1) La traversarea capului cu roata automobilului in

direcie transversal se produc fracturi:

a) [ ] nfundate;
b) [ ] liniare;
c) [x] cominutive;
d) [ ] in terase;
e) [ ] orificiale.
2) Indicai direcia deplasrii prin inerie a corpului
oferului in salonul automobilului la coliziune
frontal:
a) [ ] posterioar;
b) [x] anterioar;
c) [ ] spre dreapta;
d) [ ] spre stnga;
e) [ ] nu se deplaseaz.
3) La traumatismul auto se atribuie leziunile
corporale produse in urma:
a) [ ] exploziei motorului automobilului;
b) [ ] exploziei rezervorului automobilului;
c) [ ] intoxicaiei cu in automobil;
d) [x] aciunii automobilului aflat in micare;
e) [ ] morii subite in automobil.
4) Mecanismul de baz de formare a leziunilor
corporale in traumatismul auto:
a) [x] lovirea cu prile automobilului;
b) [ ] traversarea corpului cu roile;
c) [ ] traumatismul in salonul automobilului;
d) [ ] explozia motorului automobilului;
e) [ ] aciunea factorului termic.
5) Fractura-bar (bamper) se produce in urmtorul
tip de traumatism auto:
a) [ ] in salonul automobilului;
b) [ ] la traversarea corpului cu roile automobilului;
c) [x] la ciocnirea automobilului cu pietonul;
d) [ ] la cdere din automobilul in micare;
e) [ ] la compresiunea corpului de carosabil.
6) In traumatismul auto mortal, medicul legist
soluioneaz ntrebrile, cu excepia:
a) [ ] care este cauza decesului;
b) [ ] ce leziuni corporale sunt depistate pe cadavru;
c) [ ] timpul survenirii decesului;
d) [x] culpabilitatea oferului;
e) [ ] prezena strii de ebrietate.
7) Amprentele anvelopelor pe hainele i corpul
decedatului se formeaz la:
a) [ ] ciocnirea automobilului cu pietonul;
b) [ ] traumatismul in salonul automobilului;
c) [x] traversarea corpului cu roile;
d) [ ] cderea din automobilul aflat in micare;
e) [ ] compresiunea pietonului prin caroseria
camionului de copac.

8) Leziunile specifice pentru traumatismul auto sunt:

a) [ ] dezmembrarea corpului;
b) [ ] fracturi eschiloase ale oaselor craniene;
c) [x] amprenta cptuelii radiatorului pe corp;
d) [ ] fracturi multiple ale oaselor bazinului;
e) [ ] fracturi deschise ale oaselor femurale.
9) Ciocnirea primar cu autoturismul se realizeaz la
nivelul:
a) [ ] capului;
b) [ ] gatului;
c) [ ] toracelui;
d) [ ] membrelor superioare;
e) [x] gambelor.
10) Eschilul osos n fractura-bar (bamper) are
form:
a) [ ] rotund;
b) [x] triunghiular;
c) [ ] oval;
d) [ ] pentagonal;
e) [ ] ptrat.
11) In cazul ciocnirii autoturismului cu pietonul,
punctul de contact mai frecvent se va afla:
a) [ ] mai sus de centrul de greutate;
b) [x] mai jos de centrul de greutate;
c) [ ] la nivelul centrului de greutate;
d) [ ] la nivelul capului;
e) [ ] la nivelul centurii scapulare.
12) Clasificarea leziunilor musculare dup caracterul
morfologic:
a) [x] hemoragie;
b) [ ] plag;
c) [x] ruptur;
d) [x] zdrobire;
e) [ ] excoriaie.
13) Manifestarea tardiv a echimozei pe tegumente
depinde de:
a) [x] profunzimea localizrii;
b) [x] dimensiunilor hemoragiei;
c) [ ] sexul ptimitului;
d) [ ] forma suprafeei obiectului vulnerant;
e) [x] particularitile esuturilor lezate.
14) Tipurile traumatismului auto sunt:
a) [x] ciocnirea automobilului aflat in micare cu
pietonul;
b) [ ] aruncarea corpului i cderea pe carosabil;
c) [x] in salonul automobilului;
d) [x] traversarea corpului cu roile;
e) [ ] alunecarea corpului pe carosabil.
15) Traversarea cu roile automobilului este posibil
la poziia corpului pe:
a) [ ] flancul stng;

b) [x] spinare;
c) [x] abdomen;
d) [ ] flancul drept;
e) [ ] pe flanc, semiflectat.
16) Amprenta benzii de rulare a roilor automobilului
pe hainele victimei poate fi depistat in cazul:
a) [x] traversrii corpului cu roile automobilului;
b) [ ] ciocnirii automobilului aflat in micare cu
pietonul;
c) [x] contactului hainelor cu urmele benzii de rulare
de pe carosabil;
d) [ ] alunecrii corpului pe carosabil;
e) [ ] traumatismului in salonul automobilului.
17) Circumstanele de producere ale traumatismului
auto in salonul automobilului sunt:
a) [x] ciocnirea unui automobil cu altul;
b) [ ] la nceperea micrii automobilului;
c) [x] rsturnarea automobilului;
d) [x] ciocnirea automobilului de un obstacol imobil;
e) [ ] frnare lin.
18) Tipurile de cdere sunt:
a) [x] cdere de la nlime (precipitare);
b) [ ] cdere pasiv;
c) [ ] cdere veritabil;
d) [x] cdere simpl de pe acelai plan;
e) [ ] cdere in fntni, gropi.
19) Cderea de la nlime (precipitarea) poate fi:
a) [x] direct (liber);
b) [ ] direct coordonat;
c) [x] in trepte;
d) [ ] in trepte coordonat;
e) [ ] direct necoordonat.
20) Fazele in care se produc leziuni corporale in
precipitare:
a) [ ] zborul;
b) [ ] desprinderea corpului de pe suprafaa de suport;
c) [x] aterizarea;
d) [x] deplasarea corpului din locul aterizrii primare;
e) [ ] pan la desprinderea corpului de pe suprafaa de
suport.
21) Prile proeminente ale automobilului cu care se
produc leziuni la ciocnire cu pietonul:
a) [x] bara de protecie;
b) [x] farul;
c) [x] cptueala radiatorului;
d) [x] retrovizorul (oglinda) extern;
e) [ ] portbagajul.
22) Leziunile produse in traumatismul auto se
clasific:
a) [ ] leziuni vechi ale aparatului locomotor;
b) [x] caracteristice;

c) [x] necaracteristice;
d) [x] specifice;
e) [ ] leziuni ale organelor vizual i auditiv.
23) Accidentele rutiere pot fi condiionate de
urmtoarele stri patologice:
a) [x] boli cardio-vasculare cu caracter acut;
b) [x] diminuarea esenial a vzului;
c) [x] defecte anatomice ale membrelor;
d) [x] maladii ale organului auditiv;
e) [ ] cefalohematom.
24) La examinarea medico-legal a persoanelor
decedate in accidentele rutiere este necesar de
prelevat:
a) [x] snge pentru depistarea alcoolului etilic;
b) [ ] mostre de bil;
c) [x] mostre de pr, in cazul prezenei plgilor
capului;
d) [ ] mostre de saliv;
e) [x] snge pentru stabilirea apartenenei de specia i
de grup.
25) "Fractura-bar" in traumele rutiere se formeaz
pe:
a) [ ] oasele craniene;
b) [ ] vertebrele cervicale;
c) [x] oasele femurale;
d) [x] oasele tibiene;
e) [ ] oasele bazinului.
26) In traumatismul auto combinat pot fi depistate
urmtoarele leziuni:
a) [ ] patologie a organului auditiv;
b) [x] amprenta benzii de rulare pe tegumentele
toracelui;
c) [ ] maladii ale organului vzului;
d) [ ] anchiloza articulaiilor genunchiului;
e) [x] "fractur-bara" a femurului.
27) Dintre particularitile examinrii cadavrelor in
accidentele rutiere fac parte:
a) [ ] prelevarea viscerelor pentru examenul toxicochimic general;
b) [x] msurarea distanei plante-leziuni";
c) [x] seciuni suplimentare pe suprafaa posterioar a
corpului;
d) [ ] examinarea organelor cavitii toracice i
abdominale;
e) [x] cercetarea organelor vzului i auzului.
28) Concluziile referitor la moartea prin traumatisme
auto se bazeaz pe:
a) [x] datele cercetrii la faa locului;
b) [ ] prezena carosabilului uzat i condiiilor
meteorologice nefavorabile;
c) [x] rezultatele examinrii medico-legale ale

cadavrului;
d) [x] depistarea sngelui, prului victimei pe
automobil;
e) [x] rezultatele cercetrii automobilului.
29) Leziunile produse in cadrul traumatismelor auto
sunt:
a) [x] excoriaii;
b) [x] echimoze;
c) [x] plgi contuze;
d) [ ] cefalo-hematomul;
e) [x] fracturi.
30) La traversarea corpului cu roile automobilului se
produc:
a) [x] fracturi cominutive ale oaselor craniene cu
rupturi ale meningelui dur;
b) [x] fracturi bilaterale ale coastelor;
c) [ ] fractur prin bara de protecie a femurului;
d) [x] amprente ale benzilor de rulare pe tegumente;
e) [ ] echimoze circulare - amprente ale farului.
31) Volumul lezional in cazul traversrii corpului cu
roata depinde de:
a) [ ] nlimea barei de protecie;
b) [x] direcia traversrii;
c) [x] masa automobilului;
d) [x] limea roilor;
e) [ ] caracterul desenului benzii de rulare.
32) In cazul depistrii leziunilor corporale imense,
produse in circumstane necunoscute, in favoarea
traumatismului auto vor pleda:
a) [x] "fractura-bar" a tibiei;
b) [ ] rupturi ale cordului i pulmonilor;
c) [x] amprentele benzii de rulare pe tegumentele
toracelui;
d) [ ] hematomul subdural;
e) [ ] plgi contuze ale capului.
33) Dintre leziunile produse prin precipitare fac
parte:
a) [x] plgi contuze;
b) [ ] "fractura-bar" a tibiei;
c) [x] rupturi ale organelor parenchimatoase;
d) [ ] dezmembrare;
e) [x] fracturi angrenate.
34) Pentru cderile simple este caracteristic:
a) [x] prezena leziunilor de contralovitur ale
creierului i meningelor;
b) [ ] fracturi bilaterale ale oaselor bazinului;
c) [ ] fracturi inelare ale bazei craniului;
d) [x] lipsa leziunilor produse prin comoia general a
intregului corp;
e) [ ] fracturi in bici" (whiplash") ale vertebrelor
cervicale.

35) La precipitare se refer cderea de la:

a) [x] 150 m;
b) [x] 25 m;
c) [ ] cdere din poziie ortostatic;
d) [x] 5 m;
e) [x] 10 m.
36) Schimbrile ireversibile in S.N.C. i in sistemul
cardio-respirator se instaleaz imediat dup:
a) [ ] pierderea cunotinei;
b) [ ] pauza terminal;
c) [ ] moartea clinic;
d) [ ] perioada agonal;
e) [x] moartea biologic.
37) Peste cat timp dup moarte temperatura
cadavrului se egaleaz cu cea a mediului ambiant
0
(temperatura aerului fiind de +18 C)?
a) [ ] peste 3 - 5 ore;
b) [ ] peste 12 ore;
c) [x] spre sfritul primei zile;
d) [ ] spre sfritul zilei a doua;
e) [ ] peste 5 zile.
38) Care este mecanismul formrii lividitilor
cadaverice?
a) [ ] scderea tonusului muscular;
b) [ ] schimbarea proprietilor fizico-chimice ale
sngelui;
c) [x] deplasarea postmortem a sngelui prin vase in
prile decline ale corpului;
d) [ ] scderea densitii sngelui in vase;
e) [ ] creterea permeabilitii vaselor sanguine.
39) Ce culoare au lividitile cadaverice in
intoxicaia cu CO?
a) [ ] brun;
b) [ ] albastru-violacee;
c) [ ] surie;
d) [x] roz-roietic;
e) [ ] surie-brun.
40) Lividitile cadaverice vor fi mai pronunate in
moartea prin:
a) [ ] hemoragie extern din vasele sanguine
cervicale;
b) [ ] nefrit cronic cu uremie;
c) [ ] traum cranio-cerebral cu hemoragie;
d) [x] asfixie mecanic (spnzurare);
e) [ ] fractur deschis a femurului cu lezarea vaselor.
41) Peste cat timp dup instalarea morii, de regul,
ncepe rezoluia rigiditii cadaverice?
a) [ ] peste 12 h;
b) [x] peste 24 h;
c) [ ] peste 48 h;

d) [ ] peste 72 h;
e) [ ] peste 96 h.
42) Cnd apar petele Liarche?
a) [ ] in poziia cadavrului cu faa in jos;
b) [ ] in cazul congestiei conjunctivei palpebrale;
c) [x] in cazul desecrii sclerei ochilor deschii;
d) [ ] in cazul desecrii sclerei ochilor nchii;
e) [ ] in cazul feei acoperite cu pmnt.
43) Unde vor fi localizate lividitile cadaverice pe
corpul unui spnzurat in poziie vertical?
a) [ ] pe spate, fese, suprafaa posterioar;
b) [ ] pe suprafaa anterioar a trunchiului, gatului i
feei;
c) [x] pe membrele inferioare, poriunea inferioar a
trunchiului, pe mini i plante;
d) [ ] pe suprafaa lateral a trunchiului;
e) [ ] pe toat suprafaa corpului.
44) Peste cat timp dup moarte lividitile cadaverice
pot s se deplaseze complet in prile decline, la
schimbarea poziiei cadavrului?
a) [x] peste 4-5 h;
b) [ ] peste 48 h;
c) [ ] peste 12-15 h;
d) [ ] peste 24 h;
e) [ ] peste 36 h.
45) La digitopresiune lividitile cadaverice dispar
complet. Cat timp a trecut de la moarte?
a) [x] pan la 12-15 h;
b) [ ] de la 15 pan la 36 h;
c) [ ] pan la 48 h;
d) [ ] de la 48 pan la 72 h;
e) [ ] peste 72 h.
46) Dintre semnele certe ale morii fac parte:
a) [ ] lipsa pulsului;
b) [ ] lipsa reflexelor;
c) [x] electroencefalograma "mut";
d) [ ] lipsa respiraiei;
e) [ ] absena cunotinei.
47) Din ce cauz pielea in caz de putrefacie are
culoarea verde-cenuie?
a) [ ] din cauza formrii methemoglobinei;
b) [ ] din cauza formrii verdhemocromogenului.
c) [ ] din cauza imbibiiei esuturilor subcutanate cu
snge hemolizat;
d) [x] din cauza formrii sulfhemoglobinei i a
sulfurii de fier;
e) [ ] din cauza formrii carboxihemoglobinei;
48) Ce condiii favorizeaz saponificarea cadavrelor?
a) [ ] sol uscat, bine afnat;
b) [x] mediu umed, neaerat;
c) [ ] umiditate crescut, ventilaie bun (bine aerat);

d) [ ] terenuri mltinoase cu reacie acid puternic;

e) [ ] mediu uscat cu temperatur crescut.
49) Decizia despre ntreruperea msurilor de
reanimare poate fi luat de ctre:
a) [ ] medicul legist;
b) [ ] medicul reanimatolog;
c) [ ] medicul stomatolog;
d) [x] comisia medicilor specialiti;
e) [ ] medicul farmacist.
50) In aceleai condiii de pstrare care cadavru se va
rci mai repede?
a) [ ] a unui adult;
b) [x] a unui nou-nscut;
c) [ ] a unei persoane caectizate;
d) [ ] a unei persoane obeze;
e) [ ] a unui copil.
51) Ce culoare au lividitile cadaverice in
intoxicaie cu substane methemoglobinizante?
a) [ ] roz-roietic;
b) [ ] albastru-violacee;
c) [ ] roie-violacee;
d) [x] brun;
e) [ ] rou-aprins.
52) Peste cat timp dup moarte poate fi observat
rigiditatea cadaveric?
a) [ ] peste 5 - 10 minute;
b) [ ] peste 0,5 - 1 h;
c) [x] peste 2 - 4 h;
d) [x] peste 12 h;
e) [x] la 26 ore.
53) In ce regiuni ale corpului iniial apar semnele de
putrefacie?
a) [ ] pe fa i gat;
b) [ ] pe coapse i gambe;
c) [ ] in regiunile decline ale corpului;
d) [ ] pe torace i membrele superioare;
e) [x] in fosele inghinale.
54) La modificrile cadaverice precoce nu se
atribuie:
a) [x] mumificarea;
b) [ ] deshidratarea;
c) [ ] rcirea;
d) [ ] rigiditatea cadaveric;
e) [ ] lividitile cadaverice.
55) La modificrile cadaverice tardive nu se atribuie:
a) [x] rigiditatea cadaveric;
b) [ ] putrefacia;
c) [ ] mumificarea;
d) [ ] lignificarea;
e) [ ] saponificarea.
56) Rigiditatea cadaveric poate lipse peste 6 ore de

la deces pe cadavrul:
a) [ ] unui brbat;
b) [ ] unei femei;
c) [ ] in intoxicaie cu CO;
d) [ ] in spnzurare;
e) [x] unui nou-nscut.
57) Rigiditatea cadaveric dispare complet peste:
a) [ ] 2-4 ore;
b) [ ] 12 ore;
c) [ ] 24 ore;
d) [x] 3 zile;
e) [ ] cteva minute de la deces.
58) Petele Liarche apar ca urmare a:
a) [ ] lividitilor cadaverice;
b) [ ] rigiditii cadaverice;
c) [x] deshidratrii cadavrului;
d) [ ] autolizei;
e) [ ] putrefaciei.
59) Examenul entomologic se bazeaz pe:
a) [ ] tabloul histopatologic al modificrilor in
organe;
b) [x] legitatea apariiei pe cadavru a diferitor insecte;
c) [ ] cercetarea spectral a sngelui;
d) [ ] metodele botanice;
e) [ ] metodele imunologice.
60) Gradul de macerare a tegumentelor indic:
a) [ ] cauza morii;
b) [x] durata aflrii cadavrului in ap;
c) [ ] durata strii agonale;
d) [ ] adncimea bazinului cu ap;
e) [ ] categoria morii.
61) Care modificri cadaverice permit stabilirea
schimbrii poziiei cadavrului:
a) [ ] deshidratarea cadaveric;
b) [x] lividitile cadaverice;
c) [ ] autoliza;
d) [ ] saponificarea;
e) [ ] congelarea cadavrului.
62) Proba Magnus se bazeaz pe:
a) [ ] lipsa pulsului;
b) [ ] lipsa respiraiei;
c) [x] comprimarea unui deget la baz printr-o
ligatur;
d) [ ] comprimarea lateral a globului ocular;
e) [ ] reacia idiomuscular a bicepsului.
63) Proba Beloglazov se bazeaz pe:
a) [ ] lipsa pulsului;
b) [ ] lipsa respiraiei;
c) [ ] comprimarea unui deget la baz printr-o
ligatur;
d) [x] comprimarea lateral a globului ocular i

schimbarea formei pupilei;

e) [ ] reacia idiomuscular a bicepsului.
64) Care este vechimea morii, dac la digitopresiune
lividitilor cadaverice dispar i se restabilesc peste 5
secunde?
a) [ ] 15-29 ore;
b) [x] 6-8 ore;
c) [ ] 24 ore;
d) [ ] 48 ore;
e) [ ] 72 ore.
65) Care este vechimea morii, dac la digitopresiune
lividitile cadaverice nu-i modific culoarea?
a) [ ] 4-5 ore;
b) [ ] 12 ore;
c) [x] 48 ore;
d) [ ] 16 ore;
e) [ ] 20 ore.
66) Care este vechimea morii, dac la digitopresiune
lividitile cadaverice plesc i se restabilesc peste 35 minute?
a) [ ] 4-5 ore;
b) [ ] 10 ore;
c) [ ] 12 ore;
d) [ ] peste 48 ore;
e) [x] 16-18 ore.
67) Interaciunea hidrogenului sulfurat cu
hemoglobina determin urmtoarea culoare a
lividitilor cadaverice i a tegumentelor:
a) [ ] violacee-albstrie;
b) [ ] violacee;
c) [x] verde;
d) [ ] cafenie;
e) [ ] roie.
68) Timpul necesar pentru mumificarea cadavrului
unui om adult este de:
a) [ ] cteva ore;
b) [ ] 2-3 zile;
c) [ ] 1 sptmn;
d) [ ] 2 sptmni;
e) [x] cteva luni.
69) In structura cauzelor morii subite predomin
maladiile aparatului:
a) [x] cardio-vascular;
b) [ ] SNC;
c) [ ] digestiv;
d) [ ] respirator;
e) [ ] endocrin.
70) Viteza de rcire a cadavrului depinde de:
a) [x] temperatura mediului ambiant;
b) [ ] sexul decedatului;
c) [ ] cauza decesului;

d) [x] vrst;
e) [ ] obiectul vulnerant.
71) Scopurile principale ale expertizei medico-legale
a cadavrului constau in:
a) [x] stabilirea cauzei morii;
b) [ ] determinarea genului morii;
c) [x] determinarea vechimii morii;
d) [ ] stabilirea cauzei producerii traumei;
e) [x] stabilirea obiectului vulnerant.
72) Expertiza medico-legal a cadavrului se dispune
i se efectueaz, in mod obligatoriu, pentru
constatarea:
a) [x] cauzei morii;
b) [ ] genului morii violente;
c) [x] caracterului vtmrilor integritii corporale;
d) [x] gradului de gravitate a vtmrilor integritii
corporale;
e) [ ] motivului infraciunii.
73) Motivele examinrii medico-legale a cadavrului
sunt:
a) [x] moartea violent;
b) [x] moartea subit;
c) [ ] decedai in staionar cu diagnosticul clinic
stabilit;
d) [x] cadavrele pruncilor, nscui la domiciliu;
e) [x] cadavrele persoanelor, decedate in drum spre
spital.
74) In care compartimente ale Raportului de
examinare medico-legal" se includ ntrebrile,
expuse de ctre organul de urmrire penal, i
rspunsurile la acestea?
a) [ ] partea descriptiv;
b) [x] concluzii;
c) [x] partea introductiv;
d) [ ] nainte de concluzii;
e) [ ] oricare din cele indicate.
75) Care din pete se refer la modificrile cadaverice
precoce?
a) [ ] Tardieu;
b) [x] Liarche;
c) [x] cadaverice;
d) [ ] Minakov;
e) [ ] Vinevski.
76) Expertiza (examinarea) medico-legal a
cadavrului se efectueaz in baza:
a) [ ] deciziei Ministerului Sntii;
b) [ ] indicaiei primriei;
c) [x] ordonanei procurorului;
d) [x] solicitrii in scris a organului de urmrire
penal;
e) [ ] indicaiei medicului ef al spitalului.

