Sunteți pe pagina 1din 16

FISA TEHNOLOGICA I

1. Denumirea operatiei: Croirea detaliilor flexibile.


2. Scopul operatiei: Decuparea detaliilor flexibile.
3. Modul de executare al operatiei: Se aseaza cutitul pe piele, apoi se aduce bratul
rabatabil in zona de lucru a masinii. Se actioneaza cele doua butoane de pornire, iar
bratul rabatabil coboara. Acesta decupeaza materialul frecand cutitul pe piele, dupa
care se retrage. Muncitorul deplaseaza bratul rabatabil intr-o parte, eliberand zona de
lucru, apoi scoate cutitul din material, dupa care se aseaza detaliul croit in raft si se
reia ciclul de croire al detaliilor.
4. Unelte, utilaje si scule folosite: Stanta electrohidraulica cu brat rabatabil
5. Conditii tehnice de calitate: Dupa terminarea croirii detaliilor se vor verifica
urmatoarele:
Detaliile trebuie sa aiba perimetrul continuu, fara taieturi sau lipsuri din contururi.
Detaliile trebuie sa aiba acelasi model si marime
Grosimea detaliilor trebuie sa corespunda cerintelor impuse prin normele tehnice
fiecarui detaliu
Detaliile trebuie sa prezinte ondulatii
6. Norme de protectia muncii: Se impune prezenta aparatoarelor de protectie la
angrenajele care pun in miscare cilindrii de transport. Va avea practicame pe toata
lungimea cilindrilor si o deschidere inalta de 12 mm prin care se introduc detaliille
pentru egalizare.

FISA TEHNOLOGICA II
1. Denumirea operatiei: Egalizarea detaliilor flexibile.
2. Scopul operatiei: Aducerea detaliilor componentale incaltamintei la o grosime
uniforma.
3. Modul de executie al operatiei: Se executa cu ajutorul masinii de egalizat cu cutit
mobil. Pentru executarea corecta a operatiei, inainte de inceperea lucrului se regleaza
pozitia si intinderea cutitului. Se introduc detaliile de fete intre cilindrii 2 si 3 ai
masinii cu fetele orientate in sus. In partea din spate a masinii, pe o masuta speciala ies
detaliile egalizate. Muncitorul introduce detaliile cu mana stanga, iar cu mana dreapta
le ia de pe masuta din spate.
4. Unemlte, utilaje si scule folosite: Masina de egalizat cu cutit mobil
5. Conditii tehnice de calitate:
Grosimea uniforma a detaliilor dupa egalizarea pe intreaga suprafata
Margimile subtiate trebuie sa ife uniforme pe toata lungimea lor
Grosimea de subtiere trebuie sa fie aceeasi
Marginile subtiate trebuie sa nu prezinte taieturi si ciupituri
6. Norme de protectia muncii: Este interzisa reglarea, curatirea sau ungerea masinii in
timpul functionarii. Masina va fi prevazuta cu o cutie pentru caderea deseurilor
rezultate in urma subtierii.

FISA TEHNOLOGICA III


1. Denumirea operatiei: Subtierea marginilor detaliilor flexibile
2. Scopul operatiei: Operatia de subtiere se executa cu scopul de a reduce grosimea
marginilor detaliilor.
3. Modul de executie al operatiei: Subtierea marginilor se realizeaza manual sau
mecanic. Indiferent de tipul de masina pentru tipul de subtiat dorit. Pentru a se
obtine o productivitate marita, detaliile se sorteaza pe tipuri de subtiere
prelucrandu-se grupat. Se verifica reglarrea masinii dsi apoi tinandu-se fiecare
detaliu cu ambele masini se introduce cu marginea care trebuie subtiata sub
piciorusul de apasare, astfel incat partea dinspre carne sa vina in contact cu cutitul.
Subtierea se face intotdeauna intorcandu-se piesa in directia acelor d eceasornic.
4. Unelte, utilaje si scule folosite: Masina de subtiat clasica, surubelnita, cutitul,
cana de ulei.
5. Conditii tehnice de calitate:
Conturul pieselor trebuie sa fie acelasi ca si dupa croire.
Detaliile trebuie sa fie croite pe perechi
Caracteristicile detaliilor trebuie sa fie la fel sau cat mai apropiate de desen,
culoarea, luciu, grosimea, etc.
Pe suprafetele detaliilor trebuie sa nu fie defecte
6. Norme de protectia muncii: Muncitorul va purta echipamentul de protectie.
Cutitele de stanta se vor aseza pe rafturi speciale. Este interzisa folosirea mainilor
in zona de actionare a bratului rabatabil. Muncitorul nu are voie sa umble la
instalatia electrica a masinii, acest lucru fiind permis doar electricianului.

