MANAGEMENTUL ACTIVITATILOR DE INTERVENTIE PENTRU ASANAREA TERENURILOR DE MUNITIILE DESCOPERITE NEEXPLODATE.

MOTO

Despre acesti oameni, eroi in timp de pace, se

cuvine a se scrie spre stiinta generatiilor viitoare.

I.1. EVOLUTIA A(A%)"II %EE+&LODATE .

!OLII "O#$%E TI DE &I"OTE'%IE DE #U%I*IILE

I A

TE"E%U"ILO"

")#A(E

Aparuta in forma incipienta odata cu inlaturarea urmarilor primelor bombardamente aeriene asupra Bucurestiului, a altor localitati pe timpul primului razboi mondial, cand pompierii militari descopereau, neutralizau, transportau si distrugeau bombele de avion si proiectilele de artilerie neexplodate, asanarea teritoriului unor localitati si zone din afara acestora de munitia de avion si de artilerie de diferite calibre, de alte munitii nefunctionate, devine pe timpul celui de-al doilea razboi mondial o activitate teoretica si practica de prestigiu, ale carei proportii si importanta o situeaza in randul actiunilor celor mai reprezentative de protectie si aparare a vietii oamenilor. Numarul mare de bombe de avion neexplodate si al celor cu focoase cu intarziere, pericolul potential ce-l prezinta acestea la tot pasul pentru populatie, aproape in toate localitatile bombardate de avioanele rusesti, americane, germane si engleze si in zonele deasupra carora s-au purtat lupte aeriene, determina autoritatile militare superioare competente sa ia in studiu si sa organizeze forte si mijloace specializate pentru descoperirea, neutralizarea si distrugerea acestor munitii. Primele structuri pirotehnice specializate apar in subordinea Serviciului de aparare pasiva din subordinea omandamentului Apararii Antiaeriene a !eritoriului,
1

apoi in subordinea "ajor.

omandamentului Apararii Pasive din subordinea "arelui Stat

#ocumentele de arhiva ale vremii atesta faptul ca actiunile pirotehnice de asanare a teritoriului national de munitia nefunctionata pe timpul razboiului, efectuate in perioada $%&'-$%'(, ca activitati ce tin nemijlocit de protectia si apararea populatiei civile impotriva urmarilor atacurilor din aer si a luptelor terestre, s-au constituit in singurul element de continuitate a apararii pasive in aceasta perioada. )a sfarsitul anului $%&*, in structura omandamentului +ortelor Aeriene "ilitare apare Biroul de aparare pasiva, al carui singur element organizatoric si functional este ,-chipa de deminare, dezamorsare, dezmembrare, distrugere . /-chipa #.#.#.#.0, compusa din inginer expert in explozivi si munitii Nicolae #araban, subofiterii "icu #umitrache si 1acob onstantin si $( militari in termen. +orma de organizare unica pe tara, suprasolicitata sa intervina operativ in teren pentru neutralizarea si distrugerea unui impresionant numar de munitii nefunctionate pe timpul razboiului, echipa se transforma in Scoala speciala de deminare, dezamorsare si distrugere de bombe de avion neexplodate, proiectile de artilerie, alte categorii de munitii nefunctionate, pregatind an de an, tot mai multe serii de pirotehnicieni din armele aviatie, geniu, artilerie si pompieri, din randul lucratorilor din intreprinderi productive si de transporturi, destinate pentru asanarea teritoriului national de munitii nefunctionate, participand efectiv la lupta directa cu aceste munitii. )a $' iunie $%'(, echipa de deminare, dezamorsare, dezmembrare, distrugere din cadrul omandamentului +ortelor Aeriene "ilitare trece in subordinea "inisterului Afacerilor 1nterne-Sectia Aparare Pasiva, sectie ce in acelasi an, la % septembrie, avea sa se transforme in omandamentul Apararii Pasive. u aceasta data se reorganizeaza Scoala speciala de deminare, dezamorsare si distrugere munitie neexplodata al carei sef este inginerul expert Nicolae #araban, functionand initial in cadrul centrului de 1nstructie al apararii pasive, iar de la ' aprilie $%'$ corp aparte. 1mportanta ce se acorda pirotehniei rezulta din faptul ca , in compunerea entrului de 1nstructie se infiinteaza un laborator pentru studierea si distrugerea munitiilor neexplodate, subordonat nemijlocit loctiitorului tehnic al comandantului
,

omandamentului Apararii Pasive si o companie de deminare si distrugere compusa din & plutoane, in compunerea Batalionului experimentari. #intr-o dare de seama a activitatii omandamentului Apararii Pasive rezulta ca in perioada de la infiintarea acestuia /% septembrie $%'( 0 si pana la $ iulie $%'$ , sau cules si distrus de pe teritoriu, 2*3 bombe mari /intre '(( si $((( 4g.0 de avion, $( %'( bombe mici, $2' 5&5 proiectile de artilerie antiaeriana, 5& 5$6 proiectile de artilerie terestra, '((( 4g. de munitie de infanterie diversa.. 7data cu dezvoltarea economico-sociala a tarii, in special dupa $%*6-$%*%, incepe o noua etapa in activitatea Scolii romanesti de pirotehnie.#aca pana acum munitia nefunctionata era asanata din locuri si zone, unele vizibil /paduri, terenuri agricole 0, infestate ca urmare a prezentei acesteia la suprafata pe fostele campuri de batalie sau in depozitele amplasate in locuri relativ cunoscute, de aici inainte aceste munitii tebuie cautate, detectate cu aparate speciale, localizate si in medii subterane, care presupun mai intai dislocarea unor mari de pamant cu mare atentie, izolarea, dezamorsarea focoaselor in cazul bombelor de avion, manipularea cu cea mai mare atentie a proiectilelor de artilerie de la cazuri singulare la mici grupari, pana la depozite, aceleasi reguli impunandu-se si in cazul altor categorii de munitii. Pe acest fond, in aceasta perioada, in viata Scolii pirotehnicii romanesti apare un element organizatoric nou8 existenta in paralel a laboratorului pirotehnic si subunitatilor pirotehnice din organica Apararii )ocale Antiariene mutata de la "inisterul Afacerilor 1nterne in compunerea "inisterului Apararii Nationale in octombrie $%*3 si compania pirotehnica din cadrul omandamentului Artileriei +ortelor Armate destinata special pentru asanarea unor terenuri proprietate a armatei, poligoane speciale de trageri de artilerie, de experimentari etc. 1nlaturarea acestui paralelism, asigurarea unei conceptii unitare sub o comanda unica a tuturor actiunilor pirotehnice pe intreaga arie nationala, in toate mediile si pe toate suprafetele, indiferent de proprietar, este realizata prin fuzionarea, in conformitate cu prevederile 9. .". nr.%%$:% octombrie $%*%, a subunitatilor pirotehnice apartinand #irectiei Apararii )ocale Antiaeriene cu compania pirotehnica din compunerea omandamentului Artileriei +ortelor Armate, rezultand un organism
-