77) Modificrile cadaverice precoce sunt?

a) [ ] saponificarea;
b) [x] rcirea cadaveric;
c) [x] lividitile cadaverice;
d) [x] rigiditatea cadaveric;
e) [ ] lignificarea.
78) La examinarea medico-legal a cadavrelor
obligatoriu se deschid urmtoarele caviti:
a) [x] cranian;
b) [x] toracic;
c) [ ] canalul rahidian;
d) [x] abdominal;
e) [ ] sinusurile paranazale.
79) Semne pozitive ale morii se consider:
a) [ ] lipsa respiraiei;
b) [ ] lipsa pulsului;
c) [x] prezena lividitilor cadaverice;
d) [x] petele de deshidratare ale sclerelor ochilor;
e) [ ] paloarea tegumentelor.
80) Vechimea morii in primele 12 ore poate fi
stabilit mai exact in baza:
a) [x] lividitilor cadaverice;
b) [ ] rigiditii cadaverice;
c) [x] excitaiei electrice a muchilor;
d) [x] reaciei pupilei la ageni chimici;
e) [ ] reaciei idiomusculare a bicepsului.
81) In baza lividitilor cadaverice pot fi stabilite:
a) [x] timpul survenirii decesului;
b) [x] durata aflrii cadavrului intr-o poziie anumit;
c) [ ] gradul de gravitate al leziunilor;
d) [ ] maladiile preexistente;
e) [x] cauza decesului.
82) Pentru efectuarea expertizei medico-legale a
cadavrului sunt necesare:
a) [x] ordonana emis de ctre organul de urmrire
penal;
b) [ ] dosarul penal;
c) [x] fia medical de staionar;
d) [x] procesul verbal al examinrii locului faptei;
e) [ ] depoziiile martorilor.
83) La stadiile lividitilor cadaverice se refer:
a) [ ] autoliza;
b) [x] hipostaza;
c) [x] difuzia;
d) [x] imbibiia;
e) [ ] emfizemul cadaveric.
84) Rigiditatea cadaveric cataleptic se poate instala
in:
a) [x] leziune prin arm de foc a bulbului rahidian;
b) [ ] refrigerare;
c) [x] traum prin explozie a capului cu dilacerarea

total a creierului;
d) [ ] intoxicaie cu CO;
e) [ ] spnzurare.
85) Fenomenele cadaverice precoce au importan
pentru:
a) [ ] soluionarea problemelor maladiilor
preexistente;
b) [x] diagnosticul pozitiv al morii;
c) [x] presupunerea cauzei decesului;
d) [ ] stabilirea categoriilor morii;
e) [x] diagnosticarea vechimii morii.
86) Stadiile lividitilor cadaverice se determin in
baza:
a) [x] modificrii culorii lividitilor la
digitopresiune;
b) [ ] duratei restabilirii complete a culorii iniiale;
c) [ ] efecturii probei Magnus;
d) [ ] efecturii probei Beloglazov;
e) [x] deplasrii lividitilor la schimbarea poziiei
cadavrului.
87) Modificrile cadaverice tardive permit stabilirea:
a) [x] condiiilor mediului de aflare a cadavrului;
b) [ ] cauzei morii;
c) [x] vechimii probabile a morii;
d) [ ] caracterului maladiilor preexistente;
e) [ ] genului morii.
88) Modificrile cadaverice tardive sunt?
a) [ ] autoliza;
b) [x] lignificarea;
c) [x] saponificarea;
d) [x] putrefacia;
e) [ ] imbibiia intimei arterelor magistrale.
89) Care factori condiioneaz viteza rcirii
cadavrului?
a) [x] temperatura aerului ambiant;
b) [ ] cauza decesului;
c) [x] masa cadavrului;
d) [x] caracterul hainelor;
e) [ ] obiectul vulnerant.
90) Compartimentele de baz ale Raportului de
examinare medico-legal a cadavrului" sunt:
a) [x] introductiv;
b) [x] descriptiv;
c) [x] diagnosticul;
d) [ ] epicriza postmortem;
e) [x] concluziile.
91) Particularitile examinrii cadavrului in caz de
traum auto sunt toate cu excepia:
a) [ ] examinarea organelor vzului, auzului i
aparatului locomotor;
b) [x] recoltarea materialului pentru examenul

bacteriologic;
c) [ ] examinarea esuturilor moi ale spatelui;
d) [ ] recoltarea sngelui i urinei pentru determinarea
alcoolului etilic;
e) [x] examinarea radiologic a pulmonilor.
92) Genul morii violente include:
a) [ ] moartea subit;
b) [x] omorul;
c) [ ] moartea patologic;
d) [x] suicidul;
e) [x] accidentul.
93) La descrierea fiecrui organ obligator se indic:
a) [x] dimensiunile;
b) [x] caracterul suprafeei seciunii;
c) [ ] diagnosticul modificrilor patologice;
d) [x] forma, culoarea, dimensiunile focarului
patologic;
e) [x] coninutul organului cavitar.
94) Autopsia cadavrului prezint particulariti in
urmtoarele cazuri:
a) [x] trauma de trafic;
b) [x] asfixiile mecanice;
c) [x] congelare;
d) [ ] maladii oncologice;
e) [x] intoxicaii.
95) Examinarea medico-legal a cadavrului difer de
cea morfopatologic prin urmtoarele particulariti:
a) [ ] cercetarea modificrilor morfologice;
b) [x] studierea minuioas a modificrilor
cadaverice;
c) [x] cercetarea hainelor i corpurilor delicte;
d) [ ] stabilirea cauzei morii;
e) [ ] metoda efecturii probelor pentru pneumotorace
i emboliei gazoase.
96) Examinarea extern a cadavrului cuprinde:
a) [x] examenul capului;
b) [x] examenului gatului i corpului;
c) [x] examenul membrelor;
d) [ ] secionarea spatelui i extragerea mduvei
spinrii;
e) [x] descrierea leziunilor corporale.
97) Etapele de baz ale examenului extern al
cadavrului sunt:
a) [x] examenul general al cadavrului;
b) [ ] cercetarea sinusurilor paranazale;
c) [x] descrierea hainelor;
d) [x] descrierea leziunilor corporale;
e) [x] cercetarea modificrilor cadaverice.
98) Cadavrele, persoanelor decedate in staionare, se
supun examinrii medico-legale in urmtoarele
cazuri:

a) [x] cadavrele persoanelor necunoscute;

b) [x] persoanele decedate in rezultatul aciunilor
suicidale;
c) [ ] maladii oncologice;
d) [x] prezena plngerilor privind tratamentul
incorect;
e) [ ] cadavrele persoanelor cu tratament staionar
ndelungat i cu diagnostic clinic stabilit.
99) In cazurile autopsiei cadavrelor, mostrele
corpurilor delicte de origine biologic pentru
cercetare se recolteaz de ctre:
a) [x] medicul legist titular;
b) [ ] anchetator;
c) [ ] procuror;
d) [x] medicul legist delegat;
e) [ ] judector.
100) Putrefacia cadavrului se manifest extern prin:
a) [ ] petele Liarche;
b) [ ] indurarea esuturilor moi i muchilor;
c) [x] reeaua venoas de putrefacie;
d) [x] emfizemul cadaveric;
e) [x] vezicule de putrefacie.
101) Ce factori externi condiioneaz dezvoltarea
procesului de saponificare:
a) [x] insuficiena sau lipsa aeraiei;
b) [ ] sol uscat i poros;
c) [x] sol umed i lutos;
d) [ ] aeraie bun;
e) [ ] temperatur nalt.
102) Modificri cadaverice sunt:
a) [x] lividitile cadaverice;
b) [x] rigiditatea cadaveric;
c) [ ] exhumarea;
d) [x] autoliza;
e) [ ] hemoliza.
103) Probe speciale, la examinarea medico-legal a
cadavrului, sunt:
a) [x] proba la embolie aerian;
b) [x] proba la pneumotorace;
c) [x] probele hidrostatice;
d) [x] proba Goppe-Zeiler;
e) [ ] proba cu ap oxigenat.
104) Cauze ale morii subite in maladiile cardiovasculare pot fi:
a) [x] ruptura anevrismului aortei;
b) [ ] tuberculoz pulmonar;
c) [ ] tumore cerebral;
d) [x] insuficiena cardiac acut;
e) [ ] bronhopneumonia.
105) Cauze ale morii subite in maladiile tractului
gastro-intestinal pot fi:

a) [ ] hepatita cronic;
b) [x] pancreonecroz hemoragic;
c) [x] peritonit;
d) [ ] diverticul esofagian;
e) [x] hemoragia acut.
106) Sarcinile de baz la autopsia cadavrelor cu
semne de maladii infecioase sunt:
a) [x] prevenirea contaminrii personalului, care
efectueaz necropsia;
b) [x] prevenirea contaminrii mediului ambiant;
c) [ ] prelevarea organelor i esuturilor pentru
examenul toxico-chimic general;
d) [x] prelevarea organelor i esuturilor pentru
diagnosticul corect;
e) [ ] efectuarea expertizelor medico-criminalistice.
107) Dup efectuarea autopsiei se intocmesc
urmtoarele documente:
a) [x] raport de expertiz medico-legal a cadavrului;
b) [x] raport de examinare medico-legal a
cadavrului;
c) [ ] proces verbal de cercetare morfo-patologic a
cadavrului;
d) [ ] proces verbal de expertiz a cadavrului;
e) [x] certificatul medical constatator de deces.
108) Metodele de cercetare utilizate pentru stabilirea
vechimii morii:
a) [ ] traseologic;
b) [x] biochimic;
c) [ ] radiologic;
d) [x] histologic;
e) [ ] balistic.
109) La cercetarea cadavrului mumificat pot fi
soluionate intrebrile:
a) [x] sexul decedatului;
b) [x] vechimea inhumrii;
c) [x] prezena unor semne individuale;
d) [ ] scopul comiterii infraciunii;
e) [x] varsta decedatului.
110) La cercetarea cadavrului scheletat pot fi
soluionate intrebrile:
a) [x] apartenena oaselor omului sau animalului;
b) [x] varsta decedatului;
c) [x] sexul decedatului;
d) [ ] cauza morii subite;
e) [x] prezena maladiilor esutului osos.
111) Distrugerea esuturilor moi ale cadavrului in
sezonul cald al anului se produce de ctre:
a) [x] furnici;
b) [x] roztoare;
c) [x] animale slbatice;
d) [x] mute (larve);

e) [ ] lipitori.
112) In primele 24 ore dup moarte autolizei se
supun:
a) [x] pancreasul;
b) [ ] oasele;
c) [ ] tendoanele;
d) [x] mucoasa gastric;
e) [ ] tegumentele.
113) Semnele deshidratrii cadavrului se depisteaz
pe:
a) [x] buze;
b) [ ] mucoasa gastric;
c) [x] sclerele ochilor;
d) [ ] mucoasa laringelui i traheii;
e) [x] scrot.
114) Scopurile examenului medico-legal histologic
sunt:
a) [x] stabilirea vechimii leziunilor;
b) [x] stabilirea vitalitii leziunilor;
c) [ ] stabilirea mecanismului producerii leziunilor;
d) [ ] stabilirea obiectului vulnerant;
e) [x] confirmarea diagnosticului.
115) Examenul histologic al excoriaiilor, plgilor,
echimozelor se efectueaz pentru stabilirea:
a) [x] vechimii leziunilor;
b) [ ] particularitilor obiectului vulnerant;
c) [ ] mecanismului cauzrii traumei;
d) [x] vitalitii leziunilor;
e) [ ] identificarea obiectului vulnerant.
116) Pan la examinarea medico-legal a cadavrului
medicul legist trebuie s studieze:
a) [ ] fia de insoire a ambulanei;
b) [x] copia procesului verbal de examinare a
cadavrului la faa locului;
c) [x] fia medical de staionar;
d) [x] ordonana de efectuare a expertizei medicolegale;
e) [ ] depoziiile martorilor.
117) Examinarea extern a cadavrului include:
a) [x] descrierea hainelor;
b) [ ] examinarea sinusului sfenoidal;
c) [x] descrierea leziunilor corporale;
d) [x] fotografierea cadavrelor persoanelor
necunoscute;
e) [ ] efectuarea probei pentru pneumotorace.
118) anul de spanzurare nu poate fi:
a) [ ] continuu;
b) [ ] discontinuu;
c) [ ] orizontal;
d) [x] cu adancime uniform;
e) [ ] cu amprenta nodului.

119) In care asfixie mecanic se determin mrirea

in volum a pulmonilor cu prezena petelor
hemoragice subpleurale pal-roietice?
a) [ ] compresiune toraco-abdominal;
b) [ ] strangulare;
c) [ ] aspiraie cu mase vomitive;
d) [ ] spanzurare;
e) [x] inec.
120) In care stadiu clinic al asfixiilor mecanice are
loc compensarea insuficienei de oxigen?
a) [x] preasfictic;
b) [ ] dispnee inspiratorie;
c) [ ] dispnee expiratorie;
d) [ ] respiraie terminal;
e) [ ] agonal.
121) Din semnele general asfixice externe fac parte
toate, cu excepia:
a) [ ] cianoza feei;
b) [ ] lividiti cadaverice precoce, difuze;
c) [x] rigiditatea cataleptic;
d) [ ] hemoragii punctiforme pe conjunctiv;
e) [ ] semne de defecaie i ejaculare.
122) La semnele general asfixice interne se atribuie
urmtoarele, cu excepia:
a) [ ] supraumplerea cu sange a compartimentelor
drepte ale inimii;
b) [ ] hemoragii punctiforme subpleurale;
c) [ ] venecongestia organelor interne;
d) [x] semnul Belin;
e) [ ] sangele fluid.
123) Semnul specific extern in spanzurare este:
a) [x] anul de spanzurare;
b) [ ] semnul Amusat;
c) [ ] rupturi transversale ale intimei arterelor
carotide;
d) [ ] hemoragii punctiforme subpleurale;
e) [ ] masca echimotic.
124) Fractura osului hioid i a cartilajelor laringiene
se va produce mai frecvent in:
a) [ ] spanzurare;
b) [ ] strangulare;
c) [x] sugrumare;
d) [ ] obturarea cilor respiratorii cu corpuri strine;
e) [ ] inec.
125) Proba Bokarius se efectueaz pentru:
a) [x] stabilirea vitalitii anului de spanzurare;
b) [ ] stabilirea localizrii anului;
c) [ ] diagnosticului diferenial al anului de
spanzurare cu cel de strangulare;
d) [ ] stabilirea tipului laului;
e) [ ] stabilirea limii anului.

126) Suicidul este imposibil prin:

a) [ ] spanzurare;
b) [ ] strangulare cu laul;
c) [ ] sufocare;
d) [ ] obturarea cilor respiratorii cu corpuri strine;
e) [x] sugrumare.
127) Pentru sugrumare sunt caracteristice
urmtoarele leziuni corporale:
a) [ ] echimoze ovale i excoriaii semilunare pe
coapse;
b) [x] echimoze ovale i excoriaii semilunare pe gat;
c) [ ] semne de lupt i autoaprare;
d) [ ] masca echimotic;
e) [ ] an de strangulare.
128) In compresia toraco-abdominal se determin:
a) [x] masca echimotic;
b) [ ] emfizem pulmonar pronunat;
c) [ ] amprentele costale pe suprafeele lateroposterioare ale pulmonilor;
d) [x] edem pulmonar carminat;
e) [ ] fracturi ale osului hioid.
129) In inec se determin urmtoarele semne, cu
excepia:
a) [ ] petele Rasskazov-Lukomski-Paltauf;
b) [ ] semnul Kruevski;
c) [ ] amprentele costale pe suprafeele lateroposterioare ale pulmonilor;
d) [x] edem pulmonar carminat;
e) [ ] semnul Svenikov.
130) In cazul necropsiei persoanelor decedate in
rezultatul inecului nu se cerceteaz:
a) [ ] cavitatea cranian;
b) [ ] sinusurile paranazale;
c) [ ] cavitatea toracic;
d) [ ] cavitatea abdominal;
e) [x] esuturile moi ale membrelor.
131) Semne de retenie a cadavrelor in ap sunt
toate, cu excepia:
a) [ ] culoarea roz a tegumentelor;
b) [ ] cderea prului;
c) [ ] macerarea tegumentelor;
d) [x] poziia boxerului" in gard;
e) [ ] leziuni produse de raci, peti, etc.
132) Compresia organelor gatului, asociat cu un
complex pronunat de fenomene periculoase pentru
via, se refer la vtmri corporale:
a) [ ] uoare;
b) [x] grave, periculoase pentru via;
c) [ ] medii, cu dereglarea sntii de lung durat;
d) [ ] medii, cu o incapacitate stabil de munc mai
puin de 1/3;

e) [ ] uoare, cu dereglarea sntii de scurt durat.

133) In cazul decesului prin spanzurare se efectueaz
proba:
a) [ ] docimazia hidrostatic pulmonar;
b) [ ] Goppe-Zeiler;
c) [x] Bokarius;
d) [ ] docimazia hidrostatic gastro-intestinal;
e) [ ] la pneumotorace.
134) Proba Bokarius se efectueaz in caz de:
a) [ ] inec;
b) [ ] sugrumare;
c) [x] spanzurare;
d) [ ] compresie toraco-abdominal;
e) [ ] obturare a cilor respiratorii cu corpuri strine.
135) La efectuarea probei Bokarius se utilizeaz:
a) [ ] microscopul;
b) [x] lamele de sticl;
c) [ ] cutia Petri;
d) [ ] colorani specifici;
e) [ ] aparatul roentgenologic.
136) La semnele morii rapide se refer petele:
a) [ ] Liarche;
b) [x] Tardieu;
c) [ ] Fabrikantov;
d) [ ] Minakov;
e) [ ] Vinevski.
137) Semnul Amusat se determin in:
a) [ ] inec;
b) [x] spanzurare;
c) [ ] strangulare;
d) [ ] sugrumare;
e) [ ] compresie toraco-abdominal.
138) Semnul Svenikov este caracteristic pentru:
a) [ ] spanzurare;
b) [x] inec;
c) [ ] strangulare;
d) [ ] sugrumare;
e) [ ] compresie toraco-abdominal.
139) Semnul Kruevski se stabilete in:
a) [ ] spanzurare;
b) [x] inec;
c) [ ] strangulare;
d) [ ] sugrumare;
e) [ ] compresie toraco-abdominal.
140) Hemoragiile difuze in picioruele muchilor
sterno-cleido-mastoidieni in locul inseriei pe
clavicul i stern (semnul Walcher) se produc in:
a) [ ] inec;
b) [x] spanzurare;
c) [ ] strangulare;
d) [ ] compresie toraco-abdominal;

e) [ ] sugrumare.
141) Echimozele ovale i excoriaiile semilunare in
sugrumare sunt:
a) [ ] semne de lupt i autoaprare;
b) [x] semne specifice;
c) [ ] leziuni accidentale;
d) [ ] modificri postmortale;
e) [ ] leziuni prin cdere.
142) Edemul carminat al plmanilor se intalnete in:
a) [ ] inec;
b) [ ] spanzurare;
c) [x] compresie toraco-abdominal;
d) [ ] aspiraia maselor vomitive;
e) [ ] sugrumare.
143) anul orizontal, continuu, cu adancime
uniform este caracteristic pentru:
a) [ ] spanzurare;
b) [x] strangulare;
c) [ ] asfixie prin compresie;
d) [ ] lupt i autoaprare;
e) [ ] leziunile accidentale.
144) Obturarea cilor respiratorii cu corpuri strine
se refer la:
a) [ ] asfixii prin strangulare;
b) [x] asfixii prin obturare;
c) [ ] asfixii prin compresie;
d) [ ] accidente;
e) [ ] suicid.
145) Care din semnele morii prin compresie toracoabdominal pot aprea postmortem?
a) [ ] petele Tardieu;
b) [x] masca echimotic;
c) [ ] edemul carminic al plmanilor;
d) [ ] petele Minakov;
e) [ ] edemul cerebral.
146) La moartea in ap se atribuie:
a) [ ] inecul;
b) [x] hemoragiile intracerebrale difuze;
c) [ ] lezarea postmortem a corpului cu alicele
brcilor cu motor;
d) [ ] lezarea postmortem a corpului de ctre raci i
peti;
e) [ ] depistarea planctonului in sinusul osului
sfenoidal.
147) Semnul Kruevski i petele Paltauf se intalnesc
in cazul morii:
a) [ ] in ap;
b) [x] prin inec;
c) [ ] prin spanzurare;
d) [ ] prin compresie toraco-abdominal;
e) [ ] prin sugrumare.

148) Procesul asfixic se soldeaz cu decesul in

decurs de:
a) [ ] 1-2 minute;
b) [x] 5-6 minute;
c) [ ] 30 minute;
d) [ ] 10-15 minute;
e) [ ] 40-50 minute.
149) In inec pot fi depistate:
a) [ ] hemoragii sub endocard de form alungit;
b) [ ] hemoragii punctiforme in mucoasa bazinetelor
renale;
c) [x] hemoragii punctiforme sub epicard;
d) [ ] hemoragii in mucoasa stomacului;
e) [x] hemoragii subpleurale pal-roii, fr limite
certe.
150) Leziunile specifice pentru sugrumare sunt:
a) [x] echimoze ovale pe gat;
b) [ ] petele Tardieu;
c) [ ] proba Bokarius pozitiv;
d) [x] excoriaii semilunare pe gat;
e) [ ] venecongestia organelor interne.
151) Semnele specifice pentru spanzurare sunt:
a) [x] an de spanzurare oblic-orizontal;
b) [ ] semnul Kruevski;
c) [x] semnul Amusat;
d) [ ] masca echimotic;
e) [ ] semnul Svenikov.
152) In compresia toraco-abdominal pot fi
depistate:
a) [ ] semnul Svenikov;
b) [x] edem pulmonar carminat;
c) [ ] semnul Amusat;
d) [x] masca echimotic;
e) [ ] poziia "boxerului in gard".
153) In strangularea cu laul se depisteaz
urmtoarele semne:
a) [x] an de strangulare orizontal;
b) [ ] edem pulmonar carminat;
c) [ ] masca echimotic;
d) [ ] semnul Kruevski;
e) [x] fracturile cartilajelor laringiene.
154) Semne ale inecului sunt:
a) [ ] hemoragii in mucoasa bazinetelor renale;
b) [x] semnul Svenikov;
c) [x] amprentele costale pe suprafeele posterolaterale ale pulmonilor;
d) [ ] masca echimotic;
e) [x] semnul Kruevski.
155) In favoarea vitalitii anului de spanzurare vor
indica:
a) [x] embolia eritrocitar i lipidic a ganglionilor

limfatici regionali;
b) [ ] direcie orizontal a anului;
c) [x] proba Bokarius pozitiv;
d) [ ] edem pulmonar carminat;
e) [ ] emfizem pulmonar acut.
156) In evoluia clinic a asfixiilor mecanice se
deosebesc urmtoarele stadii:
a) [x] preasfixic;
b) [x] dispnee inspiratorie;
c) [x] dispnee expiratorie;
d) [ ] agonie;
e) [x] respiraie terminal.
157) Din semnele general asfixice externe fac parte:
a) [x] cianoza pronunat a feei;
b) [ ] masca echimotic;
c) [x] hemoragii subconjunctivale;
d) [x] lividiti cadaverice precoce i extinse;
e) [x] semne de defecare i ejaculare.
158) Din semnele generalasfixice interne fac parte:
a) [x] venecongestia organelor interne;
b) [x] sangele fluid;
c) [ ] edem pulmonar carminat;
d) [x] petele Tardieu;
e) [ ] semnul Amusat.
159) Procesul evoluiei asfixiilor se caracterizeaz
prin:
a) [x] scderea concentraiei oxigenului in esuturi;
b) [ ] dezvoltarea alcalozei tisulare;
c) [ ] dezvoltarea acidozei tisulare;
d) [x] acumularea bioxidului de carbon in esuturi;
e) [ ] formarea carboxihemoglobinei.
160) Tipurile asfixiilor mecanice:
a) [x] prin strangulare;
b) [x] prin comprimare;
c) [ ] spanzurare;
d) [x] prin obturare;
e) [ ] inec.
161) Particularitile anului de spanzurare sunt:
a) [ ] direcie orizontal;
b) [x] direcie oblic-orizontal;
c) [ ] continuu, adancime uniform;
d) [x] discontinuu, adancime neuniform;
e) [ ] culoare brun-cafenie.
162) Particularitile anului de strangulare cu laul:
a) [x] direcie orizontal;
b) [ ] direcie oblic-ascendent;
c) [x] continuu, adancime uniform;
d) [ ] discontinuu, adancime neuniform;
e) [ ] culoare galben-brun.
163) In asfixiile mecanice prin sufocare cu obiecte
moi, leziunile se produc la nivelul:

a) [x] tegumentelor din jurul nasului i gurii;

b) [ ] cartilajelor laringiene;
c) [ ] epiglotei;
d) [x] mucoasei cavitii bucale i buzelor;
e) [ ] inelelor traheii.
164) Mecanismele de formare a mtii echimotice
sunt:
a) [x] deplasarea mecanic a sangelui in sistemul
venei cave superioare in rezultatul compresiei toracoabdominale;
b) [ ] diminuarea refluxului sanguin de la nivelul
organelor toracelui i abdomenului;
c) [x] staza venoas in sistemul venei cave superioare
din cauza stoprii funciei de aspiraie a cutiei
toracice;
d) [ ] leziunile multiple ale organelor interne;
e) [ ] fracturile coastelor i coloanei vertebrale.
165) La asfixiile mecanice prin obturare se refer:
a) [ ] compresiunea toraco-abdominal;
b) [x] sufocarea;
c) [x] obturarea cilor respiratorii cu lichide;
d) [ ] sugrumarea;
e) [x] obturarea cilor respiratorii cu corpuri strine.
166) Variantele poziionrii corpului in spanzurare
sunt:
a) [x] atarnare;
b) [x] atarnare cu suport parial pe plante;
c) [x] ezand;
d) [ ] atipic;
e) [x] in genunchi.
167) Elementele anului de strangulare sunt:
a) [x] fundul;
b) [ ] hemoragii subcutanate la nivelul anului;
c) [x] marginile;
d) [x] bureletul;
e) [ ] semnul Amusat.
168) Tipurile de baz ale inecului sunt:
a) [x] aspirativ;
b) [x] spastic;
c) [ ] adevrat;
d) [x] mixt;
e) [x] reflector.
169) Diagnosticul cert al inecului se bazeaz pe
depistarea planctonului in:
a) [ ] esutul pulmonar;
b) [x] lichidul sinusului sfenoidal;
c) [x] rinichi;
d) [x] mduva osoas a oaselor tubulare mari;
e) [x] sangele din cavitile cordului.
170) Localizarea laului pe gat poate fi:
a) [ ] joas;

b) [x] atipic;
c) [ ] inalt;
d) [x] tipic;
e) [ ] liber.
171) Materialul de confecionare a laului poate fi:
a) [x] moale;
b) [ ] unic;
c) [x] dur;
d) [x] semidur;
e) [ ] multiplu.
172) Mecanismul survenirii morii in spanzurare se
explic prin:
a) [x] comprimarea vaselor magistrale ale gatului;
b) [ ] tromboembolie;
c) [ ] redistribuirea sangelui in circuitul mic;
d) [x] comprimarea nervului vag i laringian superior;
e) [ ] rupturi ale intimei arterelor carotide.
173) In cadrul examinrii organelor gatului, in caz de
spanzurare se depisteaz:
a) [x] rupturi transversale ale intimei arterelor
carotide comune;
b) [ ] fracturile inelelor traheii;
c) [x] hemoragii in sinusul carotidian;
d) [x] fracturi ale osului hioid;
e) [x] hemoragii in muchii sterno-cleido-mastoidian.
174) Mecanismele survenirii morii in compresia
toraco-abdominal sunt:
a) [ ] sufocarea;
b) [x] leziunile mecanice grave;
c) [ ] embolia gazoas;
d) [x] asfixic;
e) [ ] lipsa oxigenului in aerul inspirat.
175) In caz de inec, pentru examenul de laborator se
expediaz:
a) [x] lichidul din sinusul osului sfenoidal;
b) [x] mostre de lichid din bazinul cu ap;
c) [ ] mostre de pr;
d) [x] rinichi;
e) [x] mduva osoas din oasele tubulare mari.
176) La semnele general asfixice nu se atribuie:
a) [ ] petele Tardieu;
b) [ ] sangele fluid;
c) [x] petele Fabrikantov;
d) [x] petele Vinevski;
e) [x] petele Rasskazov-Lukomski.
177) La semnele reteniei cadavrului in ap se
atribuie:
a) [ ] spum albicioas stabil in cile respiratorii;
b) [ ] prezena planctonului in mduva osoas;
c) [x] hainele umede;
d) [x] macerarea tegumentelor;

e) [ ] emfizemul pulmonar hiperhidric.

