataleH
#
tul7urarile de comportament minore pe 3ond microsec?elarH
#
anomaliile cromo8omice si alte cercetari genetice ce ar
putea sa rele5e o posi7ila componenta ereditara 9n
personalitatea in3ractorilor4 la care ne#am re3erit deAa2
C6t pri5este prima categorie de 3actori4 unele cercetari'1 par sa
con3irme e@istenta unor relatii 9ntre agresi5itate Bdar si alte compor
tamente anormaleC si a3ectarea sistemului lim7ic Bcare are un rol
determinant 9n reglarea 3unctiilor instincti5e si a emotiilorC2
Alte cercetari au constatat 3orme de comportament agresi5
((!
Blo5iri4 distrugeriC4 ca o consecinta a unor ence3alite epidemice sau
su7acute'(2
Cercetari mai ample au e@aminat raportul 9ntre epilepsie si comportamentul
delinc5ent2 E@amenul electroence3alogra3ic al unor detinuti
a rele5at4 potri5it unor studii4 un procent ridicat de anomalii2 Ast3el4
', S2 S?an4 L2 Rot?4 op2 cit24 p2 1112
'1 P2 $lor#*enrF4 PsF?iatric sFndromes considered as mani3estation o3
laterali8ed
temporal#lim7ic dFs3unction4 in L2"2 Latiner4 D2E2 Li5ingston4 Surgical
Approac?es in
PsFc?iatrF4 Lancaster4 1/!/4 Medical [ Tec?nical Pu7l2
'( C2 &rill4 Postencep?alitic conditions4 9n American *and7ooN o3
PsFc?iatrF4 NeJ
TorN4 Editura 7F S2 ArietF4 5oi2 II4 &asiN &ooNs4 1/0/2
1'%
((-
raportul lui *ill si Pond citat 3rec5ent 9n literatura de specialitate indica
1- epilepdci printre 1,0 persoane care au comis in3ractiunea de omor4
autorii preci86nd 9nsa ca nu e@ista do5e8i ca 5reunul din cei 1-
in3ractori sa 3i su3erit o cri8a 9n dmpul comiterii crimei')2
In general4 cercetarile e3ectuate pe esantioane de in3ractori au indi
cat un procent ridicat de anomalii EEG4 %,#0,U din in3ractori pre8ent6nd
9n cadrul unor studii ast3el de anomalii4 comparati5 cu 1,#10U c6t
repre8inta acest procent 9n populatia generala2 9n grupuri selectionate Be@2
cei condamnati pentru omorC4 procentul este si mai ridicat'%2
9n aceeasi ordine de idei4 alte cercetari au constatat ca4 9n
grupurile de in3ractori care au comis acte repetate de 5iolenta4 rata
anomaliilor EEG este de 0 ori mai mare dec6t 9n cel al in3ractorilor
care au comis o singura in3ractiune de 5iolenta'02
O directie interesanta de cercetare este si aceea care
e@aminea8a in3luenta 3actorilor 7ioc?imici asupra crimeiG pornind de
la unele studii care sustin ca mani3estarile de 5iolenta sunt
in3luentate de anumiti 3actori 7ioc?imici precum gluco8a4 ni5elul
colesterolului4 meta7olismul energetic4 ni5elul testosteronului4
sindromul premenstrual s#a 9ncercat sa se 5ada4 daca nu e@ista o
((/
in3luenta mai generala a acestor 3actori 9n gene8a actului criminal2
Re8ultatele sunt mai degra7a negati5e4 cu e@ceptia poate a ni5elului
testosteronului4 unde au aparut anumite corelatii4 dar interpretarile
sunt contradictorii2
Ast3el4 Leo Drent8 si Ro7ert Rose' ' au constatat ca detinutii
condamnati pentru in3ractiuni de 5iolenta au un ni5el ridicat de
testosteron 9n raport cu cei condamnati pentru in3ractiuni contra
proprietatii2 9n cadrul unui studiu reali8at 9n Cali3ornia pe un lot de
in3ractori deose7it de 5iolenti care au comis 5ioluri4 ni5elul
testosteronul era de asemenea mai ridicat dec6t 9n grupul de control
') *immel?oc?4 E2 Pincus4 2 TucNer4 T2 etre4 Su7#acute encep?alitisG
7e?a5ioral
and neurological aspects4 9n &ritis? Eournal o3 PsFc?iatrF4 11'4 p2 0)%#0)-2
'% 12A2 SaFed4 S2A2 LeJis4 R2P2 &rittain4 An electroencep?alograp?ic and
psF?iatric
studF o3 t?irtF tJo insane murderers4 9n &ritis? Eournal o3 PsF?iatrF4 1/'/4
no2 1104 p2
1110#11(%2 "e8i si umitru Constantin4 Ignat Roman4 Se7astian Neagu
Sado5eanu4
Electroence3alogra3ie4 G?id4 &ucuresti4 Editura militara4 p2 1(!2
'0 2 Killiams4 Neural 3actors related to ?a7itual aggression2 Consideradion
o3
di33erences 7etJeen t?ose ?a7itual aggressi5es and ot?ers J?o Eia5e
commitled
crimes o3 5iolence4 9n &rain4 1/'/4 no2 (4 p2 0,)#0(,2
'' "e8i pe larg P2 &eirne4 E2 Messersc?midt4 op2 cit24 p2 %-'#%-!2
1'0
(),
R R R R
()1
2;9i; 2;9i;
()(
9n ca8ul criminalului oca8ional4 Supraeul 9si suspenda 3unctia
morala4 iar Eul este incapa7il sa mai reali8e8e ec?ili7rul indi5idului2
Re3eritor la criminalii de o7icei4 acestia nu ar pre8enta un
con3lict 9ntre Eu si Supraeu2 9n marea maAoritate a ca8urilor4 ei apartin
unui mediu antisocial4 conduita lor 3iind 9n armonie cu normele morale
ale mediului2
C6t pri5este comple@ul de 5ino5atie ca e@plicatie a crimei4
Ale@ander si *ealF=4 re3erindu#se la societatea nord#americana4
considera ca nu este su3icient prin el 9nsusi sa constituie cau8a
in3ractiunii2 Acesta se 9ntrepatrunde cu o serie de 3actori psi?ologici si
sociali4 cu anumite trasaturi ale stilului de 5iata american 9n care
e@i7area e@agerata a 3aptelor criminale4 cultul pentru 5iolenta duce la
reactii de supracompensare din partea unor indi5i8i ratati2
Ulterior4 ipote8a a7sentei Supraeului Bdrept criteriu de
di3erentiere 9ntre in3ractor si nonin3ractorC a 3ost 9nlocuita cu ipote8a
Supraeului regresi54 potri5it careia Supraeul legat de sine 9n primii ani
ai copilariei4 nu reuseste sa se desprinda de acesta4 odata cu trecerea la
56rsta adulta2 In ca8ul in3ractorului4 legatura dintre Sine si Supraeu
durea8a p6na la 56rsta adulta4 personalitatea acestuia 3iind
caracteri8ata de un Supraeu ar?aic2
())
&C O alta ipote8a a5ansata de A2 Aic??orn4 *ealF si &ronner
opune personalitatii de tip ne5rotic Bpersonalitate 9n con3lict cu ea
9nsasi4 9n care Supraeul4 desi structurat la timp4 a ramas totusi primiti54
9n asa 3el 9nc6t relatiile interpersonale si intrapersonale sunt traite 9n
maniera sadomasoc?ista a agresiuniiC4 o personalitate 9n con3lict cu
societatea2 9n aceasta 5arianta4 in3ractorul ar 3i 5ictima unor con3licte
interioare 9ntre instinctele sale insu3icient controlate de Supraeu si
regulile de conduita impuse de 5iata sociala2
In aceeasi ordine de idei4 se cu5ine a 3i amintita si interpretarea
data de Date $riedlander1)4 potri5it careia delinc5entul o7isnuit4 ce
constituie -,U din detinuti4 poseda un :caracter antisocial=4 ca si cea a
lui M22 Lagac?e4 care de85olta ipote8a Supraeului primiti54 concen#
$2 Ale@ander and K2 *ealF4 Roots o3 Crime4 PsFc?oanalitic studies4 NeJ
TorN4
Patterson Smit?4 Mentclair4 1/)04 p2 1-,2
1( A2 Aic??orn4 KaFJard Tout?4 NeJ TorN4 "iNing4 1/(0H K2 *ealF4 A2
&ronner and
A2M2 &oJers4 T?e Structure and Meaning o3 PsFc?o#AnalFsis4 NeJ TorN4
1/),2
1) D2 $riedlander4 La delin<uence Au5enile4 Paris4 PU$4 1/014 p2 0 si urm2
1!(
()%
r6nd 9n Aurul notiunilor de egocentrism si imaturitate trasaturile
psi?ologice ale :tipului ideal= de criminal1% 2
CC O alta interpretare4 in3luentata de tipologia lui Eung
Be@tra5ertit #intro5ertitC apartine lui *2 EFsencN102 9ncerc6nd sa
demonstre8e e@istenta unei personalitati speci3ice a in3ractorului4
EFsencN considera ca principala cau8a a criminalitatii tre7uie 5a8uta
9n esecul unei anumite componente a personalitatii de a se comporta
accepta7il din punct de 5edere moral si social2 EFsencN aAunge la
conclu8ia ca tipul e@tra5ertit mani3esta o mai redusa conditionare si
apare mai 3rec5ent printre in3ractori1'2
Sunt de amintit aici4 desi nu 9n legatura directa cu 3reudismul4
cercetarile criminologice 7a8ate pe tipologia psi?o#3i8iologica a lui Le
Senne4 *eFmans si Kiersma e3ectuate 9n $ranta de Resten1!4 ale caror
re8ultate le reproducem 9n sinte8a 9n cele ce urmea8a2
Cele opt tipuri de temperament re8ultate din com7inarea a trei
trasaturi considerate 3undamentale4 si anume emoti5itate4 re8onanta si
acti5ismul4 s#ar e@prima 9n di3erite 3orme de conduita delinc5enta4
dintre care amintimG
a
tipul amor3 Bnonemoti5 # nonacti5 # primar4 ce se mani3esta
prin ne5oia de a#si satis3ace rapid tre7uintele 3undamentale4
prin lipsa capacitatii de a re8ista unor ast3el de tendinte4 prin
imaturitate intelectuala4 lene4 predispo8itie spre consumul
de 7auturi alcooliceC se 9nt6lneste 9n (,U din in3ractiunile
de 3urt4 9ntr#o proportie 3oarte ridicata 9n ca8urile de prostitutie
si 9n r6ndul 7andelor de tineri delinc5entiH
1% "e8i 2 Lagac?e4 PsFc?o#Criminogenese4 9n Actes du Ile Congres
international de
criminologie4 t "I4 Paris4 PU$4 1/0,4 p2 1/,2
*2E2 EFsencN4 Crime and personalitF4 London4 Routledge and Degan Paul4
1/'%4 p2
1(, si urm2
1' 9n aceeasi ordine de idei4 autorul citea8a si studiul lui &2E2 $ine4 reali8at la
Institutul
()0
de Cercetari al Armatei S2U2A24 pe //) de su7iecti care au comis accidente
de
circulatie4 studiu 9n care se aAunge la conclu8ia ca persoanele e@tra5ertite au
comis
mai multe accidente de circulatie si ca sunt mai 3rec5ent orientate spre o
conduita
antisociala dec6t cele intro5ertite2 La aceeasi conclu8ie au aAuns si SaFed 9n
studiile
e3ectuate la o 9nc?isoare din Londra4 ca si $ranN si Kar7urton lg
Penitenciarul Eoliet
din C?icago4 la care EFsencN 3ace de asemenea re3erire2 B"82 *2E2 EFsencN4
op2 cit2C2
1! R2 Resten4 Caracterologie du criminal4 Paris4 P2U2$24 1/0/2
1!)
()'
#
tipul apatic Bnonemoti5 # nonacti5 # secundar4 caracteri8at
prin di3icultatile pe care le are de a#si re8ol5a
pro7lemele 3undamentale de 5iataC repre8inta )0U din
in3ractiunile se@uale si tipul de recidi5ist prin de3initieH
#
tipul ner5os Bemoti5 # nonacti5 # primarC repre8inta 1M)
din in3ractiunile contra 7unurilor si contra persoanelorH
#
tipul sentimental Bemoti5 # nonacti5 # secundarC se 9nt6lneste
mai putin printre in3ractoriH
#
tipul coleric Bemoti5 # acti5 # primarC repre8inta ),U din
in3ractiunile de 5iolenta si constituie4 9n general4 1'U
din populatia penitenciara2
#
tipul pasional Bemoti5 # acti5 # secundarC are incidenta
criminologica mai redusa si se 9nt6lneste 9n 1,U din
in3ractiunile contra persoanei2
C O a?a interpretare 4ce 9si are sursa 9n conceptia lui $reud4
apartine lui Eo?n ollard si ec?ipei sale de la Uni5ersitatea Tale BSUAC1-2
Teoria sa :3rustrare#agresiune= se concentrea8a4 asa cum arata
si numele4 pe relatia dintre cele doua concepte si rolul acestora 9n
gene8a criminalitatii 5iolente2 Conceptul de 3rustrare este de3init 9n
literatura de specialitate ca 3iind starea emotionala negati5a care apare
la pri5area indi5idului sau grupului4 la ne9mplinirea unor asteptari si
sperante ori ca e3ect al nesatis3acerii unor tre7uinte sau drepturi
c5enite1/2 Agresiunea este comportamentul destructi5 si 5iolent
orientat spre persoane4 o7iecte sau spre sine(,2
Se considera ast3el ca agresiunea este un comportament de5iant
de raspuns4 o reactie 3ata de situatii sau de e@periente percepute de
su7iect ca 3iind 3rustrante2 e aici4 ollard trage conclu8ia ca orice 3rustrare
pro5oaca o agresiune si orice agresiune este re8ultatul unei 3rus
1- E2ollard4 L2K2ood4 N2E2Miller4 O2*2MoJrer4 R2Sears4 $rustration and
agresion4
()!
NeJ# *a5en4 Tale Uni5ersitF4 Press4 1/)/H E2&2 Mc2 Neil4 PsFc?ologF and
agression4
Eournal o3 Con3lict Resolution4 sept2 1/)/4 )4 p2 1/0#(/%H G2Moser4
L;agression4 PU$4
Iue sais#AeQ 1/-!4 p2!)#-(4 citate de R2 Gassin 9n Criminologie4 Paris4 Precis
allo84
editia a 0#a4 (,,)4 p21!-#1!/2
1/ A2&ogdan #Tucico54 S2C?elcea4 M2Golu4 P2Golu4 C2Mamali4 P2P6n8aru4
ictionar
de psi?ologie sociala2 Editura Stiinti3ica si Enciclopedica4 &ucuresti 1/-14
p21,(2
(, P2 Popescu Ne5eanu op2cit24 p2 )%#)02
1!%
()-
trari2 9ntre7area care se pune este daca agresiunea nu poate 3i e5itata
prin amenintarea cu pedeapsa2 a si nu4 raspunde ollard2 a4 9n sensul
ca4 daca pedeapsa este su3icienta4 5a e@ista o in?i7itie a mani3estarii
agresi5e2 ar in?i7itia nu 9nseamna neaparat disparitia dispo8itiei catre
agresiune2 Ce se 5a petrece atunciQ Totul 5a depinde de controlul
BcontrolurileC care actionea8a 9n acel moment asupra celui 3rustrat2
Patru tipuri de raspuns sunt posi7ileG
12
li7erarea directa a agresiunii contra agentului 3rustrant
Bomucidere4 lo5iri4 5atamariCH
(2
deplasarea agresiunii catre un su7stitut al agentului
3rustrant sau catre o conduita deg?i8ata sau atenuata
Bcalomnie 9n loc de lo5iriCH
)2
autoagresiunea4 c6nd su7iectul 9si 9ndreapta agresiunea
contra lui 9nsusi BsuicidCH
%2
su7limarea agresiunii4 aceasta de5enind ino3ensi5a4
energia agresi5a 3iind ast3el consumata 9ntr#un mod
constructi54 social acceptat2
Pornind de la cele mentionate4 autorul german *22 Sc?Jind4(1
o3era c9te5a e@emple 9n acest sens2 e regula4 pu7licul sporti5 arata o
disponi7ilitate cresc6nda catre actiuni agresi5e2 aca4 de e@emplu4
5ictoria ec?ipei ad5erse 9mpiedica reali8area scopului urmarit B5ictoria
propriei ec?ipeC asteptarile pu7licului nu se 5or 9mplini2
e asemenea4 9n urma unor cercetari s#a mai constatat ca cei
mici pot 3i pregatiti sa reactione8e constructi5 la 3rustrare2 9nt6mplarile
neplacute din mediu la care copiii pot raspunde cu agresiune pot 3iG
3uria sau ironia colegilor de scoala sau a 3ratilor la adresa lor4
pretentiile e@agerate pri5ind re8ultatele scolare4 aprecierea nedreapta
din partea pro3esorilor precum si ignorarea lor2
Conclu8iile criminologilor con5erg 9n considerarea 3rustrarilor
din copilarie si adolescenta ca a56nd un rol important 9n gene8a
comportamentului agresi54 respecti5 criminal4 al adolescentilor sau
()/
adultilor2 Acest comportament se pre8inta ca un raspuns la ast3el de
insuccese4 nereusite2
(1 *ans#ieter Sc?Jind4 Driminologie2 Eine Pra@isorientierte Ein3?rung mit
&eispielen4
DriminalistiN "erlag4 *eidel7erg 1//04 p2 %'#%!
1!0
(%,
Ast3el4 aceste cercetari au aAuns la o du7la conclu8ieG
12 agresiunea nu e 9n mod necesar consecinta unei 3rustrariH
(2 3rustrarea nu e o sursa su3icienta pentru agresiune2
In anii ', ai secolului al >>#lea4 L2&erNo5it8 a 9ncercat sa
re3ormule8e teoria4 sustin6nd ca 3rustrarea nu este dec6t o conditie
3a5ori8anta a agresiunii4 reactia de agresiune propriu#8isa neapar6nd
dec6t atunci c6nd inter5in si alte doua categorii de elemente
intermediareG starea de 3urie a su7iectului si anumiti indici e5ocatori
de actuali8are a agresiunii Barme4 3ilme cu continut agresi54 pre8enta
unor persoane considerate agresi5e etc2C((2
!!2 NEO$REUISMUL2 9n ultimele decenii s#a produs o importanta
sc?im7are 9n a7ordarea personalitatii2 Un numar important de
psi?iatri resping teoria lui $reud4 iar pe un plan mai general4 conceptul de
om 7iologic sau acela de om psi?ologic Bomul masinaC2 EriNson4 Al3red
Adler4 *arrF StacN Sulli5an4 Daren *orneF4 Eric? $romm su7linia8a
rolul culturii si al sociali8arii 9n 3ormarea personalitatii2 Noua 5i8iune
asupra indi5idului considera ca acesta 9si controlea8a comportamentul4
este li7er si are responsa7ilitatea actiunilor lui2 $iinta umana este un
actor si nu un reactor4 este un creator si nu un ro7ot4 arata Ee33erF()
coment6nd noua 5i8iune umanista2 9n cartea sa T?e Idea o3 Man4 Matson
B1/!0C apara modelul omului umanist 9mpotri5a omului 7iologic si
psi?ologic2 El neaga ideea determinismului comportamentului uman4
idee reluata si de Mortimer Adler(% 9n 1/-02 Acesta din urma sustine ca
intelectul si 5ointa sunt imateriale si urmea8a 9n consecinta legile
umaniste si nu legile stiinti3ice2 9n aceasta optica responsa7ilitatea morala
este compati7ila cu determinismul imaterial si nu cu cel material2
Re3erindu#se la domeniul criminologiei apare e5ident ca 9n timp
ce teoriile anterioare descriau indi5idul ca 3iind e@pus la crima datorita
unor impulsuri launtrice Bomul pasi5C4 noile tendinte tind sa#1 considere
pe criminal ca pe o 3iinta care :se straduieste4 reali8ea8a4 doreste4
asteapta4 se 87ate4 esuea8a= 2
L2&erNo5it84 AgressionGa social psFc?ological analFsis4 NeJ TorN4
McGraJ#*ill4
1/'(2H C32 G2Moser4 op2cit2p2-(#-'4 citat de R2 Gassin4 op2cit24 (,,)4 p21!/2
(%1
() C2 RaF Ee33reF4 CriminologFG An InterdisciplinarF Approac?4 NeJ
EerseF4 Prentice
*ali4 1//,4 p2 (1%2
(% M2 Adler4 Ten P?ilosop?ical MistaNes4 NeJ TorNG Macmillan4 1/-02
(0 Stanton K?eeler4 T?e Social Sources o3 CriminologF4 citat de G2M2
SFNes4 op2 cit24 p2 )-2
1!'
(%(
O 3igura aparte a curentului amintit o repre8inta psi?ologul si
sociologul american de origine germana Eric? $romm2 esi insistent
criticat ca apologet al mar@ismului4 $romm( ' 9ncearca e@plicarea e5olutiei
personalitatii 9n conte@t social2 El insista asupra determinismului
social al personalitatii4 rele56nd 3aptul ca e5olutia societatilor ci5ili8ate
este nesanatoasa4 centrata pe productia de 7unuri materiale si pe
consumul acestoraH 9n acest conte@t indi5idul este alienat4 9si de85olta
trasaturi narcisice si destructi5e2 Agresi5itatea umana ar 3i orientata 9n
sens po8iti54 7enign4 atunci c6nd ser5este e5olutiei indi5iduale sau sociale
Ba3irmarea personalitatii se 3ace prin impunere4 competitieC sau
negati54 agresi5itatea maligna4 destructi5a Baici 3iind amintite inter5entiile
omului asupra naturii4 ra87oaiele4 crimaC2 $romm propune o
psi?anali8a umanista4 orientata pe de85oltarea trasaturilor po8iti5e ale
indi5idului 9ntr#o societate sanatoasa2
Sectiunea a Il#a
TEORIA PSI*OMORALA
!-2 ETENNE E GREE$$ B1-/-#1/'1C2 Criminologia europeana
de orientare psi?ologica este dominata o perioada de timp de
psi?iatrul 7elgian Etienne de Gree33(!2 Medic antropolog la penitenciarul
din Lou5ain 9ncep6nd din 1/(' si pro3esor de antropologie criminala din
1/(/ la uni5ersitatea din acelasi oras4 a in3luentat lucrarile lui E2 Pinatel4
C2 e7uFst si M2 $rec?ette2 Acesta a descris criminalii asa cum se 5ad ei
9nsisi4 iar 9n opera sa 3oarte 7ogata4 care depaseste s3era criminologiei4 a
a7ordat doua teme care au retinut atentiaG procesele criminogene si trecerea
la act2 e alt3el4 datorita lui E2 e Gree334 se pun 7a8ele criminologiei
:dinamice= 9n opo8itie cu criminologia :etiologica=2
E2 $romm4 Escape 3ront $reedom4 NeJ TorNG Rine?art [ Co4 1/%1H T?e
AnatomF
o3 *uman estructi5eness4 GreenJitc? $aJcett4 1/!'H Opere alese4 Editura
Politica4
&ucuresti4 1/-)2
(! "e8i4 pe larg4 E2 de Gree34 Introduction a la Criminologie4 &ru@elles4 "an
den
Plans4 1/%'H Idem4 Notre destine et nos instincts2 Paris4 Pion4 1/%0 HIdem4
Les
(%)
instincts de de3ense et de sFmpat?ie4 Paris4 PU$4 1/%!H Idem4 L;?omme et
son Auge4
esclee de &rouJer4 1/'(2
1!!
