Orice modificare de ordin natural sau artificial care direct sau indirect schimba calitatea apei si

disturba sau distruge echilibrul balansului dintre ecosisteme si resursele naturale, in asa fel incat:
1. Cauzeaza hazard plajelor publice
2. Diminueaza convenientele, eficienta si bunastarea omenirii si comunitatii sale
3. Ataca beneficiile folosirii apei
1.2. Controlarea comportamentului poluant
Pentru a opri impactul unui poluant asupra mediului acvatic sunt necasare informatii cantitative
despre :
-

natura deseurilor care sunt evacuate

cantitatea deseuilor care sunt evacuate
capacitatea mediului de a accepta poluantul
pentru o anumita intrare, concentratiile gasite in mediu receptor sunt afectate de catre
diluare si dispersie care apar in zona cu probleme si reactiile care apar intre poluanti si
interactiuni chimice si biologice cu mediul inconjurator in timpul transportului. In ceea ce
priveste factorii psihici care determina soarta poluantilor este ingrijorator, doua procese
hidrodinamice principale pot fi distinse :
1. Transport advectiv ( asociat cu o deplasare neta a unui corp de apa )
2. Transport difuz sau dispersat ( asociat cu procese amestecate in corpul de apa )
In privinta efectelor poluarii doua tipuri de poluanti pot fi distinsi:
1. Poluanti care au un efect imediat si o singura data
2. Poluanti a caror efecte se pot vedea in timp
O imediata crestere a cererii de oxigen biochimic continut de apele raurilor cauzata de
catre descarcarea materiei organice in afluenti este un exemplu al poluantilor de tip 1.
Exemple de poluare a carei efecte persista sau apar ca rezultat al unei zone de acumulare:
1. Acumularea mercurului in sedimente, transportul sedimentelor contaminate si ulterior
depuse in zone indepartate de sursa, urmarite de remobilizarea mercurului la locul
depozitarii.
2. Descarcarea potentialilor factori periculosi care au o concentratie toxica scazuta
precedat de catre acumularea acestora in lantul trofic (alge, peste, animale si oameni)
la un asa nivel incat consumul de peste de catre om ar putea fi limitat.
3. Eliberarea de nutrienti duce la eutrofizare care poate cauza o schimbare in populatia de
peste in asa fel incat pestii de calitate buna ar putea fi eliminati si inlocuiti de specii
mai putin dorite.
2.Poluanti si surse de poluare
2.1. Poluantii apei
Aspecte importante de luat in considerare atunci cad este descrisa natura, sursa si
modul de a actiona al unui poluant sunt sanatatea si pericolele ecologice cat si
scaderea beneficiiilor.

Sunt cateva clasificari ale poluantilor in literatura ( CHANLETT 1973 ) a considerat

poluantii in relatie cu caracteristicile contestabile ale acestora.
Grupuri componente contestabile a apei reziduale, efectele lor si surse tipice ( dupa
CHANLETT 1973 ).
Grupuri componente
Substante bio-oxidabile
BOD5

2.Substante otravitoare:
As,CN, Cd, Cr, Cu, Hg,
Pb, Zn

3.Acizi si baze

4.Dezinfectanti: Cl2,
H2O2, formol, fenol

5.Saruri: Fe, Ca, Mg, Mn,

Cl, SO4

6. Oxidanti si agenti de
reducere
NH3, NO2, NO3, S, SO3

7. Substante estetic
contestabile

Efecte
Deoxigenarea, uciderea
pestelui, produce mirosuri
neplacute

Surse tipice
Rafinarii de zahar, fabrici
de conserve, distilerii,
fabrici de bere, procesarea
laptelui
Uciderea pestilor, poluarea Curatirea metalelor,
vietatilor, uciderea
rafinarea bauxitei si
planctonului, acumulari in fosfatilor, productia de clor,
tesuturile pestilor si ale
fabricarea bateriilor si
molustelor
argasirea
Perturbarea capacitatii de
Drenajul din minele de
tamponare si tulburare a
carbune, decaparea
sistemului ecologic
otelului, fabricarea de
textile, fabricarea
chimicalelor, spalarea lanei
si a rufelor
Uciderea selectiva a
Inalbirea textilelor, Albirea
microorganismelor,
hartiei, Sintetizarea rasinii,
produce gust si miros
producerea antibioticelor,
neplacut in apa tratata
fabricarea chimicalelor si
colorantilor
Schimba caracteristicile
Procese metalurgice,
apei cum ar fi duritatea si
fabricarea cimentului,
salinitatea, deformarea si
ceramica, descarcarea
patarea
sondelor de titei
Epuizarea oxigenului,
Fabricarea gazului si a
posibilitatea eutrofizarii,
cocsului, fabricarea
cresterea florei microbiene, ingrasamantului, fabricarea
mirosuri neplacute
celulozei, fabricarea
colorantului si a fibrelor
sintetice, apele uzate
menajere
Solide plutitoare si
Fabricarea detergentilor,
statatoare, eutrofizarea,
argasirea, procesarea
depozite de fund anaerobe, alimentelor, fabrici de
mirosuri neplacute,
zahar si de lana, rafinarea
spumare, mortalitatea
petrolului, scurgeri de ulei,

