Sunteți pe pagina 1din 4

Cadastru

Cad = CURS 2
1. Etapa de stagnare a lucrarilor de cadastru
In etapa care a urmat dupa anul 1991, intreg personalul tehnic al unitatilor de cadastru
judetene, dar si o mare parte a personalului care realiza planurile topo-cadastrale din Institutul
de Geodezie, Fotogrammetrie, Cartografie si Organizarea Teritoriului a fost antrenat in lucrarile
de aplicare a Legii fondului funciar (nr.18/1991) si in consecinta a urmat o reducere substantiala
a lucrarilor de cadastru funciar, iar la majoritatea judetelor chiar sistarea acestor lucrari (atat
cele de introducere cat si cele de intretinere a sistemului de cadastru denumit cadastru
funciar ).
In ceea ce priveste aportul cadastrului funciar in desfasurarea lucrarilor de aplicare a
Legii nr. 18/1991, desi acesta are un continut inferior cadastrului general, s-a dovedit totusi util
in asigurarea lucrarilor de masuratori si de parcelare, dar in primul rand in scurtarea timpului de
punere in posesie si de emitere a titlurilor de proprietate. De aceea, cum era si firesc, ordinea
de incheiere a aplicarii Legii nr. 18/1991, in care s-au clasat teritoriile comunale, a coincis in
general cu existenta si gradul de actualizare a cadastrului funciar pentru intravilane si
suprafetele din extravilan care au format patrimoniile fostelor cooperative agricole de productie
si ale asociatiilor agricole.
In cazurile cand au lipsit lucrarile de cadastru funciar, mai ales pentru intravilane si in
extravilan in zonele de deal sau in cazurile cand au existat numai sisteme de evidente vechi
neactualizate, desigur ca au fost necesare noi masuratori si calcule topo-cadastrale. In aceste
cazuri, precum si in altele determinate in principal de lipsa de experienta si eterogenitatea in
pregatirea profesionala a unei parti importante a personalului tehnic implicat, iar in multe cazuri
de lipsa concursului comisiilor locale, apar situatii cand, in afara de masuratorile ce se vor putea
valorifica in viitor la realizarea cadastrului general, vor fi si masuratori care vor trebui completate
sau chiar refacute cu ocazia introducerii noului cadastru generalk.

2. Cauzele care fac neutilizabile datele privind evidenta funciara si ale


cadastrului funciar sau care limiteaza folosirea acestor date
Adesea se fac confuzii in privinta posibilitatii si oportunitatilor de utilizare a
documentatiilor acumulate in ultimii 40 de ani din lucrarile de evidenta funciara si de cadastru
funciar. Aceste confuzii se datoresc in primul rand necunoasterii continutului si valabilitatii
acestor documentatii (astfel de confuzii se intalnesc si in cuprinsul unor legi promulgate in
perioada 1990-1994). De aceea, in cele ce urmeaza se prezinta pe scurt caracteristicile
principale ale documentatiilor rezultate din lucrarile de evidenta funciara si a celor din cadastrul
funciar, din care se pot deduce nu numai conditiile limitative sau restrictive de utilizare a acestor
date, dar si necesitatea de realizare a noului cadastru general.

2.A. Cu privire la datele rezultate din lucrarile de evidenta funciara :


- lucrarile de evidenta funciara au fost executate numai pentru zonele din extravilan
cuprinzand terenurile unitatilor de stat agricole si neagricole si ale cooperativelor agricole de
productie in urma comasarii terenurilor agricole care au apartinut membrilor cooperatori ;
- lucrarile de evidenta funciara au o vechime apreciabila (au fost executate in perioada
anilor 1955-1962) ;
- nu cuprind proprietatile persoanelor fizice si juridice din intravilane (in evidenta funciara,
intravilanele sunt cuprinse cu suprafata lor totala si sunt delimitate ca atare pe conturul general
in planurile topografice);
- faptul ca s-au folosit numai planuri topografice la scara 1:10 000, gradul de precizie in
determinarea (pe cale grafica) suprafetelor este foarte redus ;
- datele de baza ale acestor lucrari care se refereau la suprafetele pe categorii de
folosinta ale unitatilor agricole socialiste in cadrul fiecarui teritoriu administrativ nu mai
corespund cu realitatile din teren ;