(%%
Potri5it lui E2 de Gree334 structurile a3ecti5e ale indi5idului sunt
determinate de doua grupuri 3undamentale de instincteG de aparare si
de simpatie2 C6nd primele e@periente de 5iata ale indi5idului sunt
traite 87uciumat4 aceste instincte se pot altera4 instal6ndu#se un sen
timent de inAustitie4 o stare de in?i7itie si de indi3erenta a3ecti5a2
In conceptia lui E2 de Gree334 personalitatea in3ractorului se
structurea8a de#a lungul unui proces lent de degradare morala a
indi5idului care4 9n 3inal4 9l conduce la comiterea actului in3ractional2
E@plicarea acestui proces4 denumit proces criminogen4 nu se
poate 3ace4 potri5it lui E2 de Gree334 dec6t prin intermediul 3ormarii si
de85oltarii personalitatii indi5idului2 Pornind4 prin urmare4 de la actul
criminal4 este necesar sa se scrute8e 5iata interioara a in3ractorului4
pentru a se putea e5alua di3eritele alternati5e pe care acesta le#a a5ut
la dispo8itie2
C6t pri5este 3orma si dinamica procesului criminogen4 E2 de
Gre33 transpune 9n criminologie o sc?ema 5ala7ila pentru e5olutia
psi?ica a oricarui indi5id care comite un act gra5(-2
9n e5olutia acestui proces se disting ast3el trei 3a8e2 9ntr#o prima
3a8a4 indi5idul4 initial normal adaptat4 su3era o degradare progresi5a a
(%0
personalitatii ca urmare a unor e@periente esuate2 Con5ins de inAustitia
mediului social 9n care traieste4 el nu mai gaseste nici o ratiune pentru
a respecta codul moral al acestui mediu2 Aceasta 3a8a este denumita de
E2 de Gree33 3a8a asentimentului temperat4 9n timpul careia se naste
ideea de crima care ia 3orme insidioase sau e5idente4 cuprin86nd 9nsa
treptat uni5ersul indi5idului2
9n cea de a doua 3a8a4 denumita a asentimentului 3ormulat4
indi5idul accepta comiterea crimei4 9si cauta Austi3icari4 9si sc?im7a
modul de a 3i4 lim7aAul4 cauta un mediu social tolerant2
9n cea de a treia 3a8a apare cri8a 9n cursul careia este acceptata
eliminarea 5ictimei4 caut6ndu#se numai oca8ia 3a5ora7ila pentru
trecerea la act2
R2 Allier4 La psFc?ologie de la con5ersion c?e8 les peuples nonci5ilisis4
Paris4
PaFot4 1/(04 9n E2 Pinatel4 9n P2 &ou8at et E2 Pinatel4 Traite de droit pinal et
de
criminologie4 t2 III4 Criminologie4 Paris4 allo84 1/')2
1!-
(%'
E2 de Gree33 insista 9ndeose7i asupra acestei ultime 3a8e4 care
constituie 3a8a decisi5a a iter criminis2 In aceasta 3a8a4 indi5idul trece prin
asa#numita stare periculoasa(/4 care anunta iminenta trecerii la aerW2
Aceste doua concepte ocupa un loc central 9n lucrarile lui E2 de Gree332
Procesul criminogen este centrat la E2 de Gree334 pe un Eu care
consimte4 tolerea8a sau suporta ideea crimei)12 Anali86nd o serie de
tipuri de in3ractori4 E2 de Gree3 considera ca asentimentul eu#lui se
gaseste la unii asasini care 9si impun ei 9nsisi un proces de regresiune
morala4 9si creea8a o personalitate pentru care crima nu este resimtita
ca un act gra54 intolera7il2
Toleranta eu#\ui se 9nt6lneste4 9n special4 la unele crime pasionale4
unde predominanta este de8angaAarea a3ecti5a2 In multe din atare
situatii4 comportamentul in3ractorului ec?i5alea8a cu un suicid2
Elementul de di3erentiere 9ntre in3ractor si nonin3ractor re8ida4
9n conceptia lui E2 de Gree334 9n aceea ca primul trece mai usor la comiterea
actului 9ntr#o situatie 3a5ora7ila2 Trasatura psi?ica 3undamentala
care permite acestuia trecerea la act este4 dupa E2 de Gree334
indi3erenta a3ecti5a a indi5idului2
!/2 NOEL MAILLOU>2 Te8a e@istentei unei di3erente de
natura 9ntre personalitatea in3ractorului si cea a nonin3ractorului apare
cel mai pregnant la criminologul canadian Maillou@ dar cu re3erire
speciala la delinc5enta din o7isnuinta2 El asimilea8a 3ara re8er5e
in3ractorul cu de7ilul mental4 caracterialul)( sau ne5ro8atul4 trans3er6nd
9ntreaga pro7lematica a personalitatii in3ractorului 9n domeniul
patologiei2 Inspirat de psi?anali8a 3reudiana4 Maillou@ considera ca
alaturi de instinctul se@ual e@ista un puternic instinct de conser5are2 Pe
plan psi?o#social acesta se e@prima prin cautarea unei identiati
autentice care particulari8ea8a indi5idul si 9l deose7este de ceilalti2
Aceasta identitate autentica Aoaca un mare rol 9n alegerea optiunilor4 a
alternati5elor de conduita2
), Primele re3lectii cu pri5ire la conditiile care 3a5ori8ea8a =trecerea la act=
s#ar datora
lui Manou5rier4 care a aratat ca4 spre deose7ire de oamenii onesti4 in3ractorii
apartin
unei categorii distincte4 pe care nici un moti5 nu#i retine sa comita
in3ractiunea
(%!
BE2 Pinatel4 op2 cit24 p2 )-!C2
)1 E2 de Gree334 Le de5enir iliment du processus criminogine4 la duree
condition de
son etude4 9n E2 Pinatel4 op2 cit24 p2 )(%2
)( Termenul este utili8at 9n sens restr6ns dupa u8antele lim7aAului
psi?ologic 3rance84
ceea ce semni3ica pertur7are de caracter B5e8i P2 Popescu#Ne5eanu4 op2 cit24
p2 1,)C2
1!/
(%-
minologiei clinice este4 de asemenea4 contestata2 Cercetarile de e5aluare
reali8ate 9ntre anii 1/0,#1/!, au aratat ca e3ectul di3eritelor terapii de
resociali8are asupra ratei recidi5ei este similar cu acela al pedepselor
traditionale4 adica minim2 Aceste re8ultate i#au 3acut pe unii cerce
tatori%1 sa declare ca :nimic nu mai merge=4 ca tratamentul este un
5erita7il esec4 iar resociali8area o idee gresita2
Repre8entantii tendintei neoclasice%( reprosea8a4 dimpotri5a4 ca
ideile criminologiei clinice au dus la un li7eralism e@agerat 9n locurile
de detinere4 la o de5alori8are a sanctiunii penale4 iar pe un plan mai
general a 9nsasi ideii de Austitie2
Reactia clinicienilor 9n 3ata acestor reprosuri este am7i5alenta2
Se 9ncearca4 pe de o parte sa se apere 5ec?ile po8itii4 in5oc6ndu#se o
anumita tendinta de denaturare a sensurilor si 3inalitatii criminologiei
clinice%)4 iar pe de alta parte # si aceasta ni se pare important # o
ree@aminare critica a paradigmei e@plicati5e2
Apar6nd po8itia de principiu cu pri5ire la o7iectul si 3unctiile
criminologiei4 Giacomo C6nepa%%4 unul din cei mai de seama repre8entanti
ai curentului clinic4 arata ca se impune o re5edere a
conceptului de personalitate4 din perspecti5a dualismului Nantian
dintre 3enomen Baparenta o7iectului e@aminatC si noumen Brealitatea
necunoscuta a acestui o7iectC2
Alaturi de de3initia metodologica pe care clinicienii au
pri5ilegiat#o4 C6nepa% 0 pledea8a pentru o de3initie euristica apta sa e@prime
mai e@act 3inalitatea e@amenului clinic2 9ntr#o atare perspecti5a4
inspirata de de3initia :personalitatii= propusa de Allport4 comportamentul
antisocial4 ca e@presie a inadaptarii indi5idului la mediu ar
putea 3i apro3undat4 prin anali8a :e@tensi5a si glo7ala= a sistemelor
(%/
%1 R2 Martinson4 K?at JorNsQ Iuestions and ansJers a7out prison re3orm4
in T?e
pu7lic interest4 nr2 )041/!%4 p2 ((#0%2
La prison ou tout est permisG Un inter5ieJ d;Allain PeFre3itte4 Paris Matc?4
no2
10-)4 (- sept24 1/!/4 p2 ),2
%) E2 "erin4 Partisans et ad5ersaires du traitment de ressocialisation4 Ca?iers
de
da3ense sociale4 1/-,4 p2 ('#(-2
G2 C6nepa4 La personnalite criminelle2 Orientations traditionnelles de la
rec?erc?e4
interit actuel et perspecti5es d;a5enir4 9n Re5ue internationale de
criminologie et de
police tec?ni<ue4 no2 14 1/-!4 p2 (/2
%0 I7idem2
1-%
(0,
dinamice prin care se e3ectuea8a adaptarea2 C6nepa considera4 ast3el4 ca
primul principiu pe care se spriAina cercetarea 3undamentala 9n
criminologie se identi3ica cu conceptul de personalitate2 Studiindu#se la
ni5elul 3iecarui indi5id componentele 7iologice4 psi?ologice si socio
culturale 9n cadrul unei orientari4 3ie metodologice4 3ie 3enomenologice4
se 5or decela 3actorii multipli ai conduitei antisociale2
Aceasta ree5aluare a conceptului criminologiei clinice este de
natura4 potri5it autorului italian%'4 sa clari3ice anumite ne9ntelegeri
datorate acelor acu8atii ne9ntemeiate4 potri5it carora clinicienii ar mai
utili8a 9nca modele rigide4 statice4 pur 7iologice pentru studierea
personalitatii2
Re3erindu#se la unele din cercetarile e3ectuate la Geno5a4 C6nepa% !
arata ca persistenta 9n conduita antisociala este 9n str6nsa legatura cu
anumite trasaturi psi?ologice ca impulsi5itatea4 indi3erenta a3ecti5a4
egocentrismul4 scepticismul2 Interpretarea acestor re8ultate 9n lumina
teoriei lui Pinatel si a conceptului de :delinc5enta tipica= a lui Maillou@
au e5identiat necesitatea de a se depasi stadiul simplei descrieri a
trasaturilor de personalitate4 9n directia unui e@amen apro3undat a acestor
trasaturi4 ca :e@presie simptomatica a unui con3lict=%-2
(01
O 9ncercare de re5i8uire critica o sesi8am si la Pinatel%/4 care
insista asupra caracterului dinamic al personalitatii ce tre7uie pri5ita 9n
miscare4 9n actiune4 prin intermediul proceselor criminogene2 In cadrul
acestor procese4 rolul 3actorului social apare mai pregnant4 Pinatel con
sider6nd criminalitatea ca o maladie morala a :societatii criminogene=
caracteri8ata printr#o pro3unda deteriorare a 5alorilor 3undamentale0,2
Implic6ndu#se 9n anumite limite4 9n contro5ersa dintre :criminologia
traditionala= si :noua criminologie=4 Pinatel considera ca stiinta nu
poate opera 3ara ipote8a deterministaH totodata4 dreptul penal nu poate 3i
conceput 9n a3ara principiului li7erului ar7itru2 Pentru Pinatel deci4
%' G2 C6nepa4 op2 cit24 p2 ),2
%! G2 C6nepa4 op2 cit24 p2 )12
%- G2 C6nepa4 op2 cit24 p2 )(2
%/ E2 Pinatel4 Criminologie clini<ue et modelesG a delin<uence et
inadaptation
Au5eniles4 Rapport au ('e Cours international de criminologie4 Pau4
&aFonne4 San
Se7astian 0#1( mai 1/!'2
0, E2 Pinatel4 La societe criminogene4 Paris4 Calman4 Le5i4 1/!14 p2 (/ si
urm2
1-0
(0(
:conduita criminala tre7uie apreciata 9n termeni de pro7a7ilitate4 9n timp
ce reactia sociala se anali8ea8a 9ntr#o perspecti5a determinista=012
Aceeasi desc?idere catre dialog o gasim si 9n studiile reali8ate
9n Canada de $rec?ette0 ( si Le &lanc0 ) cu pri5ire la dinamica
comportamentului delinc5ent2 Pe plan metodologic4 remarca7ile ni se
par cercetarile 3acute de A2M2 $a5ard rillaud0% 9n $ranta4 pentru
operationali8area si 5alidarea teoriei lui Pinatel2
Po8itia de principiu a criminologiei clinice ram6ne 9nsa aceeasi4
eloc5enta 3iind 9n acest sens opinia lui Noel Maillou@ care considera
ca 3ara reconsiderarea critica a curentului4 in3ractorul ar ram6ne
:tristul necunoscut al criminologiei contemporane=002
Sectiunea a I"#a
E"ALUARE CRITICA
-(2 LIMITE2 Critica principala a acestei orientari consta 9n
cautarea cu insistenta a autonomiei criminologiei 9ntr#o personalitate
speci3ica4 9n considerarea in3ractorului ca posesor al unui tip aparte de
personalitate4 di3erentiata4 3ie ca natura4 3ie ca grad4 de personalitatea
nonin3ractorului2
9n centrul acestor preocupari nu se situea8a deci personalitatea
indi5idului care a comis in3ractiunea4 ci personalitatea criminala ca
o7iect de studiu speci3ic2
01 E2 Pinatel4 Le p?enomene criminel4 Paris4 Editions M2A24 1/-!4 p2 1,2
0( M2 $rec?ette4 M2 Le &lanc4 es delin<uancesG emergence et
de5eloppement4
(0)
C?icoutimi4 Gaetan Morin4 1/-02
0) M2 Le &lanc4 Pour une approc?e integrati5e de la conduite delin<uante
des
adolescents4 Criminologie4 no2 14 1/-'4 p2 !) si urm2H &asco5ille4 La
reeducation
e5aluee4 Montreal4 *urtu7ise4 1/-)2
0% A2M2 $a5ard rillaud4 Operationalisation et 5alidation du modele
clini<ue de la
personnalite criminelle4 Centre de rec?erc?e de la Sau5egarde de l;En3ance
de PaFs
&as<ue4 1/-02
00 N2 Maillou@4 Le criminel4 triste inconnu de la criminologie
contemporaine4 9n
Annales Internationales de criminologie4 5oi2 ((41/-%4 p2 1(2
1-'
(0%
Pe plan etiologic4 limita esentiala a acestei orientari 9n oricare
din 5ariantele sale consta 9n reducerea pro7lematicii personalitatii
umane la 3actorii de ordin psi?ologic2 Potri5it opiniei multor criminologi
americani0'4 datele cercetarilor reali8ate arata ca numai o
parte redusa a comportamentelor delinc5ente se datorea8a tul7urarilor
psi?ice4 iar pe un plan mai general4 di3erenta dintre criminal si non
criminal este 3oarte mica2
upa cel de al II#lea ra87oi mondial4 9n ciuda atractiei pe care
3reudismul a e@ercitat#o 9n a7ordarea comportamentului uman4 a celui
delinc5ent 9n particular4 a 3ost e5ident ca acesta nu a o3erit do5e8i care
sa demonstre8e o gene8a e@clusi5 de ordin psi?ologic a crimei2
Aceleasi limite le 9nt6lnim la de Gree334 des3asurarea procesului
criminogen 3iind su7ordonata unui determinism psi?omoral4
negliA6ndu#se aproape total importanta interactiunii dintre su7iect si
mediul social2
9n ceea ce#1 pri5este pe E2 Pinatel4 re3eririle pe care le 3ace cu
pri5ire la rolul 3actorilor sociali sunt secundare2 Relatiile si
determinarile sociale sunt considerate ca 3apte e@terioare omului4
esenta umana 3iind redusa la dimensiunea psi?ologica2 e aici
neputinta acestor teorii de a 3urni8a e@plicatii cu pri5ire la cau8ele
generale ale criminalitatii2
-)2 Conclu8ii2 Cu toate aceste limite nu putem sa nu retinem
contri7utia pe care orientarea psi?iatrica#psi?ologica a adus#o la
de85oltarea criminologiei ca stiinta2 $reudismul a re5olutionat :modul
9n care noi 5or7im despre noi 9nsine=0!2 Multe din conceptele sale4 ca
instantele personalitatii4 sim7olistica 5isurilor4 agresiunea su7constientului4
su7limarea4 re3ularea4 comple@ul de 5ino5atie4 au intrat de3initi5
9n 5oca7ularul criminologie2
Acumularea unui 7ogat material 3actual4 care a permis o
e@plorare a uni5ersului psi?ic al in3ractorului4 de85aluind aspecte
inedite cu pri5ire la moti5atia actului in3ractional4 la dinamica
producerii acestuia4 se datorea8a4 mai cu seama4 acestei orientari2
"e8i4 pe larg4 G2M2 SFNes4 op2 cit2
I7idem2
(00
1-!
(0'
9n plan etiologic4 se retine4 9ndeose7i4 ca 5aloroasa4 ideea
situarii cau8elor directe4 nemiAlocite ale in3ractiunii la ni5elul indi5idului
uman si al personalitatii sale2
Se cu5ine a 3i mentionata contri7utia orientarii psi?iatricpsi?ologice
si 9n planul metodelor si te?nicilor de cercetare4 dar mai
cu seama 9n cel al terapiei resociali8arii2 Conceptul de personalitate
criminala4 cu toate limitele sale4 a ser5it ca 3undament la 3ormularea
diagnosticului si prognosticului criminologie2 ar cea mai de seama
contri7utie a acestei orientari4 3ocali8ata4 mai ales4 dupa cel de al
doilea ra87oi mondial 9n perimetrul curentului clinic4 se regaseste 9n
in3luenta pe care criminologia4 legata tot mai mult de practica sociala4
9ncepe sa o e@ercite asupra modelelor de politica penala2 Sc?im7arile
de optica pe care clinicienii le aduc 9n conceptia cu pri5ire la natura si
scopul sanctiunii penale4 accentul pe care 9l pun pe di5ersi3icarea
miAloacelor terapeutice de resociali8are a in3ractorului si4 9ntr#un plan
mai general4 9nclinarea catre optiunea pre5enti5a se datorea8a4 9n mare
parte4 criminologiei clinice2
1--
(0!
Capitolul I"
ORIENTAREA SOCIOLOGICA1
Sectiunea I
PRECURSORII
-%2 SCOALA CARTOGRA$ICA2 Repre8entantii acestei scoli
au 3ost A2M2 GuerrF 9n $ranta4 A2E2 Iuetelet 9n &elgia si *enrF MaF?eJ
9n Anglia2
Scoala cartogra3ica a pus 9n centrul preocuparilor sale anali8a
statistica a criminalitatii4 9ncerc6nd sa surprinda anumite :regularitati=
9n dinamica acesteia2
A2M2 GuerrF( a cercetat legatura 9ntre anotimpuri si criminalitate
prin metoda geogra3ica si a considerat ca e@ista anumite corelatii
9ntre ?arta criminalitatii Bdistri7uirea geogra3ica a 3enomenuluiC si
unele 5aria7ile de ordin economic4 social sau cultural2
A2E2 Iuetelet) a 9ncercat sa surprinda pe 7a8a studiului statistic4
pe care 1#a considerat a 3i principala metoda de cercetare a criminalitatii4
anumite legitati4 consider6nd ast3el ca e@ista o anumita
constanta 9n sa56rsirea in3ractiunilor2 Pe aceasta 7a8a el a 3ormulat
legea termica a criminalitatii # 3iind de parere4 ca si GuerrF # ca
in3ractiunile contra persoanei predomina 9n regiunile din sud si se
sa56rsesc 9n special 9n se8onul cald4 pe c6nd cele contra proprietatii
predomina 9n regiunile din nord si 9n se8onul rece2
1 Orientarea sociologica este de departe cea mai 7ogata 9n teorii si conceptii
cu pri5ire
la cau8ele criminalitatii2 Optiunea pentru anumite criterii de selectie 9n
de3a5oarea
altora este cu at6t mai di3icila2 Urmarind sa pre8entam o in3ormatie c6t mai
7ogata si
mai actuala4 3ara a negliAa 9nsa rolul precursorilor4 ne#am oprit la una din
clasi3icarile
relati5 recente4 ce are 9n 5edere apartenenta teoriei respecti5e 3ie la modelul
consensual4
(0-
3ie la modelul con3lictual de anali8a sociala2 Ca si 9n capitolele precedente
5or 3i incluse
aici teorii e@treme4 9n care cau8alitatea este tratata 9n cadrul unei
pro7lematici sociale
largi4 a56nd ca principiu metodologic e@plicarea :socialului prin social=4 ca
si acele
5ariante care a5ansea8a teorii speci3ice cu pri5ire la comportamentul
delinc5ent
9ncerc6nd o e@plicatie a :indi5idualuluiprin social=2
( A2M2 GuerrF4 Essai sur la statisti<ue morale en $rance4 Paris4 1-)%2
) A2E2 Iuetelet4 Sur l;?ome et le de5eloppement de ses 3acultes4 ou Essai de
p?Fsi<ue
sociale4 &ru@elles4 1-)02
1-/
(0/
*enrF MaF?eJ a 9ntreprins un amplu studiu de desenare si
descriere a criminalitatii 9n a doua Aumatate a sec2 al >l>#lea 9n
Anglia4 o3erind un ta7lou al starii de degradare sociala din acea
perioada2 Lucrarea sa 9n % 5olume4 4ELondon La7our and t?e London
Poor= aduce 9n constiinta pu7licului pro7lemele criminalitatii si
c?eama la inter5entie sociala2
Conclu8iile mai sus 9n3atisate4 9ndeose7i cele cu pri5ire la legea
termica a criminalitatii au 3ost in3irmate de cercetarile ulterioare2
Ast3el4 G2 Tarde% a aratat ca deose7irea 9ntre structura criminalitatii
9ntre regiunile nordice si sudice este datorata nu di3erentelor de climat4
ci mai ales unui grad di3erit de de85oltare social#economica2 Alte
studii au rele5at ca opinia lui Iuetelet4 potri5it careia criminalitatea
cunoscuta ar 3i proiectia criminalitatii reale4 s#a do5edit a 3i 3alsa02
9n general4 numarul limitat al ca8urilor studiate4 unele erori de
ordin metodologic dar mai cu seama negliAarea 3actorilor indi5iduali
n#a permis acestei scoli sa 3ormule8e conclu8ii cu caracter general
asupra structurii si dinamicii criminalitatii si cu at6t mai putin sa
3ormule8e o teorie e@plicati5a con5ingatoare2
-02 SCOALA SOCIOLOGICA2 Sunt reunite aici di3erite
orientari de la s36rsitul secolului al >l>#lea si 9nceputul secolului al
>>#lea4 care si#au concentrat atentia asupra cercetarii rolului 3actorilor
sociali 9n gene8a criminalitatii2
AC Scoala mediului social sau scoala lione8a4 repre8entata de
A2 Lacassagne4 L2 Manou5rier si G2 Tarde4 a promo5at conceptia
potri5it careia mediul social are rolul determinant 9n gene8a
criminalitatii2
Un rol deose7it 9n cadrul acestei scoli 1#a Aucat Ga7riel Tarde2
Contri7utia acestuia 9n domeniul criminologiei este e@aminata 9n
special prin opo8itie cu aceea a lui urN?eim'2 Po8itia di3erita pe care
cei doi oameni de stiinta 3rance8i o adopta cu pri5ire la o7iectul
sociologiei4 la metoda de cercetare4 la limitele 9ntre sociologie si
G2 Tarde4 La criminalitate compare4 Paris4 1-''2
0 "e8i4 Georges Dellens4 Iuetelet4 la morale et la statisti<ue4 9n e5iance et
societe
(',
Gene5e4 1/-%4 p2 1)#1%2
' E2 Pinatel4 La pensee criminologi<ue d;Emil urN?eim et sa contro5erse
a5ec
Ga7riel Tarde4 9n Re5ue de science criminelle4 1/0/4 p2 %)0#%%)2
1/,
('1
psi?ologia sociala4 la ceea ce este normal si ceea ce este patologic se
re3lecta si 9n conceptia lor cu pri5ire la 3enomenul criminalitatii si la
cau8ele in3ractiunii ca act indi5idual2
In3luenta lor 9n criminologie depaseste cu mult limitele acestei
orientari2 e alt3el4 tre7uie preci8at ca plasarea lui E2 urN?eim 9n
conte@tul acestei orientari a 3ost determinata tocmai de ratiunea unei
e@aminari paralele a contri7utiei lor la g6ndirea criminologica2
Anali86nd 9n unele din lucrarile sale criminalitatea4 urN?eim!