8.Organisme patogene

pestilor si a pasarilor
Infectii in corpul uman,
imbolnavirea plantelor prin
irigarea cu apa
contaminata

apele uzate menajere

Deseuri din abatoare,
procesarea lanei, cresterea
fungica in lucrarile de
tratare a deseurilor

O alta clasificare a poluarii se poate face pe baza sursei sale si a factorilor care afecteaza calitatea
apei.

Tabel 2.2 Cateva surse si cauze ale deteriorarii calitatii apei (dupa Farrimond 1980)
Scurgeri din surse
Canalizarile menajere
Procesarea legumelor
Industria chimica
Fabricarea fierului si a otelului
Mineritul cocsului
Finisarea metalelor
Fabricarea berii
Rafinariile de ulei
Produse lactate
Cariere
Agricultura

Factori care afecteaza deteriorarea caliatii apei

Cererea de oxigen biochimic, suspensii solide,
amoniac, azotat, fosfat
Cererea de oxigen biochimic, suspensii solide
Cererea de oxigen biochimic, amoniac, fenoli,
organice nonbiodegradabile
Tiocinat, fenoli, pH, amoniac, sulfuri
Suspensii solide, fier, Ph, metale dizolvate
Cianura, cupru, cadmiu, nichel, pH
Suspensii solide, cerera de oxigen biochimic,
pH
Amoniac, fenoli, ulei, sulfiti
Cererea de oxigen biochimic si pH
Suspensii solide
Azotat, fosfati si cererea de oxigen biochimic

Liste extinse de poluanti si puncte de vedere comune cu privire la importanta lor in reducerea
calitatii apei au fost produse de mai multe agentii guvernamentale. Acestea pot fi rezumate dupa
cum urmeaza:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

Pulberi in suspensie
Acizi si baze
Nutriti de plante (nitrati si fosfati)
Cianura
Sulf
Fosfor
Metale si metaloizi
Compusi organici (petrochimie si materiale plastice)
Deseuri oraganice

10. Pesticide
11. Policlorurati
12. Diverse amestecuri de baza de metal
13. Nuclizi radioactivi
Pentru a promova o intelegere a proceselor, in special din punct de vedere al
ecosistemelor este necesar sa se faca distinctia intre poluanti nedegradabili si
biodegradabili. Pentru a tine seama de procese care nu sunt biologic controlate este de
asemenea util sa decriem substante ca fiind fie conservatoare sau non-conservatoare. De
exemplu, unii compusi nedegradabili pot fi efectiv imobilizati de absorbtia sedimentelor,
caz in care comportamentul lor ar fi descris ca non-conservator, adica fluxul de masa ar
scadea in pasaj aval. Substantele conservatoare sunt cele care fie nu se schimba lent in
raport cu timpul de retentie al acestora intr-un sistem dat. Diluarea este deseori singura
cale economica de atenuare a poluarii cauzate de aceste materiale, deoarece procedeele
de indepartare sunt de obicei consumatoare de energie si prin urmare scumpe ( de
exemplu: desalinizarea).
Sisteme de reciclare, un control mai bun al procesului si o mai mare eficienta a
tehnologiei de productie sunt modalitati de minimizare a cantitatilor de substante
conservatoare eliberate in apele uzate. Substantele non-conservatoare sunt cele care pot fi
rapid oxidate, imobilizate sau descumpuse pin procese naturale, fie in curentul de receptie
sau la lucrarile de tratament ale deseurilor. Exemple sunt: substante organice usor
biodegradabile continute in canalizarea menajera si a apelor uzate din industria
alimentara, sedimente solide si substante chimice care reactioneaza rapid dupa ce sunt
preluate de apele receptoare.
Cele mai importante efecte ale poluantilor sunt grupate sase capitole urmand sistemul
utilizat de Mc Gaughey (1968) :
1. Daune fiziologice la om si la organismele utile
2. Transmiterea si eliberarea microorganismelor patogene
3. Reducerea resurselor de oxigen ale corpurilor de apa cauzate de oxidarea biochimica
a substantei biodegradabile si de o reducere a ratei asteptate de aerisire prin suprafata
4. Eutrofizarea care duce la creserea excesiva a algelor si a plantelor superioare si
formarea apelor anaerobe si sedimentelor
5. Deteriorarea lanturilor alimentare cauzate de acumularea de substante otravitoare in
organismele vii
6. Deprecierea sau distrugerea valorilor estetice
2.2Surse de poluare

Modificari in calitatea suprafetelor apelor dulci si a tarmului pot fi aduse de cauze naturale sau
artificiale.Completarile artificiale care afecteaza calitatea pot fi accidentale sau neintentionate (ca
in cazul de drenaj difuz) sau deliberate ( ca in cazul evacuarilor autorizate).