178) La asfixiile mecanice prin strangulare se refer:
a) [x] spanzurarea;
b) [ ] inecul;
c) [x] strangularea;
d) [ ] compresiunea toraco-abdominal;
e) [ ] obturarea cilor respiratorii cu corp strin.
179) Spanzurarea poate avea loc in:
a) [x] la;
b) [ ] doar la comprimarea suprafeei posterioare a
capului;
c) [x] intre scandurile gardului;
d) [x] intre ramurile copacilor;
e) [ ] comprimarea cutiei toracice.
180) anul de strangulare se poate forma in
compresiunea gatului cu:
a) [x] laul;
b) [ ] mainile;
c) [ ] obiecte contondente dure;
d) [x] elementele hainelor (guler, fular);
e) [ ] obiecte ascuite.
181) In spanzurare, bureletul cutanat se produce in
cazul:
a) [ ] anului unic;
b) [x] anului dublu;
c) [x] anului triplu;
d) [x] anului multiplu;
e) [ ] compresiei cu obiect contondent de form
alungit.
182) La descrierea anului de strangulare este
necesar de indicat:
a) [x] direcia;
b) [x] limea;
c) [x] adancimea;
d) [x] culoarea;
e) [ ] fracturile cartilajului tiroid.
183) anul de strangulare poate fi confundat cu:
a) [ ] defectele produse de insecte postmortem;
b) [x] benzile produse prin compresia gulerului
hainei;
c) [ ] modificrile cadaverice tardive;
d) [x] cutele tegumentare naturale;
e) [ ] semne de lupt i autoaprare.
184) Ca rezultat al lovirii prilor corpului de
obiectele inconjurtoare in spanzurare, se pot
produce:
a) [ ] rupturi renale;
b) [x] echimoze;
c) [x] plgi contuze;
d) [ ] fracturi ale vertebrelor toracale;
e) [x] excoriaii.

185) In strangulare, laul se strange in jurul gatului

sub aciunea:
a) [ ] greutii pariale a corpului;
b) [x] mainilor proprii;
c) [ ] greutii intregului corp;
d) [x] forei exterioare;
e) [ ] spontan.
186) anul de spanzurare se deosebete de anul de
strangulare prin:
a) [x] direcie oblic-ascendent;
b) [x] adancime neuniform;
c) [ ] culoare;
d) [ ] lime;
e) [ ] pergamentare.
187) In strangularea cu laul pot fi depistate
urmtoarele semne de lupt i autoaprare:
a) [x] excoriaii pe maini;
b) [ ] hemoragii in muchii sterno-cleido-mastoidieni;
c) [x] excoriaii i echimoze pe torace;
d) [x] echimoze pe fa;
e) [ ] edem carminat pulmonar.
188) Asfixia prin compresie toraco-abdominal
survine ca rezultat al:
a) [x] comprimrii toracelui de ctre caroseria unui
autocamion rsturnat;
b) [x] comprimrii toracelui i abdomenului de ctre
un bloc de beton armat;
c) [ ] cderii pe cap a unui bloc de beton armat;
d) [ ] comprimrii indelungate a membrelor
inferioare;
e) [x] comprimrii toracelui i abdomenului de ctre
un copac tiat.
189) In sufocare cu obiecte moi se depisteaz:
a) [ ] masca echimotic;
b) [x] excoriaii pe mucoasa buzelor;
c) [x] prezena penelor, firelor de ae in orificiile
nazale, laringe, traheie;
d) [ ] fractura osului hioid;
e) [x] echimoze pe tegumentele din jurul orificiilor
bucal i nazale.
190) Moartea prin obturarea lumenului cilor
respiratorii se poate instala in rezultatul:
a) [x] ptrunderii in laringe a obiectelor eterogenecompacte;
b) [ ] compresiei toracelui;
c) [x] inchiderii lumenului traheii cu chiaguri
sanguine;
d) [ ] spanzurrii;
e) [x] umplerii traheii i broniilor cu substane
pulverulente.
191) In asfixia prin obturarea cilor respiratorii cu

obiecte compacte se depisteaz:

a) [ ] nisip;
b) [x] fragmente din proteze dentare;
c) [x] clu;
d) [x] fragmente de alimente nemasticate;
e) [ ] fin.
192) In asfixiile prin obturarea cilor respiratorii la
copii cu substane pulverulente se depisteaz:
a) [ ] monede;
b) [x] nisip;
c) [x] fin;
d) [x] grau;
e) [ ] nasturi.
193) Inecul poate fi:
a) [ ] drept cauz a morii patologice;
b) [x] suicid;
c) [x] accident;
d) [ ] drept cauz a morii subite;
e) [x] homicid.
194) Asfixia prin compresia toraco-abdominal
poate fi:
a) [x] homicid;
b) [ ] drept cauz a morii subite;
c) [x] accident;
d) [x] suicid;
e) [ ] drept cauz a morii patologice.
195) Asfixia prin spanzurare poate fi:
a) [ ] drept cauz a morii patologice;
b) [x] accident;
c) [x] suicid;
d) [ ] drept cauz a morii subite;
e) [x] homicid.
196) Planctonul poate avea urmtoarele varieti:
a) [x] pseudoplancton;
b) [x] fitoplancton;
c) [ ] sub aspectul unor raci mici;
d) [x] zooplancton;
e) [ ] sub aspectul resturilor de plante.
197) La modificrile postmortem ale cadavrelor
extrase din ap se atribuie:
a) [ ] amprentele costale pe suprafeele posterolaterale ale pulmonilor;
b) [x] leziunile produse de raci i peti;
c) [x] leziunile produse in timpul cutrii i extragerii
cadavrului din ap;
d) [x] leziunile produse de psri acvatice;
e) [ ] prezena planctonului in sinusul osului
sfenoidal.
198) Este oare posibil efectuarea expertizei fr
prezentarea ordonanei anchetatorului?
a) [ ] este posibil in majoritatea expertizelor;

b) [x] nu este posibil;

c) [ ] este posibil doar ca excepie;
d) [ ] ordonana va fi prezentat dup efectuarea
expertizei;
e) [ ] este posibil cu acordul directorului Centrului
de Medicin Legal.
199) Msurile care pot fi aplicate pentru prezentarea
concluziilor false sau divulgarea datelor anchetei
preliminare sunt:
a) [ ] amend;
b) [ ] disciplinare;
c) [ ] administrative;
d) [x] penale;
e) [ ] mustrare.
200) Medicul legist prezint concluziile din numele:
a) [x] su;
b) [ ] Centrului de Medicin Legal;
c) [ ] Seciei tanatologie;
d) [ ] Laboratorului;
e) [ ] Ministerului Sntii.
201) Pentru concluziile prezentate, medicul legist
poart rspundere:
a) [ ] colectiv;
b) [x] personal;
c) [ ] nu poart rspundere;
d) [ ] material;
e) [ ] toate rspunsurile sunt corecte.
202) Indicai dac anchetatorul este obligat s asiste
la efectuarea expertizei:
a) [ ] este obligat;
b) [ ] nu este obligat;
c) [x] are dreptul;
d) [ ] in funcie de caz;
e) [ ] la propunerea medicului legist.
203) Medicul legist are dreptul:
a) [x] s fac cunotin cu dosarul penal;
b) [ ] a interoga martorii;
c) [x] s participe, cu autorizarea anchetatorului, la
aciuni de anchet penal;
d) [ ] s soluioneze intrebarea referitor la
culpabilitatea persoanei suspecte;
e) [x] s fac demers in vederea solicitrii unor
materiale suplimentare.
204) Obligaiunile medicului legist sunt:
a) [ ] consultarea persoanelor pe diverse probleme;
b) [x] de a formula concluzii argumentate i obiective
conform intrebrilor expuse;
c) [x] de a pstra taina anchetei preliminare;
d) [x] de a se prezenta la solicitarea anchetatorului,
procurorului, judectorului;
e) [ ] de a efectua cercetri tiinifice.

205) Drept obiectele ale expertizei medico-legale pot

fi:
a) [x] persoanele vii;
b) [ ] literatura special pe medicina legal;
c) [x] corpurile delicte;
d) [ ] locul depistrii cadavrului;
e) [x] cadavrele.
206) Exist urmtoarele feluri de expertiz:
a) [x] primar;
b) [x] suplimentar;
c) [x] in comisie;
d) [ ] exhumare;
e) [x] complex.
207) Partea descriptiv a raportului de expertiz este
semnat de:
a) [ ] anchetatorul care a numit efectuarea expertizei;
b) [x] medicul legist titular;
c) [x] medicul legist delegat;
d) [ ] martorii oculari;
e) [ ] personalul cu studii medicale medii.
208) Schema general de efectuare a expertizei
medico-legale include urmtoarele etape:
a) [x] studierea ordonanei anchetatorului;
b) [ ] aprecierea calitii materialelor prezentate;
c) [x] cercetarea obiectului expertizei;
d) [x] analiza tuturor investigaiilor efectuate;
e) [x] elaborarea concluziilor expertale.
209) Concluziile medico-legale necesit a fi:
a) [x] depline;
b) [ ] bazate pe literatura tiinific;
c) [x] obiective;
d) [ ] bazate pe experiena medicului legist;
e) [x] argumentate.
210) Tipurile de materiale ilustrative anexate la
raportul de expertiz medico-legal pot fi:
a) [x] desene-scheme;
b) [x] fotografii;
c) [ ] corpuri delicte - obiectul vulnerant;
d) [x] cliee radiologice;
e) [ ] haine cu defecte de stof.
211) Aciunile de anchet la care poate participa
medicul legist sunt:
a) [x] cercetarea locului faptei;
b) [ ] examinarea persoanei suspecte;
c) [x] efectuarea experimentului de anchet;
d) [x] cercetarea cadavrului la faa locului;
e) [ ] expertiza invinuitului.
212) Neglijena reprezint:
a) [ ] practicarea medicinii de ctre o persoan fr
studii medicale;
b) [x] neindeplinirea atribuiilor de serviciu;

c) [ ] abatere neintenionat a medicului;

d) [ ] aciuni i cuvinte nechibzuite ale medicilor;
e) [ ] medicul nu a putut prevedea sau preveni
consecinele traumei.
213) Eroarea medical este:
a) [ ] contravenie civil;
b) [ ] infraciune medical;
c) [ ] contravenie administrativ;
d) [x] abatere neintenionat a medicului;
e) [ ] neindeplinirea atribuiilor de serviciu.
214) Practicarea ilegal a medicinii este:
a) [ ] abatere neintenionat a medicului;
b) [x] practicarea medicinii de ctre o persoan fr
studii medicale;
c) [ ] neindeplinirea atribuiilor de serviciu;
d) [ ] contravenie civil;
e) [ ] contravenie administrativ.
215) Iatrogenia reprezint:
a) [ ] abatere neintenionat a medicului;
b) [x] aciuni i cuvinte nechibzuite ale medicilor;
c) [ ] neindeplinirea atribuiilor de serviciu;
d) [ ] medicul nu a putut prevedea sau preveni
consecinele traumei;
e) [ ] infraciune medical.
216) Cauze ale erorii diagnostice pot fi cele indicate,
cu excepia:
a) [ ] maladiile concomitente;
b) [ ] evoluia atipic a maladiei;
c) [ ] subestimarea datelor de laborator;
d) [x] ingrijirea insuficient a pacientului;
e) [ ] examinarea incomplet a pacientului.
217) In cazul expertizelor infraciunilor medicale,
comisia de medici legiti soluioneaz toate
intrebrile, cu excepia:
a) [ ] corectitudinea efecturii tratamentului;
b) [ ] corectitudinea stabilirii diagnosticului;
c) [ ] cauza decesului;
d) [x] vina medicului in survenirea decesului;
e) [ ] existena legturii de cauzalitate dintre
tratamentul efectuat i decesul bolnavului.
218) Avortul se consider ilegal in cazul efecturii
lui in:
a) [ ] secia chirurgical;
b) [ ] ambulator;
c) [x] la domiciliul medicului;
d) [ ] secia ginecologic;
e) [ ] punctul medical.
219) Medicul este pasibil penal in cazul:
a) [ ] erorii medicale;
b) [ ] accidentului medical;
c) [x] neacordarea ajutorului medical bolnavului;

d) [ ] iatrogenie;
e) [ ] eroare de diagnostic condiionat de caracterul
atipic al maladiei.
220) Problema culpabilitii medicului este
soluionat de ctre:
a) [ ] Ministerul Sntii;
b) [ ] medicul-ef al staionarului;
c) [x] judecata;
d) [ ] comisia de medici legiti;
e) [ ] primria.
221) Pentru neacordarea ajutorului fr motive
intemeiate pasibil penal este:
a) [x] asistenta medical;
b) [x] medicul;
c) [x] felcerul;
d) [x] moaa;
e) [ ] infirmiera.
222) Necropsia cadavrelor persoanelor de sex
feminin, decedate in rezultatul avortului criminal
incepe cu efectuarea probei:
a) [ ] la pneumotorace;
b) [x] la embolia gazoaz;
c) [ ] Bokarius;
d) [ ] Goppe-Zeiler;
e) [ ] Docimaziei hidrostatice pulmonare.
223) Expertiza medico-legal in baza documentelor
dosarelor penale se dispune de ctre:
a) [ ] avocat;
b) [x] anchetator;
c) [x] judecat;
d) [ ] directorul Centrului de Medicin Legal;
e) [ ] la propunerea rudelor.
224) Pasibile de pedeaps penal sunt urmtoarele
deficiene profesionale medicale:
a) [ ] eroarea medical;
b) [x] avortul criminal;
c) [ ] iatrogenia;
d) [x] neglijena;
e) [ ] accidentul medical.
225) Cauzele accidentului medical sunt:
a) [ ] ignorana;
b) [ ] practicarea ilegal a medicinii;
c) [ ] neglijena;
d) [x] evoluia atipic a maladiei;
e) [x] particularitile individuale ale organismului.
226) Expertiza cazurilor deficienelor i
infraciunilor medicale se efectueaz in comisie, cu
concursul:
a) [ ] judectorului;
b) [x] directorului Centrului de Medicin Legal;
c) [x] medicului consultant;

d) [ ] anchetatorului procuraturii;
e) [x] medicului legist.
227) Medicul este pasibil penal pentru neacordarea
ajutorului medical in urmtoarele cazuri:
a) [x] motivare prin lipsa instrumentarului necesar;
b) [ ] boala medicului solicitat;
c) [x] refuzul de a examina pacientul din alt sector;
d) [x] refuzul terapeutului de a trata un pacient
chirurgical;
e) [ ] tratarea unui bolnav mai grav in momentul
solicitrii.
228) In cazurile deficienelor i infraciunilor
medicale, comisia de medici legiti soluioneaz
urmtoarele intrebri:
a) [x] corectitudinea efecturii tratamentului;
b) [ ] culpabilitatea medicului in sfaritul nefavorabil
al cazului;
c) [x] cauza decesului;
d) [x] corectitudinea stabilirii diagnosticului;
e) [ ] care medici consultani sunt pasibili pentru
decesul pacientului.
229) Activitatea medicului legist este reglamentat
de urmtoarele documente:
a) [x] codul de procedur penal al RM;
b) [ ] codul penal al RM;
c) [x] legea ocrotirii sntii;
d) [ ] codul de procedur civil;
e) [ ] decizia instanei judectoreti.
230) La efectuarea expertizei, medicul legist
semneaz preintampinarea despre rspundere penal
pentru:
a) [x] refuzul efecturii expertizei;
b) [ ] atitudine neglijent fa de obligaiile sale;
c) [ ] concluzii care depesc competena expertizei
medico-legale;
d) [x] prezentarea premeditat a unor concluzii false;
e) [ ] efectuare necalitativ a expertizei.
231) Dup cercetarea cadavrului la faa locului
medicul poate rspunde anchetatorului la toate
intrebrile enumrate mai jos, cu excepia:
a) [ ] care este vechimea aproximativ a decesului?
b) [ ] care este cauza probabil a decesului?
c) [ ] sunt la faa locului urme asemntoare cu
sangele sau alte lichide biologice?
d) [x] care este grupa sanguin a cadavrului?
e) [ ] ce leziuni corporale sunt pe cadavru?
232) La cadavrul, cercetat la faa locului, s-au
depistat lividiti cadaverice roii-aprinse, care la
digitopresiune dispar i reapar imediat. Care este
cauza probabil a morii i stadiul de evoluie al
lividitilor cadaverice?

a) [ ] intoxicaie cu acid azotic, stadiul de staz;

b) [ ] intoxicaie cu CO, stadiul de staz;
c) [ ] intoxicaie cu acid azotic, stadiul de imbibiie;
d) [ ] intoxicaie cu CO, stadiul de imbibiie;
e) [x] intoxicaie cu CO, stadiul de hipostaz.
233) Lividitile cadaverice au o nuan gri-cafenie
in moartea prin:
a) [ ] intoxicaie cu etanol;
b) [ ] inec;
c) [ ] intoxicaie cu CO;
d) [ ] spanzurare;
e) [x] intoxicaie cu nitrii.
234) Generalizarea definitiv a rigiditii cadaverice
survine la:
a) [ ] 12 ore;
b) [x] 24 ore;
c) [ ] 36 ore;
d) [ ] 48 ore;
e) [ ] 72 ore.
235) In cazul cercetrii cadavrului la faa locului,
profunzimea canalului de rnire se concretizeaz in?
a) [ ] faza static;
b) [ ] faza dinamic;
c) [ ] experimentul de anchet;
d) [ ] toate cele enumrate;
e) [x] nici una din ele.
236) In cazul cercetrii cadavrului la faa locului,
corpurile delicte se preleveaz?
a) [ ] in faza static;
b) [x] in faza dinamic;
c) [ ] la cercetarea suplimentar (la faa locului);
d) [ ] in toate cele enumrate;
e) [ ] in nici una din ele.
237) Cine intocmete procesul verbal de cercetare la
faa locului?
a) [ ] expertul medico-legal;
b) [x] anchetatorul procuraturii;
c) [ ] expertul criminalist;
d) [ ] colaboratorii poliiei;
e) [ ] poliia criminal.
238) Medicul legist in timpul cercetrii cadavrului la
faa locului efectueaz toate aciunile, cu excepia:
a) [ ] constatarea decesului;
b) [ ] descrierea hainelor i starea lor;
c) [ ] descrierea modificrilor cadaverice i gradului
de evoluie;
d) [x] concretizarea profunzimii canalului de rnire;
e) [ ] particularitile i leziunile prilor anatomice
ale corpului.
239) In timpul cercetrii cadavrului la faa locului,
pentru estimarea vechimii morii, care preparat

medical introduce medicul legist in camera anterioar

a ochilor cadavrului?
a) [x] pilocarpin;
b) [ ] adrenalin;
c) [ ] cofein;
d) [ ] lobelin;
e) [ ] camfor.
240) In procesul de cercetare a cadavrului la faa
locului pot fi implicai toi specialitii, cu excepia:
a) [ ] pediatrul;
b) [ ] chirurgul;
c) [ ] ginecologul;
d) [ ] igienistul;
e) [x] farmacistul.
241) Reacia idiomuscular se produce in muchii
scheletali ai cadavrului, in condiii de temperatur a
camerei:
a) [x] in limitele a 6-9 ore dup deces;
b) [ ] dup 24 ore;
c) [ ] dup a 2-a zi;
d) [ ] la a 3-a zi;
e) [ ] dup o sptman de la deces.
242) Determinarea temperaturii corpului cadavrului
in fosa axilar:
a) [x] are importan pentru estimarea probabil a
vechimii morii;
b) [ ] ajut la constatarea cauzei morii;
c) [ ] nu are importan practic;
d) [ ] stabilete condiiile de aflare a cadavrului;
e) [ ] are importan pentru stabilirea schimbrii
poziiei corpului.
243) Subdezvoltarea esutului celulo-adipos
subcutanat la cadavre:
a) [x] condiioneaz rcirea cadaveric;
b) [ ] nu are influen asupra rcirii cadavrului;
c) [ ] reine rcirea cadaveric;
d) [ ] accelereaz instalarea rigiditii cadaverice;
e) [ ] incetinete evoluia lividitilor cadaverice.
244) Cercetarea locului faptei i a cadavrului la faa
locului constituie:
a) [ ] o expertiz;
b) [x] o cercetare de anchet primar;
c) [ ] o examinare;
d) [ ] un experiment de anchet;
e) [ ] o constatare.
245) Perioada clinic a morii poate dura:
a) [ ] 30 minute;
b) [x] 5-7 minute;
c) [ ] pan la o or;
d) [ ] pan la 2 ore;
e) [ ] 3 ore.