nou sub denumirea de #etasamentul Pirotehnic, corp aparte, subordonat nemijlocit sefului #irectiei Apararii )ocale Antiaeriene. 1n unele judete, unde cantitatile de munitii nefunctionate descoperite au fost in numar foarte mare, s-au infiintat grupe pirotehnice /$& 0, subunitati ce asigura indrumarea si coordonarea activitatii pirotehnice din judet si din judetele limitrofe. 1mportanta si amploarea actiunilor de asanare a teritoriului ce se constituie in ultima instanta in politica de stat, face ca in )egea nr.2:$%36 privind apararea civila, sa fie stabilita ca o misiune de baza a acesteia , identificarea, neutralizarea si asanarea teritoriului de munitia ramasa neexplodata . pe timpul celui de-al doilea razboi mondial. In #onitorul O.icial al "omaniei nr. ,/1 din 0-.10.1112 a .ost pu3licata Legea 102 4 legea protectiei civile, in 3a5a careia protectia civila este o componenta a apararii nationale si cuprinde ansam3lul masurilor adoptate si activitatilor des.asurate in scopul asigurarii protectiei populatiei, a 3unurilor materiale, a valorilor culturale si a .actorilor de mediu, in ca5 de ra53oi sau de5astre. Una din atri3utiile protectiei civile este asanarea teritoriului de munitia ramasa nee6plodata. Asanarea terenului si neutrali5area munitiilor ramase nee6plodate se e6ecuta de catre su3unitati speciali5ate si specialisti ai !omandamentului &rotectiei !ivile si inspectoratelor de protectie civila 7udetene sau al municipiului 8ucuresti. #inisterele, celelalte autoritati ale administratiei pu3lice centrale si locale, institutiile pu3lice si agentii economici, precum si cetatenii care iau cunostinta de e6istenta munitiilor ramase nee6plodate au o3ligatia sa anunte, de indata, organul de politie cel mai apropiat sau inspectoratul de protectie civila, in vederea e6ecutarii lucrarilor de asanare a terenului de munitiile ramase nee6plodate. #unitiile se distrug in poligoane ale #inisterului Apararii %ationale sau pe terenuri puse la dispo5itie de autoritatile administratiei pu3lice locale, pe a caror ra5a administrativ9teritoriala se e6ecuta lucrari de asanare. Terenurile sta3ilite pentru distrugerea munitiei se amena7ea5a potrivit instructiunilor si normelor te:nice speci.ice, ela3orate de !omandamentul &rotectiei !ivile, cu respectarea stricta a .actorilor de mediu.
/

Autoritatile administratiei pu3lice locale sau, dupa ca5, institutiile pu3lice si agentii economici asigura su3unitatii militare, care e6ecuta asanarea terenului de munitiile ramase nee6plodate, accesul in teren, mana de lucru au6iliara, mi7loace de transport, materiale, asistenta sanitara, precum si ca5area si :ranirea e.ectivelor necesare lucrarilor de asanare. #aterialele e6plo5ive si mi7loacele de aprindere necesare pentru distrugerea munitiei ramase nee6plodate se pun la dispo5itia specialistilor pirote:nicieni, la cererea !omandamentului &rotectiei !ivile si a inspectoratelor de protectie civila 7udetene si al municipiului 8ucuresti, de catre #inisterul de Interne. In ta3elul nr.1 se pre5inta situatia munitiilor nee6plodate descoperite pe teritoriul "omaniei si neutrali5ate in perioada 11;0911<1. Din acest ta3el re5ulta e.ortul depus de pirote:nicieni pentru asanarea si neutrali5area unei cantitati .oarte mari de munitie nee6plodata, ramasa din timpul celui de9al doilea ra53oi mondial, care ar .i constituit un pericol real pentru populatia civila si 3unurile materiale din 5ona in care au .ost descoperite

I.,. MISIUNI. ACCIDENTE. NECESITATEA ASANRII TERENURILOR NEEXPLODATE.

Odata ostilitatile inc:eiate, munitiile nee6plodate continua sa omoare si sa mutile5e .ara discriminare, c:iar si atunci cand ratiunile militare pentru care au .ost con.ectionate au incetat sa mai e6iste. De e6emplu, Departamentul de (tat al (.U.A. estimea5a ca numai minele terestre antipersonal si antitanc sunt in numar de aproape 2=9110 milioane aruncate >plantate? in circa 2, de tari. O.%.U. crede ca aceasta ci.ra se situea5a undeva intre 100 si ,00 de milioane de mine. Aceste munitii generea5a intre 2009<00 de accidente pe luna.ELI(A8ET' DOLE, presedinta !rucii "osii Americane, a estimat ca @ in .iecare luna 1200 de persoane sunt ucise si /=0 sunt ranite de munitiile nee6plodate @.

DE

MUNIIILE

RMASE

Africa are cele mai minate tari din lume cu circa 1<9-0 milioane de munitii nee6plodate ce 5ac in 1< tari. (unt de e6emplu 1 milioane de munitii nedeterminate in Angola, , milioane in #o5am3ic, Aim3aBe si Etiopia. Orientul Mi l!ciu poseda cca. 1;9,/ milioane de munitii nedeterminate, cele mai multe in CuBeit, Iran si IraD si pe am3ele parti ale granitei Israelului cu (iria, Li3an si Iordania. In 5ona A"iei "i Pacificului sunt circa 1=9,- milioane de munitii nedeterminatesi nemarcate, plasate mai mult in (.E. Asisi, in special in !am3ogia >unde se estimea5a cca. /911 milioane de munitii nedetectate ? dar si la granita cu Tailanda si in Laos, care mai poarta plaga ra53oiului trecut cu Vietmam. (udul Asiei detine si el 1-9,= milioane de munitii nee6plodate, cele mai multe locali5ate in A.ganistan. #ulte din aceste munitii > in special mine ?, de e6emplu minele aruncate de tip @ .luture @ 4rusesti, sunt viu colorate si atrag copiii, cu consecinte tragice pentru acestia. (unt, de asemenea, concentrari de munitii nee6plodate active la granitele &aDistanului cu India si cu A.ganistanul, precum si a Indiei cu !:ina, ca si in Casmir. Eur!#a este regiunea lumii cu dimensiunea cea mai rapida in cantitatea de munitii nederminate. Aceasta s9a concentrat in repu3licile .ostei Iugoslavii, ca si in .osta U.".(.(. (e estimea5a ca Europa are cca. -9; milioane de munitii nedectate in 1- tari, multe din ele ramase din al doilea ra53oi mondial. !ine sunt victimele E (e estimea5a ca sunt ,000 de victime pe luna si ca la .iecare ,0 de minute undeva in lume, o persoana cade victima unei munitii nee6plodate.Victimele, sunt, in general, .emei, 3ar3ati > in proportie .oarte mare datorita .aptului ca ei sunt potentialii com3atanti si se deplasea5a pentru a procura :rana necesara .amiliilor lor ? si copii >din cau5a .ragilitatii lor?.

Pr!#!rtia ci$ilil!r #rintre $icti%ele %unitiil!r nee&#l!'ate $aria(a in functie 'e )

densitatea populatiei care se gaseste in 5ona minata F necesarul de munitii >mine ? amplasate F

 necesitatea de a se deplasa in 5onele minate > pentru cultivarea pamantului, di.erite deplasari etc. ?. %atura ranilor provocate de munitiile nee6plodate depinde de tipul munitiei si de tipul de e6plo5ie. P!luarea #r!$!cata 'e %unitiile nee&#l!'ate %are"te ri"curile ) 3olilor declansate de lipsa apei >cand accesul la sursele de apa este imposi3il din cau5a amplasarii munitiilor nee6plodate ? F malnutritiei > cand munitiile nee6plodate 3loc:ea5a accesul pe pamanturile cultivate? 3olilor in.ectioase >ec:ipele care .ac vaccinari evita sa se deplase5e in 5onele minate? I%#actul #"i*!l!+ic al f!l!"irii %unitiil!r , %inel!r - #!ate fi ) Impact colectiv 4 climat de teroare care poate declansa sentimente de alienare si ura in sanul unei comunitati F Impact individual 4 sentiment de vinovatie .ata de propria persoana F degradarea imaginii propriului corp al victimei si pierderea increderii in sine F pierderea sperantei in viitor din cau5a in.irmitatii F i5olarea si respingerea societatii > din acest punct de vedere .emeile sunt cele mai vulnera3ileF anumite popoare le resping F .emeile nemaritate inainte de a .i ranite au sanse .oarte sca5ute sa se casatoreasca si sa ai3e copii ?. C!n"ecintele i%#actului %unitiil!r nee&#l!'ate a"u#ra "!cietatii. ec!n!%iei "i %e'iului "unt ) (uprasolicitarea sistemului sanitar si colectivitatii >persoane :andicapate, or.ani etc. ? F "educerea natalitatii F Imposi3ilitatea repatrierii re.ugiatilorF Destramarea .amiliilor, anal.a3etism, delicventa, prostitutieF I5olarea comunitatilorF
;