o considera ca 3ac6nd parte din orice societate normala2 9ntruc6t :nu
poate e@ista o societate 9n care indi5i8ii sa nu se a7ata mai mult sau
mai putin de la tipul colecti54 este ine5ita7il ca si printre aceste
a7ateri sa 3ie unele care sa pre8inte caracter criminal2 Ceea ce le da
acest caracter nu este importanta lor intrinseca4 ci aceea pe care le#o
9mprumuta constiinta comuna=-2 Crima este4 dupa opinia lui
urN?eim4 necesara2 $iind legata de conditiile 3undamentale ale
oricarei 5ieti sociale ea este si utila deoarece :aceste conditii cu care
este unita sunt ele 9nsele indispensa7ile e5olutiei normale a moralei
si a dreptului=/2 Criminalitatea tre7uie prin urmare anali8ata si e@plicata
nu prin ea 9nsasi4 ci 9n legatura cu o cultura determinata 9n timp
si spatiu2
Ocup6ndu#se de 3enomenul de suicid1,4 urN?eim 9l considera
ca :pe oricare ca8 de moarte ce re8ulta direct sau indirect dintr#un act
po8iti5 sau negati5 comis de catre 5ictima 9nsasi care stie ca tre7uie
sa#si produca acest re8ultat=2 urN?eim respinge ideea unei
predispo8itii psi?ologice la sinucidere si argumentea8a conceptia sa cu
pri5ire la determinismul social2
intre tipurile de sinucidere4 o atentie deose7ita o acorda sinuciderii
anomice2
Nici o 3iinta umana nu poate 3i 3ericita4 arata urN?eim4 dec6t
('(
daca ne5oile sale sunt proportionate su3icient cu miAloacele sale2 Anomia
! E2 urN?eim4 e la di5ision du tra5ail social4 Paris4 Alean4 1/-)H idem4
Les regles
de la me?ode sociologi<ue4 Paris4 Alean4 1/-0H idem4 Le suicide2 Etude de
sociologie4
Paris4 Alean4 1/-!2
- E2 urN?eim4 Regulile metodei sociologice2 &ucuresti4 Editura stiinti3ica4
1/!%4 p2 11'2
/ E2 urN?eim4 I7idem2
1, E2 urN?eim4 Le suicide2224 p2 !2
1/1
(')
repre8inta4 9n conceptia lui urN?eim4 o stare o7iecti5a a mediului social
caracteri8ata printr#o dereglare a normelor sociale4 datorita unor sc?im
7ari 7ruste Bcri8e economice4 ra87oaie etc2C# Aceasta poate duce la o
discrepanta 9ntre ne5oile indi5idului si miAloacele disponi7ile pentru a le
satis3ace2 $ilonul anomiei4 ca si perspecti5a culturala au 3ost e@ploatate
ulterior4 de unele teorii criminologice contemporane2
Conceptia lui G2 Tarde1 1 se opune radical celei lui urN?eim2
Contrar atitudinii antipsi?ologi8ante a lui urN?eim de a considera
3aptele sociale ca :lucruri=4 Tarde 5ede 9n social un 3enomen de relatii
psi?osociale 9ntre indi5i8i4 gu5ernat de legea imitatiei2 e alt3el4 teoria
imitatiei ocupa locul central 9n opera sa4 teorie pe care o transpune si
9n criminologie2 AngaAarea indi5idului pe cale criminala nu s#ar datora
deci unor pulsiuni organice # Tarde 3und si el la timpul respecti5 un
3er5ent critic al lui Lom7roso # ci in3luentelor psi?osociale pe care
acesta le preia prin imitatie2 Imitatia constituie4 potri5it lui Tarde4
cau8a principala a criminalitatii2
Plec6nd de la aceasta conceptie4 Tarde a studiat relatia dintre
criminalitate si pro3esia e@ercitata4 aAung6nd la conclu8ia ca e@ista un
tip de criminal pro3esionist Bspre deose7ire de criminalul de oca8ieC4
concept pe care#1 su7situie celui de criminal 9nnascut2
Tarde re3u8a sa considere crima ca un 3enomen normal al 5ietii
sociale1(2 Ideii de utilitate a lui urN?eim 9i opune toate acele
consecinte negati5e directe sau indirecte pe care criminalitatea le
produce2 Spre deose7ire de urN?eim4 Tarde considera in3ractorul ca
pe un para8it4 ca pe un intrus care se strecoara 9n s6nul societatii2
Caracteristic pentru ansam7lul conceptiei sale este recunoasterea
unui determinism psi?ologic1) al 3aptelor de constiinta 9n etiologia actului
in3ractional4 3ara 9nsa sa e@cluda si alte in3luente2
Meritul acestei orientari consta 9n special 9n replica pe care a
dat#o conceptiilor 7ioantropologice4 desc?i86nd noi perspecti5e 9n 3ata
cercetarii stiinti3ice a cau8elor criminalitatii4 3ructi3icate ulterior4 mai
ales 9n sociologia si criminologia nord#americana2
= G2 Trade4 La criminalite comparee4 Paris4 1--'2
('%
1( "e8i E2 Pinatel4 =Introduction=4 9n G2 Tarde4 La p?ilosop?ie penale4 Paris4
CuAas4 1/!(2
1) Ceea ce#1 determina pe E2 Pinatel sa#1 considere pe G2 Tarde4 9n cadrul
unei
clasi3icari mai detaliate ca cea de 3ata4 ca repre8entant al scolii
interpsi?ologice2
1/(
('0
Criticile ce i s#au adus au 5i8at 9ndeose7i conceptia lui urN?eim
cu pri5ire la caracterul normal4 necesar si util al criminalitatii4 repro
s6ndu#i#se c?iar acestuia de a 3i con3undat notiunile de constanta1% si de
normalitate2 C6t 9l pri5este pe G2 Tarde4 s#a e5identiat 9n cursul timpului
eclectismul conceptiilor sale4 ca si lipsa de suport stiinti3ic al genera
li8arilor pe care le#a 3acut cu pri5ire la 3enomenul imitatiei2
&C O alta grupare4 repre8entata mai cu seama de 5on Li8t 9n
Germania4 A2 Prins 9n &elgia si "an *ammel 9n Olanda4 9si diriAea8a
cercetarile catre anali8a statistico#matematica a criminalitatii4 9ncerc6nd
sa surprinda legaturile 9ntre 5ariatiile acesteia si alte 3enomene sociale4
cum ar 3iG strati3icarea sociala4 concurenta4 structura populatiei4
reparti8area 5eniturilor102 Meritai acestei orientari este acela de a 3i
promo5at
metodele cantitati5e de anali8a4 de a 3i contri7uit la per3ectionarea
statisticii Audiciare2
9n planul e@plicatiei cau8ale4 aceasta orientare a 9ncercat o
conciliere 9ntre po8iti5ismul italian si orientarea sociologica 3rance8a4
3ara 9nsa a impune o teorie criminologica nota7ila1'2
CC O a treia grupare o repre8inta acele cercetari inspirate de
te8ele 3iloso3iei mar@iste2 Ideile lui Mar@ si Engels cu pri5ire la rolul
3actorilor economici 9n de85oltarea si e5olutia societatii4 la caracterul
social determinat al criminalitatii4 la :racilele= sistemului capitalist
Be@ploatarea4 mi8eria4 somaAul4 coruptiaC4 ca principale surse ale
criminalitatii4 la necesitatea sc?im7arii re5olutionare a acestei
or6nduiri stau la 7a8a unor studii de criminologie reali8ate 9n &elgia
Bucpetiau@C4 9n $ranta BupuF si LegoFtC4 9n Germania B&ergC4 9n
Italia BTurati4 &attaglia4 LorisC2
Cele mai cunoscute apartin 9nsa olande8ului K2A2 &onger2
(''
Acesta a 9ntreprins o ampla anali8a a rolului pe care conditiile
economice 9l detin 9n etiologia crimei4 9n societatea capitalista4 asupra
structurii si dinamicii criminalitatii ac?i8iti5e4 9n raport cu oscilatiile
1% E2 Pinatel4 9n P2 &ou8at et E2 Pinatel4 Traite de droit penal et de
criminologie4 t2 III4
Criminologie4 Paris4 allo84 1/')4 p2 '02
10 "e8i4 pe larg4 P2 Spitari4 Essai sur <uel<ues aspects des grands courants
criminologi<ues4 9n Annales de la $aculte de droit de sciences sociales de
Toulouse4
1/!,4 no2 1#(4 p2 /#1%2
1' E2 Leaute4 op2 cit24 p2 )02
1/)
('!
economice4 e@pusa pe larg 9n lucrarile sale 2 Lucrarile sale o3era si
asta8i elemente de re3erinta2
Limitele acestei orientari au constat 9n e@agerarea 3actorilor
economici si a7soluti8area lor 9n planul e@plicatiei cau8ale2
-'2 E2 $ERRI B1-0'#1/(/C SI SOCIOLOGIA CRIMINALA2
Considerat drept una din cele mai in3luente personalitati din istoria
criminologiei sau c?iar ade5aratul 3ondator al acesteia1-4 Enrico $erri4
domina miscarea de idei 9n stiintele penale de la s36rsitul secolului >I>
si 9nceputul secolului >>2 S#a nascut la San &ennetto4 9n pro5incia
italiana Mantua2 A a7sol5it Uni5ersitatea din &ologna2 La (1 de ani
B1-!!C 9si sustine te8a de doctorat intitulata :Teoria imputa7ilitatii si
negarea li7erului ar7itru= 9n care a3irma ca li7erul ar7itru este o 3ictiune
si propune 9nlocuirea acestuia cu notiunea de responsa7ilitate sociala4
9si continua studiile la Paris apoi re5ine 9n Italia4 la Torino4 unde de5ine
unul dintre studentii lui Cesare Lom7roso2 Mai t6r8iu4 aAunge pro3esor
de drept si sociologie la Uni5ersitatea din Roma si la Uni5ersitatea
Noua din &ru@elles2 A 3ost deputat 9n Parlamentul italian4 dar si un
a5ocat cele7ru2A 3ondat re5ista Auridica =La scuola positi5a= si a 3ost
redactor#se3 al 8iarului socialist =A5anti=21 /
Nu ne oprim aici asupra principalelor trasaturi ale scolii po8iti5iste
al carei lider a 3ost 9n egala masura Enrico $erri4 ci numai asupra
contri7utiei sale la de85oltarea criminologiei2 Atasat de Lom7roso si
antropologia criminala4 lui $erri apartin6ndu#i4 de alt3el4 denumirea de
:criminalul 9nnascut=4 acesta depaseste 9nsa conceptia reductionista a
lui Lom7roso4 9m7ratis6nd o 5i8iune mult mai larga cu pri5ire Ia
3enomenul criminalitatii2
9n conceptia lui $erri4 3iecare delict are o determinare multipla(,2
E@amin6nd comple@itatea 3actorilor angrenati 9n producerea in3ractiunii4
$erri 9i 9mparte 9n trei categoriiG
K2A2 &onger4 CriminalitF and Economic Conditions4 &oston4 Little4 &roJn
and Co2
1/1'H An Introduction to CrimonologF4 London4 Met?uen4 1/)0H idem4 Race
and
Crime4 NeJ TorN4 Colum7ia Uni5ersitF Press4 1/%)2
1- E2 Pinatel4 op2 cit24 p2 '/2
1/ M2 Cusson4 La criminologie4 Editura *ac?ette Li5re4 Paris4 (,,,4 p2%)
('-
(, E2 $erri4 Sociologie criminelle4 Paris4 Alean4 1/,04 p2 (,0 si urm2 BPrima
editie
apare cu titlul M no5i orri88onti del dirito e della procedure penale4 Torino4
1--1C2
1/%
('/
aC 3actorii antropologiciH
7C 3actorii 3i8iciH
cC 3actorii sociali2
Conclu8iile cu pri5ire la in3luenta 3actorilor 3i8ici si sociali
Bdistinctie care a ridicat4 la timpul respecti54 numeroase o7iectiiC(1 9n
gene8a crimei se 7a8ea8a pe studii ample 9ntreprinse de $erri 9n $ranta
si Italia2 El a 9ncercat sa desprinda anumite legitati ale 3enomenului
in3ractional asemanatoare celor din domeniul 3i8icii Bin3luentat 3iind
de asa#8isa lege uni5ersala a lui MaFer si *elm?ol84 ce cunoaste o
audienta 3oarte mare 9n acea epocaC4 cum ar 3i aceea a saturatiei si
suprasaturatiei criminalitatii((2
Acord6nd prioritate 3actorilor sociali # 9ntre care enumera4 9n
special4 organi8area economica si politica4 constituirea 3amiliei4
sistemul de educatie4 productia industriala4 alcoolismul # $erri
su7linia8a ca legea saturatiei si suprasaturatiei este dependenta de
in3luenta 3actorilor sociali4 numai pe plan general4 Ia ni5elul
3enomenului2 Raport6ndu#se 9nsa la in3ractiunea concreta4 aceasta nu
5a a5ea niciodata4 potri5it lui $erri4 o determinare e@clusi5
7iologica4 3i8ica sau sociala2 In orice delict4 predominarea unuia din
3actori poate 5aria4 cele trei categorii de 3actori regasindu#se 9nsa
9ntotdeauna2
In aceasta 5i8iune asupra sociologiei criminale4 $erri reuneste
doua elemente ce constituie ulterior4 cadrul teoretic 9n care se 5or
9nscrie teoriile sociologice cu pri5ire la criminalitateG elementul de
sinte8a o7tinut prin culegerea datelor o3erite de di3eritele discipline ce
a7ordea8a criminalitatea cu studiul analitic al unui aspect determinat
al 5ietii sociale()2 in aceasta unire se de85olta ulterior criminologia
(!,
ca disciplina autonoma2
(1 E2 Pinatel4 op2 cit24 p2 '/2
(( Se are 9n 5edere4 prin aceasta lege4 ca 3enomenul cuprinde un numar
determinat de
in3ractiuni ce se comit cu o anumita regularitate 9n conditiile normale ale
5ietii
socialeH pertur7arile accidentale ale acestor conditii modi3ica regularitatile
3enomenului2
() 2 S8a7o4 Le point de 5ue socio#culturel dans l;etiologie de la conduite
delin<uante4 Tra5au@ du >"Ie Cours International de Criminologie4 Paris4
Li7raire
geneale de droit et de Aurisprudence4 1/'-4 p2 1,, et urm2
1/0
(!1
Cu toate meritele incontesta7ile pe care $erri le are4 su7liniate
pe larg 9n lucrarile de specialitate(%4 critica nu 1#a ocolit2 9n ciuda
5i8iunii sale comple@e4 analitice4 dar si sintetice asupra criminalitatii4
$erri nu a reusit sa distinga e@act cau8ele care determina
criminalitatea ca 3enomen de masa si cau8ele directe4 nemiAlocite care
actionea8a la ni5el indi5idual4 ipote8a interdependentei dintre acestea
ram6n6nd mai mult la stadiul unui de8iderat si mai putin al unei
demonstratii stiinti3ice con5ingatoare2
Sectiunea a Il#a
TEORII CRIMINOLOGICE
INSPIRATE E MOELUL CONSENSUAL
-!2 CARACTERI1ARE2 Teoriile criminologice ce succed lui
$erri si scolii po8iti5iste de criminologie sunt in3luentate 9n marea lor
maAoritate de sociologia nord#americana2 Regasim 9n 3iecare dintre ele
at6t discursul teoretic4 c6t si arsenalul metodologic speci3ic di3eritelor
scoli si curente sociologice ce se succed 9n cursul timpului2Apare ast3el
9ntemeiata opinia( 0 potri5it careia delinc5enta B9n special delinc5enta
Au5enilaC nu numai ca a constituit 9n sociologia americana o preocupare
constanta4 dar ca unele dintre cele mai 5aloroase monogra3ii repre8entati5e
pentru scolile respecti5e s#au reali8at 9n acest domeniu2
in perspecti5a propusa4 teoriile criminologice sunt su7sumate4
3unctie de 3iliatia lor4 la modelul consensual sau la modelul con3lictual2
ominant 9n stiintele sociale p6na 9n Aurul anilor 1/',4 modelul
consensual4 inspirat 9ndeose7i de g6ndirea lui urN?eim4 Pareto si
Parsons4 se caracteri8ea8a prin analogia pe care o 3ace 9ntre stiintele
naturii si stiintele sociale2 9ntre organismul 7iologic uman si societate
ar e@ista ast3el4 o per3ecta similitudine2 Potri5it acestei conceptii4 9ntre
di5ersele structuri BorganismeC ale societatii e@ista o retea de
"e8i4 pe larg4 T2 Pop4 Curs de criminologie4 CluA4 1/(-4 p2 )!1 si urm2H Petre
Ionescu#Muscel4 Sa5antul criminolog Enrico $erri4 pro3esorul si opera4 9n
Re5ista
positi5a penala si penitenciara4 1/(/4 nr2 14 p2 0#1%H Eean Radulesco4 Un
grand sa5ant
(!(
Enrico $erri4 9n Re5ista de drept penal si stiinta penitenciara4 1/(-4 no52#dec4
p2 )#102
(0 N2 *erpin4 Les sociologues americans et le siecle4 Paris4 PU$4 1/!)4 p2
1,,2
1/'
(!)
interactiuni armonioase :de solidaritate=4 care ar contri7ui la
mentinerea ansam7lului2 Anumite con3licte ce ar putea sa apara 9ntre
di5ersele parti ale sistemului sunt resor7ite printr#un mecanism
launtric de aAustare4 de adaptare2
O pri5ire retrospecti5a asupra cercetarilor de inspiratie socio
logica 9ntreprinse 9n c6mpul criminologiei p6na 9n Aurul anilor ;', ai
secolului trecut arata ca maAoritatea teoriilor se supun modelului
consensual4 consider6nd in3ractorul ca un inadaptat si propun6nd drept
remediu di5erse teorii de resociali8are a acestuia2
enis S8a7o( ' 9nsumea8a4 9n acest sens4 modelului consensual
toate acele teorii care4 9ntr#o 3orma sau alta4 accepta ideea de adaptare
ca o regula de 3unctionare a societatii4 opusa aceleia de ruptura Besec
al adaptariiC4 ce inter5ine 9n acele ca8uri 9n care adaptarea nu s#ar
reali8a normal2 Intr#o atare optica4 cercetarile 9ntreprinse si#au propus
sa e5identie8e4 prin e@aminarea multiplelor interactiuni ce se sta7ilesc
9ntre mediu si di5ersele grupuri sociale4 3actorii ce modi3ica tendintele
normale de adaptare a indi5idului la mediu2 Esenta acestor teorii
consta4 asadar4 9n recunoasterea e@istentei unor norme ce ocrotesc
5alori sociale dominante2 Contestarea acestora plasea8a indi5idul 9n
categoria unor potentiali in3ractori2
E@aminam4 9n cele ce urmea8a4 unele dintre cele mai repre8entati5e
teorii ce apartin modelului consensual2
--2 SCOALA E LA C*ICAGO2 O ast3el de teorie4 care s#a
7ucurat de o mare audienta la 9nceputul secolului >> Banii ;(,#;),C4 a
3ost inspirata de curentul ecologic promo5at de Scoala din C?icago2
Modelul de anali8a al acestei scoli porneste de la recunoasterea unei
analogii 9ntre ecologia umana si 5egetala2 Orice element4 indi3erent de
(!%
natura sa Banimal # 5egetalH 7iologic # psi?ologic etc2C din momentul 9n
care intra 9ntr#o anumita relatie de coe@istenta spatiala cu unul sau mai
multe elemente este suscepti7il de a 3i implicat 9ntr#o articulatie cau8ala2
Relatia dintre om si natura este e@aminata4 prin urmare4 prin intermediul
particularitatilor spatiului ecologic2 Ceea ce se urmareste sa se descopere
sunt cau8ele ec?ili7rului sau de8ec?ili7rul unui ansam7lu eterogen
de elemente dintr#un spatiu ecologic2 Repre8entantii acestei
2 S8a7o4 Criminologie et politi<ue penale4 &ru@elles#Montreal4 "rin#PUM4
1/!%4
p2 %1 si urm2
1/!
