Identificarea persoanelor si cadavrelor dupa semnalmentele exterioare 1.2. Fundamentul stiintific al identificarii dupa semnalmente exterioare.

Fundamentul stiintific al acestei identificari l constituie individualitatea si relativa stabilitate a caracteristicilor somatice ale fiecarui individ adult. n esenta, identificarea se face cu ajutorul unor metode si tehnici specializate, n cadrul unor activitati de urmarire penala, desfasurate potrivit unor reguli tactice specifice ascultarii martorilor sau victimelor infractiunii. 2. Metoda portretului vorbit Portretul vorbit este o metoda aplicata frecvent si perfectionata pe parcursul timpului, care serveste la identificarea persoanelor, pe baza descrierii semnalmentelor exterioare ale acestora, de catre o alta persoana. n descrierea facuta de cel care a perceput caracteristicile somatice ale individului cautat sunt vizate, pe de o parte, formele statice, iar pe de alta parte, formele dinamice. Aprecierea formei si dimensiunilor acestora se face dupa un sistem cuprinznd trei gradatii: mare, mijlociu si mic. 2.1. Descrierea formelor statice. Acest segment al descrierii vizeaza elementele caracteristice privind talia, constitutia fizica sau aspectul general al persoanei, forma capului si a fetei, eventuale infirmitati s.a. n curs sunt prezentate aceste elemente, inclusiv cu privire la cele de mai jos. 2.2. Descrierea capului. Capul persoanei, att n ntregul sau, ct si n ceea ce priveste aspectul morfologic, vazut din fata si din profil 62 detine, n mod firesc, locul principal n realizarea portretului vorbit. De exemplu: A. Forma capului, privit din fata, poate fi alungita, ovala, dreptunghiulara, triunghiulara, cu baza n sus sau n jos, patrata, colturoasa, romboidala etc. B. Fata se mparte, de regula, n trei zone: frontala, nazala si bucala. Zona frontala cuprinde regiunea dintre baza nasului si baza acestuia; zona bucala include regiunea dintre baza nasului si vrful barbiei. n functie de necesitati, pot fi luate n calcul cinci zone, respectiv fruntea, ochii, nasul, gura si barbia. Fiecare element component al fetei se descrie separat, cu ce are el mai caracteristic. 2.3. Descrierea formelor dinamice. Descrierea acestor forme denumite si functionale, este menita sa completeze posibilitatile de identificare si se refera, n special, la tinuta corpului, felul mersului, mimica, privire, diferitele forme de manifestare. De exemplu: - Mersul unei persoane poate fi normal, degajat, suplu, sportiv, greoi, ezitant, cu pasi mari sau mici, saltaret, cu alte particularitati determinate de morfologia piciorului. - Modul de manifestare, privit n sensul sau larg, prin aceasta ntelegndu-se, de pilda, gestica sau vorbirea, este n functie de personalitatea si temperamentul individului. 3. Metode tehnice folosite n identificarea persoanelor dupa semnalmentele exterioare

3.1. Portretul schitat. Portretul schitat, sau schita de portret, reprezinta o metoda menita sa nlature, cel putin n parte, neajunsurile determinate de modul n care o persoana apreciaza sau descrie semnalmentele exterioare. 3.2. Fotorobotul. Este o metoda de identificare cu ajutorul unui colaj fotografic de elemente faciale preluate din fotografii ale semnalmentelor unor persoane diferite. 3.3. Identi-kit-ul si Photo-identi-kit-ul. Se numara printre mijloacele tehnice folosite frecvent n practica organelor de cercetare 63 penala. La dispozitia martorului, ori victimei, este pus un album ce contine zeci de variante ale elementelor faciale. Fiecare element facial din album este reprodus separat pe o pelicula transparenta purtnd acelasi numar de cod. 3.4. Mimicompozitorul si sintetizorul fotografic. Mimicompozitorul (MIMIC) se apropie, ntructva, de metoda Identi-kit-ului, desigur mai perfectionata. Sintetizorul fotografic are la baza aceleasi principii de compunere a imaginii. 3.5. Portretul robot computerizat. Dificultatile inerente ntlnite n practica, de identificare pe baza metodei portretului vorbit, ori prin intermediul procedeelor tehnice de tipul fotorobotului, identi-kitului s.a., au condus la cautarea unor noi modalitati de realizare a portretului robot. Pentru aceasta, specialistii au recurs la tehnica de calcul electronic, care se dovedeste a fi foarte utila n practica, despre care se fac referiri n cursul de baza.