246) Examinarea cadavrului la faa locului se

efectueaz cu concursul:
a) [x] medicului legist titular;
b) [ ] farmacistului;
c) [ ] personalului cu studii medicale medii;
d) [x] medicului legist delegat;
e) [ ] stomatologului.
247) Medicul legist exercit funcia la faa locului in
baza:
a) [ ] propriei iniiative;
b) [x] indicaiilor anchetatorului;
c) [ ] cererii rudelor decedatului;
d) [ ] cererii colaboratorului poliiei criminale;
e) [x] indicaiilor procurorului.
248) La faa locului, medicul legist este obligat de a:
a) [ ] intocmi procesul verbal de cercetare a locului
faptei;
b) [x] ajuta anchetatorul in depistarea i prelevarea
corpurilor delicte;
c) [x] ajuta anchetatorul in descrierea cadavrului;
d) [ ] transporta cadavrul in secia tanatologic;
e) [x] consulta anchetatorul la examinarea cadavrului
i expertizarea lui ulterioar.
249) In lipsa semnelor certe ale morii, la faa
locului, medicul legist este obligat de a:
a) [x] solicita ambulana;
b) [ ] preleva corpurile delicte;
c) [ ] descrie locul faptei;
d) [ ] solicita martorii asisteni;
e) [x] efectua msurile de reanimare.
250) Fazele cercetrii cadavrului la faa locului sunt:
a) [x] repetat.
b) [ ] definitiv;
c) [x] dinamic;
d) [ ] intermediar;
e) [ ] static;
251) Semnele de constatare a decesului sunt:
a) [x] probabile;
b) [ ] precoce;
c) [x] certe;
d) [ ] tardive;
e) [ ] negative.
252) Semnele certe de stabilire ale morii la faa
locului sunt:
a) [x] semnul Beloglazov;
b) [ ] lipsa respiraiei;
c) [ ] lipsa cunotinei;
d) [x] lividitile cadaverice;
e) [x] fenomenele cadaverice tardive.
253) Metodele de baz de stabilire a vechimii morii
la faa locului sunt:

a) [x] termometria cadavrului;

b) [ ] cercetarea enzimelor organelor interne;
c) [x] determinarea excitrii electrice a muchilor;
d) [x] cercetarea lividitilor cadaverice;
e) [ ] cercetarea biochimic a sangelui.
254) In favoarea modificrii locului iniial de aflare a
cadavrului i poziiei lui vor indica:
a) [x] semne de tarare pe haine i corp;
b) [ ] prezena sangelui pe haine;
c) [x] necorespunderea localizrii fenomenelor
cadaverice precoce poziiei cadavrului;
d) [ ] prezena sangelui pe tegumentele cadavrului;
e) [ ] tegumente cu aspect de "piele de gasc".
255) Sarcinile de baz ale medicului legist la
examinarea cadavrului la faa locului sunt:
a) [x] constatarea decesului;
b) [x] descrierea cadavrului;
c) [ ] dezbrcarea complet a cadavrului;
d) [x] depistarea i prelevarea corpurilor delicte;
e) [ ] transportarea cadavrului in secia tanatologic.
256) La examinarea cadavrului la faa locului
particip:
a) [x] anchetatorul;
b) [x] medicul legist;
c) [x] martorii asisteni;
d) [ ] martorii oculari;
e) [x] expertul criminalist.
257) Care sunt msurile efectuate de medicul legist
la faa locului in faza static?
a) [ ] cercetarea fenomenelor cadaverice;
b) [x] descrierea poziiei i atitudinii cadavrului;
c) [ ] intocmirea procesului verbal de examinare a
locului faptei;
d) [x] intocmirea schemei locului faptei;
e) [ ] prelevarea corpurilor delicte.
258) Care sunt msurile efectuate de medicul legist
la faa locului in faza dinamic?
a) [x] descrierea leziunilor corporale;
b) [x] cercetarea fenomenelor cadaverice;
c) [x] prelevarea corpurilor delicte;
d) [ ] descrierea poziiei i atitudinii cadavrului;
e) [x] descrierea lojei cadavrului.
259) Care documente se intocmesc la examinarea
cadavrului la faa locului?
a) [x] procesul verbal de examinare a locului faptei;
b) [ ] raport de examinare a cadavrului;
c) [x] solicitare de examinare medico-legal a
cadavrului;
d) [ ] certificat medical de deces;
e) [ ] concluzie consultativ pentru medicul de sector.
260) La examinarea cadavrelor persoanelor

necunoscute la faa locului, medicul legist este

obligat a:
a) [x] descrie deplin hainele;
b) [ ] efectua dactiloscopia;
c) [x] stabili varsta aproximativ dup exterior;
d) [x] stabili sexul decedatului;
e) [x] stabili constituia.
261) Motivele examinrii cadavrului la faa locului
sunt:
a) [x] moartea violent;
b) [ ] maladie oncologic la varsta senil;
c) [x] suspecie de avort criminal;
d) [x] deces in secia de internare cu diagnosticul
nestabilit;
e) [x] depistarea cadavrului unui nou-nscut
neidentificat.
262) In cazul examinrii cadavrului la faa locului se
permite:
a) [x] fotografierea cadavrului;
b) [ ] dezbrcarea i deschiderea unor caviti ale
cadavrului;
c) [x] micarea cadavrului;
d) [x] intocmirea schemelor, desenelor;
e) [x] prelevarea corpurilor delicte.
263) In cadrul examinrii cadavrului la faa locului
petele de sange pot fi depistate pe:
a) [x] hainele cadavrului;
b) [x] corpurile delicte;
c) [x] tegumentele cadavrului;
d) [ ] ap;
e) [x] sol.
264) Pentru depistarea petelor de sange, la faa
locului pot fi examinai:
a) [x] victima;
b) [x] persoana suspect;
c) [ ] martorii oculari;
d) [ ] martorii asisteni;
e) [x] inculpatul.
265) In cazurile de precipitare, la faa locului,
examenului extern vor fi supuse:
a) [x] cadavrul i hainele sale;
b) [x] locul depistrii cadavrului;
c) [x] petele de sange in locul cderii corpului;
d) [x] obiectele proeminente pe traiectoria cderii
corpului;
e) [ ] obiectele personale ale rudelor victimei.
266) La cercetarea locului accidentului rutier (locul
faptei) pot fi depistate:
a) [x] desenul benzii de rulare ale pneurilor;
b) [ ] amprente ale farurilor;
c) [x] fragmente din hainele victimei (cciul, nasturi,

batiste etc.);
d) [ ] amprente ale prilor proeminente inferioare ale
automobilului;
e) [x] semne ale benzii de franare.
267) In cazul ciocnirii automobilului cu pietonul i
traversrii ulterioare cu roile, pe hainele victimei pot
fi depistate:
a) [x] urme din vopseaua automobilului;
b) [x] fragmente ale sticlei farurilor;
c) [x] rupturi ale hainelor cu pete de sange;
d) [ ] amprente ale prilor proeminente inferioare ale
automobilului;
e) [x] desenul benzii de rulare a automobilului.
268) La examinarea locului faptei, in caz de leziuni
prin arme de foc, pe cadavru pot fi depistate:
a) [x] factori suplimentari ai tragerii;
b) [x] bura (buza);
c) [ ] proba Bokarius pozitiv;
d) [x] fenomenul Vinogradov;
e) [x] tubul de cartu.
269) Pe cadavrul victimei decedate in rezultatul
incendiului, la faa locului pot fi depistate:
a) [x] arsuri vitale;
b) [ ] spum dens, perlat, stabil in jurul gurii i
nasului;
c) [x] arsuri termice ale mucoasei cavitii bucale;
d) [x] lividiti cadaverice roii-aprinse;
e) [x] arsuri ale firelor de pr.
270) In cazul decesului in rezultatul spanzurrii, la
faa locului in procesul verbal este necesar de indicat:
a) [x] localizarea laului;
b) [ ] rezultatul probei Bokarius;
c) [x] localizarea nodului;
d) [x] materialul laului;
e) [ ] prezena semnului Amusat.
271) Urma de sange, produs prin cderea picturii
pe o suprafa orizontal, este:
a) [ ] prelingere;
b) [ ] frotiu;
c) [x] pat;
d) [ ] terstur;
e) [ ] amprent.
272) Depistarea elementelor figurate ale sangelui se
stabilete in baza:
a) [x] metodei morfologice;
b) [ ] investigaiei histo-chimice;
c) [ ] analizei spectrale;
d) [ ] reaciei de precipitare;
e) [ ] metodei de absorbie-eluie.
273) Depistarea creatininei denot prezena:
a) [ ] transpiraiei;

b) [ ] spermei;
c) [ ] salivei;
d) [x] urinei;
e) [ ] sangelui.
274) Depistarea serinei denot prezena:
a) [x] transpiraiei;
b) [ ] salivei;
c) [ ] spermei;
d) [ ] urinei;
e) [ ] sangelui.
275) Sangele de pe zpad se preleveaz:
a) [ ] in eprubet;
b) [x] pe tifon;
c) [ ] pe cutia Petri;
d) [ ] pe vat;
e) [ ] pe hartie.
276) Sangele de pe perete se recolteaz:
a) [ ] pe tifon;
b) [ ] in eprubet;
c) [ ] pe vat;
d) [x] se rade pe hartie curat;
e) [ ] pe cutia Petri.
277) Ce urme se produc la cderea sangelui in
cantiti mari pe o suprafa neabsorbant?
a) [ ] pete;
b) [ ] improcturi;
c) [ ] tersturi;
d) [ ] prelingeri;
e) [x] bltoace.
278) Care obiecte se refer la corpurile delicte de
origine biologic?
a) [ ] medicamentele;
b) [ ] toxicele;
c) [x] sperma;
d) [ ] glontele;
e) [ ] banii.
279) Fiecare medic trebuie s poat face totul, cu
excepia:
a) [ ] a ajuta anchetatorul in depistarea, recoltarea i
ambalarea corpurilor delicte;
b) [ ] a descrie la faa locului impreun cu
anchetatorul urmele de sange, sperm, pr etc.;
c) [x] a efectua examinarea medico-legal a
corpurilor delicte;
d) [ ] a ajuta anchetatorul la formularea intrebrilor
necesare pentru soluionare in cadrul examinrii
corpurilor delicte;
e) [ ] a efectua la faa locului diagnosticul probabil al
urmelor de sange.
280) Pictura czut pe un plan oblic-vertical va
forma:

a) [ ] pat;
b) [ ] improcturi;
c) [ ] terstur;
d) [x] prelingeri;
e) [ ] bltoace.
281) Sangele de la cadavru se preleveaz:
a) [x] in eprubet;
b) [ ] pe cutia Petri;
c) [ ] pe lama de sticl;
d) [ ] pe tampon de vat;
e) [ ] prin toate metodele sus-indicate.
282) Metoda de diagnosticare probabil a urmelor de
sange este:
a) [ ] metoda morfologic;
b) [ ] examenul spectral;
c) [x] proba cu ap oxigenat;
d) [ ] metoda de adsorbie-eluie;
e) [ ] reacia de precipitare.
283) Depistarea ptialinei denot prezena:
a) [ ] transpiraiei;
b) [ ] spermei;
c) [ ] urinei;
d) [x] salivei;
e) [ ] sangelui.
284) Care sunt investigaiile prin care se depisteaz
prezena sangelui in pat?
a) [ ] reacia de imunofluorescen;
b) [x] reacia cristalografic;
c) [x] examinare morfologic;
d) [x] analiza spectral;
e) [ ] reacia de izohemaglutinare.
285) La cercetarea petelor suspecte de sperm se
soluioneaz intrebrile:
a) [x] diagnosticul pozitiv de sperm;
b) [ ] raportul procentual al spermatozoizilor viabili;
c) [x] apartenena de grup a spermei;
d) [ ] capacitatea de procreare;
e) [x] apartenena de specie a spermei.
286) Care sunt semnele caracteristice firului de pr
uman ?
a) [ ] cuticula cu solzi romboizi mari;
b) [ ] medulara lat;
c) [ ] corticala ingust;
d) [x] medulara ingust;
e) [x] corticala lat.
287) La cercetarea petei de sange pe hain, se
soluioneaz intrebrile:
a) [x] diagnosticul pozitiv al petelor de sange;
b) [x] apartenena de specie a sangelui;
c) [x] apartenena de grup a sangelui;
d) [x] stabilirea locului de provenien a sangelui;

e) [ ] stabilirea volumului total al hemoragiei.

288) Apartenena de specie a sangelui se determin
in baza:
a) [x] reacia de precipitare;
b) [x] reacia de imunoelectroprecipitare;
c) [ ] reacia de aglutinare combinat;
d) [x] reacia de electroprecipitare in agar;
e) [ ] metoda de extracie.
289) Diagnosticul pozitiv al petelor de sperm se
efectueaz in baza:
a) [x] spectrografiei in emisie;
b) [ ] reaciei de microcristalizare;
c) [x] cromatografiei;
d) [x] examenului morfologic;
e) [x] eletroforezei.
290) La descrierea petelor de sange se indic:
a) [x] forma;
b) [x] dimensiunile;
c) [ ] densitatea;
d) [x] culoarea;
e) [ ] grupa sanguin.
291) Urmele de sange sunt:
a) [x] bltoac;
b) [x] pat;
c) [x] improcturi;
d) [x] prelingere;
e) [ ] echimoz.
292) La faa locului, prul se preleveaz cu:
a) [ ] corangul;
b) [x] penset cu branele de cauciuc,
c) [ ] penset cu branele metalice;
d) [x] degetele;
e) [ ] bisturiul.
293) Tipurile de examinare a prului sunt:
a) [x] morfologic;
b) [ ] metoda amprentelor colorate;
c) [ ] traseologic;
d) [x] serologic;
e) [ ] roentgenologic.
294) In rezultatul examinrii prului pot fi stabilite:
a) [x] apartenena unei persoane concrete;
b) [x] proveniena regional;
c) [x] proveniena de sex;
d) [ ] vechimea lezrii prului;
e) [x] prelucrarea chimic a prului.
295) In rezultatul cderii petelor de sange pe o
suprafa orizontal se pot forma:
a) [x] pete cu contururi regulate;
b) [ ] tersturi;
c) [x] bltoace;
d) [x] pete cu margini zimate, cu stropi in jur;

e) [ ] amprente.
296) Firul de pr const din:
a) [ ] stratul pigmentar;
b) [x] stratul extern - cuticula;
c) [x] substan cortical;
d) [ ] stratul cornos;
e) [x] canalul medular - medula.
297) Aciunii presiunii inalte organismul uman este
supus in:
a) [ ] condiii de altitudine inalt;
b) [ ] zbor la inlimi mari;
c) [x] submersii la adancimi mari;
d) [ ] spaiu inchis;
e) [ ] schimbarea brusc a poziiei corpului.
298) Aciunii presiunii joase organismul uman este
supus in:
a) [x] condiii de altitudine inalt;
b) [ ] lucrri subacvatice la adancimi mari;
c) [ ] spaiu inchis;
d) [ ] fantani adanci;
e) [ ] schimbarea brusc a poziiei corpului.
299) Boala chesonierilor se dezvolt la:
a) [ ] trecerea brusc de la presiune joas la presiune
normal;
b) [x] trecerea brusc de la presiune inalt la normal;
c) [ ] schimbarea brusc a poziiei corpului;
d) [ ] condiii de altitudine inalt;
e) [ ] spaiu inchis.
300) In barotraum se produc urmtoarele leziuni:
a) [x] rupturi ale esutului pulmonar;
b) [ ] fracturi ale oaselor craniene;
c) [x] leziuni ale aparatului auditiv;
d) [ ] fracturi deschise ale membrelor;
e) [ ] efect hidrodinamic.
301) Pentru aciunea local a temperaturilor joase
este caracteristic:
a) [x] prezena degerturilor;
b) [ ] petele Vinevski;
c) [ ] petele Fabrikantov;
d) [ ] poziia "boxerului in gard";
e) [ ] congelarea cadavrului.
302) Pentru aciunea local a temperaturilor inalte
este caracteristic producerea:
a) [x] arsurilor;
b) [ ] osteomielitei;
c) [ ] escarelor;
d) [ ] mrcii electrice;
e) [ ] pseudo-inelului de excoriaie.
303) Petele Vinevski se localizeaz:
a) [ ] pe mucoasa esofagului;
b) [x] pe mucoasa gastric;

c) [ ] sub pleur;
d) [ ] pe mucoasa intestinului gros;
e) [ ] pe mucoasa bazinetelor renale.
304) Petele Fabrikantov se localizeaz:
a) [ ] pe mucoasa gastric;
b) [ ] pe mucoasa esofagului;
c) [ ] pe mucoasa intestinului subire;
d) [x] pe mucoasa calicelor i bazinetelor;
e) [ ] sub pleur.
305) Petele Vinevski se produc in moartea cauzat
de:
a) [ ] arsuri;
b) [x] hipotermie (refrigerare);
c) [ ] aciunea presiunii inalte;
d) [ ] boala chesonierilor;
e) [ ] electrocuie.
306) Petele Fabrikantov se produc in moartea
cauzat de:
a) [ ] arsuri masive;
b) [ ] boala chesonierilor;
c) [x] hipotermie (refrigerare);
d) [ ] aciunea presiunii inalte;
e) [ ] electrocuie.
307) Arsurile termice de gr.III-IV ale corpului cu
suprafaa mai mare de 15% se refer la leziuni
corporale:
a) [ ] uoare;
b) [ ] medii, cu dereglarea sntii de lung durat;
c) [x] grave, periculoase pentru via;
d) [ ] medii, cu o incapacitate stabil de munc mai
puin de 1/3;
e) [ ] fr cauzarea prejudiciului sntii.
308) Clasificarea arsurilor se bazeaz pe:
a) [x] profunzimea lezrii tegumentelor i esuturilor
moi subiacente;
b) [ ] suprafaa combustiei;
c) [ ] profunzimea lezrii tegumentelor i suprafaa
combustiei;
d) [ ] caracterul aciunii factorului termic;
e) [ ] durata tratamentului.
309) La semnele aciunii vitale ale flcrii se
atribuie:
a) [ ] petele Vinevski;
b) [ ] arsuri ale hainelor;
c) [ ] sangele fluid;
d) [ ] venecongestia organelor interne;
e) [x] arsurile mucoasei cavitii bucale, laringelui i
traheii.
310) Hematoamele epidurale pot aprea postmortem
in:
a) [ ] aciunea presiunii inalte;

b) [ ] ocul hipertermic;
c) [ ] hipotermie (refrigerare);
d) [x] carbonizare;
e) [ ] insolaie.
311) Tipurile aciunii vitale ale temperaturilor inalte
sunt:
a) [ ] indelungat;
b) [x] local;
c) [x] general;
d) [ ] de scurt durat;
e) [ ] superficial.
312) Arsurile se produc in rezultatul aciunii:
a) [x] gazelor incandescente;
b) [x] obiectelor incandescente;
c) [x] flcrii;
d) [x] lichidelor fierbini;
e) [ ] toxicelor distructive.
313) In cazul arsurilor de gr.II, modificrile
morfologice se produc in:
a) [x] epiderm;
b) [x] grosimea dermului;
c) [ ] stratul celulo-adipos subcutanat;
d) [ ] muchi;
e) [ ] organe interne.
314) In cazul arsurilor de gr.III A i III B,
modificrile morfologice se produc in:
a) [x] epiderm;
b) [x] grosimea dermului;
c) [x] derm i stratul celulo-adipos subcutanat;
d) [ ] muchi;
e) [ ] oase.
315) In cazul arsurilor de gr.IV, modificrile
morfologice se produc in:
a) [x] epiderm;
b) [x] grosimea dermului;
c) [x] derm i stratul celulo-adipos subcutanat;
d) [x] muchi;
e) [ ] mduva spinrii.
316) Gravitatea arsurilor depinde de:
a) [x] profunzime;
b) [x] suprafa;
c) [ ] origine;
d) [x] grad;
e) [x] localizare pe tegumente.
317) Semnele aflrii vitale in focarul incendiului
sunt:
a) [x] funingine in cile respiratorii;
b) [x] arsuri ale cilor respiratorii;
c) [x] arsuri ale tegumentelor;
d) [ ] poziia "boxerului in gard";
e) [x] parlirea prului cu arsuri ale tegumentelor.

318) Cauzele morii la persoanele decedate i

depistate in focarul de incendiu pot fi:
a) [x] intoxicaie cu CO;
b) [ ] caexia combustional;
c) [ ] toxemia combustional;
d) [x] ocul combustional;
e) [ ] septicemia.
319) Condiiile mediului ambiant care contribuie
aciunii temperaturilor joase sunt:
a) [x] vantul puternic;
b) [ ] caexia;
c) [ ] starea de ebrietate;
d) [x] inclmintea stramt;
e) [x] lipsa hainelor calde.
320) Strile organismului care contribuie aciunii
temperaturilor joase sunt:
a) [x] adinamia;
b) [x] ebrietatea alcoolic;
c) [x] somnul;
d) [ ] contactul cu obiectele reci;
e) [x] surmenajul.
321) La semnele decesului prin hipotermie
(refrigerare) se atribuie:
a) [x] atitudinea "embrionar";
b) [x] degerturi;
c) [x] petele Vinevski;
d) [x] petele Fabrikantov;
e) [ ] congelarea cadavrului.
322) Boala arilor evolueaz in urmtoarele etape:
a) [x] ocul primar;
b) [x] toxemia acut;
c) [ ] tromboza vaselor magistrale;
d) [ ] insuficiena respiratorie;
e) [x] septicotoxemia.
323) In cazul degerturilor de gr.II, modificrile
morfologice se produc in:
a) [x] epiderm;
b) [x] derm;
c) [ ] stratul celulo-adipos subcutanat;
d) [ ] muchi;
e) [ ] oase.
324) In cazul degerturilor de gr.III, modificrile
morfologice se produc in:
a) [x] epiderm;
b) [x] derm;
c) [x] stratul celulo-adipos subcutanat;
d) [ ] muchi;
e) [ ] oase.
325) In cazul degerturilor de gr.IV, modificrile
morfologice se produc in:
a) [x] epiderm;

b) [x] derm;
c) [x] stratul celulo-adipos subcutanat;
d) [x] esuturile moi profunde;
e) [ ] organele interne.
326) Cauzele morii la persoanele decedate in
staionar in rezultatul combustiilor pot fi:
a) [x] ocul primar;
b) [x] toxemia;
c) [x] septicemia;
d) [x] pneumonia;
e) [ ] aspiraia.
327) In moartea prin fulgeraie se depisteaz
urmtorul semn specific:
a) [ ] marca electric;
b) [x] figura de trsnet;
c) [ ] excoriaie;
d) [ ] plag;
e) [ ] fractur.
328) In moartea prin electrocuie se depisteaz
urmtorul semn specific:
a) [x] marca electric;
b) [ ] figura de trsnet;
c) [ ] excoriaie;
d) [ ] plag;
e) [ ] fractur.
329) Gradul reaciei organismului la aciunea
curentului electric este determinat primordial de:
a) [ ] sex;
b) [ ] particularitile individuale ale organismului;
c) [x] intensitatea curentului;
d) [ ] prezena maladiilor preexistente;
e) [ ] surmenaj.
330) Tipurile de curent electric cu importan
medico-legal sunt:
a) [ ] static;
b) [ ] industrial;
c) [x] tehnic;
d) [x] atmosferic;
e) [ ] alternativ.
331) Aciunii curentului electric contribuie urmtorii
factori externi:
a) [x] umiditatea crescut a aerului;
b) [ ] particularitile individuale ale organismului
uman;
c) [x] umezirea pmantului;
d) [ ] prezena substanelor pulverulente in incpere;
e) [x] umiditatea hainelor, membrelor.
332) Materialele hainelor i inclmintei care
protejeaz impotriva aciunii curentului electric sunt:
a) [x] cauciucul;
b) [ ] bumbacul;

c) [x] mtasea natural;

d) [ ] lana;
e) [x] pielea natural.
333) Curentul electric manifest urmtoarele aciuni
asupra organismului uman:
a) [ ] hemoragie;
b) [x] fibrilaia ventricular;
c) [x] spasmul coardelor vocale;
d) [ ] rupturi ale organelor interne;
e) [x] convulsii tonice ale muchilor scheletali.
334) In urma aciunii curentului electric atmosferic
se depisteaz urmtoarele semne caracteristice:
a) [x] "figura de trsnet" pe tegumente;
b) [ ] lividiti cadaverice difuze;
c) [x] topirea obiectelor metalice ale hainelor;
d) [ ] edem pulmonar;
e) [x] leziuni ale oaselor craniene cu carbonizare.
335) Aciunea curentului electric asupra
organismului uman se manifest prin urmtoarele
efecte:
a) [x] mecanic;
b) [ ] luminiscent;
c) [x] electrolitic;
d) [x] termic;
e) [ ] psihologic.
336) Tabloul microscopic al mrcii electrice se
caracterizeaz prin:
a) [x] emfizem subcutanat (vacuole termice);
b) [x] particule de metal in stratul cornos al pielii;
c) [ ] localizare marginal a leucocitelor;
d) [x] alungire vertical a celulelor bazale ale
stratului Malpighi;
e) [ ] diapedeza eritrocitar.
337) Metodele de laborator pentru depistarea
metalizrii in marca electric sunt:
a) [ ] biologic;
b) [x] radiologic;
c) [x] spectral;
d) [ ] traseologic;
e) [x] metoda amprentelor colorate.
338) In cazul expertizei medico-legale a cadavrului
cu plag prin arm de foc medicul legist trebuie s
soluioneze toate intrebrile, cu excepia:
a) [ ] stabilirea originii balistice a leziunii;
b) [ ] stabilirea distanei tragerii;
c) [ ] stabilirea direciei canalului de rnire;
d) [x] stabilirea genului morii violente;
e) [ ] stabilirea tipului armei de foc.
339) Cauza principal de producere a defectului de
esut din regiunea orificiului de intrare este:
a) [ ] micarea de rotaie a glonului in jurul axului