 "educerea sc:im3urilor comercialeF (aracirea tarilor >incetareaGreducerea activitatilor industriale, energetice, turistice ?F Dependenta .inanciara si te:nica de strainatate pentru indepartarea munitiilor nee6plodate F &ierderea potentialilor investitori F Incetinirea programelor de reconstructie si de5voltare F Distrugerea .aunei si .lorei. !a urmare a numeroaselor con.runtari armate si a actiunilor militare aeriene si terestre de pe teritoriul tarii noastre in timpul celor doua ra53oaie mondale, in ma7oritate 5onelor "omaniei au ramas nee6plodate insemnate cantitati de munitii de di.erite tipuri si cali3re. (ituatia centrali5atoare a descoperirii si neutrali5arii munitiilor nee6plodate pe teritoriul tarii noastre in ultimii / ani este pre5entata in ane6ele 19=. Din aceste ane6e se pot desprinde ur%at!arele c!nclu(ii) Varietatea .oarte mare de munitii descoperite nee6plodate, acestea cuprin5and toate tipurile de munitii .olosite de armamentul conventional F &roietilele de artilerie si 3om3ele de aruncator de di.erite cali3re sunt cele mai numeroase munitii nee6plodate care se descopera F !u toate ca 3om3ele de aviatie sunt descoperite intr9un numar mai mic, acestea raman in continuare, cele mai periculoase munitii, interventia pentru neutrali5area acestora .iind .oarte periculoasa si migaloasa F %umarul .oarte mare de elemente de munitii descoperite > tu3uri cartus, capse de aprindere, .ocoase, detonatori, etc. ?,care nu sunt mai putin periculoase decat munitia in ansam3lul ei F %u numarul munitiilor descoperite este relevant pentru aceasta activitate, ci pericolul deose3it repre5entat de descoperirea si a unui singur element de munitie F !antitatile cele mai mari de munitie nee6plodata sau descoperit in 7udetele din #oldova.
<

In cusul anilor /0012/00/, unele interventii pirote:nice e6ecutate de specialistii protectiei civile au repre5entat un +ra' ri'icat 'e ri"c, de e6emplu H Descoperirea in 7ud. !asas9(everin, in 5ona 3ara7 (ecu, "esita, a unei gropi pline cu munitie >apro6imativ 1- 000 de proiectile si elemente de munitie nee6plodata ? F Descoperirea in 7ud.Al3a, in localitatea Vinerea !ugir, in urma unor lucrari agricole, a ==2 de proiectile de artilerie de di.erite cali3re, a unei 3om3e de aviatie germane de =2 Dg. si a ,0 de elemente de munitie F Descoperirea in 7udtul Il.ov, in padurea !ernica, a 112< de proiectile de artilerie de di.erite cali3re, a unei 3om3e de aruncator de <, mm., a unei 3om3e de aviatie germane de =2 Dg. si a 1<1; de elemente de munitie F Descoperirea in 7udetele 8rasov, Iasi, &ra:ova si in municipiul 8ucuresti, a unor 3om3e de aviatie de .a3ricatie germane, rusesti, americane sau 3ritanice, cu oca5ia unor sapaturi, care au repre5entat un pericol deose3it si au necesitat o interventie migaloasa F Descoperirea in 7ud. Arges, in comuna (alatrucu, a ;; de proiectile de artilerie nee6plodate, de cali3re di.erite, in padure, cu oca5ia taierii unor copaci F Descoperirea in 7ud.!lu7, la statiunea de cercetari din comuna Iugu, cu oca5ia unor sapaturi, a /, de proiectile de artilerie de cal.1=0 mm. F Descoperirea in 7ud.Ialomita, pe malul drept al 3ratului 8orcea, in dreptul localitatii Vladeni, a 11 proiectile de artilerie germane de cal.1=0 mm.provenite pro3a3il de la o nava scu.undata in cel de9al doilea ra53oi mondial F Descoperirea in 5ona aeroportului din Arad, cu oca5ia unor lucrari de moderni5are, a // 3om3e de ruptura 3eton germane de ,=0 Dg. F Descoperirea in localitatea (uceava, la radacina unui copac, a ,-= de proiectile de cal. 10= mm. ":einmetall F Descoperirea la scoala generala nr. 1= din &loiesti (ud, cu oca5ia unor sapaturi, a / componente de lovituri de aruncator A.J.9;.
1

E6istenta acestor munitii a caror descoperire se reali5ea5a, de regula, ca urmare a unor lucrari agricole, industriale, silvice sau c:iar prin spalarea naturala a unor terenuri, a provocat, acolo unde nestiinta sau inconstienta unor oameni a permis9o, numeroase victime omenesti si pagu3e materiale. (ituatia centrali5ata a e.ectelor manuirii necorespun5atoare a munitiilor nee6plodate si a pagu3elor materiale cau5ate de e6plo5ii de munitii, in perioada 11119 ,00, este pre5entata in ane6ele 291. C!nclu(iile. 'e"tul 'e in+ri !rat!are. "unt ) #a7oritatea victimelor sunt copii sau persoane de varsta a treia F #ulte dintre accidentele pre5entate s9au petrecut ca urmare a actiunii cu di.erite scule >aparat de sudura, aparat de taiat metale ?, sau direct ca urmare a lovirii sau incal5irii acestora F Desi munitia descoperita este .oarte vec:e si pre5inta un grad avansat de degradare, componentele acestora sunt toate active, manipularea necorespun5atoare ducand la e6plo5ia instantanee a acesteia F Desi actiunile preventive sunt numeroase, acestea e6ecutandu9se atat in scoli cat si in cadrul di.eritelor convocari, nu se acorda atentia deose3ita acestor munitii nee6plodate F Accidentele in randul populatiei civile ca urmare a manuirii imprudente a munitiilor descoperite nee6plodate au .ost pe tot teritoriul tarii.

I.-. TI&U"I DE #U%ITII DE(!O&E"ITE &E TA"II %OA(T"E. KO"TE DE I%TE"VE%TIE.

TE"ITO"IUL

#unitiile descoperite pana in pre5ent pe teritoriul tarii sunt munitii .olosite de armamentul conventional, respectivH #unitii de in.anterieH cartuse de di.erite cali3reF grenade de mena o.ensive, de.ensive, antitanc, incendiare, .umigene, lacrimogene, iritante, etcF
10

 mine antipersonal, antitanc si anticar. #unitii de artilerieH proiectile de di.erite cali3re si cu di.erite e.ecte, respectivH e6plo5ive,.u5ante, incendiare, de per.orante, cumulative, de ruptura 3eton, iluminare, .umigene, c:imice, etcF

3om3e de aruncator de di.erite cali3re si cu di.erite destinatiiF munitie reactivaF munitie de artilerie antiaeriana. #unitii de aviatie de di.erite cali3reF #ine marine, .luviale si torpile. Dintre toate aceste categorii de munitii, pericolul deose3it l9au constituit si ii constituie si in continuare ultimele categorii de munitii > de aviatie si navale ?, deoarece in constructia lor nu s9a tinut seama riguros seama de conditiile 3alistice, acestea au .orme deose3ite .ata de munitiile o3isnuite ce se trag prin gura de .oc, sunt ec:ipate cu .ocoase comple6e care pot produce e6plo5ia unei 3om3e la intervale mai mici sau mai mari de timp de la lansarea acestora. !antitatea de munitii descoperite nee6plodate pe teritoriul patriei este impresionanta, dovada stand sinte5ele anuale centrali5ate la !omandamentul &rotectiei !ivile. Lucrarile de asanare a terenului de munitiile ramase nee6plodate .iind operatiuni comple6e si .oarte periculoase sunt cunduse si e6ecutate in mod o3ligatoriu de personal care poseda o temeinica pregatire teoretica si practica in domeniul lucrului cu munitiile si materiile e6plo5ive. Kortele speciali5ate care e6ecuta aceste lucrari sunt H Jrupele >ec:ipele ? pirote:nice ale inspectoratelor de protectie civila 7udetene F Detasamentul pirote:nic al !omandamentului &rotectiei !ivileF (pecialisti ai !omandamentului &rotectiei !ivile. &rin %uni3ii r4%a"e nee&#l!'ate, Ln sensul instrucMiunilor de specilitate, se LnMeleg cartuNele de in.anterie, loviturile de artilerie Ni 3om3ele de aruncOtor, rac:etele, muniMia reactivO, torpilele, minele, cartuNele de semnali5are, petardele, grenadele,
11