FISA TEHNOLOGICA IV
1. Denumirea operatiilor: Asamblarea prin coasere a detaliilor flexibile
2. Scopul operatiei: Obtinerea fetei
3. Modul de executie: operatia se executa mecanic cu masina de cusut cu coloana
prin cusatura simpla intoarsa la 180* sau 360* cu o cusatura de suprapunere
Efectuarea cusaturilor:
Acul se aduce in pozitie limitata superioara
Se ridica piciorusul apasator si se aseaza materialul in pozitie de

realizare a cusaturii
Se coboara piciorusul apasator si se fixeaza materialul
Se retin capetele de ata pentru efectuarea primilor pasi de cusatura
Se apasa pedala de actionare
Se conduce materialul cu ambele maini pentru a se realiza cusatura pe

conturul dorit
La capatul cusaturii se elibereaza pedalele de actiune, acul fiind in

pozitie limita supelrioara


Se ridica picorusul apasator
Materialele cusute se deplaseaza fata de ac astfel incat atele sa
depaseasca varfu acului cu minim 7 cm si se tin atele la 1-2 cm de

terminatia cusaturii.
4. Unelte, utilaje si scule folosite: masina de cusut cu coloana
5. Conditii tehnice de calitate:
Calitatea cusaturilor se face organoleptic prin comparare cu monstra etalon si
se urmareste:
Marimea pasilor
Uniformitatea pasilor
Impletirea atelor la mijlocul grosimii materialului
Existenta pasilor sariti
Respectarea semnelor
Respectarea distantei cusaturii fata de margie
Paralelismul cusaturilor cu marginea si intre ele
Scamosarea sau ungerea atei
Fineta, natura si culmea atei
6. Norme de protectie a muncii:
Instalatia electrica a masinii se va verifica periodic pentru a preveni
accidentele de munca ca urmare a deteriorarii partii electrice si se va

executa aceasta operatie numai de persoane autorizate


Muncitorul trebuie sa poarte echipamente de protectie
Schimbarea acului sau a suveicii, alimentarea cu ata a masinii se face
numai cu piciorul luat de pe pedala masinii si cu motorul oprit

Dupa terminarea lucrului, masina se curata prin spalarea cu petrol.

INTOCMIREA FISELOR TEHNOLOGICE


Realizarea operatiilor din procesul tehnologic in conformitate cu cerintele modelului
proiectat impune existenta la locul de munca a fiselor tehnlogice care sa cuprinda indicatiiile
necesare executarii corecte, cu respectarea conditiilor de calitate a fiecarei operatii in parte.
Fisele tehnologice se intocmesc pentru fiecare operatie in ordinea procesului
tehnologic fiind numerotate in concordanta cu numarul care il poarta operatia in procesul
tehnologic stabilit.

FISELE

TEHNOLOGICE

VOR

CUPRINDE

URMATOARELE

CAPITOLE:
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Denumirea operaitiei
Scopul operatiei
Modul de executare al operatiei
Unelte, utilaje si materiale folosite
Conditii tehnice de calitate
Masuri de protectie a muncii

Operatiava fi astfel descrisa incat muncitorii sa cunoasca exact modul corect de executare,
cu respectarea conditiilor de calitate impuse. Se vor arata defectiunile ce pot aparea la fiecare
din operatiile procesului tehnologic, indicandu-se si masurile prin care

acestea pot fi

remediate sau eliminate. La normele de protectie a muncii vor fi indicate masurile prin care sa
se asigure muncitorilor in timpul executarii din procesul tehnologic.
Pentru exemplificare, in continuare se dau fisele tehnologice ale principaleloroperatii din
procesul tehnologic.