su longitudinal;
b) [ ] masa considerabil a proiectilului;
c) [x] energia cinetic considerabil a glonului;
d) [ ] masa nesemnificativ a proiectilului;
e) [ ] deformarea glonului in timpul penetrrii
esuturilor umane.
340) In care condiii devine mai posibil depistarea
factorilor suplimentari ai tragerii la nivelul orificiului
de intrare pe corpul victimei:
a) [ ] tragere de la distan apropiat prin obstacol;
b) [x] tragere cu eava lipit neermetic;
c) [ ] tragere de la distan indeprtat;
d) [ ] tragere de la distan apropiat din arm
pneumatic;
e) [ ] tragere cu eava lipit ermetic.
341) Stabilirea direciei tragerii este posibil in baza:
a) [ ] microscopiei canalului de rnire;
b) [ ] caracterului lezrii oaselor plate;
c) [ ] caracterului leziunii transfixiante a vezicii
urinare supraumplute;
d) [ ] caracterului lezrii diafizelor oaselor tubulare
mari;
e) [x] tuturor semnelor sus-indicate.
342) La armele de foc nu se atribuie:
a) [ ] revolverul;
b) [ ] pistolul-automat;
c) [ ] arma de vantoare;
d) [x] arma pneumatic;
e) [ ] carabina.
343) Factorul traumatic de baz al tragerii este:
a) [ ] flacra;
b) [ ] funinginea;
c) [ ] particulele de pulbere;
d) [ ] uleiul armei;
e) [x] proiectilul.
344) La cartuul armei de vantoare cu alice nu se
atribuie:
a) [ ] alicele;
b) [ ] capsa;
c) [x] trgaciul;
d) [ ] pulberea;
e) [ ] bura.
345) La factorii suplimentari ai tragerii nu se
atribuie:
a) [ ] alicele;
b) [ ] mitraliile;
c) [x] pulberea ars incomplet;
d) [ ] gloanele incendiare;
e) [ ] gloanele trasoare.
346) La factorii traumatici secundari se atribuie:
a) [ ] alicele;

b) [ ] pulberea ars incomplet;

c) [ ] flacra;
d) [x] fragmente din obstacolul penetrat;
e) [ ] glonul.
347) In care consecutivitate urmeaz coninutul
cartuului de vantoare cu alice?
a) [ ] bura-pulberea-alicele-bura;
b) [x] pulberea-bura-alicele-bura;
c) [ ] alicele-bura-pulberea-bura;
d) [ ] bura-pulberea-bura-alicele;
e) [ ] nu este o consecutivitate strict.
348) tan-marca se produce la tragerea de la
distana:
a) [ ] indeprtat;
b) [ ] foarte indeprtat;
c) [ ] apropiat;
d) [x] cu eava lipit ermetic;
e) [ ] de la orice distan.
349) In cazul depistrii inelelor de excoriaie i
tergere in jurul plgii balistice se poate afirma c
plaga reprezint:
a) [ ] orificiu de ieire;
b) [x] orificiu de intrare;
c) [ ] orificiu de intrare i de ieire;
d) [ ] aceste semne nu sunt caracteristice pentru
leziuni balistice;
e) [ ] soluionarea acestei intrebri nu reprezint
competena medicului legist.
350) Rupturile suplimentare ale marginilor
orificiului de intrare la tragere cu eava lipit ermetic
se produc in rezultatul aciunii:
a) [ ] glonului;
b) [ ] gurii evii;
c) [x] gazelor;
d) [ ] efectului hidrodinamic;
e) [ ] gazelor i efectului hidrodinamic.
351) Micarea de rotaie al glonului in jurul axei
sale longitudinale este condiionat de:
a) [ ] construcia glonului;
b) [ ] aciunea gazelor;
c) [x] ghintuiturile evii;
d) [ ] energia cinetic;
e) [ ] toi factorii sus-indicai.
352) Scurtarea evii armei de foc condiioneaz:
a) [ ] mrirea distanei de zbor a funinginii i pulberii;
b) [ ] schimbarea traiectoriei zborului glonului;
c) [ ] deformarea i fragmentarea glonului;
d) [ ] polimorfismul leziunilor balistice;
e) [x] toate aciunile sus-indicate.
353) Cartuul de vantoare const din:
a) [x] tub i caps;

b) [x] pulbere;
c) [x] bure;
d) [x] alice;
e) [ ] factori suplimentari ai tragerii.
354) Semnele orificiului de intrare la impucarea din
arm de foc cu glon sunt:
a) [x] minus-esut;
b) [ ] forma alungit;
c) [x] inelul de tergere;
d) [ ] efectul hidrodinamic;
e) [x] inelul de excoriaie.
355) La tragere cu eava lipit ermetic se depisteaz:
a) [ ] funingine pe tegumentele din jurul plgii;
b) [x] culoarea roie a sangelui i muchilor;
c) [x] prezena factorilor suplimentari in canalul de
rnire;
d) [x] tan-marca;
e) [ ] fenomenul Vinogradov.
356) Mecanismele principale de aciune ale glonului
sunt:
a) [x] de perforare;
b) [ ] cu eava lipit;
c) [x] cuneiform;
d) [ ] distan indeprtat;
e) [x] de rupere.
357) Efectul hidrodinamic al glonului se manifest
in cazul lezrii:
a) [x] cordului in diastol;
b) [ ] scapulei;
c) [ ] pulmonilor;
d) [x] vezicii urinare pline;
e) [ ] femurului.
358) Semnele orificiului de ieire ale plgii
impucate sunt:
a) [ ] inelul de tergere;
b) [x] forma de fisur;
c) [ ] minus esut";
d) [x] rsfrangerea marginilor plgii in afar;
e) [ ] prezena factorilor suplimentari pe tegumentele
din jurul plgii.
359) In cazul expertizei cadavrului cu plgi prin
arme de foc medicul legist soluioneaz toate
intrebrile, cu excepia:
a) [ ] stabilirea originii balistice a leziunilor;
b) [ ] stabilirea distanei de tragere;
c) [x] stabilirea genului morii violente;
d) [x] stabilirea inteniei agresorului;
e) [ ] stabilirea direciei tragerii.
360) Determinarea direciei impucturii este
posibil in baza:
a) [x] microscopiei canalului de rnire;

b) [x] caracterului lezrii oaselor plate;

c) [ ] deformrii i fragmentrii glonului;
d) [x] caracterului lezrii oaselor tubulare;
e) [x] prezenei amprentei gurii evii (tan-marca).
361) La armele de foc se atribuie:
a) [x] pistolul;
b) [x] pistolul-automat;
c) [x] arma de vantoare;
d) [ ] arma pneumatic;
e) [ ] arma de vantoare acvatic.
362) Factorii suplimentari ai impucturii reprezint:
a) [x] flacra;
b) [x] funinginea;
c) [ ] bura;
d) [ ] glonul;
e) [x] particule de pulbere.
363) Indicai care sunt distanele tragerii din armele
de foc:
a) [x] cu eava lipit ermetic;
b) [x] apropiat;
c) [x] cu eava lipit neermetic;
d) [x] indeprtat;
e) [ ] foarte indeprtat.
364) La tragere din arma de foc de la distan
indeprtat pot fi depistate:
a) [x] minus-esutul;
b) [x] inelul de excoriaie;
c) [ ] funinginea;
d) [ ] impregnarea prin pulbere;
e) [x] inelul de tergere.
365) Calibrul armei de foc se determin in baza:
a) [x] diametrului camerei cartuului (camerei
detonante);
b) [ ] diametrului canalului evii;
c) [x] distanei dintre marginile opuse ale
ghintuiturilor helicoidale;
d) [ ] masei glonului;
e) [ ] lungimii evii.
366) Elementele leziunilor balistice pe corpul uman
sunt:
a) [x] orificiul de intrare;
b) [x] canalul de rnire;
c) [x] orificiul de ieire;
d) [ ] depuneri de funingine pe tegumente;
e) [ ] ptrunderea particulelor de pulbere in esuturi.
367) Semnele de baz ale tragerii cu eava lipit
ermetic reprezint:
a) [x] rupturi ale tegumentelor in regiunea orificiului
de intrare;
b) [x] tan-marca;
c) [x] minus-esutul;

d) [ ] depunere de funingine in jurul orificiului de

intrare;
e) [x] culoarea roie a sangelui i esuturilor din
regiunea plgii.
368) In plgile produse la tragere din arma de
vantoare cu alice de la distan apropiat se
depisteaz:
a) [x] o plag masiv cu prezena plgilor oarbe de
dimensiuni mici;
b) [x] funingine pe tegumente;
c) [x] impregnare cu pulbere;
d) [x] parlirea prului;
e) [ ] tan-marca.
369) Fenomenul Vinogradov se produce in
condiiile:
a) [x] vitez mare de zbor a glonului;
b) [ ] prezena obstacolului;
c) [x] prezena spaiului liber intre straturile hainelor;
d) [ ] lipsa hainelor;
e) [x] prezena hainelor in dou straturi.
370) Armele de foc portative dup destinaie se
clasific in:
a) [ ] cu destinaie special (pistol de semnalizare,
pistol de construcie i asamblare);
b) [x] sportiv;
c) [x] de vantoare;
d) [ ] automat;
e) [x] de lupt.
371) In funcie de lungimea evii, armele se clasific
in:
a) [x] cu eava scurt;
b) [ ] de construcie proprie;
c) [x] cu eava lung;
d) [x] cu eava mijlocie;
e) [ ] atipic.
372) Cartuul armei de lupt const din:
a) [x] glon;
b) [ ] bur;
c) [x] caps;
d) [x] tub;
e) [x] pulbere.
373) Orificiul de intrare produs prin aciunea
glonului incendiar se caracterizeaz prin:
a) [ ] dehiscena plgii;
b) [x] arsuri ale tegumentelor din jurul plgii;
c) [x] parlirea firelor de pr din jurul plgii;
d) [ ] rupturi ale tegumentelor;
e) [ ] inelul fals de excoriaie.
374) Pentru leziunile produse la tragere din arm de
construcie proprie este caracteristic:
a) [x] plgi oarbe;

b) [x] polimorfism al orificiilor de intrare;

c) [ ] leziuni masive ale oaselor i organelor interne;
d) [ ] fenomenul Vinogradov;
e) [ ] inelul fals de excoriaie.
375) Care din factorii suplimentari ai tragerii posed
aciune termic pronunat:
a) [ ] glonul;
b) [x] flacra;
c) [x] gazele;
d) [ ] bura;
e) [ ] aerul preglonial.
376) Tipurile canalelor de rnire produse prin armele
de foc sunt:
a) [x] orb;
b) [x] intrerupt;
c) [ ] cuneiform;
d) [x] tangenial;
e) [x] penetrant in cavitate.
377) Plaga balistic transfixiant se caracterizeaz
prin:
a) [ ] fenomenul Vinogradov;
b) [x] orificiu de intrare;
c) [x] orificiu de ieire;
d) [x] canal de rnire;
e) [ ] lipsa factorilor suplimentari ai tragerii.
378) Plaga balistic oarb se caracterizeaz prin:
a) [ ] lipsa factorilor suplimentari ai tragerii;
b) [x] orificiu de intrare;
c) [x] canal de rnire;
d) [ ] fenomenul Vinogradov;
e) [ ] arsuri ale tegumentelor din jurul plgii.
379) In cadrul examinrii cadavrului cu plag prin
arm de foc, glonul se extrage cu:
a) [x] mainile;
b) [x] penseta cu brane de cauciuc;
c) [ ] cornangul;
d) [ ] bisturiul;
e) [ ] foarfecul.
380) Urmele cror factori suplimentari ai tragerii pot
fi depistate pe haine?
a) [x] flcrii;
b) [x] particulelor de pulbere;
c) [ ] glonului;
d) [ ] burei;
e) [x] particulele uleiului armei.
381) Care sunt modificrile produse de factorii
suplimentari pe corpul victimei:
a) [ ] inelul de excoriaie;
b) [x] arsuri pe tegumente;
c) [x] impregnarea cu pulbere;
d) [ ] tan-marca;

e) [x] parlirea prului.

382) Excoriaia cu vechimea de 3-4 zile se
caracterizeaz prin:
a) [ ] lipsa crustei, sub nivelul tegumentelor;
b) [ ] sub aspectul unui sector depigmentat, fr
crust, la nivelul tegumentelor;
c) [x] acoperit cu crust situat de asupra nivelului
tegumentelor adiacente;
d) [ ] acoperit cu crust la nivelul tegumentelor;
e) [ ] acoperit cu crust situat de asupra nivelului
tegumentelor, cu decolare marginal.
383) Consecutivitatea producerii leziunilor corporale
poate fi stabilit in baza:
a) [ ] modificrii culorii echimozei;
b) [ ] gradului de exprimare a modificrilor reactive;
c) [ ] gradului hemoragiei;
d) [ ] necorespunderii plgii cutanate cu canalul plgii
tiate-inepate (inepate, balistice) penetrante in
cavitatea toracic;
e) [x] tuturor semnelor sus-indicate.
384) Mecanismul de baz de producere a plgii
inepate este:
a) [ ] secionarea esuturilor;
b) [ ] ruperea esuturilor;
c) [x] indeprtarea esuturilor de la centru spre
periferie;
d) [ ] compresia esuturilor;
e) [ ] extensia esuturilor.
385) Semnul de baz de difereniere a plgii tiateinepate de cea tiat este:
a) [x] un col ascuit, altul rotunjit;
b) [ ] ambele coluri sunt ascuite;
c) [ ] margini neregulate;
d) [ ] ambele coluri rotunjite;
e) [ ] marginile excoriate.
386) Expertiza gradului de gravitate a vtmrilor
corporale poate fi efectuat in baza oricrui din
urmtoarele documente indicate mai jos, cu excepia:
a) [ ] hotrarii judecatei;
b) [ ] ordonanei procurorului;
c) [ ] ordonanei anchetatorului comisariatului de
poliie;
d) [x] indicaiei in scris a Primarului;
e) [ ] ordonanei inspectorului poliiei rutiere.
387) Leziunea corporal poate fi calificat drept
desfigurare a feei de ctre:
a) [ ] medicul legist;
b) [ ] chirurgul maxilo-facial;
c) [ ] medicul cosmetolog;
d) [ ] comisiei formate din medicii sus-numii;
e) [x] judecat.

388) Echimoza recent nu poate fi:

a) [ ] roie;
b) [ ] roie-albstrie;
c) [ ] violacee;
d) [ ] violacee-inchis;
e) [x] violacee cu nuan verzuie.
389) Plaga plesnit este o varietate a plgii:
a) [x] contuze;
b) [ ] despicate;
c) [ ] tiate;
d) [ ] inepate;
e) [ ] tiate-inepate.
390) Semnul morfologic de baz prin care plaga
tiat se deosebete de cea contuz este:
a) [ ] forma;
b) [ ] dimensiunile;
c) [ ] adancimea;
d) [ ] volumul hemoragiei;
e) [x] lipsa punilor de esut conjunctiv.
391) Semnul morfologic de baz al plgii despicate
este:
a) [ ] colurile rotunjite;
b) [ ] marginile neexcoriate;
c) [ ] hemoragia abundent;
d) [x] lezarea esutului osos subiacent;
e) [ ] marginile regulate.
392) La efectuarea expertizelor medico-legale ale
leziunilor corporale, medicul legist trebuie s
soluioneze toate intrebrile, cu excepia:
a) [ ] tipul leziunii;
b) [ ] vechimea leziunilor;
c) [ ] obiectul vulnerant i mecanismul de producere a
leziunii;
d) [ ] gradul de gravitate;
e) [x] volumul incapacitii profesionale de munc.
393) Criteriul de apreciere a gradului de vtmare
corporal a leziunilor organelor cavitii abdominale
este:
a) [ ] volumul incapacitii generale de munc;
b) [x] pericol pentru via;
c) [ ] durata dereglrii sntii;
d) [ ] nici unul din cele indicate mai sus;
e) [ ] toate cele indicate mai sus.
394) Excoriaia prezint dereglarea integritii:
a) [x] epidermului;
b) [ ] vaselor sanguine ale tegumentelor;
c) [ ] epidermului i dermului;
d) [ ] epidermului, dermului i esuturilor subiacente;
e) [ ] tegumentelor pan la nivelul stratului bazal.
395) Care este mecanismul de baz de producere al
excoriaiilor:

a) [ ] lovirea;
b) [ ] compresiunea;
c) [ ] extensiunea;
d) [x] friciunea;
e) [ ] comoia.
396) Care este cauza modificrii culorii echimozei?
a) [ ] formarea carboxihemoglobinei;
b) [ ] creterea permeabilitii vaselor;
c) [x] formarea verdhemocromogenului i
biliverdinei;
d) [ ] hemoliza eritrocitelor cu eliberarea
hemoglobinei in patul vascular;
e) [ ] proces inflamator local.
397) Plaga plesnit poate fi produs prin lovire cu un
obiect contondent la nivelul:
a) [ ] coapsei;
b) [ ] feselor;
c) [ ] abdomenului;
d) [x] capului;
e) [ ] tuturor regiunilor anatomice indicate mai sus.
398) La ineptoare se atribuie obiectele cu:
a) [ ] lam cu o margine ascuit;
b) [ ] lam cu 2 margini ascuite;
c) [ ] lam cu margine i varf ascuit;
d) [ ] suprafa de interaciune plat;
e) [x] varf ascuit i form alungit.
399) Marginile plgilor tiate i inepate-tiate sunt:
a) [ ] neregulate;
b) [ ] microzimate;
c) [ ] echimotice;
d) [x] regulate;
e) [ ] excoriate.
400) Plaga tiat este mai profund:
a) [x] la inceput;
b) [ ] la mijloc;
c) [ ] la sfarit;
d) [ ] are adancime uniform;
e) [ ] adancimea nu poate fi stabilit.
401) Echimoza reprezint:
a) [ ] hemoragie cavitar;
b) [ ] hemoragie in esutul muscular;
c) [x] hemoragie cutanat i subcutanat;
d) [ ] hemoragie per diapedesum;
e) [ ] dilatare funcional a vaselor pieii.
402) Punile tisulare localizate la fundul plgii sunt
caracteristice pentru:
a) [ ] plgile tiate;
b) [ ] plgile inepate;
c) [ ] plgile inepate-tiate;
d) [x] plgile contuze;
e) [ ] plgile despicate.

403) Plaga produs prin aciunea obiectului

contondent se numete:
a) [ ] balistic;
b) [ ] despicat;
c) [ ] tiat;
d) [x] contuz;
e) [ ] inepat.
404) In care cazuri este posibil stabilirea mai exact
a lungimii lamei in baza lungimii canalului de rnire
a plgilor inepate i inepate-tiate?
a) [ ] plag penetrant in cavitatea abdominal;
b) [ ] plag in regiunea feselor;
c) [ ] plag transfixiant a cutiei toracice;
d) [ ] plag penetrant in cavitatea toracic;
e) [x] plag a suprafeei anterioare a cutiei toracice cu
lezarea coloanei vertebrale.
405) In baza crui semn se stabilete vechimea
echimozei?
a) [x] culorii;
b) [ ] formei;
c) [ ] dimensiunilor;
d) [ ] circumstanelor faptei;
e) [ ] tuturor semnelor indicate.
406) Plaga tiat nu poate fi:
a) [ ] liniar;
b) [ ] arcuit;
c) [ ] in zig-zag;
d) [ ] in lambou;
e) [x] in pan.
407) In cazul pierderii unuia din ochii sntoi
gradul de gravitate se stabilete in baza criteriului:
a) [ ] pericol pentru via;
b) [ ] dereglarea sntii;
c) [ ] pierderea organului i/sau a funciei lui;
d) [x] volumul incapacitii generale de munc;
e) [ ] desfigurarea feei.
408) Btaia, torturarea i chinuirea reprezint:
a) [ ] leziuni corporale grave;
b) [ ] leziuni corporale medii;
c) [ ] leziuni corporale uoare;
d) [ ] leziuni corporale fr cauzarea prejudiciului
sntii;
e) [x] aciuni cu producerea unor suferine deosebite.
409) In cazul unei plgi tiate a braului cu lezarea
arterei brahiale, gradul de gravitate se stabilete in
baza urmtorului criteriu:
a) [x] pericol pentru via;
b) [ ] dereglarea sntii;
c) [ ] pierderea organului i/sau a funciei lui;
d) [ ] volumul incapacitii generale de munc;
e) [ ] volumul hemoragiei.

410) Criteriile de apreciere a gradului de vrmare

corporal sunt toate, cu excepia:
a) [ ] pericol pentru via;
b) [ ] dereglarea sntii;
c) [x] volumul incapacitii profesionale de munc;
d) [ ] volumul incapacitii generale de munc;
e) [ ] consecinele traumei.
411) Care este gradul de gravitate in cazul unei plgi
inepate, penetrante in cavitatea abdominal fr
lezarea organelor interne:
a) [x] leziune corporal grav;
b) [ ] leziune corporal uoar;
c) [ ] leziune corporal medie;
d) [ ] leziune corporal fr cauzarea prejudiciului
sntii;
e) [ ] gradul de gravitate depinde de starea general a
sntii victimei.
412) Dereglarea sntii de lung durat, cauzat de
leziune, reprezint termenul de:
a) [ ] 6 zile;
b) [ ] 10 zile;
c) [x] mai mult de 21 zile;
d) [ ] 20 zile;
e) [ ] 14 zile.
413) Drept incapacitate general stabil insemnat de
munc, in cazul vtmrilor corporale medii, se
consider urmtorul volum:
a) [x] de la 10% la 33%;
b) [ ] mai mult de 33%;
c) [ ] pan la 10%;
d) [ ] pan la 5%;
e) [ ] mai mult de 50%.
414) Drept incapacitate general stabil neinsemnat
de munc se consider urmtorul volum:
a) [ ] pan la 33%;
b) [x] pan la 10%;
c) [ ] 15%;
d) [ ] 11%;
e) [ ] 25%.
415) Problema reparabilitii leziunii feei ine de
competena:
a) [ ] judecate;
b) [ ] medicului cosmetolog;
c) [ ] chirurgului;
d) [x] medicului legist;
e) [ ] medicului ef al clinicii.
416) Btaia este o noiune:
a) [ ] medical;
b) [x] juridic;
c) [ ] habitual;
d) [ ] biologic;

e) [ ] social.
417) Torturarea i chinuirea sunt noiuni:
a) [ ] sociale;
b) [ ] medicale;
c) [x] juridice;
d) [ ] biologice;
e) [ ] habituale.
418) Aprecierea gradului de gravitate al rupturilor
himenale se bazeaz pe urmtorul criteriu:
a) [ ] incapacitate general, stabil a muncii;
b) [ ] pericol pentru via;
c) [x] durata dereglrii sntii;
d) [ ] perversitatea aciunilor;
e) [ ] incapacitate profesional stabil a muncii.
419) Rezultatele expertizei medico-legale de
apreciere a gradului de vtmare corporal se expun
in:
a) [x] raportul de expertiz medico-legal;
b) [ ] raportul de examinare medico-legal;
c) [ ] procesul verbal de examinare;
d) [ ] raportul de constatare medico-legal;
e) [ ] raportul de certificare a leziunilor corporale.
420) Schema descrierii leziunilor corporale cuprinde:
a) [x] localizarea;
b) [ ] vechimea;
c) [x] forma;
d) [x] dimensiunile;
e) [ ] tipul obiectului vulnerant.
421) Semnele morfologice de baz ale plgii tiate
sunt:
a) [ ] prezena punilor tisulare;
b) [x] ambele coluri ascuite;
c) [ ] forma liniar a plgii;
d) [x] adancime neuniform;
e) [ ] lezarea esutului osos.
422) Semnele morfologice de baz ale plgii contuze
sunt:
a) [ ] form in fant;
b) [ ] lezarea esutului osos subiacent;
c) [x] margini neregulate, excoriate;
d) [x] puni tisulare la fundul plgii;
e) [x] coluri rotunjite.
423) Semnele morfologice de baz ale plgii
despicate sunt:
a) [ ] prezena punilor tisulare;
b) [x] adancime i dehiscen considerabil;
c) [ ] un col rotunjit i altul ascuit;
d) [ ] forma in fant;
e) [x] lezarea esutului osos subiacent.
424) Plaga inepat-tiat se caracterizeaz prin:
a) [ ] adancime neuniform;

b) [x] margini regulate;

c) [x] un col rotunjit i altul ascuit;
d) [ ] lezarea esutului osos subiacent;
e) [ ] prezena punilor tisulare la fundul plgii.
425) Semnele specifice ale plgii tiate, care indic
mecanismul aciunii obiectului tietor sunt:
a) [ ] direcia i lungimea plgii;
b) [x] adancimea neuniform;
c) [ ] localizarea anatomic;
d) [x] excoriaie superficial la unul din coluri;
e) [ ] lezarea esutului muscular.
426) Factorii vulnerani ai mediului ambiant sunt:
a) [x] mecanici;
b) [x] chimici;
c) [ ] botanici;
d) [x] fizici;
e) [x] psihici.
427) Leziuni corporale primare sunt:
a) [x] plaga;
b) [ ] btaia;
c) [x] fractura;
d) [ ] torturarea;
e) [x] excoriaia.
428) Mecanismele de aciune a obiectelor
contondente sunt:
a) [x] lovirea;
b) [ ] cderea;
c) [x] compresiunea;
d) [x] extensiunea;
e) [ ] coliziunea.
429) Dup mecanismul de formare echimozele se
clasific in:
a) [x] traumatice;
b) [x] patologice;
c) [x] artificiale;
d) [ ] secundare;
e) [ ] primare.
430) Metode suplimentare de laborator de cercetare a
leziunilor corporale sunt:
a) [x] fotografic;
b) [x] traseologic;
c) [ ] entomologic;
d) [x] microscopic;
e) [x] radiologic.
431) Examinarea medico-legal a persoanelor vii
poate fi efectuat:
a) [x] in ambulator;
b) [x] in incinta incperilor organelor de anchet;
c) [ ] la domiciliul medicului;
d) [x] in instituiile medicale;
e) [x] in locurile de detenie.