3om3ele de aviaMie, pul3erile, materialele incendiare Ni .umigene, materiile e6plo5ive Ni mi7loacele de iniMiere, mi7loacele pirote:nice, precum Ni orice elemente ale acestora, LncOrcate cu su3stanMe e6plo5ive. &rin a"anarea un!r (!ne 'in terit!riul ROM5NIEI se Lntelege ansam3lul de lucrOri >operaMiuni? e6ecutate pentru LnlOturarea >distrugerea? muniMiei nee6plodate sau ne.uncMionate >rateuri? si de5a.ectarea terenurilor , altele decPt poligoanele de trageri ale armatei, re5ultate din urmOtoarele acMiuniH atacuri aeriene inamice asupra teritoriului "O#$%IEIF operaMiuni militare terestre duse Ln timpul rO53oiuluiF e6plo5ii sau incendii la depo5itele de muniMii sau materii e6plo5iveF accidente pe timpul transportului de muniMiiF trageri de instrucMie cu muniMie de rO53oi Ln poligoane special amena7ate si care ulterior, urmea5O a .i redate Ln circuitul economic. Asanarea terenului de muniMia rOmasO nee6plodatO, comportO una, mai multe sau totalitatea urmOtoarelor lucrOri >operaMiuni? principale H cercetarea terenului Ni marcarea muniMiilor rOmase nee6plodateF detectarea Ni identi.icarea muniMiilor rOmase nee6plodateF e6ecutarea lucrOrilor de de5gropare, dega7are Ni de5velire a muniMiilor pOtrunse Ln pOmPnt, acoperite cu dOrPmOturi sau 3locate de di.erite elemente de construcMii >planNee de 3eton, 3eton armat etc.?. distrugerea pe locul de cOdere a muniMiilor periculoase la transportF neutrali5area ne.uncMionateF ridicarea Ni transportul la locul de depo5itare sau distrugere a muniMiilor rOmase nee6plodateF de5mem3rarea Ni dela3orarea muniMiilor Ln vederea recuperOrii unor elemente componente sau a metalelorF distrugerea muniMiilor re5ultate din asanOri. muniMiilor .olosite de inamic Ni rOmase nee6plodate sau

1,

I./. &"O!EDU"I DE I%TE"VE%*IE &I"OTE'%I!)

CERCETAREA TERENULUI I MARCAREA MUNIIILOR DESCOPERITE NEEXPLODATE
Vizualizarea locului de inter en!ie " Deli#itarea zonei cu $and% de #arcare &au $and% &'ecial% " E acuarea 'o'ula!iei din zona 'ericuloa&% " Plantarea indicatoarelor de &ecuritate " I#'%r!irea terenului 'e ()*ii de cercetare " Marcarea #uni!iilor de'i&tate cu +alon &au &te,ule! ro*u NOT./ Nu &e e0ecut% cercetarea terenurilor aco'erite cu z%'ad%1 iar$% #are &au tu(i*uri-

DETECTAREA MUNIIILOR R.MASE NEEXPLODATE

Se e0ecut% cu a+utorul detectoarelor de #etale " Detectarea &e (ace 2n &traturi &ucce&i e1 (unc!ie de 'er(or#an!ele detectorului (olo&it " Si"te%ele te*nice f!l!"ite #entru cercetarea 6i 'e"c!#erirea %uni3iil!r nee&#l!'ate "e cla"ific4 'u#4 ur%4t!arele criterii. a"tfel ) A? dupO te:nologia .olositO la reali5area lorH detectoare de metale care .olosesc sen5orii electromagneticiF dispo5itive magneticeF radiometre pasive cu microundeF detectoare care .olosesc te:nologia I"F detectoare care .olosesc te:nologia dispersiei ra5elor +F
1-

 detectoare care .olosesc te:nologia radarului penetrant de sol 9 J&"F detectoare care .olosesc te:nologia re5onanMei nucleare Quadripol 4 %R"F detectoare care .olosesc te:nologia anali5ei termice cu neutroni Ni neutroni rapi5i >T%A Ni K%A?F (isteme de detecMie a urmelor G vaporilor de e6plo5iviF 8iosen5oriF Detectoare care .olosesc te:nologia spectrometrului mo3ilitOMii ionilor 4 I#(. 8? dupO modul de .olosireH detectoare porta3ileF sisteme de sen5ori montaMi pe plat.orme mo3ile. !? dupO tipul sen5oruluiH 3iosen5or 9 cPini sen5ori 9 celelalte detectoare.

IDENTI3ICAREA 4 RECUNOATEREA 5 MUNIIILOR DESCOPERITE NEEXPLODATE

La i'entificarea %unitiil!r 'e"c!#erite nee&#l!'ate "e iau in c!n"i'erare ur%at!arele caracteri"tici #rinci#ale ) Korma munitieiF !onstitutia > natura ? corpului munitieiF Ampena7ul > la cele care au in constructie acest element ? F &artea ogivala si partea de .und a munitiilorF #arimea > cali3rul ? munitiilor, care poate indica cu destula preci5ie anumite tipuri de proiectile sau 3om3e F Indicele de culoare, vopseaua si inscriptiile sa3lonate, care indica cu mare preci5ie natura munitiei, a incarcaturii respective si in unele ca5uri si tipul de .ocosF &o5itia munitiei, .elul in care a .ost descoperita in teren .
1/

DE67ROPAREA1

DE7A8AREA1

DE6VELIREA

MUNIIILOR

DESCOPERITE NEEXPLODATE
Puterea 'e #4trun'ere a 7!%7el!r 8n c!n"truc3ii 6i 8n "!l e"te func3ie 'e ur%4t!arele c!n"i'erente ) In4l3i%ea 'e la care au f!"t lan"ate 9 Cali7rul 7!%7el!r 9 Pr!filul , f!r%atul - 7!%7el!r 9 M!'ul 8n care 7!%7ele au l!$it 3inta "au "!lul 9 Natura 3intei "au a "!lului 9 Vite(a cu care 7!%7ele au atin" 3inta "au "!lul . 8om3ele de aviatie lansate de la mare inaltime patrund in pamant si capata o traiectorie de .orma celei repre5entata in .igura nr.1.

:i+ura nr.1

In argila compacta, 3om3ele nee6plodate pot .i gasite in orice punct de pe traiectoria A8. In teren nisipos sau mlastini, 3om3ele pot .i gasite in orice punct de pe traiectoria A8!D. De regula, in aceste terenuri, 3om3ele sunt gasite pe portiunea 8!D. Tre3uie retinut .aptul ca, sunt ca5uri cand 3om3a isi sc:im3a directia, in special in terenuri nisipoase si ramane in pamant cu ogiva > capul 3om3ei ? in sus. In aceasta situatie lucrul

1=

pirote:nicianului este deose3it de periculos, el tre3uind sa lucre5e cu multa atentie pentru a nu lovi .ocosul 3om3ei. Pr!ce'uri ) Lucr4rile 'e "4#4tur4 "e e&ecut4 8n "traturi "ucce"i$e. 8n #aralel cu e&ecutarea !#era3iei 'e 'etectare 9 Lucr4rile "e e&ecut4 nu%ai %anual f!l!"in'u2"e uneltele +eni"tice 9 In (!na f!c!a"el!r "e lucrea(4 cu %;na. 6#aclul 6i #eria 9 Pe ti%#ul lucr4ril!r 'e "4#4tur4 "e "i"tea(4 !rice alte lucr4ri 8n (!n4 9 Nu "e e&ecut4 lucr4ri 'e "4#4tur4 #e ti%# 'e #l!aie. furtun4 "au 'e"c4rc4ri electrice9 Nu "e f!l!"e"c %i l!ace %ecanice .