Sursele non-accidentale pot fi clasificate prin modul in care sunt introdusi poluantii in mediul
acvatic si de activitatea sau procesul care genereaza descarcarea.Controlul eficace al poluarii
necesita o intelegere clara a diferentelor dintre sursele de poluanti difuze si punctiforme.Sursele
punctiforme sunt evacuari a caror debit total este transportat intr-un canal bine definit.Exemple
tipice sunt evacuarile municipale si industriale ale apelor uzate si revarsarea apei din canalizari
cauzate de furtuna.Toate acestea poseda proprietatea ca sarcina totala de poluanti poate fi
determinata prin esantionarea si masurarea debitului la punctul de intrare a unui curs de apa.
Surse difuze sau non-punctifome sunt emise in lateralul evacuarilor unde debitul total nu poate fi
masurat sau esantionat direct sau chiar usor observat la un singur punct.Procesele care polueaza
aceste evacuari pot fi discrete sau dispersate pe bazin.Astfel distinctia esentiala dintre evacuari
difuze sau punctiforme (indiferent de mecanismul de poluare) este abilitatea de a elimina
poluantul din prima.Acest lucru contrasteaza cu metodele de control disponibile pentru sursele
difuze care pot fi reglementate numai prin reducerea unei activitati care, necontrolata, ar duce la
poluare, de exemplu pulverizarea neglijenta a pesticidelor pe culturi sau pulverizarea neglijenta a
ingrasamintelor pe terenurile agicole.Deoarece poluarea difuza apare de multe ori ca urmare a
activitatilor in intregime dorite, mecanismele de control pot cauza probleme economice si
politice, care nu pot fi imediat evidente si care necesita o evaluare mai completa decat cea care ar
putea fi data la controlul surselor punctiforme de poluare.
Cu aceste definitii sursele de poluare pot fi clasificate dupa cum urmeaza :
A. Surse capabile de control la un punct:
1. Uz casnic si deseuri menajere
2. Deseuri industriale:
a. organice
b. anorganice
c. de caldura
d. substante radioactive
3. Deseuri de suprafata in zonele impermeabile:
a. poluanti evacuati din neatentie
b. deseurile evitabil evacuate ( de exemplu apele de pe aeropurturile si siturile
industriale)
4. Deseuri din site-urile drenate in mod special
a. materii in suspensie din santierele de constructie, cariere si mine
b.
c. solutiile din depozitele captusite de deseuri
d. apa de scurgere din mine (poluanti dizolvati)
5. Evacuarile ilegale (controlate teoretic de legislatie dar care necesita monitorizare si
detectare)
B. Surse difuze
1. Apele subterane poluate si fluxurile de drenaj naturale
2. Chestiuni dispersate cauzate de tulburari de navigatie (sedimente resuspendate)
3. Precipitatii poluate si caderi atmosferice

4. Evacuarile accidentale imprevizibile in timp si spatiu

Apele uzate comunitare
Apele uzate comunitare cuprind evacuarile din gospodarii si a afluentilor din satii
industriale si comerciale conectate la sistemul public de canalizare.Compozitia lor
este determinata de prezenta excremetelor umane, reziduuri neconsumate din
alimente, agenti de curatenie de uz casnic si alte produse aruncate in chiuveta din
bucatarie si bazinul toaletei de serviciu.Canalizarea este invariabil bogata in bacterii
si substraturi bacteriene si cea mai importanta proprietate a sa este capacitatea de
putrefactie care trebuie sa fie in mare masura eliminata prin tratare aeroba inainte ca
apa uzata sa fie eliberata in apele de suprafata.Puterea de poluare a apelor uzate este
deobicei caracterizata prin cerea de oxigen biochimic.
Tabel 2.3 Principalele efecte ale poluantilor caracterizati prin sursa
Efectele poluantilor
Sursa

1. Deeurile
menajere i
umane
2.Deseuri
industriale
a. organice
b.anorganic
e
c. de caldura
d. substante
radioactive
3.Deseuri de
suprafata
a. evacuate
din
neatentie
b. posibil de
evitat