432) Etapele expertizei medico-legale a persoanelor

vii sunt:
a) [x] studierea circumstanelor faptei;
b) [x] studierea documentaiei medicale;
c) [x] examinarea persoanei;
d) [ ] stabilirea volumului incapacitii profesionale
de munc;
e) [x] intocmirea concluziilor expertale.
433) Vechimea leziunilor se stabilete in baza:
a) [x] evoluiei crustei;
b) [x] gradului reaciei de inflamaie;
c) [ ] numrului leziunilor;
d) [x] dezvoltrii calosului osos;
e) [x] modificrii culorii echimozei.
434) Determinarea tipului obiectului vulnerant se
efectueaz in baza:
a) [x] strii marginilor plgii;
b) [x] formei colurilor;
c) [ ] dimensiunilor plgii;
d) [ ] gradului dehiscenei plgii;
e) [x] formei plgii.
435) Plgile inepate sunt periculoase prin:
a) [ ] lezarea esutului osos;
b) [x] hemoragie intern;
c) [x] lezarea organelor interne;
d) [ ] lezarea muchilor;
e) [ ] hemoragie extern.
436) Identificarea obiectului vulnerant se bazeaz pe
studierea:
a) [x] depunerilor in regiunea leziunii;
b) [x] semnelor morfologice ale leziunilor;
c) [ ] duratei de regenerare a leziunilor;
d) [ ] gradului hemoragiei;
e) [x] depunerilor pe obiectul vulnerant.
437) A efectua examinarea medico-legal a
persoanelor ptimite are dreptul:
a) [x] medicul legist;
b) [ ] judectorul;
c) [ ] anchetatorul;
d) [x] terapeutul;
e) [ ] martorul asistent.
438) Ce se subinelege prin pierderea auzului?
a) [x] surditate stabil la ambele urechi;
b) [ ] surditate stabil la o ureche;
c) [x] diminuarea auzului la gradul cand persoana nu
percepe vorbirea obinuit la o distan de 3-5 cm de
la pavilionul urechii;
d) [ ] diminuarea auzului la gradul cand persoana nu
percepe vorbirea obinuit la o distan de 20-30 cm
de la pavilionul urechii;
e) [ ] lezarea ambelor pavilioane auriculare.

439) Ce se subinelege prin pierderea vederii?

a) [ ] orbirea stabil la un ochi;
b) [x] orbirea stabil la ambii ochi;
c) [ ] diminuarea acuitii vizuale la ambii ochi pan
la 0,2 dioptrii;
d) [ ] diminuarea acuitii vizuale la ambii ochi pan
la 0,5 dioptrii;
e) [x] diminuarea acuitii vizuale la ambii ochi pan
la 0,04 dioptrii.
440) Pierderea capacitii de reproducere presupune
pierderea funciilor de:
a) [x] copulare;
b) [x] procreare;
c) [x] nidare i purtare a sarcinii;
d) [x] de natere pe ci naturale;
e) [ ] educare.
441) Pierderea manii (membrului superior) ca organ
presupune:
a) [ ] anchiloza articulaiei cotului;
b) [x] pareza membrului superior;
c) [x] amputarea la nivelul treimii medii a
antebraului;
d) [x] amputarea la nivelul articulaiei cotului;
e) [x] amputarea la nivelul articulaiei umrului.
442) Pierderea piciorului (membrului inferior) ca
organ presupune:
a) [ ] anchiloza articulaiei genunchiului;
b) [x] pareza membrului inferior;
c) [x] amputarea la nivelul treimii superioare a
gambei;
d) [ ] amputarea plantei;
e) [x] amputarea la nivelul articulaiei coxo-femurale.
443) Stabilirea consecutivitii producerii leziunilor
este posibil in baza:
a) [x] necorespunderii plgii cutanate cu canalul de
rnire;
b) [x] gradului de exprimare a hemoragiei;
c) [x] gradului de exprimare a reaciei de inflamaie;
d) [x] deplasrii marginilor uneia din plgile
intersectate;
e) [ ] localizrii anatomice a leziunilor.
444) In cazul expertizei medico-legale a leziunilor
corporale in concluzii se indic:
a) [x] felul leziunii;
b) [x] vechimea leziunii;
c) [ ] intenia de producere a leziunilor;
d) [x] tipul obiectului vulnerant;
e) [x] gradul de gravitate al leziunilor corporale.
445) La examinarea persoanelor vii se intocmesc
urmtoarele documente:
a) [ ] certificat medico-legal;

b) [ ] buletin de boal;
c) [x] raport de examinare medico-legal;
d) [ ] proces verbal de examinare a persoanei;
e) [x] raport de expertiz medico-legal.
446) Indicai factorii cu influen asupra gradului de
distrucie a esuturilor:
a) [x] energia cinetic a obiectului;
b) [x] caracterul esutului lezat;
c) [ ] particularitile individuale ale organismului;
d) [x] caracterul obiectului vulnerant;
e) [x] suprafaa de lezare a corpului.
447) Factorii ce determin schimbarea culorii
echimozei sunt:
a) [ ] profunzimea echimozei;
b) [ ] localizarea anatomic;
c) [x] gradul de dezintegrare a hemoglobinei i
eritrocitelor;
d) [ ] dimensiunile obiectului vulnerant;
e) [x] gradul de dezintegrare a hematinei.
448) Clasificarea plgilor contuze este:
a) [ ] dislocate;
b) [x] strivite;
c) [x] mucate;
d) [ ] ferestruite;
e) [x] plesnite.
449) Ce plgi pot fi produse prin aciunea unui
obiect contondent cu suprafaa preponderent plan:
a) [x] contuz;
b) [ ] despicat;
c) [x] strivit;
d) [x] plesnit;
e) [ ] tiat.
450) Tipurile aciunilor traumatice care contribuie la
formarea fracturilor coloanei vertebrale sunt:
a) [x] lovirea;
b) [ ] extensiunea;
c) [ ] friciunea;
d) [ ] alunecarea;
e) [x] compresiunea.
451) Clasificarea leziunilor esuturilor moi dup
caracter este:
a) [x] excoriaie;
b) [x] echimoz;
c) [ ] btaie;
d) [x] plag;
e) [ ] chinuire.
452) Clasificarea plgilor in funcie de obiectul
vulnerant mecanic este:
a) [x] contuze;
b) [x] tiate;
c) [x] impucate;

d) [ ] chimice;
e) [x] prin explozie.
453) Clasificarea juridic a gradului de vtmare
corporal este:
a) [x] grave;
b) [ ] foarte grave;
c) [x] medii;
d) [x] uoare;
e) [ ] bti.
454) Criteriile medicale de apreciere a gravitii
vtmrilor corporale sunt:
a) [x] pericolul pentru via;
b) [x] durata dereglrii sntii;
c) [x] consecinele traumatismului;
d) [ ] procentul incapacitii profesionale de munc;
e) [x] incapacitate stabil general de munc.
455) Leziunile capului vor fi considerate drept grave
in cazurile:
a) [x] fractur deschis a oaselor bolii craniului;
b) [x] fractur inchis a oaselor bazei craniului;
c) [ ] fractura lamelei externe a osului frontal;
d) [ ] fractur inchis a osului zigomatic;
e) [ ] fractur deschis a oaselor nazale cu deplasarea
fragmentelor.
456) Tipurile hemoragiilor intracraniene sunt:
a) [x] epidurale;
b) [x] subdurale;
c) [ ] cefalohematomul;
d) [ ] bosa sero-sanguin;
e) [x] subarahnoidiene.
457) Cauzele compresiei creierului in cadrul
traumatismului cranio-cerebral sunt:
a) [x] hematomul epidural;
b) [x] hematomul intracerebral;
c) [ ] tumoarea intracerebral;
d) [x] hemoragiile subarahnoidiene;
e) [x] hematomul cerebelului.
458) Semnele traumei cranio-cerebrale deschise
penetrante sunt:
a) [ ] lezarea meningelui dur;
b) [ ] dilacerarea substanei cerebrale;
c) [x] lezarea concomitent a esuturilor moi
pericraniene, oaselor, meningelui dur i substanei
cerebrale;
d) [ ] fractura oaselor craniului;
e) [x] lezarea concomitent a esuturilor moi
pericraniene, oaselor i meningelui dur.
459) Clasificarea obiectelor ascuite este:
a) [x] ineptoare;
b) [x] tietoare;
c) [x] despictoare;

d) [x] ineptor-tietoare;
e) [ ] eschilele exploziei.
460) Cauza morii in leziunile tiate ale gatului poate
fi:
a) [x] hemoragia acut;
b) [x] embolia gazoas;
c) [ ] embolia grsoas;
d) [ ] hemoragia intern masiv;
e) [ ] ocul algic.
461) Semnele leziunilor corporale grave sunt:
a) [x] pericol pentru via;
b) [x] pierderea stabil a vederii;
c) [x] maladie psihic;
d) [ ] dereglarea sntii mai mult de 3 sptmani;
e) [ ] pierderea auzului la o ureche.
462) Semnele vtmrilor corporale medii sunt:
a) [ ] plag penetrant a craniului;
b) [ ] leziuni inchise ale organelor interne;
c) [x] dereglarea sntii de lung durat, mai mult
de 3 sptmani;
d) [x] pierderea stabil, insemnat a capacitii
generale de munc mai puin de o treime;
e) [ ] pierderea stabil a capacitii profesionale de
munc.
463) In cadrul expertizelor medico-legale a leziunilor
corporale, medicul legist este obligat s stabileasc:
a) [x] prezena i caracterul leziunilor corporale;
b) [x] localizarea i vechimea;
c) [x] mecanismul producerii leziunii;
d) [ ] volumul incapacitii profesionale de munc;
e) [x] gradul de gravitate.
464) Semnele leziunilor corporale fr cauzarea
prejudiciului sntii sunt:
a) [ ] dereglarea sntii de lung durat, mai mult de
3 sptmani;
b) [ ] incapacitate stabil, neinsemnat i general de
munc;
c) [x] dereglarea sntii pan la 6 zile;
d) [x] lipsa dereglrii sntii;
e) [ ] pericol pentru via.
465) Dereglarea sntii de scurt durat
condiionat de traumatism constituie:
a) [ ] mai mult de 21 zile;
b) [x] 10 zile;
c) [x] 20 zile;
d) [ ] 5 zile;
e) [ ] 2 luni.
466) Desfigurarea ireparabil a feei este stabilit de
ctre:
a) [ ] medicul legist;
b) [ ] medicul cosmetolog;

c) [x] judecat;
d) [ ] anchetator;
e) [ ] comisia de experi.
467) Reparabilitatea leziunii feei presupune:
a) [x] diminuarea considerabil a modificrilor
patologice pe parcursul timpului;
b) [x] diminuarea considerabil a modificrilor
patologice sub influena mijloacelor nechirurgicale;
c) [ ] diminuarea modificrilor patologice dup
intervenia cosmetologic;
d) [ ] diminuarea modificrilor patologice dup orice
intervenie;
e) [ ] diminuarea modificrilor patologice dup
transplantarea pieii.
468) Caracterul penetrant al plgii localizate pe
torace este confirmat de:
a) [x] hemotorax;
b) [x] pneumotorax;
c) [ ] emfizemul subcutanat;
d) [x] colabarea pulmonului;
e) [ ] deformarea cutiei toracice.
469) La examinarea histologic a obiectului pot fi
stabilite:
a) [x] vechimea i vitalitatea producerii leziunilor;
b) [ ] stabilirea mecanismului de producere a
leziunilor;
c) [x] confirmarea diagnosticului;
d) [ ] stabilirea obiectului vulnerant;
e) [x] stabilirea modificrilor patologice in organele
interne.
470) Identificarea obiectelor ineptor-tietoare i
despictoare in baza microtraseurilor este posibil pe:
a) [x] oase plate;
b) [ ] esut muscular;
c) [ ] tegumente;
d) [x] oase tubulare;
e) [ ] organe parenchimatoase.
471) Expertiza medico-legal a gradului de gravitate
a vtmrii corporale se efectueaz in baza:
a) [x] ordonanei anchetatorului;
b) [ ] foii de insoire eliberat de ambulan;
c) [ ] solicitrii inspectorului de poliie de sector;
d) [ ] solicitrii instituiei curative;
e) [x] hotrarii judecatei.
472) Expertiza medico-legal a persoanelor vii este
efectuat de ctre:
a) [ ] medicul curant;
b) [x] medicul legist;
c) [x] expertul medico-legal;
d) [ ] felcerul;
e) [ ] conductorul instituiei curative.

473) Excoriaia permite a stabili:

a) [x] faptul traumatizrii;
b) [x] numrul aciunilor traumatice;
c) [x] vechimea traumei;
d) [x] locul aplicrii forei;
e) [ ] timpul survenirii morii.
474) Echimoza permite a stabili:
a) [x] faptul traumatizrii;
b) [ ] obiectul vulnerant concret;
c) [x] vechimea leziunii;
d) [ ] cauza decesului;
e) [ ] timpul survenirii decesului.
475) La necropsia medico-legal, marginile plgii
contuze se preleveaz pentru stabilirea:
a) [x] vitalitii leziunii;
b) [x] consecutivitii cauzrii leziunilor;
c) [x] vechimii traumei;
d) [ ] posibilitii efecturii cercetrilor traseologice;
e) [ ] direciei aciunii obiectului traumatizant.
476) Care sunt metodele de cauzare a leziunilor
corporale?
a) [ ] prejudiciul adus sntii;
b) [x] torturarea;
c) [x] btaia;
d) [ ] pericolul pentru via;
e) [x] chinuirea.
477) Schema descrierii unei plgi contuze include:
a) [x] forma plgii;
b) [x] dimensiunile plgii;
c) [x] localizarea;
d) [ ] descrierea orificiului de intrare;
e) [x] starea fundului plgii.
478) Schema descrierii echimozei include:
a) [x] forma;
b) [ ] caracterul marginilor;
c) [x] dimensiunile;
d) [x] localizarea;
e) [ ] adancimea.
479) Schema descrierii excoriaiei include:
a) [x] localizarea;
b) [x] forma;
c) [x] dimensiunile;
d) [x] culoarea suprafeei;
e) [ ] caracterul marginilor.
480) La vtmri corporale grave, periculoase pentru
via se atribuie:
a) [x] fractura deschis a bolii craniului;
b) [x] fractura inchis a bolii craniului;
c) [ ] fisura izolat a lamelei externe a osului parietal;
d) [x] leziune penetrant a cavitii abdominale;
e) [x] leziune penetrant a cavitii toracice.

481) La vtmri corporale medii se atribuie:

a) [x] fractur inchis a osului ulnar;
b) [ ] ruptura splinei;
c) [ ] fractur inchis a colului femural;
d) [ ] ruptura rinichiului;
e) [x] fractur inchis a tibiei.
482) La vtmri grave, dup consecin se atribuie:
a) [x] pierderea stabil a vederii;
b) [x] intreruperea sarcinii;
c) [ ] leziune penetrant a traheii i esofagului;
d) [x] pierderea stabil a auzului;
e) [ ] compresia organelor cu simptoame periculoase
pentru via.
483) La leziuni corporale fr cauzarea prejudiciului
sntii se refer:
a) [x] excoriaiile mici;
b) [x] echimozele mici;
c) [ ] btaia;
d) [ ] chinuirea;
e) [ ] torturarea.
484) La efectuarea expertizei medico-legale privind
leziunile corporale este necesar de a studia
urmtoarele documente:
a) [x] fia medical de staionar;
b) [x] cartela medical de ambulator;
c) [x] clieele radiologice;
d) [ ] explicaiile martorilor;
e) [x] buletinul de boal.
485) In cadrul efecturii expertizei medico-legale
privind leziunile corporale, identitatea persoanei
agresate este stabilit in baza:
a) [x] paaportului;
b) [x] buletinului de identitate;
c) [ ] certificatului medical;
d) [ ] fiei medicale de staionar;
e) [ ] cartelei medicale de ambulator.
486) In cadrul efecturii expertizei medico-legale
privind leziunile corporale, concluziile trebuie s
reflecte:
a) [x] localizarea i caracterul leziunilor;
b) [x] mecanismul producerii leziunilor;
c) [x] vechimea leziunilor;
d) [x] gradul de gravitate al leziunilor;
e) [ ] persoana-agresor.
487) In medicina legal, nou-nscutul este considerat
pruncul care a trit dup natere:
a) [ ] mai mult de 24 ore;
b) [x] pan la 24 ore;
c) [ ] 3 zile;
d) [ ] 1 sptman;
e) [ ] 1 lun.

488) Dispariia bosei sero-sanguine are loc in:

a) [ ] 10 ore;
b) [ ] 20 ore;
c) [x] 2-3 zile;
d) [ ] 10 zile;
e) [ ] 1 lun.
489) Masa corpului unui nou-nscut la termen
reprezint:
a) [ ] 2 kg;
b) [x] 3,5 kg;
c) [ ] 500 gr;
d) [ ] 1000 gr;
e) [ ] 1500 gr.
490) Ftul nscut la termen se consider in baza:
a) [ ] gradului dezvoltrii fizice la momentul naterii;
b) [x] termenului aflrii in uterul matern de 10 luni
obstetricale;
c) [ ] termenului aflrii in uterul matern de 8 luni
obstetricale;
d) [ ] masa corpului de 2 kg;
e) [ ] circumferinei capului de 25cm.
491) Ftul nscut matur se consider in baza:
a) [ ] termenului aflrii in uterul matern de 10 luni
obstetricale;
b) [ ] termenului aflrii in uterul matern de 8 luni
obstetricale;
c) [x] gradului dezvoltrii fizice la momentul naterii;
d) [ ] lungimii corpului 25cm;
e) [ ] circumferinei capului 20cm.
492) Lungimea corpului nou-nscutului la termen se
afl in limitele:
a) [ ] pan la 50cm;
b) [x] 50-55cm;
c) [ ] 35-40cm;
d) [ ] 70cm;
e) [ ] pan la 35cm.
493) Viabilitatea nou-nscutului reprezint:
a) [ ] gradul dezvoltrii fizice a ftului la momentul
naterii;
b) [x] posibilitatea continurii vieii inafara
organismului matern;
c) [ ] imposibilitatea continurii vieii in afara
organismului matern;
d) [ ] masa mai mic de 1000gr;
e) [ ] lungimea corpului pan la 35cm.
494) Probele docimaziei hidrostatice pulmonare i
gastro-intestinale se efectueaz pentru stabilirea:
a) [x] estimarea vieii extrauterine;
b) [ ] duratei vieii intrauterine;
c) [ ] viabilitii ftului;
d) [ ] pruncuciderii;

e) [ ] cauzei morii.
495) Lungimea cordonului ombilical al ftului la
termen de 10 luni obstetricale este egal cu:
a) [ ] 35cm;
b) [ ] 40cm;
c) [x] 50cm;
d) [ ] 20cm;
e) [ ] 15cm.
496) Pruncuciderea este o noiune:
a) [ ] medical;
b) [x] juridic;
c) [ ] habitual;
d) [ ] biologic;
e) [ ] social.
497) La ce termen dup naterea pruncului in jurul
cordonului ombilical se formeaz inelul de
demarcare:
a) [ ] peste 1-2 ore;
b) [x] peste 24 ore;
c) [ ] peste 3 zile;
d) [ ] la a 7-a zi;
e) [ ] imediat dup natere.
498) Din punct de vedere medico-legal
pruncuciderea reprezint:
a) [ ] asasinarea ftului de propria lui mam pan la
natere;
b) [ ] asasinarea pruncului de propriul lui tat in
timpul naterii;
c) [ ] asasinarea pruncului de propria lui mam peste
o sptman de la natere;
d) [x] asasinarea pruncului de propria lui mam la
natere sau in primele 2 ore;
e) [ ] asasinarea pruncului de propriul lui tat peste o
sptman de la natere;
499) Nucleul Beclard are 10 mm in diametru:
a) [ ] prunc neviabil;
b) [ ] prunc nscut mort;
c) [ ] prunc nscut viu;
d) [x] prunc nscut la termen;
e) [ ] nou-nscut.
500) Lipsa ambilor rinichi:
a) [ ] prunc nscut la termen;
b) [ ] nou-nscut;
c) [ ] prunc nscut mort;
d) [ ] pruncucidere;
e) [x] prunc neviabil.
501) Pulmoni neexpansionai de consisten
crnoas:
a) [ ] prunc neviabil;
b) [ ] prunc nscut la termen;
c) [ ] nou-nscut;

d) [x] prunc nscut mort;

e) [ ] prunc viabil.
502) Cordonul ombilical proaspt, umed, fr inel de
demarcare indic:
a) [ ] pruncucidere;
b) [ ] prunc neviabil;
c) [ ] prunc nscut la termen;
d) [x] nou-nscut;
e) [ ] prunc viabil.
503) Durata vieii intrauterine a ftului se determin
in baza:
a) [x] lungimii ftului;
b) [ ] masei placentei;
c) [ ] gradului de umplere a tractului gastro-intestinal
cu aer;
d) [ ] dimensiunilor placentei;
e) [ ] gradului de umplere a pulmonilor cu aer.
504) Nucleele de osificare Beclard se cerceteaz
pentru stabilirea:
a) [ ] cauzei morii;
b) [ ] vechimii morii;
c) [ ] diagnosticului pozitiv de nou-nscut;
d) [x] maturitii;
e) [ ] viabilitii.
505) Diagnosticul pozitiv de nou-nscut se stabilete
in baza prezenei:
a) [x] bosei sero-sanguine;
b) [x] vernix caseosa (sebum);
c) [ ] orificiului oval neobliterat;
d) [x] cordonului ombilical fr inelul de demarcare;
e) [ ] nucleelor de osificare Beclard.
506) Moartea violent a ftului i nou-nscutului
poate surveni:
a) [x] pan la natere;
b) [x] in timpul naterii;
c) [x] dup natere;
d) [x] in timpul sarcinii;
e) [ ] in timpul acordrii ajutorului medical la natere.
507) Moartea subit a ftului pan la natere poate fi
cauzat de urmtoarele maladii ale mamei:
a) [ ] lipsa rinichilor la ft;
b) [x] infecie cronic;
c) [x] toxicoz;
d) [ ] asfixia intrauterin a ftului in rezultatul
strangulrii gatului cu cordonul ombilical;
e) [x] infecie acut.
508) Moartea violent a nou-nscutului poate fi:
a) [x] accident;
b) [ ] suicid;
c) [x] pruncucidere;
d) [x] omor;