Modul de deplasare a semifabricatelor de la un loc de munca la altul, in vederea


efectuarii operatiilor tehnologice este stabilit odata cu definirea fluxului tehnologic.
Fluxul tehnologic reprezinta modul de aranjare a utilajelor necesare pentru realizarea
operatiilor tehnologice.
Operatia tehnologica diviziunea procesului tehnologic stabileste volume lucrarii unui
loc de munca. In cadrul fiecarei operatii, semifabricatul sufera o transformare partiala sau
totala, in functie de specificul produsului.
Fiecare operatie tehnologica sau loc de munca este prevazut cu un utilaj sau un grup de
utilaje un set de SDV-uri si mese ajutatoare sau mijloace de deupnere, depozitare si transport
pentru semifabricate. Prins in procesul de productie, locul d emunca reprezinta o componenta
fundamentala. Organizarea productiei si a muncii nu poate fi conceputa fara o analiza atenta a
organizarii locului de munca in interdependenta cu factorii activitatilor specifice productiei
indistriale.
Organizarea locului de munca porneste de la economia de miscari, in functie de
operatia ce trebuie executata, efort uman si timp de executie minim.
Numarul locurilor de munca este dependent de performantele tehnice si tehnologice
ale masinilor,de productia posibil de realizat (fizic cantitativ si calitativ) pe ora, pe schimb,
pe zi de lucru dezvoltat prportional cu numarul de zile lucrate intr-un interval acceptat de
timp(luna, trimestru, an) si d ecerintele impuse de marimea comenzii
Pentru organizarea locului de munca se realizeaza cerintele cerute de:

Inzestrarea luclui de munca cu masini, utilaje, instalatii, SDV-uri;


Amplasarea utilajelor, mentinerea utilajelor in stare de functinare, asigurarea

alimentarii cu energie, aprovizionarea locului de munca;


Pregatirea profesionala;
Capacitatea de munca;
Disciplina muncii si conditii de munca.

Amplasarea utilajelor trebuie sa asigure economisirea muncii si asuprafetelor de


productie, comoditatea in deservirea locurilor de munca, dar si respectarea regulilor de
sanatate si securitate a muncii.
a) SISTEMELE DE ORGANIZARE

Industria confectiilor, sistemele de organizare a lucrului presupun o diviziune avansata


a amuncii. Asezarea locurilor de munca intr-o linie continua, deplasarea semfabricatelor de la
locul de munca la altul, fara intoarceri sau reveniri, garanteaza realizarea produselor intr-un
anumit ritm.
Ocuparea maxima a

omului si a utilajului, utilizarea rationala a calificarii

muncitorului, controlul continuu si eficient al calitatii produselor finite sunt in directa legatura
cu folosirea rationala a mijloacelor circulante.
La stabilirea metodelor de organizare a productiei se tine seama de gradul de
complexitate al produsului finit si natura transformarilor operatiilor procesului tehnologic.
Stabilirea procesului tehnologiceste foarte importanta, intru-cat tehnologia variaza sensibil de
la un proces la altul, de la o intreprindere la alta. Odata cu alegerea procesului tehnologic in
sistemul de lucru adoptat, se va stabili si utilajul pentru fiecare faza tinand seama de dotarea
tehnica a unitatii industriale. Utilajele trebuie astfel repartizate pe faze si produse, incat
indicatorii de folosire sa fie maxim si calitatea corespunzatoare. Fiecare proces este defalcat
pe operraii tehnologice, manuiri si miscari care trebuie analizate din punct d evedere al
metodelor de munca in scopul reducerii la maximum a manoperei pe produs.
Gradul de defalcare al procesului tehnologic depinde direct de tipul de productie.
Detalierea creste pentru productia de serie si de masa, fiind foare importanta stabilirea unei
succesiuni a operatiilor, in scopul asigurarii sincronizarii si continuitatii proceselor de
productie.
Corespunzator celor trei tipuri de productie de serie mare, mica, mijlocie si de masa
sau individuala(unicat), productia, in industria confectiilor, se poate organiza pe fluxuri si pe
comenzi.
Indiferent de sistemul de lucru utilizat, piesele component ale produsului se deplaseaza
de la un loc de munca la altul, in vederea efectuarii operatiilor tehince. Din punctul de vedere
al continuitatii procesului de productie se folosesc doua sisteme de organizare a productiei;
productia descontinua sau sistemul de lucru pe sectii si productia continua a sistemului in
flux.

b) ORGANIZAREA PRODUCTIEI IN FLUX

Linia de productie in flux se caracterizeaza prin:

Divizarea procesului tehnologic pe operatii egale sau multipe din punct de

vedere al timpului, respectiv al volumului de munca


Executarea unei operatii sau a unei grupe de operatii pe fiecare loc de munca
Amplasarea locurilor de munca in ordinea executarii operatiilor tehnologice,

asigurand o miscare intr-un singur sens pentru obiectul muncii


Executarea operatiilor continuu, fara intrerupere, cu un anumit ritm,
reglementat sau liber; acest ritm depinde de gradul de sincronizare al executarii

operatiilor tehnologice
Deplasarea obiectului muncii de la un loc de muca la altul se realizeaza prin

mijloace de transport adecvate


In cadrul formei de organizare a productiei in flux se poate executa un singur
feld e produs/piese sau produse asemanatoare