(!0
scoli 5ad 9n :mediul 9nconAurator= punctul de ec?ili7ru dintre un spatiu
geogra3ic dat :area= si dotarea te?nologica a indi5i8ilor care locuiesc
acest spatiu2 Promotorii acestei scoli 9n criminologie au 9ncercat sa
e@plice cau8ele delinc5entei 9n marile concentratii ur7ane 9n care
proportia imigrantilor era 3oarte ridicata2
C2R2 S?aJ si *22 McDaF au considerat ast3el grupurile de
imigranti ca pe noi specii de plante ce traiesc pe pam6nt ostil si
9ncearca sa supra5ietuiasca4 apel6nd la di3erite 3orme de adaptare
impuse de 5iata ur7ana aglomerata(-2
Anali86nd statistica delinc5entei Au5enile pe o perioada de ! ani4
9n raport cu locul 9n care dellinc5entul traieste Bdomiciliul4 re8identaC4
cei doi autori au 9ntocmit o serie de ?arti geogra3ice4 9n care au
identi3icat 0 8one ecologice concentrice Bde la 8ona I # Centrul
orasului4 p6na la 8ona " # Su7ur7ieC4 calcul6nd rata delinc5entei 9n
3iecare din aceste 8one2
Acelasi procedeu 9l aplica ulterior si 9n alte orase din S2U2A2
B&oston4 P?iladelp?ia4 Cle5eland4 Cincinnati si Ric?mOndC2
Studiile e3ectuate la C?icago si 9n celalelte orase au scos 9n
e5identa anumite corelatii 9ntre delinc5enta si unele pertur7ari ce apar
9n s3era di3eritelor mecanisme sociale4 9n anumite 8one ale orasului
denumite 8one de deteriorare morala sau de demorali8are personala
Bnumar ridicat de 3amilii de8organi8ate sau con3lictuale4 de3iciente 9n
organi8area 9n5atam6ntului4 conditii de munca de3a5ora7ile4 mediu
am7iant lipsit de ec?ipament socio#culturalC2 elinc5enta apare ast3el
ca un 3enomen de respingere4 speci3ic unor cartiere de3a5ori8ate2
Scoala din C?icago 3ormul6nd conceptul de 8ona criminogena
speci3ica Bdelin<uencF areaC2
in aceeasi scoala sociologica se inspira si cercetarile reali8ate
de T?ras?er(/2 El porneste de la locali8area geogra3ica a delinc5entei4
care e5identia8a anumite 8one 9n perimetrul marilor orase 9n care
criminalitatea este mai ridicata dec6t 9n altele2 Aceste 8one ce se
situea8a 9ntre centrul orasului si cartierele re8identiale sunt locuite de
(! ParN and &urgess4 Introduction to t?e Science o3 SociologF4 C?icago4
Uni5ersitF
(!'
Press4 1/(14 9n Nicolas *erpin4 op2 cit24 p2 (02
(- C2R2 S?aJ et al24 eli<uencF Areas4 C?icago Uni5ersitF Press4 1/(/H
S2R2 S?aJ4 *22
McDaF4 Eu5enile elin<uencF and Ur7an Areas4 C?icago Uni5ersitF Press4
1/%(2
(/ $2M2 T?ras?er4 T?e Gang4 Uni5ersitF o3 C?icago Press4 1/(!2
1/-
(!!
3amilii sarace de imigranti care se adaptea8a cu di3icultate la 5iata de
oras2 Potri5it lui T?ras?er4 delinc5enta Au5enila este un re8ultat al
acestei :aclimati8ari= socio#geogra3ice di3icile la care se adauga4
ine5ita7il4 o i8olare culturala2
Prin prisma acestei teorii T?ras?er e@aminea8a 7anda BgangC de
adolescenti delinc5enti pe care o considera un :element interstitial= 9n
cadrul societatii4 iar teritoriul 9n care 7anda operea8a ca o :8ona
interstitiala= 9n perimetrul orasului),2
Meritul acestor teorii este acela de a 3i desc?is calea unor
cercetari mai comple@e pri5ind raportul dintre anumite 3enomene
sociale # ca ur7ani8area si industriali8area # si criminalitate4 dar mai
ales acela de a 3i inspirat un program special de lunga durata de
pre5enirea criminalitatii2
-/2 TEORII E ESENTA :CULTURALISTA=2 Un alt grup
de teorii deri5a din curentul culturalist care raportea8a personalitatea
indi5idului la cultura 9n care acesta se de85olta2
Atentia cercetatorilor se 9ndreapta spre studiul deose7irilor care
e@ista 9ntre :personalitatea de 7a8a=) 1 a indi5i8ilor ce apartin unor
culturi di3erite si a mecanismelor de sociali8are prin care :un produs
natural 7rut c5asiidentic la origine se di3erentia8a4 ca urmare a
apartenentei sale la o cultura di3erita)(=2
Tema centrala a orientarii culturaliste 9n criminologie este raportul
dintre cultura si criminalitate4 tema ce 9m7raca di3erite 5ariante2
Apartenenta acestor teorii la modelul consensual4 arata 2 S8a7o))4
(!-
este e5identa2 Se porneste 9n ela7orarea ipote8ei de cercetare de la
recunoasterea unui :tot= a carui 5ocatie ar 3i aceea de a integra 9ntr#o
armonie dinamica toate clasele4 categoriile si tipurile care compun
societatea glo7ala4 din care se de3alca o parte4 ce 5ine 9n con3lict cu
consensul cultural glo7al2
elinc5enta apare pe un 3ond de :adaptare in5ersa= a indi5i8ilor
care interiori8ea8a normele si 5alorile opuse celor dominante2
M Idem4 p2 (,2
)1 Cu pri5ire la conceptul de =personalitate de 7a8a=4 582 P2 Popescu
Ne5eanu4 op2 cit24
p2 0)'2
)( N2 *erpin4 op2 cit24 p2 )12
)) 2 S8a7o4 op2 cit24 p2 %)2
1//
(!/
AC Una din cele mai cunoscute teorii deri5ate din acest curent
este teoria :asociatiilor di3erentiale= ela7orata de EdJin Sut?erland
B1--)#1/0,C2 S#a nascut 9n Gi77on4 Ne7rasNa4 unde a terminat si colegiul
9n 1/,)2 Sustine doctoratul 9n 1/1) la Uni5ersitatea din C?icago
9n sociologie si economie politica si ulterior de5ine pro3esor la mai
multe institutii de 9n5atam6nt superior BIllinois4 Minnesota4 IndianaC2
etine 3unctia de presedinte 9n cadrul urmatoarelor societati si asociatiiG
Societatea Americana de Sociologie B1/)/C4 Asociatia Cercetarilor
Sociologice B1/%,C4 Societatea Sociologica O?io "alleF B1/%1C2
Considerat a 3i 3ondatorul criminologiei americane)%4 Sut?erland
depaseste interpretarile anterioare propun6nd o a7ordare multi3actorala
a criminalitatii pri5ita ca un 3enomen socio#cultural2 MaAoritatea
specialistilor atasea8a aceasta teorie culturalismului4 dar apropierea
teoriei lui Sut?erland si de :7e?a5iorism=)0 nu poate 3i de asemenea
negliAata2 Potri5it lui Sut?erland comportamentul delinc5ent este un
comportament :9n5atat= ca oricare altul4 printr#un sistem de comunicare
cu alte persoane 9n cadrul unor grupuri2 Aceleasi mecanisme de 7a8a4
9n5atarea si sociali8area care integrea8a personalitatea 9ntr#o cultura data
conduc4 prin urmare4 si la 3ormarea personalitatii criminale2
Ipote8a pe care Sut?erland)' o propune este urmatoareaG comportamentele
delinc5ente se do76ndesc prin asocierea cu su7iecti care
aprecia8a 3a5ora7il aceste comportamente si prin i8olarea de su7iectii
care le considera negati5eH un su7iect ce se gaseste 9ntr#o situatie
prielnica se angaAea8a 9n conduite delinc5ente daca # si numai cu
aceasta conditie # ponderea aprecierilor 3a5ora7ile pre5alea8a asupra
aprecierilor de3a5ora7ile2 Aceasta :asociatie di3erentiala a indi5idului
cu di3eriti su7iecti= ar e@plica actul in3ractional2 $iliatia cu teoria
)% 2 S8a7o4 Le point de 5ue socio#culturel dans l;etiologie de la conduite
delin<uante4
Tra5au@ du >"e Cours international de criminologie4 Paris4 1/'-4 p2 1,(2
)0 &e?a5iorismul 9ntelege notiunea de comportament uman ca o suita de
aAustari
succesi5e ale indi5idului la mediul social4 9n care 9n5atarea e@perientei
umane si
adaptarea sociala sunt mecanisme 3undamentale4 "82 Ana &ogdan Tucico54
9n ictionar
(-,
de psi?ologie sociala2 &ucuresti4 Editura Stiinti3ica si enciclopedica4 1/-14 p2
1')2
)' E2 Sut?erland4 2R2 CresseF4 Principes de criminologie4 Paris CuAas4
1/''4 p2 -- si
urm2 Btrad2 din l72 engle8a4 Editura consultataCH a se 5edea si E2*2
Sut?erland4
CriminologF4 P?iladelp?iaG E2&2 Lippincott4 1/(%2
(,,
(-1
imitatiei a lui Tarde este e5identa4 ipote8a lui Sut?erland 3iind 9nsa
mai comple@a prin semni3icatiile ce le con3era proceselor psi?osociale
care inter5in 9n cadrul 9n5atarii2
E@amin6nd ast3el di3erite modalitati de :asociatii di3erentiale=
ale indi5idului4 Sut?erland arata ca acestea pot 5aria su7 raportul
3rec5entei4 duratei4 prioritatii si intensitatii)!2 $rec5enta asociatiilor cu
modele criminale si respecti5 i8olarea 3ata de aceste modele Aoaca un
rol 3oarte importantH durata acestor legaturi pre8inta4 de asemenea4 o
importanta deose7ita2 Sut?erland su7linia8a4 9n special4 elementul de
prioritate4 arat6nd ca4 cu c6t asocierea cu modele criminale este mai
timpurie4 cu at6t :9n5atarea= se produce mai repede2 Intensitatea are 9n
5edere :prestigiul= modelului criminal4 puterea de atractie pe care
acesta o e@ercita asupra su7iectului2
9n esenta4 comportamentul criminal se 9n5ata 9n cadrul :asociatiilor
di3erentiale= ce apar pe 3ondul unor con3licte socio#culturale4 care
repre8inta dupa Sut?erland cau8a generala a de8organi8arii sociale2
Conceptia lui Sut?erland cu pri5ire la criminalitate o regasim si
9n modalitatea de de3inire a crimei2 Esential 9n de3inirea acesteia este
e@istenta unor 5alori sociale ignorate sau negate de in3ractor si
apreciate de maAoritatea societatii pe de o parte4 iar pe de alta parte
e@istenta unor grupuri i8olate care se departea8a de normele culturii
glo7ale cu care intra 9n con3lict2
Asa cum se arata)-4 Sut?erland continua linia de g6ndire a lui
urN?eim4 integr6nd studiul comportamentului indi5idual 9n studiul
(-(
sociologic general al oricarui tip de comportament2 Prin asocierea pe
care o 3ace 9ntre cultura criminala si cultura societatii glo7ale4
Sut?erland reuseste sa identi3ice unele 3orme de criminalitate care scapa
de su7 incidenta legii penale2 Cercetarile sale pri5ind criminalitatea 9n
mediile sociale 9nstarite4 denumita :criminalitatea gulerelor al7e= BJ?ite
collar crimeC au aratat ca4 ceea ce denumim crirninalitatea legala4 nu
este dec6t o parte a criminalitatii4 aceea a paturilor sarace4 5ictime ale
raporturilor de inegalitate e@istente 9n societate)/2
I7idem4 p2 -/2
2 S8a7o4 op2 cit4 p2 1,%2
K?ite collar crime4 rFden Press4 NeJ TorN4 1/002
(,1
(-)
Conceptia lui Sut?erland4 interesanta mai ales prin surprinderea
rolului pe care raporturile personale ale indi5idului cu mem7rii
grupului social 9l are asupra comportamentului acestuia4 a desci3rarii
mecanismelor psi?osociale care inter5in 9n 3ormarea conduitei
delinc5ente si a unei 5i8iuni mai largi cu pri5ire la dimensiunile reale
ale criminalitatii4 a st6rnit totusi 5ii critici printre specialisti2 S#a
reprosat acestei teorii ca escamotea8a doua pro7leme 3undamentale%,G
aC originea criminalitatii4 9ntruc6t :9n5atarea= unui comportament cri
minal presupune e@istenta preala7ila a acestuiaH 7C cau8a pentru ca
unii indi5i8i :9n5ata= atare comportamente4 iar altii nu2
Pe un plan mai general4 teoria lui Sut?erland a 3ost criticata
pentru 3aptul de a 3i ignorat di3erentele dintre indi5i8i4 modul 9n care
trasaturile de personalitate ale 3iecarui indi5id in3luentea8a procesele
de :9n5atare di3erentiata= si adaptarea acestuia la 5iata sociala%12
Importanta procesului de sociali8are4 particularitatile mecanis
mului prin care se reali8ea8a 9mprumutul de 5alori si norme 9n cadrul
imitatiei sau al 9n5atarii4 3ormea8a su7stanta si4 a altor studii
criminologice din deceniul ' si ! ale secolului >>4 din care amintim
lucrarile lui EmpeF4 SNinner%4 dar mai ales pe acelea ale lui Kalter
(-%
RecNless%)cu teoria :9n3r6narii= B5e8i /IAC si pe Maurice Cusson%% cu
modelul de reglare sociala 7a8at pe :relatiile de sc?im7=2
&C O alta teorie4 cu larga audienta 9n criminologie4 este aceea a
:con3lictelor de cultura=2
Primele cercetari 7a8ate pe aceasta ipote8a au a5ut 9n 5edere4 9n
special4 3enomenul de migratie2 Cercetarile 9ntreprinse de T?ras?er%0 la
%U *2 Mann?eim4 Comparati5e criminologF4 London4 Routledge and Degan
Paul4
1/'04 p2 0//2
%1 "82 pe larg4 O2 Din7erg4 Les pro7lemes 3ondamentau@ de la criminologie2
Paris4
CuAas4 1/'' Beditie consultataC4 p2 (-0 si urm2
%( "824 pe larg4 T2 *irsc?i4 Causes o3 elin<uencF4 &erNeleF4 Uni5ersitF o3
Cali3ornia
Press4 1/'/H L2T2 EmpeF4 S2C2 Lu7ecN4 R2L2 Laporte4 E@plaining
elin<uencF
Construction2 Test on Re3ormulation o3 a Sociological T?eorF4 9nG Studies in
Social
and Economic Process4 Le@ington4 *eat? Le@ington &ooNs4 1/!1H &2$2
SNinner4
&eFond $reedom and ignitF4 NeJ TorN4 &antam &ooN4 1/!(2
%) K2C2 RecNless4 Criminal &e?a5iour4 NeJ TorN4 Mc GraJ#*ill &ooN Co2
1/%,H T?e
Crime Pro7lem4 NeJ TorN4 Appleton#CenturF &ooNs 1/'!H American
CriminologFG
NeJ irections4 NeJ TorN4 Appleton#CenturF &ooNs4 1/!)2
%% M2 Cusson4 Les T?eories de "ec?ange et la dilin<uance4 1/!'4 9nG 2
S8a7o4
Criminologie et politi<ue penale2224 p2 %% si urm2
%0 $2M2 T?ras?er4 op2 cit2
(-0
(,(
(-'
care ne#am re3erit deAa au rele5at ast3el ca 3enomenul de delinc5enta la
C?icago era mult mai 3rec5ent 9n comunitatile sarace de imigranti4
9ndeose7i printre minorii nascuti din parinti imigranti2 9n aceeasi ordine
de idei4 Eleanor GluecN%' arata ca deoarece conditiile sociale si economice
9n care traiau acesti copii nu erau di3erite de cele ale parintilor4 rata
9nalta a delinc5entei nu s#ar putea e@plica dec6t printr#un con3lict de
cultura2 Amintim4 de asemenea4 si studiile lui T?omas si 1naniecNi%!
asupra imigrantilor polone8i 9n SUA4 9n care con3lictul de cultura are
mai ales semni3icatia contrastului dintre stilul de 5iata rural si ur7an2
Teoria :con3lictului de cultura= acopera 9nsa 9n criminologie o
arie mult mai larga de in5estigatie dec6t aceea a imigratiei2
Unul dintre cei mai cunoscuti promotori ai acestei teorii4
criminologul american T?orsten Sellin%- con3era ast3el o acceptiune
mai larga :con3lictului de cultura=2
Pentru Sellin :con3lictele de cultura= sunt con3licte de sensuri4
de semni3icatie cu pri5ire la norme4 interese si 5alori sociale%/2 Ele se
mani3esta pe 3ondul proceselor de de85oltare sociala su7 3orma unor
con3licte mentale4 sau a unor con3licte 9ntre coduri culturale0,2 Ele apar
3ie prin introducerea unor 5alori4 norme si o7iceiuri straine 9ntr#un
sistem 9nc?is 3ie asa cum su7linia8a Mann?eim014 datorita unor
ine5ita7ile sc?im7ari pro5ocate de progresul real sau imaginar al
ci5ili8atiei4 ca si a sc?im7arilor de ordin social din s6nul sistemului2
9n atare situatii4 comportamentele mem7rilor unui grup sunt etic?etate
drept anormale sau delinc5ente de catre grupul cultural cu care
se a3la 9n opo8itie Bcon3lict de coduri culturaleC sau c?iar de mem7rii
propriului grup Bcon3lict de normeC2
Comportamentul delinc5ent apare pe 3ondul acestor con3licte de
cultura4 c6nd indi5idul este o7ligat sa interiori8e8e un sistem am7i5alent
sau c?iar pluri5alent de 5alori si norme2 Sellin a considerat4 9n
%' Eleanor GluecN4 Culture Con3lict and elin<uencF4 9nG Mental *Fgene4
5oi2 (14 no2
14 1/)!4 p2 %%#''2
(-!
%! K2I2 T?omas and $2 1naniecNi4 T?e Polis? Peasant in Europe and
America4
NeJ TorN4 1/(!2
%- T?2 Sellin4 Culture Con3lict and Crime4 NeJ TorN4 Social Science
Researc?