Cadastru
- la calculul suprafetelor totale, pe detinatori si categorii de folosinta, au fost admise
deformari din cauza constrangerii fortate a suprafetelor acestora in suprafetele teritoriilor
administrative comunale si judetene care, la randul lor, au fost constranse sa se inchida pe o
suprafata totala a tarii de 23 750 000 ha, in loc de 23 839 070 ha cat este suprafata adevarata a
Romaniei (recunoscuta oficial abia din anul 1990).
In consecinta, datele din lucrarile de evidenta funciara nu mai pot fi utilizate in prezent
decat ca documente istorice de arhiva care eventual ar mai putea servi la restabilirea unor
situatii de patrimonii vechi de natura celor prevazute in Legea 18/1991
(in legatura cu reconstituirea marimii suprafetelor de teren intrate sau iesite din fostele
cooperative agricole de productie sau din actualele unitati agricole cu capital de stat, mixt sau
private). Datele din evidenta funciara nu pot fi utilizate in nici un caz la calcularea impozitului pe
venitul agricol.

2.B. Cu privire la datele cuprinse in documentatiile cadastrului funciar


Datele cuprinse in documentatiile cadastrului funciar pastreaza o mare parte a
deficientelor evidentei funciare, iar unele se apropie de cerintele cadastrului general. Ca atare,
se poate afirma ca, gradul de autenticitate si calitate a datelor si a documentelor cadastrului
funciar, asa cum a fost el realizat in perioada 1962-1990, sunt mai ridicate fata de cele ale
evidentei funciare, dar din multe puncte de vedere sunt departe de cerintele unui cadastru
modern.
Dintre elementele care situeaza cadastrul funciar deasupra evidentei funciare se pot
sublinia :
- utilizarea unor planuri topo-cadastrale la scari mari (1:5 000 pentru zonele din extravilan
si 1:2 000 partial si 1:1 000 pentru intravilane) a permis marirea gradului de precizie in calculul
suprafetelor ;
- desfasurarea lucrarilor de cadastru funciar concomitent cu cele de intocmire a planului
topografic de baza al tarii, a dat posibilitatea folosirii unor planuri topo-cadastrale relativ recente
derivate din planul topografic de baza si derularii ambelor categorii de activitati intr-un ritm
satisfacator pe anumite perioade ;
- faptul ca lucrarile de cadastru funciar au fost extinse treptat si la terenurile din
intravilane (realizandu-se pana in 1990 cca. 70% din numarul total al intravilanelor satesti si
15% din numarul oraselor si municipiilor) s-a putut incheia introducerea acestui cadastru la
cca.78% din numarul total al teritoriilor administrative comunale ;
- trecerea la prelucrarea datelor cu mijloace automate de prelucrare numerica si grafica
(incepand din anul 1980) si inceperea dotarii unitatilor de cadastru judetene, cu astfel de
mijloace, a marcat si o imbunatatire a calitatii, randamentului si a formei de prezentare a
documentelor finale.
Dintre motivele care limiteaza folosirea in prezent a datelor cadastrului funciar sau care
fac neutilizabile aceste date, se pot sublinia:
- in intravilane (mai ales in cele situate in zonele de ses) terenurile apartinand
proprietarilor, persoane fizice, nefiind delimitate conform drepturilor de proprietate ciconform
divizarilor pe loturi date in folosinta altor cetateni sau in parcele in parcele care delimiteaza
suprafetele conform prevederilor abuzive ale legilor vechi ale sistematizarii si fondului funciar,
sau ale statutelor cooperativelor agricole de productie, datele din planurile si registrele
cadastrului funciar trebuie completate, actualizate si inlocuite cu altele, pe baza de noi
masuratori si identificari pe teren ;
- din cauza neintretinerii pe perioade mari de timp (de peste 10 ani) a planurilor si
registrelor cadastrale in zonele din extravilan (mai ales in urma modificarilor substantiale
survenite prin aplicarea Legii nr.18/1991) autenticitatea acestor documente ale cadastrului
funciar este indoielnica ;
- delimitarea incerta a suprafetelor intravilanelor din cauza nepunerii de acord a
legislatiilor in acest sens creeaza mari greutati in utilizarea documentelor cadastrului funciar in
activitatea de stavilire a intinderii constructiilor in exterior pe suprafetele agricole si silvice ; de
fapt nici delimitarea veche a hotarelor dintre diferite destinatii si in special dintre cele agricole,
silvice, transporturi si ape nu corespund intrutotul reglementarilor legale actuale.
In fata dificultatilor care exista in utilizarea datelor din documentele lucrarilor de evidenta