DISTRU7EREA

PE

LOCUL

DE

C.DERE

MUNIIILOR

PERICULOASE LA TRANSPORT9 PROCEDURI

E$acuarea (!nei #ericul!a"e , func3ie 'e cali7rul 7!%7ei 6i l!cul un'e "e afl4- 9 Neutrali(area , e&tra+erea - f!c!"ului < 'ac4 e"te #!"i7il4 9 Tat!narea 7!%7ei 9 Di"tru+erea 7!%7ei #ericul!a"e la tran"#!rt . #e l!c.

NEUTRALI6AREA

DE6AMORSAREA

MUNIIILOR

NEEXPLODATE SAU NE3UNCIONATE

De5amorsarea si neutrali5area munitiilor descoperite nee6plodate presupune e6tragerea, 3locarea sau distrugerea instantanee a .ocoaselor > dispo5itivelor de initiere ? de la toate categoriile de munitii, cu scopul de a le .ace ino.ensive. In ma7oritatea ca5urilor, .ocoasele nu pot .i desuru3ate si e6trase din munitiile respective datorita urmatoarelor cau5eH (ocul produs in momentul contactului cu tinta a dus la de.ormarea .ocoaselor si ruperea .ilamentului de asam3lareF
12

 #unitiile ramase nee6plodate sau ne.unctionate se gasesc in ma7oritatea cau5elor in pamant, .iind supuse unui proces continuu de o6idareF %ecunoasterea .ocosului sau imposi3ilitatea identi.icarii acestuia. Operatiunile de de5amorsare si neutrali5are a munitiilor nee6plodate sunt pretentioase, migaloase, se e6ecuta cu calm si multa stapanire de sine. De regula, de5amorsarea munitiilor se e6ecuta in una din urmatoarele situatiiH #ecanismele .ocoaselor pot sa declanse5e e6plo5ia munitiei pe timpul transportului catre poligonul de distrugeriF #unitia este preva5uta cu .ocoase necunoscute, .apt care impune recuperarea si studierea lorF "ecuperarea metalelor si a e6plo5ivilor in vederea valori.icarii lor. In .unctie de tipul .ocoaselor si solutia constructiva a munitiei nee6plodate, de5amorsarea si neutrali5area acesteia se eecuta prin una din urmatoarele %et!'e) De5amorsarea prin de5mem3rareF Desuru3area si e6tragerea .ocoaselor din locasurile lorF 8locarea mecanismelor de percutieF Distrugerea mecanica instantanee a mecanismelor de percutie, .ara a avea loc initierea incarcaturii de e6plo5iv. De5amorsarea si neutrali5area munitiilor nee6plodate comporta, de regula, urmatoarele !#era3iuni #rinci#ale ) (ta3ilirea cu preci5ie a locului si a po5itiei .ocosuluiF (ta3ilirea cau5ei pro3a3ile care a determinat ne.unctionarea .ocosului si a po5itiei mecanismelor de percutieF !uratirea munitiei si a .ocosului in vederea descoperirii eventualelor inscriptii de .a3ricatie, pentru sta3ilirea tipului acestuiaF In mod o3ligatoriu, inainte de de5amorsare, .ocoasele se ung cu un amestec de petrol si ulei in proportie de =0SF De5amorsarea propriu95isa. De(a%!r"area #!ate fi "i%#la ,!r'inara- "au "#eciala.

1;

De(a%!r"area "i%#la presupune e6tractia .ocosului sau 3locarea mecanismelor care il compun. De5amorsarea simpla presupune e6ecutarea urmatoarelor operatiuni H Identi.icarea po5itiei e6acte a .ocosuluiF !uratarea .ocosului si a suru3urilor care eventual il prindF Des.acerea suru3urilor si apoi desuru3area .ocosului prin des.iletare din teaca .ocosuluiF E6tragerea .ocosului din teaca si identi.icarea , daca au .ost e6trasi, a detonatorului si initiatorilor principali din tetril, pentrita, :e6ogen, sau acid picricF Ase5area .ocosului intr9o lada de nisip si astuparea cu un dop de lemn a tecii .ocosului. De(a%!r"area "#eciala. datorata .ie ec:iparii .ocosului cu cursa la demontare, .ie datorita e.ectului intar5ietor, presupune e6ecutarea anumitor tratamente de mare specialitate, ce pot .i aplicate .ocosului propriu95is si 3om3ei, ca H 1. Trata%entul %ecanic9se poate .olosi pentru e6tragerea, 3ucata cu 3ucata, a elementelor componente ale .ocosului sau pentru per.orarea 3om3ei cu scopul de a elimina e6plo5ivul sau teaca .ocosului impreuna cu .ocosul propriu95isF ,. Trata%entul c*i%ic9serveste la 3locarea anumitor elemente componente din .ocos, prin reactii c:imice speciale ce tre3uie sa se produca in interiorul .ocosuluiF -. Trata%entul fi(ic9se poate aplica atat in ceea ce priveste anumite elemente componente din interiorul .ocosului cat si in ceea ce priveste insasi incarcatura 3om3ei> de e6..olosirea de !O, lic:id?F /. Trata%entul electric9presupune gaurirea 3om3ei prin converti5or de sudura, cu actiune la rece > su3 apa ?F =. Trata%entul cu ra(e X9presupune .otogra.ierea partilor componente ale .ocoaselor si a po5itiilor lorF 2. Trata%entul electr!2%a+netic9poate .i .olosit pentru oprirea din mers a unor mecanisme de ceasornic de la .ocoasele cu intar5iere. Ideal ar .i ca in operatiunile de de5amorsare, 3om3a sa .ie adusa pe o supra.ata plana si curata. Aceasta deoarece, unele 3om3e se gasesc in po5itii greu accesi3ile.
1<

#etoda care tre3uie aplicata .iecarei 3om3e in parte este .unctie de natura 3om3ei, tipul .ocosului, timpul dupa care a .ost descoperita si po5ita in care se gaseste 3om3a. %eutrali5area 3om3ei prin distrugerea instantanee a .ocoaselor si a mecanismelor de percutie se poate .ace cu a7utorul disruptoarelor.

RIDICAREA I TRANSPORTUL MUNIIEI ASANATE

Proceduri / Se ri'ic4 nu%ai %uni3ile 'e la care "2au 'e6uru7at f!c!a"ele #recu% 6i celelalte ele%ente 'e ini3iere "au nu %ai #re(int4 un #eric!l 'e!"e7it. Ri'icarea "e e&ecut4 8n #!(i3ie !ri(!ntal4 9 Munitia %ai %ic4 'e =0 >+. "e ri'ic4 6i "e tran"#!rt4 'e 1 #ir!te*nician 9 Muni3ia cu +reutatea cu#rin"4 8ntre =0 6i ?0 >+. "e ri'ic4 6i "e tran"#!rt4 'e / #ir!te*nicieni. cu tar+a 9 Muni3ia cu +reutatea cu#rin"4 8ntre ?0 6i 1000 >+. "e ri'ic4 cu a ut!rul %acaralei cu tre#ie' 9 Muni3ia cu +reutatea %ai %are 'e 1000 >+. "e ri'ic4 cu a ut!rul aut!%acaralei9 Muni3ia nu "e ri'ic4 #rin #rin'erea 'e f!c!a"e . Nu "e ri'ic4 'e #e l!c %uni3iile #4trun"e #ar3ial 8n #4%;nt 6i 8n+r!#ate "au 7l!cate 'e 'iferite %ateriale. 'ec;t 'u#4 'e($elirea l!r c!%#let4 9 Nu "e fac i%#r!$i(a3ii care "4 'uc4 la "c4#area %uni3iei 'in 'i"#!(iti$ul 'e #rin'ere 9 Tran"#!rtul %anual "e e&ecut4 cu 7ra3ele "au cu tar+a. Tran"#!rtul %anual "e e&ecut4 #e 'i"tan3e %ici. 8n ur%4t!arele "itua3ii) 2 8n interi!rul (!nei 'e a"anare. 'e la l!cul 'e 'e#i"tare #;n4 la l!cul 'e 'e#!(itare #r!$i(!rie "au #;n4 la %i l!cul 'e tran"#!rt9