Principalele avantaje al organizarii productiei in flux sunt:

Micsorarea ciclului de fabricatie pentru un produs;


Cresterea productivitatii muncii si recuperarea de timp si de produs;
Specializarea locurilor de munca in executarea enumitor operatii avand drept

consecinta cresterea calitatii produselor;


Continuitatea si ritmicitatea in procesul de productie;
Miscarea stocurilor de productie ntereminata;
Miscarea distantelor de transport de la o operatie la alta;
Controlul eficent al productiei;
Grad de inata mecanizare si automatizare;

Dezavantajele organizarii productiei in flux sunt:

Flexibilitate redusa (adaptarea grea la schimbari legate de tipul produselor, de

tehnologia de fabricatie folosita sau de schimbarile din programarea productiei);


Nu exista conitnuitate si productie atunci cand: se defecteaza masinile, lipsesc
materiile prime sau lucratori, motiv pentru care trebuie asigurate stocuri de rezerva,

lucratori de rezerva, piese de rezerva pentru masini;


Asigura un grad redus de utilitzare a masinilor din cadrul liniilor de fabricatie;
Alaritia monotoniei in munca, a oboselii, insatisfactia in munca sau chiar aparitia unor
boli profesionale din cauza efectuarii de operatii specializate in timp indelungat, a
solicitarii unei anumite parti a corpului, a unei grupe de muschi.

Sistemul de lucru in flux duce la obtinerea de rezultate pozitive ca urmare a cresterii


productivitatii muncii, a securitatii duratei in ciclul de productie, a accelerarii vitezei de
circulatie a mijloacelor circulante, precum si ca urmare a economisirii spatiului prin lichidarea
magaziilor intermediare.
La baza realizarii productiei in flux stau principiile:

Continuitatii si ritmicitatii procesului de productie;


Diviziunii muncii;
Simultaneitatii;
Obtinerii unui lot unitar de productie;
Utilizarii celei mai scurte cai de deplasare;
Fixarii traseului ferm de deplasare a semifabricatelor;
Valorificarii minimului de timp si minimului de

materiale in productia

intermitenta
Liniile de productie in flux pot fi diferentiate in functie de: specializarea liniilor si a locurilor
de munca, gradul de continuitate al desfasurarii procesului, flexibilitatea liniei, procedeul de
transformare a obiectului muncii, gradul de mecanizare si automatizare.

CONTROLUL TEHNIC DE CALITATE

Parametrii care caracterizeaza calitatea articolelor sunt variabili in functie de nevoile


sau pretentiile consumatorilor dintr-o anumita zona, dintr-o anumita activitate si de un anumit
nivel de exigenta la un moment dat.
Trasaturile de baza care se cer la articolele de marochinarie sunt:

Robustetea
Estetica
Fiabilitatea
Usurinta de a fi reparate
Pentru a se realiza acestea este necsar sa se ia un ansamblu de masuri care sa asigure la

timp materiile prime si materialele de calitate corespunzatoare, dotarea intreprinderilor cu


utilaje care sa functioneze corespunzator, asigurarea cu cadre calificate, un control eficient si
o buna organizare a procesului de productie.

1. Controlul materiei prime si a materialelor

Pentru buna desfasurare a procesului tehnologic materiile prime, materialele auxiliare


sau produsele finite sunt depozitate in magaziile de ateliere.
In aceste magazii se primesc si se receptioneaza materiile prime sau materialele, dupa
care se depoziteaza in rafturi, daca este vorba de piele pentru fete, tesaturi sau prduse auxiliare
(sireturi, ata, cuie, etc.), in vrac sai stive in cazul depozitarii cartonului.
Primirile de materiale se fac tinandu-se cont de cantitatile prevazute in documentele
care insotesc transportul de materiale.

