Olanda

rile de Jos (denumite informal Olanda; n neerlandez Nederland,

n frizon Nederln) este o monarhie constituional, stat membru fondator
al Beneluxului i al Uniunii Europene, situat n nord-vestul Europei n
vecintatea Mrii Nordului, Belgiei i Germaniei. rile de Jos mpreun cu cteva
colonii de peste mri formeaz Regatul rilor de Jos.
Face parte din:Uniunea Europeana, inclusiv din Uniunea Economica si
Monetara(UEM); este unul din cele sase state europene semnatare ale Tratatului
de infiintare a Comunitatii Europene a, Carbunelui si Otelului - CECO (Paris, 18
aprilie 1951), al Tratatului de nfiintare a Comunitatii Europene pentru Energie
Atomica - EURATOM (Bruxelles, 17 aprilie 1957) si al Tratatului de nfiintare a
Comunitatii Economice Europene - CEE (Roma, 25 mai 1957). Este
membra a ONU, UNCTAD, FMI, BIRD, BERD, OCDE, OMC, NATO, etc.
Suprafata : 41.526 kmp, din care 24% sub nivelul marii.
Numar locuitori: 16,15 milioane (locul 11 in Europa), adica 2,16% din
populatia Europei, din care populatie activa 44,1% - 7,1 milioane locuitori.
Densitatea populatiei: 462 loc/kmp (locul III in Europa, dupa Malta - 1266
si Slovenia - 494); densitate de 14,4 ori mai mare decat media europeana.
Capitala: Amsterdam (750 mii locuitori);
Alte orase principale: Rotterdam (593 mii locuitori), Utrecht (233 mii
locuitori), Eindhoven (200 mii locuitori), Tilburg (191 mii locuitori), Groningen (171
mii locuitori), Breda (159 mii locuitori), Apeldoorn (153 mii locuitori), Nijmegen
(152 mii locuitori).
Amsterdam este capitala oficial a Olandei ns instituiile fundamentale ale
statului, Curtea suprem de justiie, guvernul i parlamentul i au sediul n Haga.
Linia de aprare fortificat din Amsterdam a fost nscris n anul 1996 pe lista
patrimoniului cultural mondial UNESCO.
Amsterdam a avut mereu o populaie mixt. n trecut, n capitala Olandei sau stabilit muli strini: francezi protestani, flamanzi i evrei. Atitudinea tolerant a
locuitorilor oraului era cutat de muli imigrani. Oraul se bucurase timpuriu
de libertatea cultelor religioase. La creterea demografic a Amsterdamului au
contribuit i contingente de numeroi imigrani frizoni, germani i scandinavi.
Dup 1960, n Olanda au migrat numeroi muncitori turci i marocani. Muli sau stabilit n Amsterdam. Dup proclamarea independenei coloniei
olandeze Surinam, n 1975, n Amsterdam au sosit i locuitori din acest teritoriu. n
anii 80 a nceput o revoluie demografic, Amsterdamul devenind ora
multicultural.
n 2005, populaia Amsterdamului era autohton n proporie de doar
aproximativ 45%. ns n categoriile de vrst de pn la 18 ani, majoritatea

locuitorilor e autohton. n mai multe cartiere se practic totui segregarea:

olandezii nstrii se concentreaz n jurul centrului, iar strinii se mut n zonele
periferice Amsterdam Sud si Amsterdam Vest.

Schiphol - Amsterdam: Aeroportul Amsterdam

Schiphol sau Luchthaven Schiphol este cel mai mare aeroport din rile de Jos.
Situat n comuna Haarlemmermeer, Olanda de Nord (Noord-Holland), la aproximativ
10 km sud-vest de Amsterdam, Schiphol este i unul din principalele aeroporturi
ale Europei, principalii si competitori fiind: Aeroportul Internaional
Heathrow(Londra, Regatul Unit), Aeroportul Internaional Frankfurt (Frankfurt am
Main, Germania) i Aeroportul Internaional Charles de Gaulle (Roissy, Frana).
Rotterdam - Timp de 40 de ani (pn n 2004), Rotterdam a stat n
fruntea listei celor mai aglomerate i mai mari porturi ale lumii (lund n
consideraie cantitatea de mrfuri tranzitat). A fost ns surclasat de Shanghai,
Singapore i Hong Kong, iar acum deine ntietatea doar n Europa, fiind urmat
ndeaproape de Anvers i Hamburg.
Din Evul Mediu ncepnd, au fost necesare veacuri ntregi pentru ca satul
de pescari de lng barajul ridicat pe rul Rotte (apa murdar) s se
preschimbe ntr-un megalopolis. Fiindc n estuarul din nord-vestul Olandei rurile
Rin (Niewe Maas), Meuse i Sheldt au format o reea hidrologic de anvergur
nainte ca apele lor s se verse n Marea Nordului, localnicii au conectat o parte
din cursuri i le-au folosit din ce n ce mai mult la transportul mrfurilor. Abia n
secolul XIX oraul i portul vor ncepe s se extind pe malurile lui Niewe Maas i
s se modernizeze ntr-un ritm alert, odat cu amplificarea transportului maritim
portul avea deja asigurat ieirea la Marea Nordului. O dovad simpl a
progresului urban a fost construirea celei mai mari cldiri de birouri din Europa,
Witte Huis (Casa Alb), cu nlimea de 45 de metri, mare pentru vremurile
acelea.