Council4 1/)-4 p2 0-2
%/ I7idem2
0, I7idem2
01 M2 Mann?eim4 op2 cit24 p2 0')2
(,)
(--
aceasta ordine de idei4 ca cu c6t numarul de contradictii 9ntre 5alorile
si normele unui grup si normele legale este mai mare4 cu at6t mai
ridicata este rata delinc5entei2
Teoriile criminologice 9ntemeiate pe conceptia con3lictului de
cultura au dat nastere la multe speculatii si interpretari tendentioase4
c?iar rasiste4 cu pri5ire la criminalitatea paturilor sarace de imigranti si
a populatiei de culoare 9n SUA4 conclu8ii criticate la timpul respecti52
e alt3el4 unele studii au aratat ca 5arianta americana a acestei teorii
nu este e@porta7ila 9n situatia 9n care conclu8iile ar 3i 9n totalitate
reale4 pentru alte sisteme culturale0(4 economice si sociale2
CC O alta 5arianta criminologica a culturalismului o repre8inta
teoria lui Al7ert Co?en0 ) cu pri5ire la :su7culturile delinc5ente=2
Co?en porneste de la di3erenta de statut social4 economic si cultural ce
separa clasele si grupurile sociale ce alcatuiesc societatea nordamericana2
El e@aminea8a pe larg po8itia 3amiliei 9n societatea
americana4 retin6nd ca cel putin doua atitudini opuse separa di5ersele
grupuri socialeG su7cultura clasei miAlocii impregnata de etica
protestanta Bpe care Co?en o numeste :etica responsa7ilitatii indi5iduale=C
si su7cultura populara Bdenumita :etica reciprocitatii=C2
At6t timp c6t procesul de sociali8are se des3asoara 9n 3amilie4
copiii interiori8ea8a modele omogene4 dar 9ndata ce iau contact cu
mediul scolar apar contradictiile2 Per3ormantele copiilor sunt apreciate
potri5it standardelor clasei miAlocii2 Or4 pe c6nd copiii care apartin
acestei clase primesc con3irmarea educatiei pe care au primit#o 9n
3amilie4 cei din clasele sarace se gasesc 9ntr#o situatie con3u8a4
am7i5alenta2 Autorul acorda atentie cu deose7ire acelor grupuri
de3a5ori8ate care4 datorita unui statut socio#economic precar4 a unor
7ariere culturale si educationale4 traiesc un sentiment de i8olare4 de
permanenta insatis3actie si 3rustrare2 Atrasi de stilul de 5iata al clasei
0( "e8i4 cu pri5ire la aceste teorii4 siG A2L2 Kood4 MinoritF#Group4
CriminalitF and
Cultural Integration4 9n Eournal o3 Criminal LaJ4 CriminologF and Police
Science4
(-/
5oi2 )!4 nr2 '4 1/%!H S2 S?o?am4 T?e Application o3 t?e =Culture Con3lict=4
*Fpot?esis to t?e CriminalitF o3 Immigrant in Israel4 9nG Eournal o3 Criminal
LaJ
CriminologF and Police Science4 5oi2 0)4 nr2 (41/'(2
0) A2D2 Co?en4 elin<uent &oFsG T?e Culture o3 t?e Gang4 Glencoe4 $ree
Press4 1/002
(,%
(/,
miAlocii4 dar constienti de ?andicapul economic social si cultural care#i
3ace necompetiti5i4 ei interiori8ea8a un sistem am7i5alent4 con3u8 de
modele4 norme si 5alori care duc la serioase di3icultati de adaptare2
Pentru re8ol5area acestei pro7leme4 trei solutii sunt posi7ile 9n opinia
autorului0%G aC a7andonarea propriului mediu 9n 3a5oarea modelelor si
5alorilor speci3ice clasei de miAlocH 7C acceptarea limitarilor4 a 7a
rierelor sociale si4 9n consecinta4 adaptarea la modelele si 5alorile
proprii clasei din care pro5inH cC ruptura de3initi5a cu 5alorile
traditionale si alegerea caii delinc5ente2 Anali86nd aceasta ultima
solutie4 Co?en o 3ace prin prisma conceptului de su7cultura
delinc5enta2 9n sociologie4 prin su7cultura sau contra cultura se
9ntelege un ansam7lu de 5alori4 norme si moduri de 5iata care se
mani3esta 9n opo8itie cu cultura dominanta din societate002 Cei ce
adera la o su7cultura resping o parte sau maAoritatea 5alorilor4
normelor si comportamentelor ce e@prima cultura dominanta dar nu
resping 9n totalitate aceste 5alori4 norme si comportamente2Su7cultura
repre8inta un indicator al neintegrarii sociale0'4 su7cultura delinc5enta
3iind cel mai gra5 simptom de neadaptare2 E@amin6nd pe larg
conceptul cu conotatia pe care acesta o are 9? criminologie0!4 Co?en
arata ca su7cultura delinc5enta poate 9m7raca di5erse 5ariante4 dar ca
e@ista anumite trasaturi comune2 Ast3el4 Co?en caracteri8ea8a
su7cultura delinc5enta ca nonutilitara Btinerii nu comit in3ractiuni cu
un scop material4 ci pentru a se 5alori8a4 a do76ndi o oarecare 3aimaC4
(/1
malitioasa Brautacioasa4 3aptele sunt comise din placerea de a produce
neca8uri celorlalti si a s3ida ta7uurileC4 negati5ista2
Aceasta ultima trasatura4 cea mai importanta dupa opinia autorului4
sugerea8a ca su7cultura delinc5enta nu di3era 3undamental si
nici nu este 9n con3lict cu 5alorile si normele dominante4 ci indica mai
degra7a o :polaritate negati5a=2 Anumite comportamente sunt con
0% I7idem4 p2 (- si urm2
00 "e8i4 Catalin 1am3ir4 La8ar "lasceanu BCoordonatoriC ictionar de
sociologie4
Editura &a7ei4 &ucuresti 1//-4 p21)0#1)'
0' I7idem
0! I7idem4 p2 1-#()2 "e8i4 9n acest sens4 si comentariile lui *2 Mann?eim pe
marginea
conceptului de su7cultura delinc5enta4 op2 cit24 p2 0,/ si urm2
(,0
(/(
siderate a nu 3i :corecte= numai datorita considerarii lor ca :gresite=
de catre cultura dominanta2 Pentru acest moti54 arata Co?en4 delinc
5enta acestor tineri are un predominant caracter irational4 negati54
nonutilitarist2 Co?en se ocupa pe larg de modelul 9n care se 3ormea8a
si se perpetuea8a aceste su7culturi4 de85olt6nd o ade5arata teorie a
spiritului su7culturii delinc5ente careia 9i o3era 5alente de gene
rali8are2
Apartenenta la o su7cultura delinc5enta s#ar reali8a ast3el printr#
un proces de interactiune 9ntre indi5i8i care au pro7leme similare de
adaptare4 interactiune ce duce 9n 3inal la o solidaritate 9n grup4 la
constituirea de modele si norme comune0-2 Solutia a5uta 9n 5edere de
autor este4 prin urmare4 o solutie colecti5a si nu una indi5iduala2
Co?en4 de alt3el4 tine sa su7linie8e ca teoria sa nu 9ncearca sa raspunda
la 9ntre7area de ce un t6nar de5ine delinc5ent si mem7ru al unei
7ande4 ci 9ncearca sa clari3ice o pro7lema sociologica mai larga4 aceea
a aparitiei su7culturilor delinc5ente 9n anumite sectoare ale 5ietii
sociale si 9n r6ndul clasei de3a5ori8ate0/2
NegliA6nd 3actorii indi5iduali implicati 9n gene8a crimei4 ca si
alte aspecte importante legate de procesul de sociali8are a t6narului 9n
3amilie4 scoala etc4 Co?en nu poate lamuri mecanismele prin care unii
tineri aleg calea :con3ormista=4 altii :su7cultura delinc5enta=4 iar altii
:delinc5enta solitara=2
O alta latura necon5ingatoare a acestei teorii4 su7liniata 9n
literatura de specialitate',4 consta 9n restr6ngerea neAusti3icata a s3erei
in3ractiunilor comise de 7ande de adolescenti la in3ractiunile
nonutilitare4 cu caracter irational4 negati54 de s3idare2 Or4 asa cum alte
studii au rele5at4 e@ista su7culturi delinc5ente ce se caracteri8ea8a
tocmai prin comiterea de in3ractiuni utilitare4 iar 9n cadrul aceleiasi
(/)
su7culturi4 am7ele genuri de delinc5enta coe@ista 9n mod 3rec5ent2
Ipote8a su7culturilor delinc5ente o gasim si 9n alte cercetari
ulterioare'12 intre acestea retin atentia studiile lui M2E2 Kol3gang si
I7idem4 p2 0/ si urm2
0/ I7idem4 p2 1%-2
', *2 Mann?eim4 op2 cit24 p2 01(2
'1 2M2 oJnes4 elin<uent Su7cultures in East London4 1/'0 si T?e
elin<uent
solutionH Studies in Su7cultural T?eorF4 London4 Routledge and Degan Paul4
1/''2
(,'
(/%
$2 $erracuti' ( care introduc ipote8a su7culturii delinc5ente 9n anali8a
in3ractiunilor de 5iolenta2
Potri5it celor doi autori')4 9ntelegerea si e@plicarea 3enomenului
de 5iolenta nu se poate 3ace dec6t 9n raport cu conte@tul cultural care 9l
generea8a2 9n masura 9n care o societate sau un grup social 5alori8ea8a
tema 5iolentei riscul comiterii unor 3apte este mai ridicat2 Cei doi autori
au sustinut ca e@ista o relatie directa 9ntre rata omorului si modul 9n care
grupul percepe 5iolenta2 Cu c6t un indi5id este mai integrat 9ntr#o
:su7cultura 5iolenta=4 cu at6t creste riscul ca el sa comita 3apte de
5iolenta2 Cercetarea amintita retine atentia si prin anali8a amanuntita pe
care cei doi autori o 3ac cu pri5ire la modul de organi8are4 la normele de
comportare4 la traditiile si :codul de 5alori= al su7culturii 5iolente2 e
alt3el4 cei doi autori # pornind de la aceasta ipote8a # 9ncearca sa
construiasca o teorie generala a criminalitatii B5e8i in3ra //C2
/,2 TEORIILE E ESENTA 44$UNCTIONALISTA=2 $unctionalismul
# ce#si pune amprenta4 la un anumit moment4 pe 9ntreaga
orientare sociologica # inspira4 9n mod direct4 unele teorii criminologice
cu mare audienta 9n deceniile '#! ale secolului trecut2
Construite 9n Aurul conceptelor de sistem social4 structura sociala4
3unctie4 dis3unctie4 relatii4 statusuri si roluri sociale4 cu care 3unctionalismul
operea8a4 aceste teorii e@aminea8a procesul de de5enire al
delinc5entei4 9n cadrul mai larg4 al cailor si modalitatilor 9n care un
anume tip de organi8are socio#economica4 actionea8a asupra sanselor de
adaptare a indi5idului la sistemul de norme si 5alori dominant2
AC Una dintre aceste teorii apartine sociologului american
R2D2 Merton'%2 El e@plica 3enomenul mai larg al de5iantei4 9n care
include si delinc5enta4 prin starea de anomie a societatii americane2
Prelu6nd de la urN?eim conceptul de anomie4 Merton 9i
con3era acestuia noi sensuri2 9n timp ce la urN?eim discursul cu
pri5ire la pericolul pe care 9l repre8inta starea de anomie sociala
ram6ne 9ntr#un plan mai a7stract4 Merton e@aminea8a # 3ac6nd apel la
e@emple din societatea americana # pe un plan mult mai concret4
consecintele negati5e ale anomiei2
'( M2E2 Kol3gang4 G2 $erracuti4 T?e Su7culture o3 5iolenceG ToJards and
Integrated
(/0
T?eorF in CriminologF4 London4 Ta5istocN4 1/'!2
') I7idem4 p2 (, si urm2
'% R2D2 Merton4 Social T?eorF and Social Structure4 Glencoe4 $ree Press4
1/0!2
(,!
(/'
Potri5it lui Merton4 sistemul social este contradictoriu2
Proced6nd la o anali8a structurala a mediului 9n care traieste indi5idul4
Merton' 0 este de parere ca acesta cuprinde4 pe de o parte4 structura
sociala Bansam7lu organi8at de relatii sociale 9n care sunt implicati
mem7rii unei societati sau a unui grupC4 iar pe de alta parte4 structura
culturala Bansam7lul organi8at de 5alori normati5e ce gu5ernea8a
comportamentul mem7rilor acelei societati sau grupC2 9n raport cu
po8itia pe care un indi5id o ocupa 9n structura sociala4 el este sau nu
este 9n situatia de a actiona con3orm normelor prescrise de societate2
Pentru clasa de3a5ori8ata'' sau pentru minoritatile etnice de3a5ori8ate4
aceasta po8itie este determinata de salariile mici4 de o cali3icare
pro3esionala precara4 de un ni5el de educatie si cultura sca8ut2
Anomia este conceputa ca o :ruptura= 9n structura culturala ce se
produce atunci c6nd apare o discrepanta 9ntre normele sociale4 scopurile
culturale si capacitatea mem7rilor grupului de a se con3orma acestora2
Ordinea sociala este4 prin urmare4 sta7ila atunci c6nd e@ista un
ec?ili7ru 9ntre scopurile ce urmea8a a 3i atinse si miAloacele
disponi7ile pentru a le atinge2 C6nd ec?ili7rul se rupe4 de8organi8area
sociala 9si 3ace aparitia2
Merton nu leaga ast3el aparitia 3enomenului numai de cri8ele
economice sau alte e5enimente pertur7ante4 ci 9l plasea8a si 9n a3ara
acestora2 Pentru Merton4 anomia se naste4 asadar4 ca re8ultat al tensiunii
dintre scopuri si miAloace2 e5ianta4 9n general4 si criminalitatea4
9n special4 repre8inta un tip de raspuns4 o reactie a indi5idului 3ata de
neconcordanta dintre scopurile 5e?iculate si 5alori8ate la ni5el societal
si miAloacele permise pentru a le reali8a2 Pentru a putea atinge atare
scopuri4 indi5idul recurge adesea la miAloacele ilicite2 Merton arata ca
9n societatea americana4 9n maAoritatea ca8urilor4 se ignora pro7lema
daca si 9n ce masura anumite o7iecti5e pot 3i atinse pe cai legitime2
:"isul american nu cunoaste nici o limita 9n calea succesului='!2 9n
acest 5is4 succesul 3inanciar Aoaca rolul predominant2
0 R2D2 Merton4 op2 cit24 p2 1))1 si urm2
'' esi 3oloseste notiunea de =clasa sociala=4 nici culturalismul4 nici
3unctionalismul
nu au 9n 5edere acceptiunea mar@ista2 "82 N2 *erpin4 op2 cit24 p2 11/4 nota 12
(/!
'! R2D2 Merton4 op2 cit24 p2 1)'2
(,-
(/-
9n raport cu modalitatile de adaptare a indi5idului la mediul
social4 Merton construieste o tipologie descrisa pe larg 9n literatura de
specialitate'-2 Ast3el4 potri5it lui R2 Merton' / e@ista cinci tipuri de
adaptare indi5idualaG con3ormismul4 ino5atia4 ritualismul4 e5a8iunea4
re7eliunea4 pe care le pre8inta sc?ematic 9ntr#un ta7el unde BbC semni3ica
:acceptare=4 B#C :respingere=4 BcC :respingerea principalelor 5alori
si introducerea de 5alori noi=2
Moduri de adaptare Scopuri MiAloace
I2 Con3ormism b b
II2 Ino5atie b a
III2 Ritualism #b
I"2 E5a8iune ##"2 Re7eliune b b
Pe 7a8a acestei tipologii4 Merton 9ncearca sa e@plice cau8a
pentru care c?iar si indi5i8ii a56nd ne5oi si aspiratii moderate
9ncearca4 9n anumite situatii4 sa si le satis3aca pe cai nelegitime4 dar
mai ales de ce tinerii apartin6nd claselor de3a5ori8ate4 a56nd la
9ndem6na posi7ilitati legitime in3ime pentru a#si satis3ace ne5oile4 sunt
si cei mai e@pusi a aAunge la delinc5enta2
Si alte cercetari reali8ate 9n SUA au a5ut ca ipote8a centrala
anomia2 Ast3el4 9ntr#un studiu reali8at de &ernard Lander! , la &altimore
asupra a -2%'% de ca8uri de delinc5enta Au5enila4 anomia constituie cel
mai important indicator 9n cadrul anali8ei 3actoriale2 Gradul de anomie a
3ost masurat prin rata delinc5entei2 Cel de al doilea indicator al anali8ei
a 3ost statutul socio#economic masurat prin ni5elul educatiei2
9n urma interpretarii re8ultatelor s#a constatat ca acele 8one ale
orasului caracteri8ate de saracie4 locuinte insalu7re4 5enituri sca8ute se
identi3ica cu starea de insta7ilitate si anomie2 Lander aAunge ast3el la
conclu8ia ca delinc5enta Au5enila 9n &altimore este nemiAlocit legata
de anomie2
'- 2 &anciu4 S2 Radulescu4 M2 "oicu4 Introducere 9n sociologia de5iantei4
&ucuresti4
Editura Stiinti3ica si Enciclopedica4 1/-04 p2 1(,#1(12
'/ R2D2Merton4 Elements de t?eorie et de met?ode sociologi<ue4 Editura
Arm6nd
(//
Colin4 Paris4 1//!4 p21!(
!, Citat de *2 Mann?eim4 op2 cit24 p2 0,'#0,!2
(,/
),,
&C Una din cele mai cunoscute teorii din acest grup este cea
a lui CloJard si O?lin4 e@pusa pe larg 9n lucrarea elinc5enta si
oportunitate!12
E@amin6nd raportul dintre aspiratiile si posi7ilitatile de reali8are
a acestora 9n societatea americana 9n 3unctie de apartenenta
indi5idului la o anume clasa sociala4 unii autori!( includ teoria lui
CloJard si O?lin 9n categoria teoriilor 3undamentate pe conceptul de
clasa sociala2
Aceasta teorie poate 3i atasata si teoriilor a@ate pe conceptul de
:su7cultura delinc5enta=4 9ntruc6t delinc5enta este considerata si de
CloJard si O?lin ca o :structura=2 Spre deose7ire de Co?en4
su7cultura delinc5enta semni3ica4 9n opinia celor doi autori!)4 acea
organi8are a unui grup de delinc5enti pentru care in3ractiunea
repre8inta 9nsasi ratiunea de constituire a grupului2 Acest termen este
re8er5at4 prin urmare4 acelor situatii 9n care rolurile atri7uite si
asumate de grup 5i8ea8a 9n mod esential acte de delinc5enta 9n
9ntelesul pe care legea penala 9l con3era acestora4 si nu o :stare de
spirit nonutilitara=2
Sc?ema e@plicatiei cau8ale 3iind 9nsa construita 9n mod e5ident
pe o plat3orma structural#3unctionalista BParsons#MertonC ni se pare ca
cel mai potri5it loc al acestei teorii ram6ne 9n cadrul 3unctionalismului2
9n3atisam 9n cele ce urmea8a elementele esentiale ale
acestei teorii!%
Ca si Merton4 CloJard si O?lin leaga delinc5enta de anomie2
Spre deose7ire de Merton ei considera 9nsa ca aceasta modalitate
speci3ica de reactie 3ata de inegalitatile sociale nu este un 3enomen
indi5idual4 ci unul colecti52 Mecanismul de 7a8a care e@plica acest
3enomen 9l repre8inta :structura de oportunitate= Bde aici si
denumirea teorieiC4 adica ansam7lul miAloacelor legitime pe care
grupul social le are la 9ndem6na pentru a#si reali8a scopurile2
),1
R2A2 CloJard4 L2E2 O?lin4 elin<uencF and OpportunitF4 NeJ TorN4 $ree
Press4
1/',2
!( *2 Mann?eim4 op2 cit24 p2 %//#01(2
!) R2A2 CloJard4 L2$2 O?lin4 op2 cit24 p2 1'1 si urm2
!% "824 pe larg4 Rodica Mi?aela Stanoiu4 Pre8entare cricita a unor cercetari
recente 9n
criminologia americana contemporana4 9n S2C2E24 nr2 (4 1/!,4 p2 (%! si urm2
(1,
),(
E@amin6nd pe 7a8a de inter5iuri si c?estionare raportul dintre
scopuri si miAloacele legitime sau nelegitime ale unor categorii de tineri4
cei doi autori constata ca aspiratia catre o crestere permanenta a
5eniturilor ce caracteri8ea8a societatea americana 9n ansam7lul sau4 se
3ace 9nsa cel mai mult simtita 9n clasele de Aos4 9n mediile cele mai
de3a5ori8ate4 tocmai acolo unde posi7ilitatile legitime de atingere a
acestui scop sunt in3ime2 ar aspiratiile 5aria8a de la o clasa la alta4 nu
numai ca intensitate4 ci si ca natura2 9n timp ce 9n clasele sociale
pri5ilegiate e@ista tendinta de a Audeca indi5idul4 mai ales 9n 3unctie de
stilul de 5iata si de apartenenta 3amiliala4 9n clasele de miAloc aceasta se
3ace 9n 3unctie de 5enit si de anumite reguli de morala2 9n s36rsit4 dupa
parerea celor doi autori4 9n clasele de Aos4 7anul este singurul criteriu de
apreciere2 T6narul apartin6nd acestei clase sociale 5a a5ea la 9ndem6na
doua modalitati de par5enire4 3ie sc?im7area clasei sociale si integrarea
lui 9ntr#o clasa superioara4 ale carei 5alori si norme le 5a adopta4 3ie 9n
3unctie de criteriile clasei sale Breusita economicaC2
E@amin6nd cele cinci tipuri 3undamentale de adaptare propuse
de Merton Bcon3ormism4 ino5atie4 ritualism4 e5adare4 re7eliuneC 9n
raport cu apartenenta de clasa4 scopuri si miAloace4 cei doi autori 9si
canali8ea8a atentia asupra acelei categorii de tineri care4 9ncerc6nd sa
reuseasca 9n 3unctie de criteriile clasei lor4 5or 3i o7ligati4 pentru a
9n5inge 7arierele economice si culturale ce le stau 9n cale4 sa apele8e
la miAloace nelegitime2
9n etapa urmatoare aria in5estigatiei se limitea8a4 din categoria
mentionata CloJard si O?lin 3iind interesati numai de aceia care4
aleg6nd miAloacele nelegitime4 nu actionea8a solitar4 ci 9si cauta
parteneri4 constituindu#se 9ntr#un grup social speci3ic B7andaC4
Pentru a e@plica :e5adarea= se apelea8a la teoria esecului4
amplu de85oltata de cei doi autori2 Retinem din aceasta ca 9n 3ata unor
esecuri repetate de a se aAunge la scopuri prin miAloace legitime4
reactia indi5i8ilor este di3erita2 9n timp ce unii raportea8a cau8a
esecului la propria lor persoana Binsu3icienta pregatire 3i8ica4 psi?ica4
intelectualaC4 altii acu8a societatea4 iar acu86nd#o contesta ine5ita7il
legitimitatea normelor sociale si Auridice dominante2 Aceasta
repre8inta4 dupa cei doi autori4 tipul care 5a cauta e5adarea 9n
su7cultura delinc5enta2
),)
(11
),%
Identi3ic6nd 9n continuare doua tipuri de e5adare4 una 9n care
indi5idul interiori8ea8a restrictiile sociale4 dar utili8ea8a miAloace legi
time4 cea de a doua 9n care :reusita= este cautata tocmai prin miAloace
:ilegitime=4 cei doi autori!0 disting trei :modele= di3erite de su7culturi
delinc5ente4 9n raport cu structurile de oportunitate nelegitime si anumeG
modelul criminal4 modelul 5iolent si modelul i8olat2
Prin urmare4 daca alegerea 9ntre oportunitatea legitima si cea
nelegitima e@plica delinc5enta4 oportunitatile di3erentiate nelegitime si
ele limitate4 e@plica :modelul de delinc5enta=2 Aceasta te8a permite
celor doi autori sa sta7ileasca o corelatie 9ntre caracteristicile mediului
psi?o#social si :modelul= de delinc5enta4 mult mai nuantata dec6t cea
a lui Co?en2
Teoria lui CloJard si O?lin s#a 7ucurat la timpul respecti5 de o
larga audienta4 3und considerata una din cele mai comple@e teorii
criminologice de inspiratie sociologica2 Meritul acestei teorii este4 3ara
9ndoiala4 incontesta7il2 Logica cu care autorii corelea8a structurile
di3erentiate de oportunitate cu su7culturile delinc5ente4 metodele si
te?nicile utili8ate4 aspectele critice pe care cei doi autori le rele5a cu
pri5ire la lipsa de perspecti5a economica4 sociala si culturala a unora
din tineri4 repre8inta aspectele perene ale acestei teorii2
Limitele acesteia re8ida 9n uni5ersul redus 9n care#si plasea8a
discursul teoretic2 Nu apare ast3el 3oarte e@act care este legatura 9ntre
su7cultura delinc5enta si societatea glo7ala4 odata perioada adolescentei
trecuta2
),0
Teoria esecului ni se pare ca a7soluti8ea8a alternati5ele
9n3atisate4 9ntre renuntare si delinc5enta e@ist6nd un spatiu mult mai
larg de optiuni4 do5edit de alt3el prin acele categorii de tineri ce pro5in
din medii sociale di3erite4 angaAati 9n acti5itati sociale po8iti5e2
/12 TEORIILE CONTROLULUI SOCIAL2 Mai di3icil de
9ncadrat 9ntr#un curent sau altul4 teoriile controlului social au 3iliatii
multiple4 9n care se regasesc at6t linia de g6ndire a lui Sut?erland4 dar4
deopotri5a4 si a lui Merton4 la care se adauga si alte in3luente2
Teoriile controlului social nu tre7uie sa 3ie con3undate cu conceptul
de control social2 Paternitatea conceptului i se atri7uie lui
Tarde!'4 iar 9n perioada initiala i s#a con3erit un sens mai restr6ns 3iind
P2 &eirne4 E2 Messersc?midt4 CriminologF4 *arcourt &race Eo5ano5ic? Inc24
1//14 p2 %('2
(1(
),'
limitat la grupuri restr6nse precum 3amilia4 scoala4 anturaAul indi5idului
si la procesele prin care aceste grupuri sociali8ea8a indi5idul2
Asa
cum arata Ee33erF!!4 istoria controlului social re3lecta mis
carea de la descentrali8area societatii spre centrali8area acesteia4 de la
o7icei la drept4 de la in3ormai la 3ormal2 E@ista trei modele de control
social pe care sociologia le propuneG
12
controlul 7a8at pe acceptarea standardelor normati5e4 pe
o7iceiuri si pe culturaH
(2
controlul 7a8at pe sc?im7ul de mar3uri si ser5iciiH
)2
controlul 7a8at pe 3olosirea 3ricii4 3ortei si coercitiei2
Primul model depinde de norme si 5alori2 Prin intermediul
sociali8arii4 indi5idul interiori8ea8a normele culturale care apoi sunt
considerate a 3i corecte4 drepte :ca o parte a constiintei sale=!-2 Normele
ast3el interiori8ate creea8a o7ligatii morale2 Teoria normati5a a
controlului social o gasim 9n conceptia lui urN?eim despre realitatea
sociala a normelor si puterea de coercitie a acestora asupra
comportamentului
indi5idului2 Raspunsul la ordinea sociala se gaseste 9n
consensul cu pri5ire la aceste norme2 Aceasta teorie considera ca
indi5idul nu are un 3undament 7iologic sau psi?ologic care sa se opuna
la normele colecti5e2 Plec6nd de la aceasta teorie4 criminologia 9si
propune sa e@plice de ce normele internali8ate si considerate :drepte=
de maAoritatea indi5i8ilor sunt totusi 5iolate de o parte dintre acestia2
Cel de#al doilea model se 7a8ea8a pe utilitarism4 pe ideea ca
oamenii cauta sa#si sporeasca placerile si sa reduca su3erintele2
Normele sociale sunt aplicate 9n 7a8a principiului reciprocitatii
potri5it caruia :eu 5oi 3ace ce5a pentru tine 9n ideea ca si tu 5ei 3ace
),!