11

9 8n interi!rul #!li+!nului 'e 'i"tru+eri. 'e la l!cul 'e triere 6i 'e#!(itare #r!$i(!rie #;n4 la +r!#ile 'e 'i"tru+eri. MUNIIILE NEEXPLODATE NU SE TRANSPORT @N VAGOANE PE CALE :ERAT. NAVE AI ALTE AMBARCAIUNI. AVIOANE. ELICOPTERE. SNII SAU SAMARE. Autove:iculul care transportO muniMii nee6plodate, tre3uie sO LndeplineascO urmOtoarele condiMiiH sO .ie dotat cu douO stingOtoare portative cu spumO c:imicO, respectiv cu pra. de 3io6id de car3on, Ln stare de .uncMionare, , pOturi groase, ,9- canistre cu apO, , gOleMi, o ladO sau un sac cu nisip Ni , lopeMi pentru LmprONtierea nisipuluiF 9sO .ie dotat cu mi7loace de averti5are Ni marcare >con.orm normelor de circulaMie pe drumurile pu3lice Ln vigoare?, sO ai3O prelatO, mi7loace de legat Ni consolidat, inclusiv dispo5itiv >NtangO? pentru remorcareF sO ai3O .i6ate, Ln .aMO Ni Ln spate, plOci dreptung:iulare negre cu inscripMia @&TT Ln al3, LnOlMimea literei .iind de ,0 cmF sistemele de direcMie, suspensie, .rPnare, precum Ni instalaMia electricO sO .ie Ln stare te:nicO corespun5OtoareF 3uNoanele de la re5ervoarele de car3uranMi sO .ie 3ine Lnc:ise Ni prevO5ute cu un dispo5itiv care sO LnlOture posi3ilitatea desc:iderii acestora Ln timpul mersuluiF caroseria sO .ie Ln per.ectO stare, podeaua 3unO, 3alamalele Ni Lnc:i5Otoarele o3loanelor sO .ie complete Ni sO asigure o Lnc:idere per.ectOF sistemul de alimentare sO .uncMione5e ireproNa3il Ni sO nu ai3O pierderi de car3uranMiF sO ai3O to3a de eNapament montatO Ln partea din .aMOF
,0

 sO .ie prevO5ute cu paravane de protecMie, dispuse Ln spatele ca3inei conducOtorului ve:iculului. Aceste paravane pot .i .Ocute din lO5i umplute cu nisip sau plOci de oMel car3on 0,;S >austenitic? cu grosimea de minim 10 mm. #uniMia re5ultatO din asanOri se LncarcO Ln mi7locul de transport, ast.el H pe plat.orma autocamionului se pune un strat de nisip umed, gros de circa 10 cm. , peste care se aNea5O proiectilele, lOsPnd Lntre ele un spaMiu de =910 cm. (paMiul dintre proiectile se completea5O cu nisip umedF 3om3ele de avion si proiectilele se asigurO contra rostogolirii cu pene de lemn sau 7uguri special construiteF a6ul longitudinal al proiectilelor sau 3om3elor, tre3uie sO .ie perpendicular pe direcMia de Lnaintare a autove:icululuiF .ocoasele sau alte elemente de muniMii se aNea5O Ln lO5i cu nisip umed, Ln aNa .el ca sO nu se loveascO Lntre ele. Am3ala7ele vor .i 3ine .i6ate pe plat.orma autove:iculului sO nu se miNte. #uniMia incendiarO rOmasO nee6plodatO , se transportO numai Ln remorci, avPnd dedesu3t Ni deasupra, un strat de nisip gros de -0 cm. INTERDICII ) aNe5area muniMiilor pe mai multe rPnduriF transportul muniMiilor la un loc cu alte materialeF staMionarea, pe timpul descOrcOrilor electrice, Ln pOduri, lPngO copaci i5olaMi sau Ln apropierea construcMiilor LnalteF transportul Ln comun al proiectilelor sau 3om3elor LncOrcate cu su3stanMe e6plo5ive, cu cele incendiare sau c:imiceF .umatul Ni .ocul desc:is LnGlLngO autove:iculele LncOrcate cu muniMie sau la o distanMO mai micO de ,= m de acestea F transportul de persoane Ln caroseria autove:iculului sau pe plat.ormO LmpreunO cu muniMiile transportateF transportul muniMiilor .OrO LnsoMitor de specialitateF depONirea vite5ei de =0 DmGorOF
,1

 sc:im3area locului muniMiilor pe timpul transportuluiF transportul muniMiilor e6plo5ive Ln remorci tractate de autocamioaneF transportul muniMiilor neam3alate sau care nu sunt asigurate contra rostogolirii F a se circula pe drum lunecos sau accidentat, pe timp de ploaie, ninsoare, ceaMO sau noapteaF a se e6ecuta transportul muniMiei Ln autove:icule de.ecte, sau care nu corespund din punct de vedere te:nicF transportul muniMiilor asanate cu mi7loace auto Ln coloanOF alimentarea autove:iculelor LncOrcate sau transva5area com3usti3ilului din re5ervorul unui autove:icul Ln re5ervorul altui autove:iculF tractarea cu autove:iculele LncOrcate cu muniMie a altor mi7loace >3ucOtOrii de campanie, remorci sau alte autove:icule?. CONDIII DE TRANSPORT autove:iculul ce transportO muniMie provenitO din asanOri, va .i LnsoMit pe tot traseul de maNinile organelor de poliMie Ni de o autosanitarO ec:ipatO complet, luPndu9se mOsurile de prevenire a unor eventuale accidente de circulaMie, siguraMei muniMiei transportate i de acordare a primului a7utor Ln ca5 de accident . DistanMa Lntre maNini va .i de cel puMin =0 100 m F se vor evita centrele populate, Noselele aglomerate Ni nu se vor e6ecuta transporturi de muniMii Ln a7un Ni Ln 5ilele de sOr3Otoare, decPt numai Ln situaMii deose3ite F staMionarea autove:iculului ce transportO muniMie asanatO se va .ace numai Ln a.ara pOrMii carosa3ile sau pe drumuri > Nosele? lateraleF 9 Ln ca5ul deplasOrii Ln coloanO sO se respecte distanMa de minim =0 m Lntre autove:icule, inclusiv pe timpul staMionOrii F o3ligatoriu, se vor .ace opriri la .iecare -0 de minute Ni se va veri.ica modul cum se comportO muniMia pe timpul transportului, precum Ni starea te:nicO a autove:icululuiF
,,

 autove:iculele LncOrcate cu muniMii Ni rOmase Ln panO, nu se vor remorca. &entru continuarea transportului, se va cere Lnlocuirea lor cu un mi7loc de transport corespun5Otor respectLndu9se regulile de LncOrcare a muniMiei speci.icate anterior . #aNinile rOmase Ln panO vor .i scoase de pe partea carosa3ilO a Noselei Ni vor .i supraveg:eate de LnsoMitor.

DEPO6ITAREA MUNIIEI PROVENITE DIN ASAN.RI

#uniMia re5ultatO din asanOri, se depo5itea5O provi5oriu, pPnO la distrugere, Ln depo5ite destinate Ln acest scop . Depo5itele se amplasea5O Ln locuri i5olate Ni la o distanMO de siguranMO de ,00 =00 m .aMO de construcMii locuite, depo5ite de materiale, linii de transport energie electricO Ni conducte de ga5e. Terenul pe care se construieNte depo5itul tre3uie sO .ie tare, .OrO pietriN, sau in.iltraMii de apO. #uniMiile re5ultate din asanOri se depo5itea5O Ln depo5it, ast.el H 9 elementele mOrunte de muniMii Ni grenadele vor .i aNe5ate Ln nisip pe un singur rPndF 9 muniMiile mai mari se depo5itea5O Ln stive, pe cali3re. &entru ca stiva sO .ie cPt mai sta3ilO, nu tre3uie sO depONeascO LnOlMimea de /09=0 cm Ln ca5ul muniMiilor .OrO .ocoaseF muniMiile cu .ocoase se aNea5O cu o deose3itO atenMie, Ln stive, pe cel mult douO rPnduri. &roiectilele care pre5intO urme uleioase pe corp, la oc:iul .ocosului sau la partea posterioarO >.und? 9 ceea ce aratO cO e6plo5ivul a intrat Ln descompunere >alterare? 9 se vor aNe5a Ln nisip pe un singur rPnd. INTERDICII 9 se inter5ice depo5itarea muniMiilor su3 acMiunea directO a ra5elor solare F 9 se inter5ice intrarea cu .oc desc:is Ln locul de depo5itare a muniMiilorF 9 se inter5ice .ocul desc:is pe teritoriul te:nic al depo5itului de muniMiiF 9 5ilnic se va .ace aerisirea depo5itului prin desc:iderea uNii Ni .erestrelor F 9 intrarea Ln depo5it este permisO numai dupO ce au trecut cel puMin -0 minute de la Lnceperea aerisirii F 9 Ln ca5ul Ln care la desc:iderea depo5itului este semnalat vreun miros speci.ic, intrarea se va .ace numai cu masca contra ga5elor.