Pentru receptie se constituie subcomisii pe grupe de materii prime si materiale, unde


sunt inclusi cei mai buni tehnicieni si specialisti care pot aprecia cu competenta calitatea
materialelor care intra in intreprindere. Pentru receptie se foloseste si laboratorul
intreprinderii.
In cadrul industriei din tara noastra, fiecare produs, materie prima, materie auxiliara,
are standardul sau norma sa interna. In aceste documentatii sunt trecute caracteristicile de
baza ale produsului respectiv si conditiile tehnice de calitate, obligatorii, pe care trebuie sa le
indeplineasca.
Un capitol aparte in standardele sau nromele interne ale produsului respectiv il
constituie conditiile de receptie, de transport si depozitare. La conditiile de receptie sunt
trecute si numarul minim de probe care se fac la produsul respectiv.
La llivrarea unui anumit produs, furnizorul este obligat sa alature si buletinul de
analiza al articolului respectiv pentru a exista garantia calitatii corspunzatoar a acestuia.
Prin contractele economice care se incheie intre furmizor si beneficiar, se stipuleaza si
anumite particularitat care se cer produsului su materialului respectiv in functie de anumiti
parametrii de clima, rezistenta sau de exploatare. De asemenea este prevazut si locul unde se
face receptia materialului.
La primirea materialelor prevazute in documentatiile de insotire, se face confruntarea
atat cantitativa cat si calitativa. Receptia se poate face prin sondaj, luand anumite antitati din
lotul respectiv sau prin verificarea integrala a lotului.
Receptia se face diferentiat de la material la material. La piele pentru fete, pe langa
caracteristicile fizio-mecanice ale acestora(rezistenta la sfasiere, indoiri repetate, alungire,
rezistenta la craparea fetei, frecarea umeda si uscata, etc.) care se fac ma laboratoarele
intreprinderii, se analizeaza si aspectul lotului respectiv, identitatea culorii si grosimii cu
comanda facuta, gradul de moliciune al pielii, etc.
O atentie deosebita se va da in cazul verificarii loturilor cu adezivi deoarece daca nu
sunt de calitate corespunzatoare, nu sunt transportate, depozitate si pregatite corespunzator,
compromit rezistenta la lipire. De aceea analizele se vor face la fiecare lot in parte. Verificari
numeroase se fac si la beneficiar, la laboratoare si pe parcursul procesului de fabricatie. Pentru
adezivi nu se face examinarea organileoptica.

La materialele auxiliare se fac de regula verificari combinate de laborator si


organoleptice, diferentiate de la un material la altul.
In cazul in care loturile controlate nu intrunesc conditiile prevazute prin contractele
economice potrivit normelor sau standardelor respective, acestea se resping.
Prezenta bulteinului de analiza la fiecare material si indentitatea dintre caracteristicile
tehnice de calitate prevazute pe buletin si rezultate in urma controlului de laborator sunt
obligatorii.

2. Controlul pe faze ale fabricatiei


Obtinerea unor produse de calitate superioara este o sarcina permanenta si d emare
importanta pentru industria de marochinarie. Pentru ducerea la indeplinire a acestei sarcini
este nevoie de luarea unui ansamblu de masuri incepand cu asigurarea materiei prime si a
materialelor, receptionarea acestora si apoi introducerea unui riguros control pe parcursul
procesului tehnologic pentru respectarea prevederilor nromelor interne, a standardelor precum
si a caietelor tehnologice.
Controlul calitatii se face pe parcursul procesului tehnologic sau la produsul finit.
Este stiut ca pricesul tehnologic de confectionare a articolelor de marochinarie
cuprinde un numar foarte mare de operatii pe care piesele componente le parcurg succesiv.
Executarea operatiei respective trebuie sa e faca in bune conditii potrivit caietului tehnologic
si a mostrei etalon sau probei martor care se gaseste la fiecare loc de munca sau operatie.
Nerespectarea, pe acest mare lant tehnologic a prevederilor poate conduce la aparitia unor
defectiuni care sa compromita produsul, provocand pierderi intreprinderii producatoare.
Pentru prevenirea unor asemenea defecte s-a organizat in intreprinderi, posturi de
controll pe parcursul procesului tehnologic, cunoscute sub denumirea de control interfazic. Pe
langa aceasta activitate organizata in mod curent maistrii care conduc atelierele respective,
brigadierii si sefii de echipe efectueaza si ei controlul de calitate.
Controlul interfazic este organizat dupa anumite operatii ale procesului tehnologci si
are ca scop sa depisteze defectele ivite care, nesesizate la timp ar duce la rebutarea articolului.
Unele defecte, cunoscute sub denumirea de defecte ascunse, daca nu sunt depistate la timp nu
mai pot fi observate de controlul prdusului