ce5a pentru mine=!/2 Teoria sc?im7ului sau 7e?a5iorismul social cum
mai este cunoscuta4 este repre8entati5a pentru acest model2
Al treilea model se 7a8ea8a pe 3orta si 5iolenta ca parte a politicii
statale2 Potri5it lui Ee33erF doua moti5e principale Austi3ica controlul
social2 Primul4 pe linia de g6ndire a lui *o77es si $reud4 considera ca
oamenii sunt prin natura lor antisociali si 9n consecinta tre7uie sa 3ie
!! C2 RaF Ee33erF4 CriminologFG An interdisciplinarF approac?4 Prentice
*ali4
EngleJood Cli33s4 NeJ EerseF4 1//,4 p2 (-,2
!- I7idem2
!/ I7idem2
(1)
),-
controlati de catre societate2 e5ianta apare ast3el ca o stare naturala a
omului2 Criminologia a5ea prin urmare4 sarcina de a e@plica nu de ce
oamenii 9ncalca legile4 ci de ce se con3ormea8a acestora2
Al doilea considera4 dimpotri5a4 ca oamenii sunt 3unciarmente
sociali4 deoarece ei interiori8ea8a norme la care se supun si care le
limitea8a dorintele si impulsurile egoiste2 In aceasta 5i8iune con3ormitatea
caracteri8ea8a pe om4 criminologia a56nd sarcina sa e@plice de
ce legea este totusi 9ncalcata2
Cele mai cunoscute 5ariante ale teoriei controlului social 9n
criminologie sunt teoria 9n3r6narii Bcontainment t?eorFC a lui Kalter
RecNless B1/'1C- , si teoria controlului social Bsocial 7onding t?eorFC a
lui Tra5is *irsc?i B1/'/C-12
AC Teoria 9n3r6narii2 9n anii ;%, ai secolului >>4 RecNless a
constatat ca 5ariatiile 9n rata criminalitatii a di3eritelor grupuri sociale
9n SUA era determinata de di3erentele pri5ind capacitatea de 9n3r6nare
a comportamentelor ce 5iolea8a norma Auridica2 Aceasta o7ser5atie a
3ost ulterior de85oltata 9n cartea sa T?e Crime Pro7lem B1/'1C2
RecNless se 9ntrea7a de ce 9n aceleasi 9mpreAurari4 unii comit crime si
altii nu2 El considera ca raspunsul la aceasta 9ntre7are nu poate 3i dat
de cei care se plasea8a pe po8itiile de8organi8arii sociale2
RecNless considera ca in3ractiunea poate 3i pre5enita sau
9n3r6nata prin doua procese esentialeG unul situat la ni5elul organi8arii
sociale4 celalalt la ni5el indi5idual2
Pentru a#si sustine teoria4 el apelea8a la o serie de cercetari
empirice reali8ate 9ntre 1/01 si 1/0- care rele5au ca delinc5entii
pro5in cel mai adesea din 3amilii destramate4 3iind lipsiti de o
sociali8are adec5ata sau de un control al 3amiliei4 al anturaAului4 al
scolii2 e asemenea4 aceleasi date e5identiau ca recidi5istii au un eu
sla74 un control personal sca8ut4 si concepte si aprecieri 3oarte sarace
),/
Bpoor sei3 conceptC2 Comparati5 cu acestia4 :7aietii 7uni= Bnon#
K2 RecNless4 T?e Crime Pro7lem4 NeJ TorNG Appleton#CenturF4 1/'12 "e8i
si
Criminal &e?a5ior4 NeJ TorNH Mc2 GraJ#*ill4 1/%,2
-1 T2 *irsc?i4 Causes o3 elin<uencF4 &erNeleFG Uni5ersitF o3 Cali3ornia
Press4 1/'/2
"e8i si Crime and t?e $amilF 9n Crime and Pu7lic PolicF4 Editura Eames I2
Kilson4
0)#'-4 San $ranciscoG Institute 3or ContemporanF Studies2
(1%
)1,
delinc5entiiC4 care pro5in 9n general din 3amiliile clasei de miAloc sau
din 3amilii sta7ile a3ecti54 economic si spatial poseda concepte si
aprecieri po8iti5e care includ con3ormitatea 3ata de lege4 un raspuns
po8iti5 dat 5ietii 3amiliale si parintilor2 Teoria lui RecNless se 7a8ea8a
pe o constructie ierar?ica4 9n raport de capacitatea indi5idului de a
9n3r6na con3lictele sociale si psi?ologice cu care se con3runta2
Ast3el4 3r6nele interne si e@terne ocupa o po8itie 9ntre presiunile
si atractiile BpullsC mediului social si impulsurile Bpus?esC
personalitatii indi5iduale2 9n 56r3ul ierar?iei se a3la presiunile sociale
care apasa pe indi5id2 Acestea sunt saracia4 somaAul4 insecuritatea
economica4 con3lictele 3amiliale4 statutul de grup minoritar4 lipsa de
oportunitati4 inegalitatile sociale2 La acelasi ni5el se situea8a atractiile
sociale Bsocial pullsC care 9l trag pe indi5id 9n a3ara modelelor
acceptate de 5iata2 Atare atractii includ in3luentele de5iante4
companiile daunatoare4 su7culturi delinc5ente4 o anumita mediati8are
a criminalitatii2
Potri5it lui RecNless4 mediul apropiat BimediatC al indi5idului
repre8inta o 7ariera a 3r6nelor e@terioare2 Aceasta 7ariera o repre8inta
3amilia 9n care traieste si anturaAul apropiat si include 3actori precum
moralitatea4 supra5eg?erea4 disciplina si norme re8ona7ile de asteptare
Bsupape sigure de eli7erare a tensiunilorC2 aca aceste 7ariere sunt
sla7e4 indi5idul este 5ulnera7il 9n 3ata presiunilor si atractiilor sociale2
)11
9n interiorul indi5idului e@ista o 7ariera de 3r6ne interne2
Indi5i8ii 9nclinati spre de5ianta Bcei ce poseda o 3r6na interna sla7aC
sunt pro7a7il cei care poseda o anumita com7inatie a unui autocontrol
de3icitar4 toleranta sca8uta la 3rustrare4 lipsa simtului de
responsa7ilitate si o orientare nepotri5ita a scopurilor2 $r6nele interne
repre8inta ultima linie de aparare 9mpotri5a presiunilor si atractiilor
interne si e@terne2
9n s36rsit4 capatul de Aos al ierar?iei consta din impulsurile
psi?ologice2 Acestea includ 5ariate grade de ostilitate4 agresi5itate4
sugesti7ilitate4 re5olta4 reactii de 5ino5atie4 sentimente de in3erioritate
si alte de3iciente organice precum le8iuni ale creierului sau epilepsie2
Potri5it lui RecNless4 unele din aceste impulsuri psi?ologice sunt de
o7icei prea puternice4 9n raport cu 3r6nele interne si e@terne2
(10
)1(
Recunosc6nd unele e@ceptii4 cum ar 3i crimele pasionale si
crima organi8ata4 el considera ca teoria lui este o teorie generala4 care
ar putea e@plica cele mai multe ca8uri de delinc5enta sau crima2
Criticile aduse au 9n 5edere mai ales unele din conceptele
sale de 7a8a4 cum este acela de poor sei3 concept 5ag de3inite si
ast3el imposi7il de testat2 Ce 9nseamna e@act4 se 9ntrea7a &eirne si
Messersc?midt-(4 acest conceptQ 9nseamna ca ce5a este rau sau ca
altii cred ca acel ce5a este rauQ
&C Un alt repre8entant de seama al teoriei controlului social 9n
criminologie este Tra5is *irsc?i2 Acesta e@pune 9n 1/'/4 9n cartea sa
Causes o3 elin<uencF4 5arianta cunoscuta su7 numele de &onding
T?eorF2
Adept al conceptiei lui *o77es si $reud cu pri5ire la natura
umana4 *irsc?i considera ca cea mai mare parte a oamenilor au tendinte
antisociale2 Aceste tendinte sunt actuali8ate numai atunci c6nd
controlul social 9n 5ariatele sale 3orme sla7este2 M
*irsc?i socoteste ca cele mai multe teorii de orientare sociologica4
care au 9ncercat sa e@plice criminalitatea prin 3actorii de tensiune precum
di3erentele sociale4 saracia4 somaAul4 3amiliile destramate4
discriminarile de rasa sau se@ # au esuat4 9ntruc6t4 desi acesti 3actori pot
3i corelati cu criminalitatea4 nu e@ista nici o do5ada ca ei repre8inta
cau8a 3enomenului2 Important4 prin urmare4 nu este sa se cercete8e
cau8ele criminalitatii4 ci mult mai util4 considera *irsc?i4 este sa se
caute cau8ele con3ormismului2 9n aceasta 5i8iune4 pro7lema esentiala
este aceea de a identi3ica moti5atiile actelor de con3ormare 3ata de lege2
Pro7a7ilitatea ca indi5idul sa de5ina de5iant sau con3ormist
depinde4 potri5it lui *irsc?i4 de intensitatea a patru 3actori4 si anumeG
MC atasamentul 3ata de parinti4 scoala4 grupul de prieteniH
(C angaAarea 9ntr#o linie con5entionala de conduitaH
)1)
)C implicarea 9n acti5itati con5entionaleH
%C cre8ul 9n 5alori con5entionale2
9n pri5inta primului 3actor4 autorul arata ca tinerii se 5or con3orma
legii 9n situatia 9n care acestia 5or 3i puternic atasati de modele po8iti5e
precum parinti4 pro3esori4 prieteni cu un comportament con3ormist2
P2 &eirne4 E2 Messersc?midt4 op2 cit24 p2 %(,2
(1'
)1%
*irsc?i mentionea8a ca un control social tre7uie sa inspire t6narului
teama de pedeapsa2 9n consecinta4 lipsa de disciplina4 lipsa de
respect 3ata de parerile si asteptarile celorlalti4 asocierile di3erentiale cu
grupuri delinc5ente se produc pe 3ondul unui atasament sla7 3ata de
modelele po8iti5e2
C6t pri5este angaAarea 9n roluri po8iti5e si implicarea 9n
acti5itati con5entionale Bscolare4 culturale etc2C cu c6t acestea 5or 3i
mai numeroase4 cu at6t mai mult 5or 3i descuraAati tinerii de a se
angaAa 9n acti5itati antisociale2
C6t pri5este cel de al patrulea 3actor4 *irsc?i considera ca cu c6t
cre8ul 9n anumite 5alori4 precum respectul 3ata de lege4 este mai
puternic4 cu at6t mai redus este riscul aparitiei unei conduite
delinc5ente2
Testarea teoriei s#a 3acut pe un esantion repre8entati5 9n
San $rancisco#OaNland4 iar pe 7a8a datelor re8ultate *irsc?i a tras
unele conclu8ii cu pri5ire la raportul dintre controlul social si delinc5enta4
sistemati8ate de &eime si Messersc?midt 9n ! puncte4 dupa
cum urmea8aG
12
Tinerii4 cu c6t sunt mai atasati de 3amilie4 cu at6t mai
putin se 5or angaAa 9n delinc5entaH
(2
Cu c6t per3ormantele scolare 5or 3i mai 7une4 cu at6t
mai putin se 5or angaAa 9n delinc5entaH
)2
Cu c6t 5or 3i mai indi3erenti 3ata de anturaAul delinc5ent4
cu at6t mai mare este mi8a sa se angaAe8e 9ntr#un
comportament con3ormistH
%2
&andele delinc5ente nu au coe8iune si relatii calde 9ntre
mem7rii saiH
02
Importanta te?nicilor de neutrali8are 9n delinc5enta este
neconcludentaH
'2
)10
Nu e@ista nici o legatura cau8ala semni3icati5a 9ntre
delinc5enta si clasele socialeH
!2
9n SUA nici un segment al societatii nu 9ncuraAea8a mai
mult dec6t altul delinc5enta2
C6te5a cu5inte cu pri5ire la modelul de pre5enire pe care teoria
lui *irsc?i 9l propune2
(1!
)1'
e tip conser5ator4 acesta se 7a8ea8a pe 9ntarirea controlului
social2 9ntruc6t *irsc?i si discipolii sai considera ca rata ridicata a
criminalitatii 9n SU A se datorea8a unei politici e@cesi5 de permisi5e 9n
domeniul educatiei si al culturii4 de care se 3ace 5ino5at li7eralismul
anilor ;' , ai secolului trecut4 colapsului disciplinei 9n licee4 politicii
mult prea generoase a gu5ernului 3ata de saraci si sistemului de Austitie
prea 7l6nd 3ata de criminali4 solutia propusa 5i8ea8a restaurarea unei
discipline stricte 9n scoala B9ndeose7i la ni5elele intermediareC4
reducerea sau eliminarea aAutorului social 9n scopul de a culti5a
responsa7ilitatea indi5iduala si 9ntarirea sistemului represi54 mai ales
prin sporirea se5eritatii sanctiunilor penale2
Modelul de control social 7a8at pe 3orta4 amenintare si coercitie4
teoria controlului social4 9n 5arianta lui *irsc?i 3ocali8ata pe presiunile
e@ercitate asupra indi5idului de a adopta o conduita con3ormista si
strategiile de pre5enire ce readuc 9n actualitate 3unctia de intimidare a
pedepsei4 o3era reperele unei e5entuale teorii e@plicati5e pri5ind rata
sca8uta a criminalitatii 9n perioada comunista-)2
Sectiunea a *I#a
TEORII CRIMINOLOGICE
INSPIRATE E MOELUL CON$LICTUAL
/(2 CARACTERI1ARE2 9n miAlocul deceniului ! al secolului
>>4 o anumita stare de tensiune se mani3esta cu tot mai multa
intensitate si 9n 5ariante moduri 9n lumea occidentala2 Reactia ostila a
opiniei pu7lice 3ata de ra87oiul din "ietnam4 miscarea pentru drepturile
ci5ile 9n SUA4 miscarile studentesti din mai 1/'- din $ranta si
din alte tari4 re3lecta o anumita cri8a de 5alori a sistemului social2
Conceptia despre stat ca aparator al intereselor legitime ale
tuturor cetatenilor4 ca :ar7itru neutru= 9ntre di3eritele grupuri sociale
este tot mai mult pusa su7 semnul 9ntre7arii-%2
"e8i pe larg Rodica Mi?aela Stanoiu4 Criminalitatea 9n Rom6niaG trecut4
pre8ent4
5iitor4 9n Tran8itia si criminalitatea4 &ucuresti4 Editura Oscar Print4 1//%2
S% P2 Landre5ille4 E5olution t?eori<ue en criminologieG L;?istoire d;un
c?eminement4
)1!
9n Criminologie4 5oi2 >I>4 no2 14 PUM4 1/-'4 p2 1% si urm2
(1-
)1-
Conceptele traditionale4 5ec?ile teorii sunt repuse 9n discutie4
5aloarea modelului consensual este contestata4 nai5itatea sa epis
temologica 3iind deseori ridiculi8ata2 Pentru sim7olistii interac
tionisti si etnometodologii deceniilor ! si - ale secolului trecut4
societatea4 departe de a repre8enta un :tot=4 este di5i8ata 9ntr#o serie
de structuri sociale 9ntre care e@ista un comple@ de interrelatii de tip
con3lictual determinate de interese antagoniste-02 Modelul con3lictual
de anali8a sociala 9nlocuieste modelul consensual propus de
3unctionalism2
Con3lictele 9ntre indi5i8i si grupurile sociale n#ar putea 3i ast3el
re8ol5ate prin adaptarea la di5ersele structuri ale societatii4 ci numai
printr#o trans3ormare a acestora2
Con3runtarile epistemologice din domeniul stiintelor social
politice4 disputa dintre &ecNer- ' si Gouldner- ! cu pri5ire la asa#numita
:impartialitate= a stiintelor sociale 3ata de o7iectul de studiu au
repercusiuni directe si asupra criminologiei2
Asistam la o ree5aluare a teoriile e@plicati5e de p6na atunci4 la
ela7orarea unor noi teorii si puncte de 5edere4 unele dintre ele de
)1/
esenta neomar@ista2
; /)2 CURENTUL INTERACTIONIST2 Punctul de plecare al
acestei orientari se a3la4 asa cum arata si denumirea4 9n sociologia
interactionista si 9ndeose7i 9n teoria etic?etarii Bla7elling t?eorFC cu
pri5ire la 3enomenul mai larg de de5ianta2 e5ianta constituie4 9n
aceasta 5i8iune4 o categorie semantica-- prin intermediul careia
anumiti indi5i8i sunt etic?etati si identi3icati ca atare2
Pentru criminologii interactionisti4 9ntre7area 3undamentala :de
ce indi5idul este delinc5ent=Q este 9nlocuita sau i se alatura 9ntre7area
:de ce o persoana este considerata delinc5ent=Q
Repre8entantii acestei conceptii sunt socotiti a 3i $2 Tannem7aum4
E2 Lemert si *2 &ecNer2 9ndeose7i acesta din urma4 9n lucrarea sa
E2 Go33man4 Tlie Presentation o3 Sei3 in E5erFedaF Li3e4 Anc?or &ooN4
1/0/H Stigma2
Pelican &ooNs4 1/')H Strategic Interaction4 Uni5ersitF o3 PennsFl5ania4
Press4 1/'/2
-' *2S2 &ecNer4 K?ose side are Je on4 9n Social Pro7lems4 1%4 nr2 )4 1/'!4
p2 ()/#(%!2
-! A2K2 Gouldner4 Tlie sociologist as partisan sociologF and t?e Kel3are
state4 9n
American Sociologist4 )4 nr2 (4 p2 1,)#11'2
-- N2 *erpin4 op2 cit24 p2 !02
(1/
)(,
ni5elul colecti52 9n cadrul anali8ei pe care o 9ntreprind se pune
accentul pe studierea relatiilor e@istente 9ntre mem7rii aceluiasi grup2
$iecare dintre aceste grupuri are o imagine 7ine sta7ilita cu pri5ire la
scara de 5alori4 la interesele ocrotite4 la comportamentele acceptate2
Grupul dominant 9si impune 9nsa propriile 5alori si stigmati8ea8a
pe cei care aduc atingerea acestor 5alori2
/%2 CRIMINOLOGIA REACTIEI SOCIALE2 Interactionismul
3ormulat ca teorie glo7ala asupra de5iantei4 9ndeose7i cu oca8ia
Congresului international de criminologie de la &elgrad din 1/!)//4
apare tot mai 3rec5ent 9n perioada urmatoare4 su7 denumirea de
criminologia reactiei sociale4 denumire de natura a marca si mai mult
ruptura epistemologica cu criminologia traditionala2 Aceasta noua
orientare deplasea8a centrul de greutate al cercetarii criminologice din
s3era personalitatii criminale si mecanismelor trecerii la actul
in3ractional catre elucidarea proceselor sociale ce produc de5ianta si
delinc5enta2 Aceasta se mani3esta4 arata R2 Gassin1,,4 ca un proces
dinamic de interactiune cu alte procese comple@e de actiune si
reactiune4 de raspunsuri si contraraspunsuri 9n care inter5in trei ni5ele
de actiune socialaG ela7orarea legii4 reactiile interpersonale si procesul
institutional al reactiei sociale2
Acestuia din urma i se acorda o importanta aparte4 consider6ndu#
se ast3el ca pro7lema 3undamentala a criminologiei o repre8inta
studierea ansam7lului proceselor ce alcatuiesc reactia sociala 3ata de
3enomenul delinc5entei4 care este considerat a 3i o creatie directa si
nemiAlocita a reactiei sociale2
Cercetarile criminologice situate pe linia acestei conceptii
5i8ea8a cu precadere clari3icarea unor pro7leme pri5ind anali8a sociopolitica
a normei penale1,14 procesele de legi3erare si aplicare a legii
penale4 sau ceea ce 9n lim7aAul repre8entantilor acestei conceptii este
// A se 5edea4 pe larg4 Al "ll#lea Congres international de criminologie4
&elgrad4
1/!)4 5oi2 I si 5oi2 II4 traducere e@istenta la Ministerul Eustitiei2
1, , R2 Gassin4 e <uel<ues tendances recentes de la criminologie anglaise
et nord
)(1
americaine4 9nG Re5ue de science criminelle et de droit penal compare4 1/!!4
nr2 (4 p2
(%/ si urm2
toi ,M! p2 Landre5ille4 Normes sociales et normes penalesG notes pour une
analFse
socio#politi<ue4 Montreal4 Les ca?iers de l;Ecole de criminologie4 no2 (4
1/-)4 p2 10
si urm2
(((
)((
denumit incriminare primara si secundara/-4 inter3erenta dintre di3erite
tipuri de control social4 impactul dreptului penal asupra traiectoriei
sociale a indi5idului//2
/02 CRIMINOLOGIA :CRITICA=2 Criminologia reactiei sociale
a creat 9n parte premisele aparitiei unei alte tendinte4 si anume
criminologia radicala sau critica1,,4 de orientare neomar@ista2
Repre8entati5e pentru aceasta tendinta sunt lucrarile lui Ian
TaFlor4 Paul Kalton si EocN Toung aparute 9n 1/!) si 1/!01,14 lucrari
considerate4 dupa unele opinii4 ca pun6nd 7a8ele unei noi criminologii2
Autorii engle8i propun un model 3ormal e@plicati5 al actului
de5iant2 Acesta n#ar 3i dec6t re8ultatul unei stari con3lictuale 9ntre
indi5id si structurile politice si economice speci3ice capitalismului4
in3ractiunea repre8ent6nd actul politic prin care delinc5entul 9si
e@prima re3u8ul 3ata de organi8area sociala e@istenta1,(2 Autorii
engle8i procedea8a4 9n lumina celor aratate4 la o decupare a actului
criminal4 disting6nd ast3el cinci etape cu 5aloare e@plicati5a si anumeG
originile 9ndepartate ale actului de5iant4 originile imediate ale acestui
act4 actul 9nsusi4 originile imediate ale reactiei sociale si originile
9ndepartate ale acesteia1,)2
Pentru a e@plica originile 9ndepartate ale actului de5iant4 autorii
citati considera ca este necesar sa se ela7ore8e o :economie politica= a
crimei4 care sa anali8e8e structurile societatii industriale a5ansate4 7a8ata
pe inegalitate 9n distri7uirea puterii4 a 7ogatiilor4 a pri5ilegiilor de clasa1,%2
O a doua preocupare ar tre7ui sa 3ie aceea de a e@plica de ce o
anumita parte dintre indi5i8ii supusi unor conditii structurale identice
comit in3ractiuni4 care sunt4 cu alte cu5inte4 originile imediate ale
P?2 Ro7ert4 La Iuestion penale4 Paris4 allo84 1/-%2
A2P2 Pires4 P2 Landre5ille4 "2 &lanNe5oort4 SFsteme penal et traAectoire
sociale4 9n
e"iance et Societe\ p2 %41/-14 p2 )1/#)%02
1, , "824 pe larg4 &2 Dris7erg4 Crime and Pri5ilege4 ToJards a NeJ
CriminologF4
)()
EngleJood Cli3s4 Prentice *ali4 1/!0H A2 &aretta4 Criminologia critica e
politica
criminala alternati5a4 9nG La <uestione criminale4 )41/!!4 p2 ))/#)0/H G2 &2
Tra5erso4
A2 "erde4 Criminologia Critica4 Pado5a4 Edi8ioni Cedam4 1/-12
I2 TaFlor4 P2 Kalton4 E2 Toug4 T?e NeJ CriminologFG $or a Social T?eorF o3
e5iance4 London4 Routdedge and Degan Paul4 1/!)H Criticai CriminologF4
London4
Routledge and Degan Paul4 1/!02
1, ( T2 TaFlor4 P2 Kalton4 E2 Toung4 op2 cit4 p2 ('-#('/2
1,) I7idem4 p2 (!, si urm2
(()
)(%
actului delinc5ent2 Pentru a 3urni8a o atare e@plicatie este necesar ca
:economia politica a crimei= sa 3ie completata cu :psi?ologia sociala a
crimei=2 Acesteia 9i re5ine rolul de a e@plica :optiunea pentru calea
criminala= sau pentru calea :con3ormista=4 9n con3runtarea pe care
indi5idul o are 9n mod permanent cu structurile politice si economice
ale societatii capitaliste2
In3ractiunea ca 3apta antisociala pre5a8uta de legea penala4
aduce atingere unor interese ce pri5esc 5alori de natura si importanta
di3erita2 Criminologia este o7ligata sa e@plice si :alegerea pe care
in3ractorii o 3ac 9n acest sens=2 Aceasta constituie cel de al treilea
palier e@plicati54 care dupa parerea autorilor engle8i4 implica ela7orarea
unei teorii sociale complete asupra de5iantei4 care sa apro3unde8e
studiul dinamicii sociale a actului in3ractional si sa elucide8e
relatia dintre g6ndire si actiune2
Al patrulea palier e@plicati5 este destinat e@aminarii originii
imediate a reactiei sociale2 Comiterea unei in3ractiuni da nastere mai
9ntotdeauna la reactii sociale dintre cele mai di3eriteG de puternica
de8apro7are Bactul 3iind de 9ndata adus la cunostinta organelor competenteC4
de de8apro7are moderata Brespins4 comentat negati54 dar nu
neaparat reclamatC4 de toleranta4 de acceptare sau de indi3erenta1,02
Ela7orarea unei :psi?ologii sociale a reactiei sociale= ar 3i 9n
masura sa e@plice moti5ul pentru care opinia pu7lica si organele
9nsarcinate cu administrarea Austitiei au reactii at6t de di3erite 3ata de
asemenea acte2
Ca si 9n ca8ul primului palier4 originile 9ndepartate ale reactiei
sociale # ultimul palier al teoriei e@aminate # tre7uie cautate 9n
structurile politico#sociale speci3ice societatii capitaliste2 Initiati5ele
politice ce duc la adoptarea anumitor legi4 de3inirea 9nsasi a
in3ractiunii4 aplicarea sanctiunilor penale sunt acti5itati ce apartin 9n
e@clusi5itate acelui grup ce ocupa po8itia dominanta 9n cadrul
structurilor respecti5e2 e aici necesitatea ela7orarii unei :economii
politice a reactiei sociale= care sa anali8e8e modul 9n care 9ntreg
sistemul penal capitalist4 departe de a 3i neutru4 repre8inta un 5erita7il
instrument de dominare asupra gruparilor de3a5ori8ate2 e aici respingerea
de3initiei legale a in3ractiunii4 necesitatea :de3inirii acesteia=
)(0
prin prisma unei economii politice a reactiei sociale2
I7idem4 p2 (!(2
((%
)('
ar4 asa cum arata pe drept cu56nt Marie Andree &ertrand
9ntr#un studiu deose7it de interesant cu pri5ire la perspecti5ele
traditionale si perspecti5ele critice4 9n criminologie nu sunt numai
7ritanicii care au in5entat criminologia critica :presupun6nd
adauga autoarea # ca e@ista un curent ce poate 3i identi3icat care sa
merite acest nume=1,'2
9n uni5ersitatile si centrele de cercetare din Occident4 aceasta
tendinta a reunit specialisti apartin6nd unor po8itii ideologice din cele
mai di3erite4 trasatura comuna constituind o re3lectie critica cu pri5ire
la o7iectul de cercetare si la strategiile de inter5entie sociala2
9ntruc6t o pre8entare sistematica a acestor grupuri este di3icil de
reali8at41,! ne oprim succint numai asupra unora dintre acestea2
Amintim pe cel de la Uni5ersitatea &erNeleF din Cali3ornia reunit4
dupa 9nc?iderea $acultatii de criminologie datorita orientarii sale
mar@iste 9n Aurul pu7licatiei Crime and Social Eustice2 Repre8entati5e
sunt pentru acest grup opiniile e@primate de Platt1,-4 *ermann si Eulia
M2A2 &ertrand4 Perspecti5es traditionnelles et perspecti5es criti<ue en
criminologie4
Criminologie4 no2 14 1/-'4 p2 /-2 Tre7uie aratat ca TaFlor si cola7oratorii sai
9si
re5i8uiesc partial conceptiile anterioare e@primate4 renunt6nd la un anumit
=romantism
)(!