e) [ ] rezultatul neviabilitii.
509) Pruncuciderea poate fi:
a) [ ] intenionat;
b) [x] activ;
c) [x] pasiv;
d) [ ] neintenionat;
e) [ ] accidental.
510) Pruncuciderea pasiv const in lipsirea nounscutului de:
a) [x] cldur;
b) [x] hran;
c) [ ] asisten medical in caz de asfixie mecanic;
d) [x] haine;
e) [x] butur.
511) Metodele pruncuciderii active sunt:
a) [x] sugrumarea;
b) [x] trauma mecanic;
c) [x] intoxicaia;
d) [x] inecul;
e) [ ] abandonare fr cldur.
512) Cauzele morii nou-nscutului in pruncuciderea
activ pot fi:
a) [ ] neviabilitatea;
b) [x] asfixia mecanic;
c) [x] hemoragia;
d) [x] intoxicaia medicamentoas;
e) [x] fractura oaselor craniene.
513) In cazul examinrii cadavrelor nou-nscuilor
medicul legist trebuie s soluioneze urmtoarele
intrebri:
a) [x] diagnosticul pozitiv de nou-nscut;
b) [x] viabilitatea nou-nscutului;
c) [ ] s-a produs pruncuciderea activ sau pasiv;
d) [x] estimarea vieii extrauterine;
e) [x] cauza decesului nou-nscutului.
514) In care cazuri proba docimaziei hidrostatice
pulmonare va fi pozitiv:
a) [x] nou-nscut viu;
b) [x] starea de putrefacie avansat;
c) [x] pulmoni ingheai;
d) [x] respiraie artificial;
e) [ ] neviabilitatea nou-nscutului.
515) Particularitile examinrii cadavrelor nounscuilor sunt:
a) [x] efectuarea probelor docimaziei hidrostatice;
b) [ ] stabilirea cauzei decesului;
c) [x] cercetarea nucleelor de osificare;
d) [ ] descrierea leziunilor corporale;
e) [x] efectuarea msurrilor antropometrice.
516) Bosa sero-sanguin poate fi localizat pe:
a) [x] cap;

b) [x] fese;
c) [ ] maini propriu-zise;
d) [ ] tlpile picioarelor;
e) [ ] organele interne.
517) Cefalohematomul poate fi depistat pe:
a) [x] osul frontal;
b) [ ] cutia toracic;
c) [x] osul temporal;
d) [x] osul occipital;
e) [ ] scapul.
518) In cadrul examinrii cadavrelor nou-nscuilor
vernix caseosa poate fi depistat:
a) [x] pe fa;
b) [x] pe cutele gatului;
c) [x] in regiunile inghinale;
d) [ ] in lumenul cilor respiratorii superioare;
e) [x] pe spinare.
519) Semnele maturitii nou-nscutului sunt:
a) [x] masa mai mult de 3500gr;
b) [x] lungimea corpului 52cm;
c) [ ] prezena cefalohematomului;
d) [ ] prezena bosei sero-sanguine;
e) [x] nucleele de osificare Beclard in epifiza distal a
femurului cu diametrul 10mm.
520) Nou-nscutul este viabil in cazul:
a) [x] lungimii corpului 52-54cm;
b) [ ] prezenei cefalohematomului;
c) [x] lipsei anomaliilor incompatibile cu viaa;
d) [ ] prezenei cordonului ombilical;
e) [x] masei 3500-4000gr.
521) Pentru estimarea vieii extrauterine se
efectueaz:
a) [x] proba docimaziei hidrostatice pulmonare;
b) [ ] cercetarea nucleelor de osificare;
c) [ ] proba Goppe-Zeiler;
d) [x] proba docimaziei hidrostatice gastrointestinale;
e) [ ] msurrile antropometrice.
522) Tehnica efecturii probei docimaziei
hidrostatice pulmonare include urmtoarele etape:
a) [x] aplicarea ligaturilor pe trahee i esofag;
b) [x] eviscerarea organo-complexului;
c) [x] plasarea in ap a fiecrui pulmon in parte;
d) [ ] efectuarea probei pentru pneumotorax;
e) [x] plasarea in ap a lobilor i fragmentelor mici de
pulmoni.
523) Tehnica efecturii probei docimaziei
hidrostatice gastro-intestinale include urmtoarele
etape:
a) [x] aplicarea ligaturilor la nivelul cardiei i
pilorului stomacului;

b) [x] aplicarea ligaturilor pe intestinul subire i

gros;
c) [x] eviscerarea organo-complexului i plasarea lui
in ap;
d) [x] perforarea stomacului i intestinului sub ap;
e) [ ] perforarea vezicii biliare sub ap.
524) Moartea subit a pruncului imediat dup natere
poate surveni din cauza:
a) [x] anomaliilor de dezvoltare a creierului;
b) [ ] strangulrii gatului cu cordonul ombilical;
c) [x] atreziei totale a intestinului;
d) [x] lipsei capului;
e) [x] cordului bicameral.
525) In pruncuciderea pasiv prin abandonarea
pruncului i deces prin hipotermie se depisteaz:
a) [x] lipsa hainelor;
b) [ ] bosa sero-sanguin;
c) [ ] cefalohematomul;
d) [x] petele Vinevski;
e) [ ] nucleele de osificare.
526) La examinarea cadavrelor nou-nscuilor se
utilizeaz urmtoarele metode de cercetare:
a) [x] histologic;
b) [x] chimic;
c) [ ] balistic;
d) [x] macroscopic;
e) [x] radiologic.
527) Durata vieii intrauterine a pruncului se
stabilete in baza:
a) [x] lungimii corpului;
b) [x] masei corporale;
c) [ ] gradului de umplere a tractului gastro-intestinal
cu aer;
d) [ ] prezenei nucleelor de osificare;
e) [ ] gradului de dezvoltare a placentei.
528) Violul este o noiune:
a) [ ] medical;
b) [x] juridic;
c) [ ] habitual;
d) [ ] biologic;
e) [ ] social.
529) Faptul privind aciunile perverse se constat de
ctre:
a) [x] judecat;
b) [ ] martori;
c) [ ] medicul legist;
d) [ ] obstetrician-ginecolog;
e) [ ] comisia medical.
530) In caz de infraciuni sexuale hainele, pentru
expertiza ulterioar, sunt luate de ctre:
a) [ ] medicul legist;

b) [ ] martorii asisteni;
c) [x] anchetator;
d) [ ] judector;
e) [ ] criminalist.
531) In caz de infraciuni sexuale corpurile delicte de
origine biologic sunt prelevate de ctre:
a) [ ] anchetator;
b) [ ] martorii asisteni;
c) [x] medicul legist;
d) [ ] judector;
e) [ ] asistenta medical.
532) Marginile rupturilor himenale pot fi edemaiate,
sangerande, echimotice in urmtorul termen dup
deflorare:
a) [x] 1-2 zile;
b) [ ] 10 zile;
c) [ ] 2 sptmani;
d) [ ] 1 sptman;
e) [ ] 5-6 zile.
533) La femeile, care triesc via sexual, din
semne tardive ale raportului sexual va fi:
a) [ ] prezena spermei in cile sexuale;
b) [ ] prezena rupturilor himenale;
c) [x] sarcina;
d) [ ] prezena sangelui bnuitului;
e) [ ] prezena firelor de pr ale bnuitului.
534) Semnul Belin reprezint:
a) [ ] ruptura himenului ajunge pan la baza de
inserie;
b) [ ] marginile rupturii sunt ingroate, sidefii;
c) [x] ruptura himenului nu corespunde localizrii
pliurilor longitudinale vaginale;
d) [ ] forma de unghi a rupturii;
e) [ ] localizarea rupturii in poriunile posteroinferioare ale himenului.
535) Semnele recente ale raportului sexual la bnuit
sunt:
a) [ ] prezena maladiilor venerice;
b) [ ] prezena cicatricei in locul rupturii frenului
prepuial;
c) [x] ruptur sangerand a frenului prepuial;
d) [ ] prezena leziunilor pe corpul victimei;
e) [ ] leziuni ale hainelor bnuitului.
536) Stabilirea sexului se efectueaz in urmtorul
caz:
a) [ ] viol;
b) [ ] aciuni de desfranare;
c) [x] hermafroditism;
d) [ ] pederastie;
e) [ ] stabilirea maturitii sexuale.
537) Hermafroditismul adevrat se manifest prin:

a) [ ] prezena ovarelor i caracterelor sexuale

secundare masculine;
b) [ ] prezena ovarelor i caracterelor sexuale
secundare feminine;
c) [ ] prezena testiculelor i caracterelor sexuale
secundare masculine;
d) [ ] prezena testiculelor i caracterelor sexuale
secundare feminine;
e) [x] prezena concomitent a ovarelor i testiculelor
cu manifestarea caracterelor sexuale secundare
feminine i masculine.
538) Semnele veridice ale raportului sexual la
persoanele de sex feminin sunt:
a) [x] sperm in cile genitale feminine;
b) [x] sarcina;
c) [x] rupturi ale himenului;
d) [x] maladii venerice;
e) [ ] sperma pe hainele bnuitului.
539) In cazul examinrii himenului, medicul legist
trebuie s descrie:
a) [x] forma;
b) [ ] dimensiunile vestibulului vaginal;
c) [x] caracterul marginii libere;
d) [x] crestturile naturale;
e) [x] leziunile himenului.
540) Faptul comiterii infraciunilor sexuale este
stabilit de ctre:
a) [ ] medicul legist;
b) [ ] medicul ginecolog;
c) [x] judecat;
d) [x] anchetator;
e) [ ] comisia de medici.
541) Semnele recente ale raportului sexual la
persoane de sex masculin sunt:
a) [x] ruperea frenului prepuial;
b) [x] prezena epiteliului vaginal pe glandul
penisului;
c) [x] prezena prului victimei pe organele genitale
ale bnuitului;
d) [ ] echimoze i excoriaii pe faa bnuitului;
e) [ ] prezena leziunilor pe corpul victimei.
542) In caz de viol, de la ptimit se vor preleva
pentru examenul de laborator urmtoarele:
a) [x] coninutul subunghial;
b) [x] mostre de sange;
c) [x] frotiuri cu coninut vaginal;
d) [x] mostre de pr;
e) [ ] eliminri de transpiraie.
543) De la persoana suspectat in viol pentru
examenul de laborator se vor preleva:
a) [x] frotiuri-amprent de pe glans penis;

b) [x] mostre de sange;

c) [x] mostre de pr;
d) [x] coninutul subunghial;
e) [ ] eliminri de transpiraie.
544) In caz de viol, medicul legist trebuie s
stabileasc:
a) [x] semne de raport sexual;
b) [ ] locul comiterii infraciunii;
c) [x] consecinele medicale ale violrii (sarcina,
maladii venerice etc.);
d) [x] urme ale agresiunilor fizice;
e) [ ] suspectul in comiterea infraciunii.
545) Cauzele strii neputincioase ale victimei in caz
de viol sunt:
a) [x] maladiile psihice;
b) [x] starea de ebrietate narcotic;
c) [x] starea de ebrietate alcoolic;
d) [x] defectele fizice;
e) [ ] agresiunea fizic.
546) Semnele morfologice ale rupturii recente ale
himenului sunt:
a) [ ] esut de granulaie cu elemente de cicatrizare a
suprafeei rupturii;
b) [x] rupturi cu margini sangerande;
c) [x] prezena edemului marginilor rupturii;
d) [x] margini echimotice;
e) [ ] semnul Belin.
547) Semnele recente ale unui raport sexual la
victim, in caz de viol sunt:
a) [x] ruptur recent a himenului;
b) [ ] sarcin;
c) [x] prezena sangelui, prului bnuitului in
regiunea organelor genitale feminine;
d) [x] prezena spermei in cile genitale feminine;
e) [ ] maladii venerice.
548) Pentru agresarea fizic a victimei in caz de viol
este caracteristic:
a) [x] excoriaii pe gat;
b) [x] echimoze pe fese;
c) [x] echimoze pe coapse;
d) [x] leziuni la nivelul organelor genitale;
e) [ ] preena spermei in vagin.
549) La infraciunile sexuale se atribuie:
a) [x] violul;
b) [x] aciunile de desfranare;
c) [ ] avortul;
d) [x] pederastia;
e) [ ] hermafroditismul.
550) Dup avortul criminal pot aprea urmtoarele
consecine:
a) [x] hemoragia;

b) [x] embolia gazoas;

c) [x] septicemia;
d) [x] perforarea intestinului;
e) [ ] chist ovarian.
551) Pentru conservarea obiectelor prelevate pentru
examenul toxico-chimic se utilizeaz:
a) [ ] formalina;
b) [ ] glicerina;
c) [ ] acetona;
d) [x] etanolul;
e) [ ] metanolul.
552) Toxicele corosive acioneaz preponderent:
a) [ ] rezorbtiv;
b) [x] local;
c) [ ] cumulativ;
d) [ ] local i rezorbtiv concomitent;
e) [ ] hemolitic.
553) Necroza de tip colicvatic se stabilete la
aciunea:
a) [x] bazelor;
b) [ ] acizilor;
c) [ ] toxicelor distructive;
d) [ ] toxicelor funcionale;
e) [ ] alcoolului etilic.
554) Necroza de tip coagulant se stabilete la
aciunea:
a) [ ] bazelor;
b) [x] acizilor;
c) [ ] toxicelor distructive;
d) [ ] toxicelor funcionale;
e) [ ] alcoolului etilic.
555) Mecanismul aciunii arsenicului este:
a) [x] capilaro-toxic;
b) [ ] hemolitic;
c) [ ] paralizia centrului respiraiei;
d) [ ] stop cardiac;
e) [ ] insuficiena hepatic acut.
556) Mecanismul aciunii CO este:
a) [ ] dereglarea respiraiei celulare;
b) [x] legarea hemoglobinei (formarea
carboxihemoglobinei);
c) [ ] schimbarea valenei ferului;
d) [ ] paralizia centrului de respiraie;
e) [ ] stop cardiac.
557) Mecanismul aciunii toxicelor
methemoglobinizante este:
a) [ ] legarea hemoglobinei;
b) [x] schimbarea valenei ferului;
c) [ ] dereglarea respiraiei celulare;
d) [ ] paralizia centrului respirator;
e) [ ] stop cardiac.

558) Lividitile cadaverice roii-aprinse se

determin in intoxicaia cu:
a) [ ] acid acetic;
b) [ ] fenol;
c) [x] CO;
d) [ ] acid sulfuric;
e) [ ] baze.
559) Lividitile cadaverice brun-surii se determin
in intoxicaia cu:
a) [ ] acid acetic;
b) [ ] CO;
c) [x] toxice methemoglobinizante;
d) [ ] acid fosforic;
e) [ ] baze.
560) Coninutul letal de carboxihemoglobin este de:
a) [ ] pan la 5%;
b) [ ] 10%;
c) [ ] 15%;
d) [ ] 30%;
e) [x] mai mult de 60%.
561) Care semn caracterizeaz moartea prin
intoxicaie cu toxice methemoglobinizante:
a) [ ] sange fluid;
b) [ ] congestie a organelor interne;
c) [ ] lividiti cadaverice albastru-intunecate;
d) [x] culoare brun a sangelui, muchilor, organelor
interne;
e) [ ] distrofie hepatic i renal acut.
562) Mecanismul de baz de aciune a cianurilor
const din:
a) [ ] paralizia centrului respirator;
b) [x] blocarea citocromoxidazei celulare;
c) [ ] dereglarea echilibrului acido-bazic;
d) [ ] transformarea hemoglobinei in
methemoglobin;
e) [ ] hemoliza eritrocitelor.
563) Investigaia pentru confirmarea intoxicaiei
letale cu cianuri este:
a) [ ] histologic;
b) [ ] botanic;
c) [x] toxico-chimic;
d) [ ] traseologic;
e) [ ] biologice.
564) In cazul depistrii etanolului doar in urin poate
fi soluionat intrebarea referitor la:
a) [ ] gradul de ebrietate alcoolic;
b) [ ] cantitatea de alcool ingerat;
c) [x] consumarea i timpul ingerrii alcoolului;
d) [ ] caracterul alimentelor ingerate;
e) [ ] tipul buturilor alcoolice.
565) Starea de ebrietate uoar corespunde

concentraiei alcoolului in sange:

a) [ ] pan la 0,3;
b) [x] 0,5-1;
c) [ ] 2;
d) [ ] 2,5-3;
e) [ ] 5.
566) Starea de ebrietate medie corespunde
concentraiei alcoolului in sange:
a) [ ] pan la 0,3;
b) [ ] 0,5-1;
c) [x] 2;
d) [ ] 3;
e) [ ] 5.
567) Starea de ebrietate grav corespunde
concentraiei alcoolului in sange:
a) [ ] pan la 0,3;
b) [ ] 0,3-1;
c) [ ] 1,5-2;
d) [x] 2,5-3;
e) [ ] 4.
568) Hemoliza pe cadavru se manifest prin:
a) [ ] lividiti cadaverice roii-aprinse;
b) [ ] lividiti cadaverice brune;
c) [x] imbibiie precoce a intimei arterelor de calibru
mare;
d) [ ] colit ulceroas;
e) [ ] necroz de tip colicvatic.
569) Ciupercile zbarciogul gras" conin:
a) [ ] amanitotoxin;
b) [ ] amanitohemolizin;
c) [x] acid helvelic;
d) [ ] cicutotoxin;
e) [ ] muscaridin.
570) Pentru confirmarea diagnosticului de intoxicaie
cu ciuperci se efectueaz investigaia:
a) [ ] spectral;
b) [ ] histologic;
c) [x] botanic;
d) [ ] traseologic;
e) [ ] imunologic.
571) Recoltarea sangelui cadavrului pentru stabilirea
carboxihemoglobinei se efectueaz din:
a) [ ] sinusurile meningelui dur;
b) [ ] vasele gatului;
c) [x] venele profunde ale membrelor inferioare
(femurale);
d) [ ] cavitatea toracic;
e) [ ] cavitatea abdominal.
572) Cile de ptrundere a toxicului in organism
sunt:
a) [x] per os;

b) [ ] prin ficat;
c) [x] intravenos;
d) [x] prin tegumentele integre;
e) [x] prin plmani.
573) Cile de eliminare a toxicului din organism
sunt:
a) [x] rinichi;
b) [x] pulmoni;
c) [x] mucoase;
d) [ ] pr;
e) [ ] oase.
574) Evoluia clinic a intoxicaiilor poate fi:
a) [x] acut;
b) [x] subacut;
c) [ ] general;
d) [ ] local;
e) [x] cronic.
575) Dup caracter, substanele toxice se clasific in:
a) [x] corosive;
b) [x] distructive;
c) [x] hematice;
d) [x] funcionale;
e) [ ] cu aciune pronunat.
576) Pentru confirmarea intoxicaiei se utilizeaz
urmtoarele metode de laborator:
a) [x] histologic;
b) [x] toxico-chimic;
c) [x] botanic;
d) [ ] traseologic;
e) [x] bacteriologic.
577) Din toxicele corosive fac parte:
a) [x] acizii;
b) [ ] arsenicul;
c) [x] bazele;
d) [ ] mercurul;
e) [x] fenolul.
578) In rezultatul aciunii locale a acizilor i bazelor
in esuturi se produce:
a) [ ] inflamaie septic;
b) [x] necroz de tip colicvatic;
c) [ ] cumularea toxicului;
d) [x] necroz de tip coagulant;
e) [ ] inflamaie aseptic.
579) Diagnosticul medico-legal al intoxicaiilor
letale se bazeaz pe:
a) [x] circumstanele cazului;
b) [x] examinarea medico-legal a cadavrului;
c) [x] modificrile microscopice ale organelor i
esuturilor cadaverice;
d) [ ] investigaiile medico-criminalistice;
e) [x] investigaiile toxico-chimice.

580) In intoxicaiile cu compuii metalelor grele

preponderent se afecteaz:
a) [ ] ficatul;
b) [x] rinichii;
c) [ ] creierul;
d) [x] intestinul gros;
e) [x] mucoasa cavitii bucale.
581) Formele intoxicaiilor cu compuii arsenicului
sunt:
a) [x] gastro-intestinal;
b) [ ] pulmonar;
c) [ ] renal;
d) [x] neuroparalitic;
e) [ ] hemoragic.
582) Din toxicele hematice fac parte substanele:
a) [x] hemolitice;
b) [x] CO;
c) [ ] care mresc permeabilitatea peretelui vascular;
d) [ ] care deregleaz hematopoeza;
e) [ ] care deregleaz coagulabilitatea sangelui.
583) Semnele morfologice ale intoxicaiei cu CO
sunt:
a) [ ] lividitile cadaverice violacee;
b) [x] lividitile cadaverice rou-aprinse;
c) [x] culoarea roie a muchilor i sangelui;
d) [ ] cheaguri sanguine in cord;
e) [ ] edemul lojei i peretelui vezicii biliare.
584) Semnele intoxicaiei cu toxice hemolitice sunt:
a) [x] icter al tegumentelor;
b) [ ] lividiti cadaverice difuze;
c) [x] nefroza hemoglobinureic acut;
d) [ ] colita ulceroas;
e) [x] imbibiia precoce a intimei vaselor magistrale.
585) Semnele intoxicaiei cu substane
methemoglobinizante sunt:
a) [x] sange fluid de culoare brun;
b) [x] lividiti cadaverice brune;
c) [ ] hemoliza sangelui;
d) [ ] sange de culoare roz-aprins;
e) [ ] venecongestia organelor interne.
586) Diagnosticul intoxicaiei letale cu substane
methemoglobinizante se confirm prin:
a) [x] methemoglobin in sange nu mai puin de 80%;
b) [x] culoare brun a muchilor i viscerelor;
c) [x] depistarea toxicului nemijlocit prin investigaia
toxico-chimic;
d) [ ] colita ulceroas;
e) [ ] hemoragii sub endocardul ventriculului stang.
587) Semnele intoxicaiei letale cu cianuri sunt:
a) [ ] lividiti cadaverice violacei, difuze;
b) [x] miros de migdale amare de la viscerele

cadavrului;
c) [x] lividiti roz-roietice;
d) [ ] edem pulmonar;
e) [ ] supraumplerea vezicii urinare.
588) Fazele toxicodinamicii alcoolului sunt:
a) [x] de resorbie;
b) [x] de eliminare;
c) [ ] de oxidare;
d) [ ] de cumulare in esuturi;
e) [ ] eliminarea alcoolului nemodificat.
589) Pentru confirmarea intoxicaiei letale cu
ciuperci este necesar a:
a) [ ] depista modificrile microscopice specifice ale
viscerelor;
b) [x] depista resturi de ciuperci in stomac;
c) [x] efectua investigaia botanic;
d) [ ] efectua investigaia spectral;
e) [ ] preleva organele pentru investigaia toxicochimic general.
590) Pentru efectuarea investigaiei toxico-chimice
in cazul intoxicaiei cu un toxic necunoscut, in
borcane se preleveaz:
a) [ ] produsele infectate cu microbi;
b) [x] un fragment de creier;
c) [x] rinichiul i urina;
d) [x] stomacul cu coninut, 1m de intestin subire i
gros;
e) [x] un fragment de ficat cu vezica biliar.
591) Modificrile morfologice ale intoxicaiei letale
cu compuii arsenicului sunt:
a) [ ] sange de culoare brun;
b) [x] coninut de tipul "fierturii de orez" in intestin;
c) [x] hemoragii benziforme, peteiale sub endocardul
ventriculului stang;
d) [ ] nefroz pigmentar;
e) [ ] hepatit.
592) Diagnosticul intoxicaiei letale cu alcool etilic
se bazeaz pe depistarea:
a) [x] mirosului strident de alcool de la organele
interne;
b) [ ] lividitilor cadaverice difuze;
c) [x] supraumplerea vezicii urinare;
d) [x] in sange a 6 de alcool etilic;
e) [ ] hemoragii punctiforma sub pleur.
593) Semnele intoxicaiei cu acid acetic sunt:
a) [x] arsuri chimice roii-negre ale esofagului;
b) [x] sange de "lac";
c) [x] hemosideroza organelor parenchimatose;
d) [ ] edem pulmonar;
e) [ ] anemia organelor interne.
594) In intoxicaiile cu compui ai mercurului se

depisteaz:
a) [ ] lividiti cadaverice brune;
b) [x] gingivit i stomatit;
c) [x] colit ulceroas;
d) [x] nefrozo-nefrit necrotic;
e) [ ] sange hemolizat.
595) La care concentraii de alcool etilic in sange
survine intoxicaia letal?
a) [ ] 2,5;
b) [ ] 3,0;
c) [x] 5,5;
d) [x] 7,0;
e) [ ] 1,5.
596) In cazul intoxicaiilor nemortale cu toxice
corosive pot surveni urmtoarele complicaii:
a) [x] peritonit;
b) [x] mediastinit;
c) [x] hemoragie gastro-intestinal masiv;
d) [x] pneumonie hipostatic;
e) [ ] encefalit.
597) Pentru intoxicaia cu acid azotic este
caracteristic:
a) [ ] sange hemolizat;
b) [x] culoarea galben-aprins a coninutului
esofagului i stomacului;
c) [x] miros sufocant specific;
d) [ ] lividiti cadaverice brune;
e) [ ] hemosideroza organelor interne.
598) Intoxicaia cu fenol se caracterizeaz prin:
a) [x] ptrunderea toxicului in organism prin
tegumentele integre;
b) [x] aciune asupra esuturilor cu intreaga molecul;
c) [x] crust uscat, dur, alb-surie;
d) [x] miros specific de fenol;
e) [ ] lividiti cadaverice roii.
599) Investigaia botanic se efectueaz in
intoxicaiile cu:
a) [ ] baze;
b) [x] ciuperci;
c) [ ] barbiturai;
d) [x] plante;
e) [ ] pahicarpin.
600) Intensitatea aciunii toxicului asupra
organismului uman depinde de:
a) [x] cile de ptrundere;
b) [x] structura chimic;
c) [x] cantitatea toxicului ptruns;
d) [x] starea ficatului, rinichilor, cordului i altor
organe;
e) [ ] condiiile mediului ambiant.