Cadastru
funciara cat si din cele de cadastru funciar, din cauza calitatii precare si a neomogenitatii
acestora, este lesne de dedus ca si documentele de sinteza si balantele anuale ale fondului
funciar pe judete si pe tara poarta amprenta unui grad redus de incredere.
In concluzie, la cele aratate mai sus se poate afirma ca in tara noastra s-a facut dovada
ca si sistemele de evidenta imobiliara au avut un profund caracter social, in sensul ca, modul lor
de organizare a purtat amprenta utilizatorilor principali. Astfel lipsa de interes in organizarea
unui sistem de cadastru imobiliar s-a sprijinit pe teoria ca pamantul este proprietatea intregului
popor, iar cetateanul este un folositor temporar, iar nu ca proprietar. De aici si ignorarea unui
cadastru general si a unui sistem de publicitate imobiliara care ar fi constituit elementele tehnice
si juridice ce ar fi putut contribui la dovedirea si garantarea dreptului de proprietate privata.

3. Etapa in care se reia dupa 40 de ani cadastrul general,concomitent cu


reluarea cartilor funciare
Etapa debuteaza cu aparitia noii legi a cadastrului general si publicitatii imobiliare ce
reprezinta evenimentul cel mai important pentru activitatea de cadastru, dar si pentru activitatile
de geodezie si cartografie din Romania, deoarece :
- se creeaza posibilitatea punerii in practica a celor mai noi conceptii de realizare a unui
cadastru general modern, la care sa se racordeze cartile funciare, ceea ce ne-ar situa printre
tarile in care sunt create toate conditiile socio-juridice pentru cunoasterea obiectiva, dar si
pentru recunoasterea dreptului real de proprietate imobiliara si stabilirea echitabila a obligatiilor
fiscale ale proprietarilor de imobile ;
- cadrul organizatoric si de subordonare al unitatilor de cadastru general asigura o
coordonare si executie a lucrarilor de catre personal tehnic de specialitate creandu-se
posibilitatea evitarii imixtiunilor de care aceasta activitate a fost afectata negativ in ultimii 45 de
ani ;
- printr-o desfasurare coordonata si corelata unitar, atat a activitatii de cadastru general,
cat si a activitatilor de geodezie si cortografie sunt create conditii ca fiecare dintre acestea sa
foloseasca in mod eficient rezultatele celorlalte activitati ;
- pentru participantii la realizarea noului cadastru general , sunt necesare eforturi de
recuperare a timpului pierdut cu diferitele forme de evidenta a terenurilor si de gasire a celor
mai eficiente cai pentru valorificarea patrimoniului geodezic, topografic si cartografic, dar si de
initiere in noile tehnologii, mijloace tehnice si materiale specifice.

4.Scurta privire asupra istoricului sistemelor de cadastru pe domenii de activitate