Potential
toxic

Transmitere Pierdere de Eutrofizare

a bolilor
resurse de
oxigen
+
++
++

Deteriorare
a lanurilor
alimentare

Pierderea
valorii
estetice
+

3.3 Autopurificare si bilantul de oxigen

Autopurificarea biologica este procesul in care deseurile organice sunt decsompuse de
catre respiratia microorganismelor in produsele finite stabile.Este un proces de oxidare
biochimica prin care deseurile organice sunt consumate lasand in urma produse finale
cum ar fi dioxidul de carbon, fosfati si nitrati.Apa este purificata in sensul in care
concentratia de material rezidual a fost redus.Materialele organice (sunt
biodegradabile) includ materiale naturale cum ar fi zaharuri simple, amidon, grasimi,
proteine precum compusi naturali complecsi sau sintetici care se gasesc in canalizare
sau in alte deseuri.Acest tip de espiratie in care oxidarea biochimica are loc folosind
oxigenul liber dizolvat in apa, se numeste respiratie aeroba.Microorganismele
implicate sunt numite aerobi.Nu exista un alt tip de respiatie care poate avea loc atunci
cand oxigenul liber nu este disponibil.Anumite microorganisme sunt cunoscute ca
anaerobe si altele cunoscute sub numele de aerobi facultativi care pot rupe zaharuri
simple fara utilizae de oxigen.Aceasta se numeste respiratie anaeroba.Cu toate acestea,
atunci cand respiratia anaeroba are loc produsele finale cum ar fi hidrogenul sulfurat,
amoniac si metan, care pot fi toxice si de asemenea pot avea un misros puternic.Astfel
prin respiratia biochimica are loc autopurificarea raurilor dar in acelasi proces
oxigenul este indepartat din mediu acvatic.In cazul in care furnizarea de oxigen in
sistem este depasit de cererea de respiratie, un anaerob va avea loc nedorit.Prin urmare
procesul de autopurificare este foarte strans legat de continutul de oxigen dizolvat si
intr-adevar, cu toate sursele de oxigen dintr-un rau.Intrucat oxigenul dizolvat este
astfel un parametru critic al calitatii apei, diferite procese care afecteaza oxigenul
dizolvat vor fi discutate.
Unele dintre primele studii ale echilibrului cererii de oxigen au fost facute de catre
Streeter si Phelphs (1925) care au dezvoltat ecuatiile clasice de bilant a oxigenului
luand in considerare oxidarea biochimica ca fiind singurul bazin si oxigenarea
atmosferica ca fiind singura sursa de oxigen.Aceste ecuatii exprima efectele
satisfacerii de oxigen biochimic sau dezoxigenarea prin suprafat apei, ratele prin care
sunt exprimate K1 si K2. Ecuatiile lui Streeter si Phelphs s-au dovedit a fi suficiente
pentru a da o reprezentare schematica a variatiei concentratiei de oxigen dizolvat in
aval de punctul de descarcare.Daca continutul de oxigen al apei este examinat de-a
lungul raului in aval de o presupusa descarcare a deseurilor vom observa ceea ce este
cunoscuta ca o curba.

In primul rand continutul de oxigen scade rapid, atinge un minim, apoi creste si ajunge
asimptotic la punctul de saturatie. Din punct de vedere practic ceea ce conteaza este
valoarea continutului minim.Studiile ulterioare au aratat ca alte surse si bazine trebuie
sa fie luate in considerare (Camp, 1963; Dobbins, 1964; Owens si Edwards 1963;
Edwards si Owens 1965). Lista acestor procese este urmatoarea:
indepartarea consumului biochimic de oxigen prin sedimente sau absorbtie
adaugarea de consum biochimic de oxigen de catre depozite adanci sau de catre difuzia
produselor ecologice partial decsompuse din stratul bental in apa de suprafata
adaugarea de consum biochimic de oxigen de catre scurgerile de oxigen
eliminarea de oxigen din apa de difuzie in stratul de bental pentru a satisface cererea de
oxigen in zona aeroba a acestui strat
eliminarea oxigenului din apa prin actiunea de purjare a gazelor care se ridica din stratul
bental
adaugarea de oxigen prin actiuni fotosintetice ale planctonului si plantelor fixe
eliminarea de oxigen prin respiratia planctonului si a plantelor fixe
redistribuirea continua a consumului biochimic de oxigen si a oxigenului prin efectul
dispersiei longitudinale , in special atunci cand se incarca deseurile brusc (de exemplu ca
urmare a unui accident)
adaugarea de oxigen prin procese de oxigenare

Benett si Rathbun (1971) au scris un rezumat foarte bun care descrie metodele
disponibile pentru a masura sau evalua diferitele surse de bazine.
In general procesele determinante care ar trebui luate in considerare in bilantul de oxigen
al unui rau sunt urmatoarele:
1. BOD-(cererea de oxigen biochimic )- a deseurilor de carbon si nitrogen in apa
2. Cererea de oxigen a depozitelor adanci
3. Consumul chimic de oxigen
4. Oxigen necesar pentru respiratia plantelor
5. Oxigen produs de fotosinteza plantelor
6. Oxigen dobandit din oxigenarea atmosferica