601) Acordarea asistenei medicale

ncepe cu:
a)

aflarea acuzelor;

b)

culegerea anamnezei;

c)

examenul fizic al pacientului;

d)

cercetrile paraclinice;

e)
obinerea consimmntului
pacientului.
602) Consimmntul pacientului:
a)
nu este necesar n procesul acordrii
asistenei medicale;
b)
este necesar doar pentru anumite
categorii de pacieni;
c)
este necesar pentru orice prestaie
medical propus;
d)
este necesar doar pentru
interveniile cu caracter invaziv;
e)
este inutil deoarece medicul decide
singur ce este mai bine pentru pacient.
603) n caz de pericol de moarte iminent
sau de ameninare grav a sntii
pacientului, n lipsa reprezentantului legal
sau a rudei apropiate, medicul trebuie s:
a)
atepte rudele sau reprezentantul
legal al pacientului;
b)
solicite acordul conductorului
instituiei pentru intervenie medical;
c)
solicite acordul consiliului pentru
intervenie medical;
d)
intervin n scopul salvrii vieii
pacientului;

e)
solicite acordul juristului instituiei
pentru intervenie medical.

e)
informarea pacientului este o
pierdere de timp.

604) Pentru pacienii cu vrsta sub 16 ani

consimmntul este oferit de ctre:

607) Rugmintea pacientului de a fi lipsit

de via prin mijloace medicale
(eutanasia):

a)

pedagog;

b)

reprezentantul su legal;

c)

consiliul medicilor;

d)
conducerea instituiei medicosanitare;
e)

asistentul social.

605) Sunt oare obligai lucrtorii medicali

i farmaceutici s acorde ajutor medical de
urgen?
a)
da, indiferent de circumstanele
solicitrii;
b)
doar n cadrul programului su de
activitate;

a)

poate fi satisfcut n orice cazuri;

b)
poate fi satisfcut pentru anumite
categorii de pacieni;
c)
poate fi satisfcut pentru pacienii
internai n staionare;
d)
poate fi satisfcut cu acordul
rudelor;
e)

nu poate fi satisfcut.

608) Poate oare pacientul s obin copie

de pe documentele sale medicale?
a)

da;

b)

nu;

c)
doar n cadrul instituiei medicosanitare;

c)
doar de pe fia medical a
bolnavului de ambulatoriu;

d)
doar n funcie de specialitatea
profesat;

d)
doar de pe fia medical a
bolnavului de staionar;

e)

e)
cu acordul directorului instituiei
medico-sanitare.

nu sunt obligai.

606) Trebuie oare pacientul informat

despre starea sntii proprii?
a)
informarea pacientului nu este
obligatorie;
b)
medicul decide volumul informaiei
furnizate pacientului;
c)
nu toi pacienii au dreptul la
informaii despre starea sntii lor;
d)
informarea pacientului este un drept
al su;

609) Pot fi oare divulgate datele cu

caracter medical?
a)

da;

b)

nu;

c)
doar dup externarea pacientului din
staionar;
d)

doar dup finisarea tratamentului;

e)

doar dup decesul pacientului.

610) Confidenialitatea informaiilor cu

caracter medical este asigurat:

b)
permis doar n cazul bolnavilor
incurabili;

a)

doar de medic;

b)

doar de asistenta medical;

c)
permis doar la pacienii de vrsta a
treia;

c)

doar de consiliul medicilor;

d)

doar de infirmier;

e)

de toi lucrtori menionai mai sus.

611) Poate oare fi pacientul fotografiat

sau filmat fr consimmntul scris al
acestuia?
a)
doar n cazul participrii lui la
nvmntul clinic;
b)
doar n cazul consultaiilor realizate
de academicieni;
c)
doar la solicitarea motivat a
jurnalitilor;
d)
doar la solicitarea organelor de
urmrire penal sau instanelor
judectoreti;
e)

este interzis.

612) Lipsirea de via la dorina persoanei

(eutanasia) antreneaz rspundere:
a)

disciplinar;

b)

contravenional;

c)

administrativ;

d)

familiar;

e)

penal.

613) Lipsirea de via la dorina persoanei

(eutanasia) n Republica Moldova este:
a)

permis;

d)

interzis;

e)

interzis doar n cazul minorilor.

614) Efectuarea ilegal a sterilizrii

chirurgicale antreneaz rspundere:
a)

disciplinar;

b)

penal;

c)

contravenional;

d)

familiar;

e)

administrativ.

615) Avortul ilegal antreneaz

rspundere:
a)

contravenional;

b)

disciplinar;

c)

penal;

d)

administrativ;

e)

familiar.

616) Efectuarea fecundrii artificiale sau

a implantrii embrionului fr
consimmntul scris al pacientei
antreneaz rspundere:
a)

disciplinar;

b)

contravenional;

c)

administrativ;

d)

penal;

e)

familiar.

617) Neacordarea de ajutor unui bolnav,

fr motive ntemeiate, antreneaz
rspundere:

b)

administrativ;

c)

penal;

d)

disciplinar;

e)

familiar.

a)

penal;

b)

administrativ;

c)

disciplinar;

d)

contravenional;

621) Practicarea ilegal a medicinii sau a

activitii farmaceutice antreneaz
rspundere:

e)

familiar.

a)

contravenional;

618) Internarea ilegal ntr-o instituie

psihiatric a unei persoane vdit
sntoase din punct de vedere psihic
antreneaz rspundere:

b)

administrativ;

c)

familiar;

d)

disciplinar;

a)

administrativ;

e)

penal.

b)

disciplinar;

c)

contravenional;

622) Rspndirea bolilor epidemice

antreneaz rspundere:

d)

penal;

e)

familiar.

619) Contaminarea cu maladia SIDA ca

urmare a nendeplinirii sau ndeplinirii
necorespunztoare de ctre un lucrtor
medical a obligaiilor sale profesionale
atrage rspundere:

a)

contravenional;

b)

penal;

c)

familiar;

d)

disciplinar;

e)

administrativ.

a)

penal;

b)

administrativ;

623) Prescrierea ilegal sau nclcarea

regulilor de circulaie a substanelor
narcotice sau psihotrope antreneaz
rspundere:

c)

disciplinar;

a)

contravenional;

d)

contravenional;

b)

disciplinar;

e)

familiar.

c)

penal;

620) nclcarea din neglijen a regulilor

i metodelor de acordare a asistenei
medicale antreneaz rspundere:

d)

familiar;

e)

administrativ.

a)

624) Prin boli iatrogene se subnelege:

contravenional;

a)
posibilitatea admis i recunoscut
ca generatoare de interpretri greite;

627) Sterilizarea chirurgical poate avea

loc doar n baza:

b)
maladiile, procesele i strile
patologice datorate activitii profesionale
ale medicului;

a)
acordului conducerii instituiei
medico-sanitare;

c)
soluie nefavorabil a interveniei
medicale printr-un concurs incidental de
mprejurri pe care medicul nu le-a putut
prevede i evita;
d)

nclcare a ndatoririlor profesionale;

e)
situaia n care medicului nu i se
poate reproa conduita aleas.
625) Confidenialitatea n practica
medical reprezint:
a)
dreptul de a furniza informaii
secrete la solicitarea instituiilor massmedia;
b)
obligaia de a pstra secrete
informaiile despre persoane, obinute n
exercitarea profesiei;
c)
obligaia de a pstra secrete
informaiile fa de pacient;
d)
obligaia de a informa colectivul de
munc n care activeaz pacientul;
e)
dreptul de a nu informa pacientul
despre rezultatele investigaiilor.
626) Este oare necesar obinerea
consimmntului pentru absolut oricare
act medical?
a)

nu;

b)

doar pentru intervenii chirurgicale;

c)

doar pentru copiii pn la 18 ani;

d)

doar pentru cetenii strini;

e)

da.

b)

acordului informat al pacientului;

c)

deciziei instanei judectoreti;

d)

concluziei medico-legale;

e)

indicaiilor Ministerului Sntii.

628) Provocarea avortului ilegal se

sancioneaz:
a)

contravenional;

b)

disciplinar;

c)

moral;

d)

penal;

e)

administrativ.

629) Greeala medical presupune:

a)
posibilitatea admis i recunoscut
ca generatoare de interpretri greite;
b)
soluie nefavorabil a interveniei
medicale printr-un concurs incidental de
mprejurri pe care medicul nu le-a putut
prevede i evita;
c)
nclcare a normelor de conduit
(ndatoririlor) profesionale;
d)
maladiile, procesele i strile
patologice datorate activitii profesionale
ale medicului;
e)
situaia n care medicului nu i se
poate reproa conduita aleas.
630) Eroarea medical reprezint:

a)
maladiile, procesele i strile
patologice datorate activitii profesionale
ale medicului;
b)

nclcare a ndatoririlor profesionale;

c)
situaia n care orice alt cadru
medical ar fi reacionat identic n condiii
similare;
d)
soluie nefavorabil a interveniei
medicale printr-un concurs incidental de
mprejurri pe care medicul nu le-a putut
prevede i evita;
e)
nerespectarea obligaiilor de serviciu
ale personalului medical.
631) Modul paternalist de interaciune
dintre medic i pacient se bazeaz pe:
a)
superioritatea pacientului fa de
medic;
b)
superioritatea medicului fa de
pacient;
c)
poziia de egalitate (colegial) dintre
medic i pacient;
d)
superioritatea reprezentantului
pacientului fa de medic;

d)
superioritatea reprezentantului
pacientului fa de medic;
e)
superioritatea rudelor pacientului
fa de asistenta medical.

633) Dreptul medical reglementeaz

raporturile juridice profesionale ntre:
a)

personal medical;

b)

angajator;

c)

instituii medico-sanitare;

d)

angajat;

e)

pacieni.

634) Raporturile juridice profesionale

stabilite ntre furnizorii serviciilor de
sntate i pacieni pot fi de natur:
a)

social;

b)

etic;

c)

patrimonial (material);

d)

politic;

e)

nepatrimonial (moral).

e)
superioritatea rudelor pacientului
fa de asistenta medical.

635) n calitate de subieci ai raportului

de drept medical sunt:

632) Modul antipaternalist de interaciune

dintre medic i pacient presupune:

a)

medicii;

b)

instituiile medico-sanitare;

a)
superioritatea medicului fa de
pacient;

c)

statul;

b)
superioritatea pacientului fa de
medic;

d)
Compania Naional de Asigurri n
Medicin;

c)
poziia de egalitate (colegial) dintre
medic i pacient;

e)

pacientul.

636) Cile de protecie juridic a

drepturilor pacientului la nivel naional
sunt:
a)

calea judiciar;

b)

calea penal;

c)

calea social;

d)

calea parlamentar;

e)

calea extrajudiciar.

637) Raportul de drept medical conine:

a)

mputerniciri;

b)

drepturi;

c)

nlesniri;

d)

faciliti;

e)

obligaii.

638) Dreptul medical asigur realizarea

urmtoarelor principii:
a)
principiul neutralitii personalului
medical;

c)
Legea cu privire la exercitarea
profesiunii de medic;
d)

Legea cu privire la petiionare;

e)
Legea cu privire la drepturile i
obligaiile pacientului.
640) Modul de exprimare a
consimmntului poate fi:
a)

veridic;

b)

fals;

c)

implicit;

d)

colectiv;

e)

explicit.

641) Consimmntul poate fi exprimat

de pacient n form:
a)

tradiional;

b)

oral;

c)

n scris;

d)

forat;
electronic.

b)

principiul legalitii actului medical;

e)

c)

principiul tutelrii pacientului;

642) Consimmntul pacientului

incapabil de discernmnt este oferit de:

d)
principiul dreptului la
autodeterminare;
e)
principiul garantrii dreptului la a
doua opinie.
639) Activitatea profesional a medicului
este reglementat n Republica Moldova
de:
a)

Legea ocrotirii sntii;

b)
Legea cu privire la sntate
mental;

a)

medic;

b)

directorul instituiei;

c)

reprezentantul legal;

d)

preedintele Ligii medicilor;

e)

ruda apropiat.

643) Consimmntul pacientului se

atest prin semntur de ctre:
a)

pacient;

b)

juristul instituiei medico-sanitare;

e)

pedagogul.

c)

consiliul medicilor;

15.

Drepturile pacientului se clasific n:

d)

medicul curant;

a)

economice;

e)

asistenta medical.

b)

individuale;

c)

sociale;

d)

politice;

e)

culturale.

b)
cu consimmntul scris al
persoanei;

16.

Pacientul are dreptul:

c)
cu consimmntul verbal al
persoanei;

a)
la informaii cu privire la starea
sntii, metodele de diagnostic i
tratament;

644) Sterilizarea chirurgical voluntar

poate fi efectuat:
a)

la dorina persoanei;

d)
n instituii medico-sanitare abilitate
cu dreptul de efectuare a unor asemenea
operaii;
e)

n orice instituii medico-sanitare.

645) Avortul medical poate fi efectuat:

a)

la dorina persoanei;

b)
cu consimmntul scris al
persoanei;
c)
cu consimmntul verbal al
persoanei;
d)
n instituii medico-sanitare abilitate
cu dreptul de efectuare a unor asemenea
operaii;
e)

pn la 12 sptmni de sarcin.

14. n calitate de reprezentant legal al

pacientului poate fi:
a)

instana de judecat;

b)

printele;

c)

vecinul;

d)

tutorele;

b)

la opinie medical alternativ;

c)
la exprimare benevol a
consimmntului sau refuzului la
intervenie medical;
d)
s nu comunice personalului medical
despre bolile social-periculoase de care
sufer;
e)
despgubire a daunelor aduse
sntii.
17. Prezentarea informaiei confideniale
fr consimmntul pacientului se
admite:
a)
pentru a implica n procesul curativ
ali specialiti;
b)
la solicitarea motivat a organului de
urmrire penal sau a instanei
judectoreti;
c)

la solicitarea motivat a jurnalitilor;

d)
la existena temeiului de a crede c
prejudiciul adus sntii persoanei este
rezultatul unor aciuni ilegale;

e)

n orice situaii i condiii.

18. Acordul informat al pacientului

trebuie s conin obligatoriu urmtoarea
informaie:
a)
motivele adresrii dup asisten
medical;
b)
scopul i efectul scontat al
procedurii medicale;
c)

metodele interveniei medicale;

d)
riscul potenial al interveniei
medicale i posibilele consecine;
e)
variantele alternative de tratament
i ngrijire medical.
19. Refuzul categoric al pacientului
pentru intervenie medical:
a)

se expune de pacient doar verbal;

b)
se nscrie obligatoriu n documentul
medical;
c)

se nscrie pe orice bileel de hrtie;

d)
conine obligatoriu consecinele
posibile ale refuzului;
e)
se semneaz de ctre medic i
pacient.
20. Condiiile (temeiurile) apariiei
rspunderii juridice sunt:
a)

fapta ilicit;

b)

prejudiciul (rezultatul produs);

c)
legtura cauzal dintre fapta ilicit i
prejudiciu;

21. Infraciunea reprezint o fapt ce

poate fi svrit prin:
a)

umilire;

b)

aciune;

c)

inaciune;

d)

satisfacie;

e)

supunere.

22. Din infraciunile contra vieii i

sntii persoanei, aplicabile activitii
medicale profesionale fac parte:
a)
lipsirea de via la dorina persoanei
(eutanasia);
b)

provocarea ilegal a avortului;

c)
efectuarea ilegal a sterilizrii
chirurgicale;
d)

neacordarea de ajutor unui bolnav;

e)

pruncuciderea.

23. Din infraciunile contra sntii

publice i convieuirii sociale, aplicabile
activitii medicale profesionale fac parte:
a)

contaminarea cu maladia SIDA;

b)

proxenetismul;

c)
nclcarea din neglijen a regulilor
i metodelor de acordare a asistenei
medicale;
d)
practicarea ilegal a medicinii sau a
activitii farmaceutice;

d)

lipsa profesionalismului;

e)
prescrierea ilegal sau nclcarea
regulilor de circulaie a substanelor
narcotice.

e)

vinovia subiectului faptei ilicite.

24.

Avortul medical poate fi efectuat de:

a)

pediatru;

b)

ginecolog;

b)

juristul;

c)

moa;

c)

asistenta medical;

d)

obstetrician;

d)

felcerul;

e)

orice cadru medical.

e)

moaa.

25. Drept motive ntemeiate, care

mpiedic acordarea ajutorului unui bolnav
i nltur rspunderea juridic pot fi:

28. nclcarea regulilor sau metodelor

de acordare a asistenei medicale poate
lua urmtoarele forme:

a)
necesitatea de a acorda n acelai
timp ajutor unui bolnav aflat n stare mai
grav;

a)

examinarea insuficient a bolnavilor;

b)

ntrzierea la serviciu;

b)
aflarea medicului n concediu de
odihn;
c)

calamitile naturale;

d)
boala lucrtorului medico-sanitar
nsui;
e)
aflarea medicului n afara
programului de activitate.
26. Pentru contaminarea cu maladia
SIDA ca urmare a nendeplinirii sau
ndeplinirii necorespunztoare a
obligaiilor profesionale poate fi tras la
rspundere:

c)
pregtire insuficient i executarea
necalitativ a operaiei chirurgicale;
d)
spitalizarea ntrziat sau
nerealizat;
e)
administrarea incorect a
preparatelor medicamentoase.
29. n procesul activitii medicale pot fi
comise urmtoarele deficiene:
a)

organizatorice;

b)

individuale;

c)

diagnostice;

a)

medicul;

d)

curative;

b)

asistenta medical;

e)

colective.

c)

felcerul;

d)

contabilul;

30. Cauzele generatoare de deficiene n

activitatea medical pot fi:

e)

moaa.

27. Pentru nclcarea din neglijen a

regulilor i metodelor de acordare a
asistenei medicale poate fi tras la
rspundere:
a)

medicul;

a)

subiective;

b)

specifice;

c)

individuale;

d)

obiective;

e)

caracteristice.

31.

Bolile iatrogene pot fi de natur:

a)

economic,

b)

politic,

c)

psihic;

d)

somatic;

e)

social.

32. Medicul este obligat s pstreze

confidenialitatea urmtoarelor informaii
despre pacient:
a)

trsturile de caracter;

b)

diagnosticul;

c)

rezultatele unor teste;

d)

preferinele muzicale;

e)

rezultatele examenului clinic.

33. Modul antipaternalist de interaciune

dintre medic i pacient poate fi realizat
prin intermediul mecanismelor de:
a)

constrngere a pacientului;

b)

etic a monologului;

c)

interpretare cu etica dialogului;

35. Avortul ilegal presupune

ntreruperea cursului sarcinii svrit:
a)
n afara instituiilor medicale
autorizate n acest scop;
b)
de ctre o persoan care nu are
studii medicale superioare speciale;
c)
n cazul sarcinii ce depete
dousprezece sptmni, n lipsa
indicaiilor medicale stabilite de Ministerul
Sntii;
d)

la solicitarea gravidei;

e)

n condiii antisanitare.

36. ntreruperea cursului sarcinii dup

12, dar pn la 21 sptmni, poate fi
permis:
a)

la indicaii ale instanei de judecat;

b)

la indicaii medicale;

c)

la minore n toate cazurile;

d)

la indicaii sociale;

e)
la indicaiile Centrului pentru
Drepturile Omului.

d)
acord informat sau consimmnt al
pacientului;

37. Drepturile pacientului cuprind

urmtoarele dimensiuni:

e)

a)

drepturi familiale;

b)

drepturi speciale;

c)

drepturi individuale;

d)

drepturi economice;

e)

drepturi sociale.

luare a deciziei de ctre medic.

34. Modul paternalist de interaciune

dintre medic i pacient se realizeaz prin:
a)

constrngere a medicului;

b)

etic a monologului;

c)

interpretare cu etica dialogului;

d)
acord informat sau consimmnt al
pacientului;
e)

luare a deciziei de ctre medic.

38. n calitate de prestatori ai serviciilor

de sntate sunt:
a)

instituiile medico-sanitare;

b)

personalul medical;

c)
asociaiile pentru protecia
drepturilor pacientului;
d)

instituiile farmaceutice;

e)

comitetele sindicale.

39. Personalul medical poate fi tras la

rspundere juridic:
a)

facultativ;

b)

contravenional;

c)

civil;

d)

personal;

e)

penal.

40. n procesul activitii medicale

pacientului i pot fi cauzate prejudicii:
a)

familiale;

b)

politice;

c)

sociale;

d)

materiale;

e)

morale.

41. Dup origine exist urmtoarele

forme de iatrogenie somatic:
a)

traumatic;

b)

toxic;

c)

psihic;

d)

septic;

e)

organizatoric.

42. Informaia ce constituie secret

medical poate fi divulgat de personalul
medical fr acordul pacientului n caz de:

a)
pericol al rspndirii maladiilor
transmisibile;
b)
la cererea motivat a organelor de
urmrire penal sau a instanelor
judectoreti;
c)
pentru a implica n procesul curativ
ali specialiti n domeniu;
d)
pentru informarea colectivului de
munc;
e)
pentru informarea prinilor
persoanelor n vrst de pn la 18 ani n
caz de acordare acestora a asistenei
medicale.
43.
de:

Confidenialitatea trebuie asigurat

a)

medic;

b)

pacient;

c)

asistent medical;

d)

felcer;

e)

infirmiera.

44. Informaiile confideniale despre

pacient pot fi divulgate cu acordul:
a)

pacientului;

b)

efului seciei;

c)

reprezentantului legal al pacientului;

d)

medicului;

e)
directorului instituiei medicosanitare.
45. Modurile de abordare i de
interaciune dintre medic i pacient sunt:
a)

modul democrat;

b)

modul paternalist;

c)

modul liberal;

d)

modul antipaternalist;

e)

modul dictatorial.

46. Informaiile medicale trebuie

prezentate pacientului ntr-un limbaj:
a)

indiferent;

b)

clar;

c)

terminologic;

d)

accesibil;

e)

confuz.

47. Dreptul la informaii despre starea

sntii presupune dreptul pacientului de
a fi informat despre:
a)

starea sntii;

b)

procedurile medicale ce i se aplic;

c)
gradul de calificare profesional a
medicului;
d)
eficacitatea terapeutic a
procedurilor medicale;
metodele de alternativ.