FACULTATEA DE STIINTE SOCIO UMANE

SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE

REFERAT SUPLIMENTAR
LA PSIHOLOGIA
PERSONALITATII
Sigmund Freud Mecanisme de aparare

Student: Barbu Gheorghita Loredana

Conceptele id, ego si superego in psihanaliza

Potrivit teoriei structurale sau teoriei instantelor, Freud a presupus ca aparatul psihic sau mintea
umana este impartita in trei instante: Ego (Eu), Superego (Supra-Eu) si Id (Sine sau Se).
Id sau Sinele (Se-ul) exista in subconstient si este responsabil pentru transformarea necesitatilor
umane primordiale in forte motivationale, sau instincte, numite dorinte de catre Freud. Aceste
transformari au fost numite procese primare. Sinele functioneaza potrivit principiului placerii, sau a
satisfacerii necesitatii imediate: foame, sete, sex, evitarea durerii, etc. In viziunea psihanalitica, nounascutul este reprezentarea pura a seului - acesta plange instinctiv ori de cate ori ii este foame sau vrea
sa fie curat, desi nu stie exact de ce plange.
Se-ul include continuturi ereditare (instincte) si dobandite (rezultatul refularii), si reprezinta izvorul de
energie al psihicului uman, precum si baza din care se nasc eul si supraeul, sub influenta lumii
externe. Totodata, se-ul intra in conflict cu eul si supraeul.
Ego sau Eul rezida cu preponderenta in constient, este legat de realitate prin simturi si are rolul de a
materializa dorintele seului. Aceasta activitate de rezolvare a problemelor se numeste functie
secundara. Spre deosebire de sine, care functioneaza pe principiul satisfacerii imediate a cerintelor, eul
functioneaza pe principiul realitatii: satisfacerea dorintei in momentul in care se gasesc resursele
adecvate.
Eul cuprinde functiile psihice precum gandirea, toleranta, testarea realitatii, controlul, planificarea,
apararea, sinteza informatiilor, functionarea intelectuala si memoria. Eul reprezinta ratiunea si bunul
simt, in opozitie cu pasiunea, reprezentata de sine (id).
In diagrama modelelor structurale si topografice ale mintii, Freud prezinta continutul eului ca aflanduse jumatate in constient, un sfert in preconstient si celalalt sfert in subconstient.
Superego sau Supra-Eul rezida cu preponderenta in preconstient. Potrivit lui Freud, supraeul se naste
din complexul oedipian, prin identificarea cu parintele de acelasi sex. Prin aceasta identificare
copilul interiorizeaza regulile impuse de parinte. In perioada de latenta sexuala supraeul achizitioneaza
si normele si valorile morale ce dirijeaza eul in actiunea sa de combatere a sinelui. Supraeul comunica
cerintele sale eului prin sentimente de mandrie, rusine, culpabilitate, etc.
O parte a supereului este formata din valorile inspirate de parinti, profesori, mentori, cu alte
cuvinte constiinta umana.
O a doua parte a supraeului este Ego ideal sau Eul ideal - informatiile despre ceea ce este bine sau ce
ar trebui sa faca o persoana; cu alte cuvinte, imaginea interioara la care fiecare dintre noi aspiram.
Mecanismele de aparare ale eului (ego)

Mecanismele de defensa identificate in psihanaliza reprezinta procedeele psihice prin care eul este
menajat de confruntarea directa cu continutul subconstientului, adica pulsiunile si refularile.
Aceste mecanisme de aparare ofera un refugiu in fata situatiilor la care nu putem face fata. Astazi lista
mecanismelor de defensa este uriasa si nu exista un conses in privinta numarului acestora. Printre
primele identificate se numara:
Negarea realitatii psihice interne presupune in acelasi timp afirmarea existentei acesteia - nu poti
nega decat ceva ce exista. Astfel refularile patrund in constient sub forma negata. Recunoasterea
acestor ganduri si dorinte reprimate ar produce o stare anxioasa extrema.
Refularea este cel mai vechi, mai important si mai cunoscut mecanism defensiv in psihanaliza, acest
concept nascandu-se odata cu cel de subconstient. Prin procesul de refulare sunt pastrate in
subconstient toate acele reprezentari pulsionale interzise de supraeu. Refularea este un mecanism de
baza in nevroza, dar si un proces normal in viata cotidiana.
In general, se presupune ca sunt refulate acele experiente din copilarie care ar duce la un dezechilibru al
psihicului imatur al copilului. Potrivit lui Freud, psihanaliza are rolul de a aduce si a prelucra la nivel
constient conflictul refulat, pentru a putea fi condamnat.
Identificarea este situatia in care eul unei persoane preia in mod inconstient anumite trasaturi de la
alta persoana. Un exemplu este lesinul cu caracter isteric al fiului cu tatal decedat. O forma de
identificare este identificarea cu agresorul, un mijloc de aparare utilizat in relatiile cu obiectele lumii
exterioare carora subiectul nu poate sa le faca fata. Un exemplu este cel al victimei care se transforma
in agresor.
Deplasarea reprezinta asocierea unei incarcaturi afective cu un obiect sau eveniment aflat in intr-o
relatie de contiguitate cu cele initiale care au provocat starea afectiva. Un exemplu este cel al parintelui
care isi descarca nervii pe copil, atunci cand a fost pus intr-o situatie frustranta de catre sef la serviciu.
Sublimarea se refera la transformarea impulsurilor instinctuale in activitati acceptate de societate,
cum ar fi utilizarea energiei instinctului sexual in scopuri artistice, sau a impulsurilor agresive intr-un
sport.
Proiectia este atribuirea propriilor caracteristici, sentimente, dorinte sau trasaturi de caracter pe care
nu ni le dorim sau nu le cunoastem, unor obiecte sau persoane din exterior.
Rationalizarea este procedeul prin care incercam sa dam o explicatie logica sau acceptabila din punct
de vedere moral unor inclinatii, manifestari sau sentimente considerate inacceptabile si a caror cauza nu
este perceputa.
Regresiunea este procesul de intoarcere la un stadiu de dezvoltare psihica anterior, fie ca este vorba
despre gandire, sentiment sau comportament. Un exemplu este divortul intentat de sot, pentru a se
casatori cu o iubita din tinerete.
Formatiunea reactionala reprezinta dezvoltarea unei atitudini sau comportament in sens opus cu o
tendinta instinctuala refulata. De exemplu, manifestarea unei obsesii pentru curatenie poate ascunde
dorinta perversiunilor sexuale.
Mecanismele de aparare descrise in psihanaliza nu implica neaparat patologicul. Acestea fac parte din
sistemul Eului si servesc la adaptare si sunt in mod normal folosite in viata de zi cu zi, care fara ele ar

fi imposibila sau prea angoasanta. Starea patologica apare atunci cand, prin rigiditate si utilizare
persistenta, aceste mecanisme devin o piedica in gandire si actiune, producand un comportament
inadaptat.