anar?ic= reprosat de o parte din critici2 9n lucrarea Criticai criminologF
BLondon4
Routledge and Degan Paul4 1/!0C in3luenta mar@ismului este si mai
e5identa2
1, ! Grupul european pentru studiul de5iantei si controlului social si#a tinut
primul seminar
la $lorenta 9n 1/!)2 In paginile re5istelor =La <uestione criminale= editata de
grupul de la
&ologna B1/!0C si =e5iance et societe= B1/!!C4 repre8entati5e pentru noua
orientare4
pu7lica cu regularitate articole de anali8a critica socio#istorica si Auridica a
sistemelor
penale2 intre lucrarile situate pe po8itia criminologiei critice4 pe l6nga cele
amintite4
consemnamG N2 C?ristie BEdituraC4 Scandina5ian Studies in CriminologF4
5oi2 "4 London4
Martin Ro7ertson4 1/!%H *2 &ianc?i4 M2 Simondi4 I2 TaFlor4 e5iance and
Control in
Europe4 London4 Eo?n KileF and Sons4 1/!0H E2P2 &radF4 T?e talNing stoneG
e5olution and
action o3 people;s CriminologF4 T?e Insurgent Sociologist4 "4 1/!04 p2 !)#
!/H E2 $eest4
D2 *uc?ting4 K2 Lange4 T?e C?anging Nature o3 Legal Repression4 Report
on Kest
GermanF4 T?ird Con3erence o3 European Group 3or t?e StudF o3 e5iance
and Social
Control4 Amsterdam4 /#1( sept2 1/!0H A2T2 TurN4 Prospects and pi3alls 3or
radical2
criminologFG a criticai response to Platt4 Crime and Social Eustice4 %4 1/!04
p2 %1 si urm2H
I2 *ulsman et E2 &emat de Celis4 Peines perdus2 Le sFsteme penal en
<uestion4 Paris4
Editions du Centurion4 1/-(H A2 &aratta4 Con3lict social et Criminalite4 Pour
la criti<ue de
la t?eorie du con3lict en criminologie4 e5iance et Socieete4 '41/-(4 p2 1#()H
EEP2 &rodeur4
La criminologie mar@isteG Contro5erses recentes4 e5iance et societe 4
-41/-%4 p2 %)#!,2
1, - A2M2 Platt4 Prospects 3or a radical criminologF in t?e United States4
Crime and
)(-
Social Eustice4 no2 14 1/!%4 p2 (#1,2
((0
)(/
Sc?Jendinger cu pri5ire la necesitatea rede3inirii conceptului de
in3ractiune4 9n raport cu structurile con3lictuale ce caracteri8ea8a
societatea capitalista actuala2
O contri7utie remarca7ila a 5enit din partea criminologilor din
Canada4 Germania4 Italia4 $ranta4 Olanda4 Tarile Nordice2
Pentru &aratta11,4 unul din repre8entantii grupului de la
&ologna4 dreptul penal actual este un drept inegal4 9ntruc6tG
aC nu apara toate 7unurile esentiale care interesea8a pe toti
cetateniiH
7C legea penala nu este egala pentru toti4 statutul de criminal
3iind distri7uit 9n mod inegal 9ntre indi5i8iH
cC distri7uirea acestui statut este independenta de noci5itatea
sociala si de gra5itatea in3ractiunii2
9n aceeasi ordine de idei4 Nils C?ristie111 considera ca sistemul
de Austitie actual produce su3erinte asemanatoare acelora pe care
pretinde ca le com7ate2 3
Sectiunea a I"#a
E"ALUARE CRITICA
/'2 LIMITE2 esi orientarea sociologica se caracteri8ea8a
printr#o 5i8iune mai cuprin8atoare asupra criminalitatii4 nici aceasta nu
reuseste 9n ansam7lu sa o3ere o e@plicatie deplina asupra cau8elor
3enomenului2
Teoriile centrate pe criminalitate ca 3enomen de grup sau de
clasa4 desi pun 9n lumina raporturile acesteia cu saracia4 mi8eria4
somaAul4 lipsa de educatie4 ca si alte procese sociale4 se opresc unde5a
la Aumatatea demersului teoretico#e@plicati54 neacord6nd importanta
cu5enita 3actorilor indi5iduali2
1,/ *2 Sc?Jendinger4 E2 Sc?Jendinger4 e3enders o3order or guardian
o3?uman rig?ts4
Issues in CriminologF4 04 1/!,4 p2 1()#10!H T?e continuing de7ate on t?e
legislatie
approac? to t?e de3inition o3 crime4 Issues in CriminologF4 !41/!(4 p2 !1#-12
)),
11 , A2 &aratta4 Criminologie criti<ue et criti<ue du droit penalH introduction
a la
sociologie Auridico#penale4 Montreal4 Ca?iers de l;Ecole de criminologie4 no2
1%41/-)2
111 N2 C?ristie4 Limits to Pain4 Colum7ia Uni5ersitF Press4 1/-14 p2 1/-2
(('
))1
Parado@al4 aceleasi limite caracteri8ea8a si teoriile centrate pe
e@plicarea comportamentului delinc5ent indi5idual2 Studiind relatiile
dintre indi5id si grupul social4 aceste teorii nu depasesc uni5ersul
restr6ns al grupului4 consider6nd in3luenta acestuia asupra indi5idului
ca unica sursa de determinare sociala2
e alt3el4 limitarea maAoritatii acestor teorii la pro7lematica
delinc5entei Au5enile le 3ace inapte de a construi o teorie generala a
comportamentului delinc5ent2
Reducerea pro7lematicii sociali8arii numai la 3amilie sau la
anturaAul restr6ns al indi5idului4 nu poate constitui o sc?ema de
anali8a etiologica 5ala7ila pentru o societate 9n permanenta sc?im7are4
9n care ni5elele interiori8ate 9n copilarie 9si pierd pe parcurs
semni3icatia4 odata cu trecerea la perioada adulta2 Impactul pe care
organi8area societatii4 e5olutia sociala Ie au asupra 3ormarii si
de85oltarii personalitatii4 ocupa un loc secundar 9n cadrul acestor
teorii2 O alta eroare a acestor conceptii consta 9n tendinta de
sociali8are a omului4 9n e@agerarea importantei 3actorilor sociali si 9n
negliAarea aproape totala a indi5idului2 Proced6nd 9n marea lor
maAoritate la o anali8a a delinc5entei la ni5elul grupului4 aceste teorii
sunt incapa7ile sa o3ere o e@plicatie 5ala7ila cu pri5ire la cau8ele
directe ale comportamentului delinc5ent2 C?iar si 9n acele rare oca8ii4
c6nd 9si propune o e@plicatie la ni5el indi5idual4 cum este ca8ul teoriei
:asociatiei di3erentiale=4 conceptia ram6ne tri7utara aceleiasi erori
epistemologice4 ce nu permite 9n 3inal sa se raspunda la 9ntre7area de
ce 9n conditii sociale similare numai unii indi5i8i comit in3ractiuni2
C6t pri5este orientarile si curentele anilor ;', si ;!, din secolul
>> ele au a5ut 3ara 9ndoiala meritul de a aduce un 5al de aer proaspat
9n criminologie4 de a incita pe cei dispusi poate sa se lase prada rutinei
si con3ormismului sa nu a7andone8e4 sa caute noi solutii2
Criminologia reactiei sociale4 concentr6ndu#si ast3el e3orturile
asupra studierii proceselor de actiune si reactiune 9n cadrul carora
de5ianta si respecti5 delinc5enta nu ar 3i dec6t re8ultatul direct al
reactiei pe care acestea le pro5oaca 9n s6nul mem7rilor societatii4
aduce4 3ara 9ndoiala4 9n c6mpul re3lectiei criminologice4 elemente
interesante2
))(
((!
)))
9n primul r6nd4 ea atrage atentia4 asupra necesitatii pentru
criminologie de a#si e@tinde s3era de interes si asupra proceselor de
ela7orare a legii4 c6t si de aplicare a acesteia2
9n al doilea r6nd4 promotorii acestei tendinte scot 9n e5identa
caracterul dinamic al actului in3ractional2 9n aceasta 5i8iune4 arata
R2 Gassin11(4 de5ianta nu mai este considerata a 3i o unitate statica4
:un produs inelucta7il al personalitatii delinc5entului=4 asa cum este
considerata de catre clinicieni4 ci re8ultatul unui proces dinamic de
interactiune sociala2
9n al treilea r6nd4 cercetarile orientate 9n aceasta directie aduc 9n
discutie in3luenta pe care :stigmati8area= o poate a5ea asupra
conduitei indi5idului si4 9n special4 asupra persistentei acestuia 9n
acti5itatea in3ractionala2 9ntr#ade5ar4 3enomenul stigmati8arii este un
3enomen real ce nu poate 3i ignorat4 care apare 9n urma comiterii
in3ractiunii4 dar mai ales 9n urma sanctionarii in3ractorului2 Indi5idul
ast3el etic?etat de5ine ine5ita7il un marginal2 M
Reactia de respingere a societatii determina aproape 9ntotdeauna
o contrareactie din partea acestuia Ba in3ractoruluiC4 mani3estata cel
mai adesea prin opo8itia 3ata de normele legale2 e aici4 di3icultatea
pentru cel etic?etat de a se smulge din mediul in3ractional4 de a se
integra 9n societate2 9n acest sens4 cercetarile amintite conduc la
conclu8ii interesante cu pri5ire la cau8ele recidi5ismului si la
e@plicarea unor cariere criminale2
Teoria reactiei sociale pacatuieste 9nsa printr#o serie de e@agerari4
care o 9ndepartea8a de la e@plicatia stiinti3ica a 3enomenului2
Neg6nd actului in3ractional orice suport o7iecti54 consider6nd ca
3enomenul de delinc5enta nu e@ista ca atare4 ci numai ca un produs al
reactiei sociale4 e@ponentii acestei conceptii o3era semni3icatii de relatie
cau8ala unei relatii incontesta7ile4 dar nu de aceasta natura2 Mai mult
dec6t at6t4 spre a putea aAunge la o atare conclu8ie4 a 3ost necesar sa se
a3irme ca :temporal= reactia sociala precede 3enomenul de delinc5enta2
"i8iunea 3ormalista a adeptilor acestei teorii tinde ast3el la o simpli3icare
ce nu poate 3i depasita dec6t accept6nd 9ncorsetarea realitatii
incompara7il mai comple@e4 9ntr#un 5erita7il pat al lui Procust2
))%
11 ( R2 Gassin4 op2 cit24 p2 ('02
((-
))0
esigur4 nu se poate nega ca delinc5enta este si un produs al
reactiei sociale4 dar nu se poate ignora ca declansarea unei atare reactii4
3ormularea consensului social de opro7iu are drept sorginte4 drept
impuls initial4 actul in3ractional 9nteles ca o 9ncalcare a unor prescriptii
legale imperati5e si nu ca un produs inelucta7il al reactiei sociale2
Ceea ce se pierde din 5edere4 mai ales 9n cadrul acestei 5i8iuni4
este ca adeseori in3ractorii se recrutea8a c?iar din r6ndurile mem7rilor
clasei sau grupului a3lat la putere4 asa 9nc6t ideea adeptilor teoriei
reactiei sociale con3orm careia in3ractiunea este o etic?eta aplicata
ar7itrar de clasa sau grupul social dominant unor 3apte sa56rsite de cei
din s3era sa nu se 5eri3ica4 e5identiind aceeasi tendinta de simpli3icare
pe plan teoretic a unor realitati mult mai comple@e2
9n s36rsit4 o ultima remarca pri5este limitele 9n care grupul
social dominant actionea8a 9n s3era proceselor de care ne ocupam2
Nici acest aspect nu este 9nsa supus unei anali8e 9ndeaAuns de nuantate
de catre repre8entantii noii criminologii2
esigur4 at6t 9n procesul de legi3erare4 ca si 9n procesul de
aplicare a legii4 rolul ?otar6tor 9l are4 asa cum aratam4 grupul social
a3lat la putere2 In3luenta acestora4 nu este unica si nelimitata2 9n cadrul
proceselor amintite se re3lecta 9ntotdeauna si in3luenta altor grupuri
))'
sau paturi sociale4 a caror greutate si 5aloare sunt cu at6t mai mari cu
c6t societatea este mai democratica4
/!2 CONCLU1II2 Este e5ident ca e5olutia criminologiei este
conditionata de progresul general al stiintei2 Or4 cu toate descoperirile
e@ceptionale ce s#au 3acut 9n ultimul timp 9n di3erite domenii4 tainele
uni5ersului uman nu sunt 9nca pe deplin luminate2 Limitele
criminologiei 9n desci3rarea acelor meandre ale personalitatii
indi5idului sunt determinate4 prin urmare4 de stadiul actual al
cunoasterii stiinti3ice2
Reprosul :noii criminologi= este deci 9ntemeiat c6t pri5este
acele paradigme reductioniste care s#au pripit sa considere drept
:cau8e= ceea ce 9n realitate nu erau dec6t simple conditii2 e aici 9nsa
si p6na la a nega importanta studierii personalitatii in3ractorului este o
mare di3erenta2 Criminologul4 tin6nd pasul cu progresele ce se
9nregistrea8a 9n acele discipline legate 9n mod direct de studierea
3iintei umane4 nu poate 9n nici un ca8 a7andona cercetarile pri5ind
personalitatea in3ractorului2 E@aminarea conditiilor sociale care
determina criminalitatea nu 9nlatura nici pe departe studierea
((/
))!