Punctele de control interfazic se gasesc de regula dupa urmatoarele operatii:


a) Croirea detaliilor urmareste modul cum s-au respectat prevederile caietului
tehnologic, cum ar fi: asezarea pieselor pe piele, uniformitatea alungirii si
grosimea pieselor, uniformitatea desenului porilor, nuantele pielii,
prezentarea defectelor pe piese.
In industria de maochinarie controlul pieselor se executa organoleptic, in
afara controlului grosimii care se determina cu micrometrul. La croirea prin
stantare care a fost generalizata in tara noastra, se impune verificarea
periodica a dimensiunilor pieselor si respective a cutitelor de stanta.
b) Pregatirea si asamblarea detaliilor componente urmareste executarea
corecta a operatiilor din atelierul de pregatire coaserea, cum ar fi :
dublarea cu panza a pieselor inseminate cu creta ( cele slabe), subtierea
pieselor in portiunile vizibile, egalizarea pieselor, modul de indoit a
marginilor si respectarea conturului pieselor dupa sablon, montarea corecta
a pieselor component, respectarea distantelor fata de margini la executarea
cusaturilor sau intre cusaturi, a marimii pasului de tighel, pozitia corecta a
ornamentelor precum si aspectul estetic pe ansamblul fetelor.
Defectele care se constata sunt evidentiate intr-un caiet astfel incat
conducatorul atelierului respectiv sa ia masuri corespunzatoare pentru
eliminarea lor.
In afara acestei evidente la controlul interfazic se dau spre reconditionare
piesele defecte sau cele remediate defectuos.
c) Finisarea articolului.

3. Controlul static al calitatii produselor


Controlul static in timpul procesului de fabricatie consta in verificarea uneia sau mai
multor caracteristici de calitate a produselor alese prin sondaj, in scopul de a constata daca in
cursul procesului de fabricatie aceste caracteristici nu au fost modificate.
Controlul statistic se realizeaza paralel cu controlul calitativ, facand parte integranta
din acesta si rezultand din ei. Acest control da indicatii asuprafelului in care se desfasoara
procesul tehnologic, punand in evidenta eventualele tendinte de dereglare sau scadere a
preciziei de fabricatie si face posibila corectarea procesului tehnologic, astfel incat acesta sa
fie stabil in timp, obtinandu-se o scadere a numarului de produse necorespunzatoare.

Prin controlul statistic in timpul procesuui de fabricatie se poate realiza si izolarea


produselor necorespunzatoare.
Exista 3 tipuri de control statistic in timpul procesului de fabricatie si anume:

Controlul prin masurare;


Controlul prin atribute in care obiectele controlate se claseaza in corespunzator sau

necorespunzator;
Controlul prin numar de defecte.
Controlul statistic aplicat in cursul fabricatiei se comporta in urmatoarele faze:

Analiza statistica a procesului tehnologic, premergatoare aplicarii controlului statistic

al calitatii;
Intocmirea fiselor de control;
Efectuarea controlului statistic propriu-zis;
Ultilizarea informatiei obtinute in timpul controlului.
Operatiile sau locurile de munca la care se vor produce defectele repetate pe parcursul

unei zile de lucru vor fi controlate, stabilindu-se cauzele. Ca urmare se pot lua masuri
imediate de remediere.
Statisticile se centralizeaza apoi pe decade, luni, trimestre, stabilindu-se efectul
masurilor luate. Metoda statistica permite, de asemenea, urmarirea efectelor masurilor luate
pe o perioada mai indepartata.
Efectuarea controlului statistic propriu-zis consta in verificarea in ordinea fabricatiei,
la interval de timp determinarea unor mostre sau esantioane. Pe baza masuratorilor si a
rezultatelor inregistrate in fisa de control, precum si a interpretarii lor, conform metodei
utilizate, se iau hotararile corespunzatoare; daca este sau nu necesara corectarea procesului
tehnologic iar lotul de produse este sau nu corespunzator.
Daca lotul este corespunzator, intreaga cantitate de produse trece la etapa sau operatia
urmatoare a procesului tehnologic sau intra in magazia de produse finite. Daca nu este
corespunatoare, intregul lot trebuie controlat bucata cu bucata.
Introducerea controlului statistic al calitatii intr-o anumita initate industriala trebuie
inceputa cu pregatirea tuturor persoanelor care vor trebui sa colaboreze la desfasurarea lui.
Echipa de controlori are urmatoarele atributii:

Determina punctele din procesul tehnologic unde va incepe introducerea

controlului statistic al calitatii;


Tine legatura intre executant si controlor;
Urmareste intocmirea fiselor de control, modul de inregistrare si de

interpretare;
Informeaza permanent conducerea unitatii asupra rezultatelor siavantajelor
economice obtinute.