Dezvoltarea Rotterdamului a fost ntrerupt de cel de-al Doilea Rzboi

Mondial, cnd bombardamentele au distrus tot centrul vechi, lsnd n picioare
doar cldirea Primriei. La doar dou sptmni de la tristul eveniment, olandezii
au nceput munca de reconstrucie a oraului lor, folosind pentru aceasta un plan
arhitectural modern. Treptat, Rotterdamul a cptat nfiarea unui centru

business, cu o suit de faade din sticl i metal strlucind n soare. Modernismul

a redefinit oraul, n acord cu exigenele olandeze i cu aspiraiile spre urbanism
de nalt clas.
Azi, Rotterdamul urmeaz s mai lrgeasc partea din portul su
intersectat cu marea, pentru a face loc unui numr i mai mare de containere i
pentru a crea oportuniti de dezvoltare industriei chimice. Dei noul proiect a
avut ntrzieri n derulare, din pricina unor probleme de mediu, Maasvlakte 2 e
foarte aproape de reuita previzionat. Pe de alt parte, autoritile portuare i
municipalitatea ncurajeaz activitile de promovare turistic a portului, miznd
pe excelenta lui organizare, designul modern i caracterul spectaculos al
evenimentelor ce au loc aici continuu: acostarea marilor cargoboturi i vase de
croaziere, descrcarea mrfurilor, manipularea containerelor, reparaiile i
interveniile tehnice, traficul navelor militare etc .
Haga este sediul guvernului a rilor de Jos. Este situat n partea de vest a
provinciei Olanda de Sud (Zuid-Holland), a crei reedin este.
Haga este sediul guvernului olandez, dar nu este capitala Olandei, rol
desemnat prin constituie Amsterdamului. Haga este sediul camerelor superioare
(Eerste Kamer) i inferioare (Tweede Kamer) a parlamentului olandez (StatenGeneraal). Regina Beatrix a Olandei are reedina i biroul de lucru la Haga, iar toate
ambasadele statelor strine sunt situate aici. De asemenea la Haga sunt situate
Curtea suprem (Hoge Raad der Nederlanden) i Consiliul de Stat (Raad van
State).
Perioada de glorie a satului Haga a fost cuprins ntre secolele al XVI-lea i
al XVII-lea. Din aceea perioad dateaz numeroase biserici (cum ar fi Nieuwe
Kerk) i rezidene, printre care se numr Palatul Huis ten Bosch (reedina
regal) iMauritshuis. Tot n aceea vreme, satul a devenit un centru important al
portretisticii i al peisagisticii, precum i al tipografiei, al gravurii, al sculpturii i al
meteugului aurarilor. Aceste tradiii artistice au fost continuate n secolul al XIXlea de aa numita coal de la Haga (n care au fost activi pictori de seam,
precum Isaac Israls i Anton Mauve), precum i de Haagsche Kunstkring, un mediu
artistic al neoimpresionitilor i al simbolitilor.
Dou dintre principalele monumente ale comunei se ridic unul lng
altul :Muzeul Mauritshuis i cldirea parlamentului, Binnenhof.

Contributia sectoarelor economiei la crearea P.I.B.:

- industrie: 17,5%
- sectorul public: 14,5%
- comert, reparatii: 13,6%
- transporturi, telecomunicatii: 7,8%
- agricultura: 2,9%
- minerit: 2,0%
- alte servicii : 42,2%
AGRICULTURA

Din totalul suprafetei tarii 27% este pamant cultivat, alte 32% sunt utilizate
ca pasuni, iar 9% sunt paduri. Agricultura foarte moderna, intensiva si foarte
productiva ocupa 4% din forta de munca si produce 4% din produsul intern brut.
Cea mai dezvoltata ramura este cresterea vitelor prin pasunat si cultivarea
florilor. Se produc in cantitati mari cartoful, sfecla de zahar si cerealele. Pe
poldere cresc peste 4,5 milioane vaci de lapte. Olanda se afla pe locul cinci in
Europa la productia de unt, pe locul al patrulea la productia de cascaval iar pe
primul loc in productia de bulbi de flori. Pe multe poldere se cultiva lalele, zambile
si crini, mai ales in zonele Leiden si Haarlem, de unde anual se exporta milioane
de bulbi de flori. Un produs important de export il constituie zarzavaturile pentru
salate, cultivate in general in sere.

TRANSPORTUL

Campia intinsa a creat conditii bune pentru infiintarea unor retele intinse
de transporturi, cu toate ca multimea de rauri, canale si santuri au creat
probleme. Lungimea cailor ferate este de 2753 km din care 1987 km electrificata.
Lungimea drumurilor rutiere este de 111891 km. Este foarte important
transportul pe nave maritime, mare parte a comertului Europei Occidentale se
efectueaza pe cale maritima prin Olanda. Transportul aerian intern este
nesemnificativ, dar KLM-ul (Societatea Regala Olandeza de Transport Aerian) are
multe linii internationale.

INDUSTRIA

Olanda este o tara cu o industrie moderna si dezvoltata. Principalele ramuri

industriale sunt industria constructoare de masini, electronica, producerea
titeiului, constructia de nave si avioane, productia otelului, a produselor textile, a
mobilei si a hartiei, a confectiilor si a berii. Amsterdamul este centrul mondial al
prelucrarii si al comertului cu diamante. Industria grea: rafinarea petrolului,
fabricile de otel si constructoare de masini se concentreaza in zona de coasta,
mai ales in Rotterdam, dar centre industriale importante sunt si Ijmuiden,
Amsterdam si Kijmegen - toate aflate pe malurile unor rauri - sau canale. Sunt
foarte populare cascavalurile, produsele de cacao si de ciocolata, trabucurile,
conservele de legume, ginul si berea fabricate in Olanda.