DE6MEM:RAREA I DELA:ORAREA MUNIIILOR

(e .oloseNte atunci cPnd se urmOreNte de5mem3rarea preala3ilO a muniMiei Ni recuperarea metalelor. (e e6ecutO prin deNuru3area pOrMilor componente sau prin e6plo5ie .olosind LncOrcOturi e6plo5ive reduse care sO nu iniMie5e LncOrcOtura de luptO a muniMiilor. "e5ultatul dela3orOrilor se trec Ln 3uletinele de dela3orare.
,-

DISTRU7EREA MUNIIILOR RE6ULTATE DIN ASAN.RI

DISTRU7EREA MUNIIEI DE IN3ANTERIE9PROCEDURI (e distruge prin de5mem3rare > deserti5are ? sau prin e6plo5ie Lmpreuna cu alte categorii de muniMii. Tu3urile cartuN Ni gloanMele se prO7esc la punctul de prO7ire . DISTRU7EREA MUNIIEI DE ARTILERIE9PROCEDURI Trierea muniMiei Lnainte de introducerea Ln groapa de distrugere. #uniMia ce urmea5U a .i distrusU se transportU cu 3raMele sau cu targa Ni se aNea5U lPngU groapU, la o distanMU de 109100 cm, Ln partea opusO locului de depo5itare a pOmPntului. Introducerea muniMiilor Ln gropi se va .ace 3ucatU cu 3ucatU, operaMiune ce se e6ecutU de cUtre , pirote:nicieni, unul gUsindu9se Ln groapU iar celUlalt Ln a.ara ei. Vn dega7area de .ormU cilindricU e6ecutatU Ln partea posterioarU a gropii, se introduc .ocoasele, dispo5itivele de aprindere, muniMiile mUrunte Ni, Ln special, elementele de muniMii .oarte sensi3ile. &entru distrugere, muniMiile se aNea5U Ln groapa de distrugere pe mai multe rPnduri succesive, su3 .ormU de stea cu .ocoasele spre centrul gropii. Vn vederea asigurUrii unei distrugeri totale a muniMiilor introduse Ln groapa de distrugere, proiectilele per.orante se vor intercala cu proiectilele e6plo5ive, ast.elH 9 primul rPnd de proiectile, de la .undul gropii, va .i alcUtuit din proiectile e6plo5ive. 9 al doilea rPnd de proiectile va .i alcUtuit din proiectile per.orante intercalate cu proiectile e6plo5ive >un proiectil e6plo5iv Ni unul per.orant?F 9 al treilea rPnd va .i .ormat numai din proiectile e6plo5ive. Vn continuare, lucrarea se repetU pPnU ce sunt introduse toate proiectilele reparti5ate la groapa respectivU. &e timpul aNe5Urii muniMiilor Ln gropi se va urmUri ca Lntre proiectile sU nu rUmPnU spaMii li3ereF dacU totuNi vor .i asemenea spaMii, Ln ele vor .i introduse grenade, proiectile de cali3ru mic, elemente de muniMii LncUrcate >teci detonante, detonatoare suplimentare etc.?. Ultimul rPnd de proiectile va .i .ormat, Ln mod o3ligatoriu, din proiectile e6plo5ive de cali3rul cel mai mare. DacU nu se dispune de proiectile pentru a completa un rPnd, se pot .olosi 19, proiectile cali3ru 1=091=, mm sau ,9- proiectile cali3ru 1009 1,, mm. DupU ce muniMiile au .ost introduse Ln groapU, peste ultimul rPnd, se aNea5U LncUrcUtura activU de e6plo5iv. VncUrcUtura activU necesarU distrugerii muniMiei dintr9o groapU se sta3ileNte con.orm ta3elului de mai 7os. &entru declanNarea e6plo5iei gropilor de distrugeri se va .olosi sistemul de dare a .ocului pe cale electricU. &entru o mai mare siguranMU Ln .uncMionare, amorsarea LncOrcOturilor active din gropile de distrugeri se va .ace o3ligatoriu cu ,9- capse detonante care sO .uncMione5e simultan. Vn acest scop, vor .i .olosite capsele detonante pirote:nice cu .itil detonant sau capsele detonante eletrice.
,/

 8urarea gropilor de distrugeri se va .ace cu Lntreaga cantitate de pUmPnt re5ultat din sUpUturU, Ln aNa .el ca stratul de pPmUnt sU ai3U o grosime de cel puMin 1,=0 m. @n ca( 'e rateu "e #r!ce'ea(C a"tfel) 9 Lntregul e.ectiv participant la lucrUrile de distrugeri rUmPne Ln adUpost timp de -0 de minute, din momentul Ln care ar .i tre3uit sU se producU e6plo5iaF 9 apropierea de gropile de distrugeri este permisU numai Ne.ului lucrUrilor de distrugeri, care veri.icU Ni sta3ileNte cau5ele ne.uncMionUrii LncUrcUturilor e6plo5iveF 9 se sistea5U orice alte lucrUri Ln poligonul de distrugeriF 9 militarii care asigurU pa5a rUmPn la posturi Ni inter5ic accesul oricUrei persoane cUtre poligonF 9 .uncMie de situaMie, Ne.ul lucrUrilor de distrugeri, a7utat de un pirote:nician, remedia5U de.ecMiuneaF 9 Ln ca5ul cPnd rateul se datoreNte LncUrcUturii active >capsele detonante nu au .uncMionat sau e6plo5ivul este alterat Ni nu se amorsea5U?, se trece, cu cea mai mare atenMie, la de5groparea Ni de5velirea muniMiilor F 9 se pune o nouU LncUrcUturU activU Ni se 3urea5U din nou groapa de distrugere @n ca(ul unei e&#l!(ii #ar3iale, Ln urma cUreia o parte din muniMii sunt LmprUNtiate, se procedea5U ast.elH 9 Ln poligon se sistea5U e6ecutarea oricUrei lucrUriF 9 se cercetea5O Ni se detectea5O Lntreaga supra.aMO de teren F 9 militarii care asigurU pa5a rUmPn la posturi Ni inter5ic accesul oricUrei persoane cUtre 5ona periculoasUF 9 muniMia rUmasU nee6plodatU se distruge Ln locul unde a .ost descoperitUF este inter5is cu desUvPrNire miNcarea sau ridicarea acesteia de pe locF 9 pe timpul distrugerilor, Lntregul e.ectiv se adUposteNteF 9 intrarea Ni ieNirea din adUpost se e6ecutU la semnalele sta3ilite de Ne.ul lucrUrilor de distrugeri. DISTRU7EREA MUNIIEI DE AVIAIE9PROCEDURI Introducerea 3om3elor de cali3ru mare Ln gropi se .ace cu a7utorul unei macarale. -S!- 1N!-;<1S S= S- 1N!;7#> = B7"B-)- ?N @;7P1)- ##1S!;>@-;1 P;1N =#-;- )1B-;=A 8om3ele se aNea5U Ln gropi Ln po5iMie ori5ontalU. Vn ca5ul 3om3elor cu greutate pPnU la 100 Dg, Lntr9o groapU pot .i introduse ,9- 3ucUMi. La .undul gropii se pun 3om3ele 3ri5ante >cu pereMii groNi? iar deasupra 3om3ele e6plo5ive >3om3ele cu cea mai mare cantitate de e6plo5iv?. 8om3ele de aviaMie de cali3re mai mari se distrug cPte una Ln .iecare groapO. Distrugerea 3om3elor de aviaMie se .ace cu a7utorul unei LncOrcOturi active sta3ilite con.orm ta3elului de mai 7os. &entru siguranMO Ln .uncMionare, amorsarea LncOrcOturii e6plo5ive se .ace cu a7utorul a ,9- capse detonante pirote:nice prevO5ute cu .itil detonant sau ,9- capse detonante electrice. Vn ca5ul 3om3elor
,=

de5amorsate >de la care s9au e6tras .ocoasele Ni detonatorii? amorsarea 3om3elor se poate .ace Ni prin locaNul .ocosului Ni al detonatorului. !onectarea capselor detonante electrice la reMeaua de ca3luri se e6ecutO de cOtre Ne.ul lucrOrilor de distrugeri numai dupO ce Lntregul personal a pOrOsit poligonul Ni se gOseNte Ln siguranMO >adOpostit?.