personalitatii in3ractorului4 modalitatile prin care acesta 3iltrea8a
in3luentele lumii 9nconAuratoare si alege 9n mod responsa7il o directie
sau alta de actiune2 e aceea4 preocuparile criminologiei traditionale4
si 9ndeose7i ale celei clinice4 de a anali8a personalitatea in3ractorului
si mecanismul care 9l conduce la comiterea in3ractiunii4 departe de a 3i
inudle4 ele sunt4 dimpotri5a4 indispensa7ile cunoasterii si 9ntelegerii
comple@itatii proceselor cau8ale si su7 acest aspect reprosul adus
clinicienilor este4 dupa opinia noastra4 ne9ndreptatit2
C6t pri5este criticile aduse resociali8arii # 9ntemeiate su7 aspectul
acelor a7u8uri si de3ormari aparute 9n practica # acestea par sa ignore
anumite realitati care au contri7ui din plin la esecul acestei idei4 precum
miAloacele materiale precare4 personal insu3icient si necali3icat4 lipsa
unei coordonari 9ntre di3eritele organisme si institutii sociale2
Re9ntoarcerea la miAloacele represi5e traditionale nu ni se pare
ast3el nici pe departe a 3i o solutie care sa re8ol5e pro7lema crimi#nalitatii2
Ne9ndoielnic4 cresterea criminalitatii4 e@acer7area 5iolentei4
necesitatea asigurarii unei protectii sporite mem7rilor societati sunt
realitati care tre7uie pri5ite cu ma@ima responsa7ilitate2 E3orturile
pentru a gasi remedii c6t mai e3icace 9n aceasta directie tre7uie 9nsa
canali8ate pe o cale realista4 de a7ordare nuantata at6t a 3enomenului
in3ractional glo7al c6t si a indi5idului 9n particular4 de antrenare 9n
acti5itatea de pre5enire si control a acesteia a unor 3actori multipli4 de
di5ersi3icare a 3ormelor de raspuns social2
Su7 acest aspect nu putem sa nu 3im de acord cu Leslie
KilNins11 ) care arata ca 9n raport cu e3ectele similare ale di3eritelor
3orme de inter5entie penala tre7uie pre3erate acelea care sunt cele mai
umanitare si al caror cost social este cel mai putin ridicat2
Pri5ite 9n ansam7lu4 teoriile e@aminate4 desi au pretentia de a
aduce sc?im7ari esentiale cu pri5ire la pro7lemele 3undamentale ale
criminologiei nu au depasit 9nca stadiul unor tatonari de supra3ata2
Multe din te8ele e@puse pre8entate ca :noi= sau radicale4 nu 3ac dec6t
sa reia idei e@primate cu mult 9nainte2 Eloc5enta ni se pare 9n acest
sens conclu8ia autorilor :criminologiei critice= ca nu e@ista o
criminologie pentru 9ntreaga societate4 ci numai pentru o societate
))-
determinata 9n timp si spatiu2 Petre Pandrea o spusese 9n222 1/%02
Capitolul "
TEORII CRIMINOLOGICE INTEGRATE
/-2 CARACTERI1ARE2 Asa cum s#a 5a8ut 9n capitolele ce
preceda4 teoriile criminologice pre8entate4 desi au depasit un anumit
reductionism4 ram6n totusi tri7utare stiintelor din care criminologia sa
desprins2
9ncercarile de spargere a 7arierelor epistemologice ale disciplinelor
:mama= nu sunt 9nsa a7sente 9n criminologie si au urmat4
sintetic pre8entate4 doua directiiG
12
integrarea 5ariatelor aspecte ale crimei si criminalului
9ntr#o singura teorie de natura :multi3actoriala=H
(2
integrarea selecti5a # toate orientarile Bteoriile4 conceptiileC
contin anumite ade5aruri4 iar contradictiile dintre
ele re3lecta natura comple@a a pro7lemei studiate2
Cel de al doilea tip de a7ordare se 7a8ea8a4 prin urmare4 pe o
com7inare a di3eritelor teorii4 9ntr#o posi7ila si unica e@plicatie2
E@aminam 9n cele ce urmea8a unele dintre cele mai semni3icati5e
teorii ce se 9nscriu 9n cadrul acestui proces de integrare consider6nd ca
9n ca8ul primei directii nu ne a3lam dec6t 9n 3ata unei 3alse integrari2
//2 TEORIA INTEGRATA A "IOLENTEI2 Repre8entantii
acestei teorii sunt Kol3gang si $erracuti2 Pornind de la ideea ca
sarcina criminologiei nu este aceea de a e@plica societatea4 nici
indi5idul si nici macar indi5idul 9n societate4 ci numai un aspect
speci3ic al 5ietii sociale si anume 5iolarea legii4 acesti autori considera
ca o teorie criminologica integrata este aceea care corelea8a o serie de
opinii cu pri5ire la :de ce4 unde si cum= s#a comis o crima4 9ntr#o
singura e@plicatie care 5a a5ea o mai mare 5aloare e@plicati5a4 ca
oricare din sursele sale originare12
Necesitatea unei atare teorii o su7linia8a 9nca 9n 1/'! B5e8i
))/
supra -/C c6nd studia8a su7culturile de 5iolenta2 Cei doi autori
9ncearca sa integre8e 9n plan teoretic si metodologic conclu8iile lui
Sellin cu pri5ire la con3lictul de cultura B5e8i supra -/&C4 teoria lui
1 M2 Kol3gang and $2 $erracuti4 T?e Su7culiure o3"iolence4 Cali3ornia4
&e5erlF *illsG
Sage Pu7lications4 1/-(4 p2 %#02
()1
Co?en pri5ind su7culturile delinc5ente B5e8i supra -/ CC si re8ultatele
unui studiu pilot reali8at la Uni5ersitatea din Montreal su7
coordonarea lui enis S8a7o care si#a propus sa e5alue8e sistemul de
5alori morale ale delinc5entiloiO2O alta sursa de inspiratie o repre8inta
Sut?erland cu teoria asociatiilor di3erentiale B5e8i supra -/ AC2
Teoria lui Kol3gang si $erracuti are la 7a8a conceptul de
su7cultura 5iolenta ca 5arianta a su7culturii delinc5ente2 Aceasta se
caracteri8ea8a printr#un sistem de 5alori si norme si printr#un stil de
5iata 9n care :tema= 5iolentei domina2
Cei doi autori insista 9ndeose7i pe orientarea a@iologica duala a
indi5i8ilor ce apartin unei su7culturi delinc5ente4 re3lectata 9n
internali8area 5alorilor si normelor determinate de ne5oia de
autoaparare 3ata de un mediu considerat ostil dar si 9n aderarea la
5alorile si normele :o3iciale=2)
e aici re8ulta prima lor conclu8ieG indi5i8ii care 9mpartasesc
5alorile si normele culturii 5iolente nu actionea8a neaparat 9n orice
situatie 9ntr#o maniera 5iolenta ci numai ca sistemul de 5alori si norme
propriu acesteia crea8a asteptari de tip 5iolent2 Raspunsul 5iolent este4
ast3el4 3ie asteptat4 3ie cerut de mem7rii grupului2 Studiul de ca8 al
unor in3ractiuni de 5iolenta4 cu precadere al omuciderii4 9i duce la
conclu8ia ca4 9n marea lor maAoritate4 at6t 3aptuitorii c6t si 5ictimele
apartin aceluiasi grup Bsu7culturaC 9n care comportamentul 5iolent
repre8inta regula2
O alta conclu8ie interesanta este aceea ca numarul si 5arietatea
situatiilor 9n care un indi5id recurge la 5iolenta pot 3i considerate ca
un indicator al ni5elului de asimilare a 5alorilor si normelor asociate
)%,
cu 5iolenta2
Perceptia di3erita a stimulilor de 5iolenta si4 9n consecinta4
5arietatea de reactii4 de la lo5iri usoare p6na la 3ormele ma@ime de
5iolenta precum omorul rele5a4 potri5it lui Kol3gang si $erracuti4
importanta dimensiunii psi?ologice 9n procesul de aderare a
indi5idului la o su7cultura 5iolenta2
( 2 S8a7o4 $2 GoFer4 2Gagne4 Eugements moraJc et milieu socio#
culture?etude
pilote4 epartement de Criminologie4 Uni5ersite de Montreal4 1/'% citat de
M2
Kol3gang4 $2 $erracuti4 op2cit2 p21(/ si urm2
) Kol3gang si $erracuti4 op2cit2 p2 10-#1'12
()(
Autorii considera ca Et?osul propriu su7culturii 5iolente se
regaseste la toate categoriile de 56rsta 4dar este mai pre8ent 9n
perioada cuprinsa 9ntre adolescenta t6r8ie si 56rsta miAlocie Ba (#aC2
Aceasta constatare nu tre7uie sa duca la conclu8ia ca toti cei
care apartin acestor grupuri de 56rsta Bsau dupa ca84 minoritare4 de gen
etc2C adera la stilul de 5iata 5iolent ci4 mai ales4 3aptul ca 3rec5enta
ridicata a comportamentului 5iolent la aceste 56rste re3lecta anumite
:di3erente= 9n :9n5atarea 5iolentei= ca un mecanism de re8ol5are a
unei pro7leme de natura con3lictuala2% Autorii preiau4 asadar4 de la
Sut?erland ideea comportamentului 5iolent ca un comportament
9n5atat prin asociere sau identi3icare di3erentiata cu modele 5iolente4
sustin6nd ca nu toate persoanele e@puse4 c?iar egal e@puse4 unor
asemenea asocieri internali8ea8a 9n mod egal 5alorile si normele
speci3ice su7culturii 5iolente4 deose7irile 3iind puse pe seama
di3eritelor 5aria7ile ale personalitatii umane2
emna de retinut este si conclu8ia potri5it careia cel ce re3u8a
sau esuea8a sa traiasca 9n con3ormitate cu cerintele BasteptarileC con3lic
tuale ale grupului risca sa 3ie respins de catre acesta2 &ar7atul care nu
apara onoarea companiei sale 3eminine4 :lasul= care e5ita riposta
5iolenta sunt stigmati8ati4 9mpinsi 9n a3ara grupului sau c?iar e@ecutati
9n maniera :reglarii de conturi= speci3ica criminalitatii organi8ate2
C?iar si acei mem7ri ai grupului care se con3ormea8a si unor
)%1
5alori si norme =o3iciale= nu considera tipul de raspuns 5iolent ca
imoral sau amenintator4 mai mult4 9n situatia 9n care acest tip de
raspuns se produce4 acestia cauta sa#1 legitime8e si c?iar sa#1 spriAine2
Analistii0 considera ca teoria integrata a lui Kol3gang si
$erracuti a 3ost una din primele 9ncercari de a integra orientarile de
ordin sociologic4 antropologic4 istoric si psi?ologic4 incapa7ile 3iecare
dintre ele sa o3ere o e@plicatie con5ingatoare a multitudinii de
comportamente 5iolente 9ntr#o :constructie= care sa aAute la
9ntelegerea modului 9n care aderenta 3ata de un set de 5alori si norme
ce : 5alori8ea8a= 5iolenta se concentrea8a 9n anumite grupuri sociale
sau spatii ecologice speci3ice care pot propaga 3enomene de 5iolenta
de o anumita amploare 9n societate2
% i7idem4 p21!,#1!1
0 E2E2 *olman4 E2$2 Iuinn4 CriminologF4 applFing t?eorF4 Kest Pu7lis?ing
CompanF4
1//(4 p2 )10
())
1,,2 TEORIA :GENERALA= A LUI *IRSC*I SI
GOTT$RESON BTEORIA AUTOCONTROLULUI SCA1UTC2
Mic?ael Gott3redson 9mpreuna cu Tra5is *irsc?i ela7orea8a 9n ultimul
deceniu al secolului >>4 teoria autocontrolului sca8ut'2 Aceasta teorie
succede teoriei controlului controlului social B7onding t?eorF4 5e8i
supra /1&C a lui *irsc?i4 autorii pre8ent6nd#o ca o teorie :generala= cu
pri5ire la criminalitate2
Conceptul de 7a8a cu care autorii operea8a este acela de autocontrol
Bsel3#controlC2 In sens larg4 autocontrolul repre8inta :mecanismul si
capacitatea de continua urmarire a comportamentului propriu4 9ndeose7i a
reactiilor impulsi5e si de ponderare4 modi3icare sau 3r6nare a lor4 de
re5enire la norma2 Ast3el4 autocontrolul apare ca o dimensiune a stap6nirii
de sine=!2 Acesta di3era de la indi5id la indi5id si se 9ntinde pe o scala de
la sca8ut sau sla7 p6na la 7un Badec5atC sau puternic2
Asa cum se arata 9n literatura de specialitate-4 este aproape
imposi7il ca o persoana sa poata controla integral propria conduita2
Incertitudinea determinata de actiunile altora sau de anumite e5enimente4
9mpreAurari4 imposi7il de pre5a8ut care in3luentea8a ine5ita7il
)%(
conduita indi5idului 3ace ca4 9n anumite 9mpreAurari4 ceea ce apare ca
auto#control sa 3ie partial :re8ultatul in3luentei sociale e@ercitate de
altii 9n situatia sociala concreta sau al interiori8arii=/2
In opinia lui Gott3redson si *irsc?i4 crima # ca orice alta 3orma de
de5ianta # re8ulta din incapacitatea indi5idului de a de85olta un
autocontrol adec5at Bpotri5itC2 Autocontrolul se 3ormea8a 9n primii ani
de 5iata4 9n copilarie2 Aceasta perioada este determinanta pentru
e5olutia ulterioara a indi5idului2 Atunci c6nd copiii si tinerii esuea8a 9n
a#si construi un autocontrol potri5it Badec5atC e@ista riscul ca ulterior sa
9m7ratise8e modele de comportament de5iante sau criminale2 9n acest
sens4 atentia principala a lui Gott3redson si *irsc?i se 9ndreapta asupra
3amiliei2 Aceasta are rolul determinant 9n 3ormarea si de85oltarea
autocontrolului2 Cei doi autori ies ast3el din cadrul teoriilor sociologice
()%
traditionale care4 asa cum am 5a8ut4 se 3ocali8ea8a pe e@perienta sociala
a tinerilor 9ndeose7i 9n a3ara 3amiliei2
Teoria ca atare se di3erentia8a si de teoria anterioara a lui
*irsc?i B7onding t?eorFC care acorda un rol esential controlului
indirect2 e aceasta data :controlul direct= al parintilor4 modalitatile
prin care acestia supra5eg?ea8a copiii4 au rolul ?otar6tor 9n 3ormarea
unui autocontrol adec5at Bpotri5itC2 aca acesta nu se reali8ea8a sau se
reali8ea8a de3ectuos copilul tinde sa de5ina impulsi54 sa 3ie lipsit de
sensi7ilitate4 sa reactione8e la 3rustrari mai degra7a prin actiuni 3i8ice
dec6t prin actiuni 5er7ale Bpe cale oralaC2
9n ca8ul 9n care persoanele care poseda un autocontrol sca8ut
5in 9n contact cu oca8ii criminogene atunci trecerea la act este mult
mai rapida2
Interesanta 9n cadrul acestei teorii este anali8a pe care cei doi
autori o 3ac cu pri5ire la elementele autocontrolului si semni3icatia pe
care le#o con3era acestora la antecedenta cau8ala a crimei2 Ast3elG
# spre deose7ire de indi5i8ii care poseda un autocontrol
adec5at si care au capacitatea de a#si am6na satis3acerea
dorintelor4 cei cu un control sca8ut au tendinta de a
raspunde imediat unor stimuli din mediul 9nconAurator
)%)
a56nd o orientare4 cum spun cei doi autori4 :aici si
acum=H
# actele criminale procura 9ntr#o maniera simpla dar4 mai
ales usoara BlesnicioasaC4 satis3acerea dorintelorG 7ani
3ara munca4 ra87unare 3ara a apela Ia caile legale4 etcH
# actele criminale sunt e@citante4 riscante4 palpitante ele
presupun 5ite8a de reactie4 agilitate4 dedu7lare2 Indi5i8ii
cu un autocontrol sca8ut au tendinta de a 3i a5enturieri4
materialisti4apelea8a cu precadere la :3orta 3i8ica=a
argumentelor spre deose7ire de cei cu un autocontrol
adec5at care sunt de regula precauti4 c?i78uiesc consecintele
actelor lor4 apelea8a Ia argumente :5er7ale=H
# comportamentul criminal 9mpiedica de85oltarea unor
relatii de lunga durata pri5ind locul de munca4 cuplul4
cercul de prieteni4 insta7ilitatea 3iind caracteristica
acestoraH
()0
crimele au ca re8ultat durere si discon3ort pentru
5ictimeG deposedare de 7unuri4 5atamari corporale4 5iolarea
5ietii pri5ateH indi5i8ii cu un autocontrol sca8ut au
tendinta spre egocentrism4 indi3erenta a3ecti5a4 lipsa de
sensi7ilitate 3ata de su3erintele si ne5oile semenilor2
aca trasaturile ce caracteri8ea8a un autocontrol sca8ut4 mai sus
9n3atisate4 sunt identi3icate 9nainte de 56rsta la care 9ncepe raspunderea
penala ele pot 3i4 9n opinia autorilor4 corectate si riscul de a comite
in3ractiuni redus2
Autorii su7lina8a 9nsa ca indi5i8ii cu un autocontrol sca8ut sunt
mai predispusi sa comita crime4 cu alte cu5inte se regasesc 9ntr#o
proportie mai ridicata printre criminali4 acestea ne3iind prin urmare
consecinta necesara si automata a unui autocontrol sca8ut2
Interesanta este 9nsa conclu8ia celor doi autori potri5it careia pe
termen lung :satis3actiile= pe care comiterea unei crime le procura
sunt in3init mai reduse dec6t consecintele negati5e ale acesteiaG
casatorii destramate4 copii a7andonati4 locuri de munca pierdute4 5ieti
risipite4 destine distruse2
Teoria autocontrolului sca8ut a antrenat o serie de critici2
Limitele teoriei re8ida4 9n primul r6nd4 tocmai 9n pretentia acesteia de
)%%
a o3eri o e@plicatie :generala= a criminalitatii2 Cel mai eloc5ent
e@emplu 9l o3era :criminalitatea gulerelor al7e= ai carei autori pre8inta
trasaturi de personalitate ce di3era sensi7il de portretul criminalului
o3erit de Gott3redson si *irsc?i2 O alta critica are 9n 5edere 3aptul ca
e3ectele autocontrolului sca8ut nu anulea8a si cu at6t mai mult nu
e@plica consecintele altor 3actori sociali ai crimei4 9ndeose7i cei
o7tinuti prin procesul de :9n5atare= B5e8i supra -/AC2
1,12 TEORIA INTEGRARII CULTURALE I$ERENTIALE
A LUI ENIS S1A&O B1/(/#C2 enis S8a7o s#a nascut 9n
data de % iunie 1/(/ la &udapesta2 La 1/ ani de5ine student la Institutul
de Sociologie al $acultatii de Litere a Uni5ersitatii din &udapesta2 9n
1/%- paraseste Ungaria si#si continua studiile 9n &elgia la Uni5ersitatea
din Lou5ain4 $acultatea de Stiinte Politice si Sociale2 9si sustine te8a de
doctorat :Crime si orase= 9n 1/0'2 oi ani mai t6r8iu accepta in5itatia
de a preda la $acultatea de Stiinte Sociale4 Economice si Politice a
Uni5ersitatii din Montreal unde ram6ne de3initi52 Initial 9n3iintea8a
()'
epartamentul de Criminologie care4 ulterior4 de5ine Scoala de
Criminologie2 O alta initiati5a a renumitului criminolog canadian este
9n3iintarea Centrului International de Criminologie Comparata B1/'/C
institutie cu un rol determinant 9n promo5area cercetarilor comparatiste
pe plan mondial2 A pu7licat nenumarate carti si articole care au 3ost
traduse pe toate continentele2 9n 1/-! de5ine unul dintre 3ondatorii
Asociatiei Internationale a Criminologilor de Lim7a $rance8a BAICL$C2
9n pre8ent este presedinte de onoare al AICL$ si al Societatii
Internationale de Criminologie2
Alaturi de o 8estre impresionanta de titluri4 diplome si medalii
pro32 S8a7o a primit si tidul de octor *onoris Causa din partea a
)%0
cinci uni5ersitatiG Sienna &udapesta4 Marsilia4 Panteios din Atena1,4
ultimul 3iind acordat de Uni5ersitatea &ucuresti la (1 aprilie (,,%2
Mentionam ca pro32 S8a7o este mem7ru al Societatii Regale din
Canada4 iar 9n anul (,,% a 3ost ales mem7ru corespondent al
Institutului $rantei # Academia de Stiinte Morale si Politice2
Propun6ndu#si mai mult un g?id de re3lectie dec6t o teorie4 9n
ceea ce denumeste :domeniul interdictiilor4 de5iantei4 crimei si
Austitiei=4 9ntr#un cu56nt :criminologie=114 enis S8a7o studia8a
pro7lematica
acesteia din perspecti5a antropologiei culturale2 Consider6nd
ca personalitatea si cultura repre8inta elementele constituti5e ale
oricarei stiinte umaniste4 S8a7o le reuneste 9n cadrul unei conceptii cu
5alente integrate2 S8a7o e@aminea8a succesi5 7a8ele antropologice ale
personalitatii si organi8arii sociale si conclu8ionea8a ca normalitatea
BstatisticaC4 de5ianta4 crima sunt 5aste categorii comportamentale
asupra carora se e@ercita procedurile de control social2
aca e@ista4 arata S8a7o4 9n 3iecare societate o tendinta naturala
catre o anumita coe8iune 9n Aurul 5alorilor 3undamentale4 criminologia
are o sarcina di3erita4 9n raport cu modelul societal si gradul de
integrare pe care 9l pre8inta 3iecare model2
La ni5elul 3iecarui sistem social e@ista o com7inatie unica 9ntre
structura sociala Bdistri7utia pe 59rste4 se@e4 di5i8iunea sociala a
muncii4 mo7ilitatea sociala si geogra3ica etc2C cultura Bu8ante si
1, M2 $ournier4 Entretiens a5ec enis S8a7o4 Editura Li7er4 Montreal4 1//-4
p2 11#10
ii enis S8a7o4 e "antropologie a la criminologie comparee4 Paris4 "rin4
1//)4 p2 '!2
()!
)%'
cutume4 5alori si normeC si personalitatea de 7a8a Bpro3ile psi?ologice
ale trasaturilor asimilate prin sociali8are si enculturatieC2
Gradul de integrare a di5erselor elemente 9n Aurul 5alorilor
culturale con3era sistemelor sociale o semni3icatie at6t 3unctionala
ButilitaraC4 c6t si morala Bade8iune li7era a indi5i8ilorC4 care permit
sta7ilirea unei tipologii a societatilor2
Pornind de la aceasta clasi3icare4 enis S8a7o distinge trei
categorii de sisteme sociale1=G
sisteme sociale integrate4 caracteri8ate prin e@istenta unoi
tensiuni 9ntre 5alorile sociale si indi5iduale4 9ntre o7iceiurile
grupurilor ce compun societatea si regulile ce
prescriu si sanctionea8a comportamentele indi5iduale sau
colecti5e2 E@ista 9nsa o corelatie4 o armonie 9ntre mecanismele
dc reglare sociala si legislatiile care administrea8a
conduitele2 Criminologia4 9n aceste sisteme4 repre8inta un
instrument important de plani3icare sociala4 de pre5enire
si represiune 5i86nd aAustarea ripostelor la delinc5enta4
coriAarea indi5i8ilor care tradea8a 9ncrederea comunitatii2
E5aluarea masurilor luate constituie scopul principal al
cercetatorilor 9n criminologie2
sisteme sociale partial integrate4 9n care se mani3esta nu
numai tensiuni dar si contradictii 9ntre 5alorile4 normele
si conduitele indi5iduale sau colecti5e2 aca de8acordul
dintre grupuri si indi5i8i di5ersi pri5ind 5alorile sau
normele nu este insurmonta7il la ni5elul principiilor4
interpretarile date 9nsa pot 5aria considera7il si pot constitui
surse de con3licte2 In cadrul acestor sisteme4 criminologia
are tripla 3unctieG acumularea de cunostinte4
per3ectionarea metodologiilor si construirea teoriilor cu
capacitati de predictie din ce 9n ce mai su7tile si preciseH
e5aluarea per3ormantelor sistemelor si practicilor socioculturale4
a institutiilor si a programelor destinate pre5enirii
crimeiH mani3estarea unei atitudini critice 9n ce
pri5este practicile 9n 5igoare2
1( I7idem4 p2!) si urm2
)%!
()-
# sisteme sociale non integrate caracteri8ate prin opo8itii
aparent insurmonta7ile 9ntre 5alori4 norme2 Contradictiile
determina conduite incompati7ile4 con3lictuale unele 9n
raport cu altele2 9n aceste sisteme sociale nu poate e@ista
o armonic presta7ilita 9ntre 5alorile care moti5ea8a
conduitele4 care Austi3ica norme si mecanisme de reglare
sociala si Auridica pentru ca acestea nu se 7a8ea8a pe o
cultura comuna2 Speci3ic acestor sisteme sociale este si
Iaptul ca 9n 5aste regiuni coe@ista4 9ntr#o maniera alaturata4
sisteme traditionale si moderne2 Con3lictele endemice
care caracteri8ea8a sistemele sociale non integrate
9mpiedica perpetuarea lor2 Nu este deci surprin8ator ca
stiinta criminologiei nu are dec6t un rol limitat4 preponderent
utilitar4 iar criminologii nu e5aluea8a 3unctionarea
institutiilor2 Cercetatorii pot sa puna 9n e5identa ne5oile
Austitia7ililor4 precum si necorelarile dintre aceste ne5oi si
protectia sociala2 Rolul criminologiei tre7uie sa 3ie esentialmente
critic4 9n ser5iciul e@igentelor Austitiei sociale2
Sc?im7arile rapide pe care le cunosc sistemele si practicile
socio#culturale 9n societatile de85oltate reclama4 prin urmare4 un
e@amen critic4 permanent re9nnoit asupra naturii conduitelor cali3icate
drept antisociale2
Crima4 potri5it lui S8a7o4 tre7uie sa 3ie considerata ca o structura
socialaG aceleasi 3orte care modelea8a omul 9n societate modelea8a la
r6ndul lor si criminalitatea2
E@tinderea unor sectoare de acti5itate 5a duce incontesta7il la
sporirea acti5itatilor ilicite2 9ntelegerea si e@plicarea crimei tre7uie sa
urme8e dinamica sc?im7arilor sociale2 aca crima este un produs al
societatii4 noi suntem constr6nsi sa supra5ietuim cu ea2 Teoriile care
sustineau ca delinc5enta se 5a reduce odata cu progresul social nu s#au
5eri3icat2 Ceea ce s#a 5eri3icat4 arata S8a7o4 este ca s3idarea criminalitatii
se re9nnoieste4 se trans3orma si se adaptea8a o data cu e5olutia
sociala2 Restituind criminologiei sursa ei originara # antropologia #
S8a7o integrea8a 9n discursul sau postulatele esentiale ale di3eritelor
orientari2 Remarca7ila este 9nsa perspecti5a comparatista care desc?ide
criminologiei accesul la uni5ersalitate2
()/
)%-