economica
Cu privire la istoricul sistemelor de cadastru organizate pe domenii de activitate
economica, sunt de mentionat si aici numeroase initiative ale unor specialisti de mare valoare si
probitate profesionala, cu rezultate exceptionale, dar si abandonari sau diminuari ale activitatii
datorate unor conjucturi similare celor aratate mai inainte.
Asa cum s-a vazut in evolutia sa, ideea de cadastru general in Romania a avut in
decursul timpului o slaba sustinere, atat din partea oficialitatilor conducatoare cat si din partea
factorilor de decizie pe linie tehnica ai sectoarelor care isi desfasoara activitatea pe suprafete
mari de teren. La aceasta au contribuit imprejurarile istorice, in special conditiile nefavorabile
care au dus la sistarea lucrarilor pe perioada celui de-al doilea razboi mondial si apoi perioada
de ambiguitate si lipsa de interes a regimului totalitar, in care, timp de aproximativ 40 de ani, sau aplicat diferite sisteme care nu au realizat in fond un cadastru cu valentele cadastrului
general.
De aceea, traditia care incepuse a se forma dupa anul 1933, cand s-au pus bazele
cadastrului general si ale cartilor funciare pe intreg teritoriul Romaniei, in scurt timp a fost
risipita. Au ramas numeroase exemple demne de continuat din lucrarile de cadastru general,
precum si cartile funciare vechi din Transilvania, Banat si Bucovina. De fapt, exemplul acestor
lucrari, precum si traditiile care s-au pastrat nealterate in unele tari vecine (Ungaria, Cehia,

Cadastru
Slovacia, Polonia) au intretinut speranta generatiilor de specialisti din domeniul masuratorilor
terestre din tara noastra in infiintarea institutiei cadastrului general intr-un nou context al
societatii romanesti.
In lipsa unui cadastru general, cerintele de administrare a patrimoniilor au impus ca
unele sectoare economice sa-si organizeze sisteme proprii de evidenta ale terenurilor, cu
aplicarea intr-o mai mica sau mai mare masura a metodologiilor cadastrului general. Aceste
sisteme (dintre care unele au fost denumite impropriu de cadastru) au fost organizatepentru
tinerea evidentelor terenurilor proprietate de stat (in agricultura, silvicultura, minerit, industrie,
constructii si sistematizarea oraselor, etc.).
In perioada interbelica au functionat urmatoarele sisteme de cadastru pe domenii de
activitate economica :
- cadastrul minier (care este cea mai veche organizare a cadastrului pe domeniu de
activitate economica) ;
- cadastrul petrolier ;
- cadastrul cailor ferate ;
- cadastrul apelor ;
- cadastrul Casei autonome a padurilor statului.
Dupa cel de-al doilea razboi mondial, sistemele de cadastru pe domenii de activitate
economica au fost treptat diluate ca putere de decizie, apoi si ca organizare si incadrare,
ajungandu-se in preajma anilor 1970 la niste sisteme simplificate de evidenta a terenurilor din
patrimonii fara legatura cu tehnologia lucrarilor cadastrale. Exceptand partea de masuratori si
calcule pentru crearea retelelor de sprijin, care in tara noastra s-au realizat in mod unitar si cu
precizii care, in general, au satisfacut exigentele masuratorilor topografice si fotogrammetrice
pentru cadastrele pe domenii de activitate economica (exceptie facand cadastrul minier) si
referindu-ne la etapele de culegere si prelucrare a datelor de masuratori pentru calculul
suprafetelor, trebuie aratat ca au fost diferente importante de conceptii care au diminuat
caracterul unitar al lucrarilor ca si posibilitatile de valorificare a lor in afara sectoarelor,
economice, care le-au elaborat.
In ultimii 30 de ani, tehnicile de masuratori destinate culegerii datelor primare pentru
calculul suprafetelor in cadastru, au inregistrat perfectionari spectaculoase. Astfel, comparatiile
care se fac intre metodele topografice si cele fotogrammetrice luandu-se drept criterii
randamentul si preciziile rezultatelor, trebuie reconsiderate cel putin din punct de vedere al
gradelor de automatizare in procesele de culegere si de prelucrare a datelor primare ale
masuratorilor.
Atat introducerea pe scara larga a statiilor totale, a GPS si a mijloacelor adecvate de
prelucrare si stocare a datelor de masuratori, cat si a aparatelor fotogrammetrice de exploatare
analitica incluse in configuratii complet automatizate (prelucrare automata a datelor masurate in
modelul optic, stocare si organizare de baze de date si redactarea automata a planurilor si
regitrelor cadastrale) constituie posibilitati reale de inlocuire a procedeelor grafice de culegere a
datelor de masuratori primare destinate calculelor suprafetelor in cadastrele pe domenii de
activitate cat si in cadastrul general. Aceste realitati sunt constientizate si transpuse in practica
din ce in ce mai mult in tarile care au traditie in domeniul cadastrului.