I./. #IILOA!E DE I%TE"VE%*IE V% AO%E !U &E"I!OL DE E+&LOAIE

IntervenMia Ln 5onele cu pericol de e6plo5ie pentru reali5area unei misiuni ridicO pro3lema principalO a securitOMii operatoruluiGoperatorilor Ni a mediului Lncon7urOtor 5onei >cu toate componentele sale umane, sociale Ni economice?. "olul mi7loacelor de intervenMie esteH de a Lnlocui operatorul Ln ca5ul cPnd condiMiile de lucru nu sunt .avora3ile activitOMii umaneF de a .acilita accesul rapid Ln 5one de intervenMieF de a uNura intervenMia Ln 5onele de riscF de a asigura un spri7in de Lncredere Ln reali5area unor activitOMi cu des.ONurare incertOF de a asigura protecMia Lmpotriva e.ectelor nedorite care pot apare pe timpul des.ONurOrii activitOMii atPt pentru operator cPt Ni pentru mediul Lncon7urOtor. Vn .uncMie de modul de des.ONurare a intervenMiei se pot distinge mi7loace pentruH culegere Ni transmitere de date despre 5ona de intervenMieF acces rapidF intervenMie e.ectivO la o3iectivF transport Lnspre Ni dinspre 5ona de intervenMieF securitatea operatoruluiF protecMia mediului Lncon7urOtor. Vn continuare sunt enumerate o serie de mi7loace a.late Ln dotarea unei su3unitOMi de intervenMie EOD >E6plosive Ordnance Device 9 mi7loace e6plo5ive improvi5ate?, .OrO pretenMia de a .i enumerate Ln totalitate H aparat de radiografie cu raze B C
,2

 berbec manual C cleDte de sErmF cu diametru mare C container mobil antiexplozie C costum de protecGie antisuflu Di antischijF C deschizFtor hidraulic de uDi C deschizFtor pneumatic de uDi C detector de explozivi C detector de metale C detector de metale pentru percheziGionarea personalului C detector de mine C detector de mine nemetalice C dispozitiv Hndoire gratii C dispozitiv magnetometru C disruptor cu apF, nisip, aer sau bolG C echipament detransmisie prin cablu C elemente de semnalizare vizualF /bandF pentru marcare, autocolante0 C lampF >I C lanterne cu bec cu incandescenGF sau fluorescente, manuale sau ataDabile pe echipament C lanterne pentru zone periculoase din punct de vedere electrostatic C oglindF de cFutare Hn locuri depFrtate sau inaccesibile C pFturF antischijFC roboGi telecomandaGiC stetoscop electronicC trusF JapucF Di trage de la distanGFJ C trusF de inspecGie -7# miniaturalFC trusF de scule C trusF de scule nemagnetice C trusF endoscop cu:fFrF sursF de luminF.
,;

I.=.

"EJULI

JE%E"ALE

DE

!O#&O"TA"E !AUAATE

&E%T"U DE

&"EVE%I"E

A!!IDE%TELO"

DE(!O&E"I"EA #U%ITIILO" %EE+&LODATE. &"O!EDU"I DE I%TE"VE%TIE &E LI%IE &I"OTE'%I!A.

In ultimii / ani, pe teritoriul national, au avut loc -0 accidente provocate de descoperirea accidentala a munitiilor nee6plodate soldate cu 1- mori, -0 de raniti, , mutilati si pagu3e materiale de peste ,00 000 W. &rincipalele cau5e ale producerii lor sunt H
negli7area de catre adulti si copii a semnalarii imediate a organelor administratiei de stat, politiei si protectiei civile despre descoperirea munitiilor nee6plodate F lipsa totala sau insu.icienta cunostintelor masurile ce tre3uie luate la descoperirea munitiilor nee6plodate din partea cetatenilor F lipsa de supraveg:ere si educare a copiilor in acest sens F curio5itatea deose3ita mani.estata atat de adulti cat si de catre copii la descoperirea unor ast.el de munitii F di.erite improvi5atii .olosind munitiile nee6plodate>ornamente, maiari etc.?F pu3licitatea sca5uta a mass9media re.eritor la munitiile nee6plodate si accidentele cau5ate de acestea. &entru eliminarea sau reducerea pericolului pre5entat de munitiile ramase nee6plodate, in scoli, institutiile pu3lice si agentii economici populatia si copii sunt in.ormati permanent despre urmarile lipsei de cunoastere, a neatentiei precum si despre masurile ce tre3uie luate in asemenea ca5uri, prin e6puneri, lectii, proiectii cu accidente, a.ise, etc. Princi#alele %a"uri care "e a#lica la 'e"c!#erirea un!r %unitii ra%a"e nee#l!'ate "unt ) neatingerea munitiilor cu mana sau cu alte o3iecteF
,<

 inter5icerea lovirii sau miscarii munitiilor descoperite in pamant sau la supra.ataF neintroducerea munitiilor descoperite in .ocF nedemontarea .ocoaselor sau a altor parti componente si nesectionarea acestoraF inter5icerea 7ocurilor cu di.erite munitii nee6plodateF inter5icerea ridicarii, transportului si .olosirii munitiilor pentru di.erite activitati sau ornamente F anuntarea de catre cetatenii care au descoperit sau au cunostinta despre e6istenta munitiilor nee6plodate, a autoritatilor administratiei locale, politiei sau protectiei civile. Al,orit#ul &i 'rocedura &'eci(ica 'entru inter entia in cazul de&co'eririi de #unitii nee'lodate e&te / De"c!#erirea %unitiei acci'ental "au ca ur%are a un!r inf!r%atii $eri'ice9 Anuntarea ) D Pri%ariei9 DP!litiei9 DI.G.S.U. , I.E.S.U. Inter$entia f!rtel!r "#eciali(ate) Luarea un!r %a"uri "#eciale ca ) Marcarea Inter(icerea (!nei "i in"talarea !ricarei 'e #an!uri 'e #er"!ane #rin inter'ictie "i atenti!nare9 acce"ului in"talarea 'e #!"turi 'e #a(a9 Inter(icerea e&ecutarii 'e "a#aturi %anuale "au %ecanice9 Inter(icerea a#rin'erii f!cului9 Inter(icerea circulatiei $e*iculel!r. !a%enil!r "i ani%alel!r9 acce"ul "e e&ecuta nu%ai #e 'ru%uri $erificate in #reala7il 'e #ir!te*nicieni.
,1

A"anare terenului 'e %unitii nee&#l!'ate) Cercetarea.'etectarea "i i'entificarea %unitiil!r9 De(+r!#area. ri'icarea "i tran"#!rtul %unitiil!r9 Di"tru+erea #e l!c a %unitiil!r #ericul!a"e la tran"#!rt9 De#!(itarea te%#!rara a %unitiil!r9 Di"tru+erea in #!li+!ane a%ena ate. #unitiile deose3it de periculoase care nu pot .i miscate din locul unde se gasesc, sau cele aruncate a.ara din gropile de distrugere in poligon, nu se ating ci se e6ecuta distrugerea pe loc a acestora, luandu9se toate masurile de siguranta.

-0