II

1310

ACADEMIA ROMANA

MEMORIILE SECTIUNII ISTORICE

SERIA III

TOMUL XXI

MEM. 2.

I. CALICID LUI MIHAI VITEAZUL

2. ZAVIRA SI OPUSCULUL LUI DIMITRIE
CANTEMIR DESPRE LUPTA INTRE

CANTACUZINI 51 BRANCOVENI
DE

N. IORGA
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE

rotea L I
4

AC

*r

Pill/ 4

M.

0., IMPRIMERIILE STATULUI DEPOZIT LA LIB R A RI IL E

I

IMPRIMERIA NATIONALA PRINCIPALE DIN TARA

BUCLTRESTI
193 9
www.dacoromanica.ro

MEMORIILE SECTIUNII IS TORICE

SERIA III

Lei

oo.-

--

TOMUL I, (1922-23)
TOMUL II, (1923-24)
TOMUL III, (1924-26)

x 30. -

TOMUL IV, (1924)

TOMUL V, (1925-26)
TOMUL VI, (1926-27)

r6o.300.-

TOMUL VII, (1927)

TOMUL VIII, (1927-28)
TOMUL IX, (1928-29)
TOMUL X, (1929)
TOMUL XI, (1930)
TOMUL XII, (1931-32)
TOMUL XIII, (1932)
TOMUL XIV, (1933)

300.320.200.400.340.300.300.300.-

840.16o.-

300.TOMUL XV, (1934)

R. V. BOSSY. Agentia diplomaticA a Romaniei in Belgrad i legaturile
politice romAno-sfirbe sub Cuza-Voda

P. PANAITESCU. Contributii la istoria lui Stefan cel Mare

G-ral R. ROSETTI. Granitele Moldovei pe vremea lui Stefan cel Mare
G-ral R. ROSETTI. Un document inedit asupra miscarii dela 3 August 1865
G-ral R. ROSETTI. Despre unele precizari recente ale locurilor bAtAliilor
dela Doljesti, Vaslui i Scheia
AUREL V. SAVA. Vornicul de Vrancea

5o.25.10.15.-

5.-

48.ALEX. LAPtDATU. Doi misionari scotieni in Tarile Romano scum o

20.sutA de ani
20.ALEX. LAPtDATU. Evreii in tarile noastre acum o sutA de ani . .
N. IORGA. Wilhelm de Kotzebue si momentul de prefacere modernA a
80.societatii moldovenesti
z5.. .
.
N. IORGA. Memoriile unui vechiu dascal .

.....

G-ral R. ROSETTI. Problema militarA romAneascA alaltAieri-ieri-azi

12.-

240.TOMUL XVI, (1934-35): --IOAN C. FILITTI. Proprietarii solului in trecutul Principatelor RomAne I 5.. . . . . . . .
I 5.N. IORGA. $tiri despre Axintie Uricariul
CONST. I. KARADJA. Despre editiile din 1488 ale Cronicei lui Johannes
15.. . . . . . . .
. .
de Thurocz .
'5.G-ral R. ROSETTI. 0 mica intregire la istoria lui Stefan cel Mare .
7.I. NISTOR. Tratativele lui Mihai Viteazul cu Polonii
N. IORGA. Legaturi cu manfistirile Meteorele din Tesalia. Cu o notita

..... .

..........

despre Nicolae-VodA Petrascu

. .....

15.-

N. IORGA. Testamentele domnitei Elina Cantacuzino

GEORGE FOTINO. G. Popovici: Un istoric uitat al vechiului Drept
rom Anesc

N. IORGA. Bucurestii de scum un veac, dupa romanul unui avocat (Ioan

Em. Bujoreanu 862)
N. IORGA. I. Scrisori de familie ale vechilor Brancoveni.

N. IORGA. II. Dota arzuri ale tarn dare Sultan in sec. XVIII .

www.dacoromanica.ro

5--

40.-

I5.20.-

.,.....w. 1-.1^.,,

iii3LIOTECA

lister

4 d.

:131TARA

t.

, i;.

Cola

IonA

Iijventar

,k--:,
#0

1C Ai E.,:.

40

,<Z.c7/

71...'

POLIM.Vt44

I. CALICII LUI MIHAI VITEAZUL

0 NOUA ORANDUIRE A LUI

II. ZAVIRA I OPUSCULUL LUI DIMITRIE

CANTEMIR DESPRE LUPTA iNTRE CANTACUZINI SI BRANCOVENI
DE

N. IORGA
MEMI3RU AL ACADEMIEI ROMANE

Sedinta dela 9 Decemyrie 1938.

I.

Un magistrat prieten mi-a &mit pentru Institutul de

Istorie Universala dou acte din vremea lui Matei Basarab

privitoare la un Vintila din Greblesti, in judetul Arges, si la
sotia lui, Anca.
In al doilea, din 1652, se vede cum o jupneasa,
se
scrie in text: jupana , Dumitra Vorniceasa, cu cei patru
fii ai ei, da celor doi o bucata de pamnt in acest sat. Ar fi
interesant doar prin frumoasa limba romaneasca, in care se
intAineste i cate o forma arhaica sau locala, cum e /u, in loc
de lui. Dar insernnatate deosebita are primul document, si
iata de ce:
Matei-Voda judeca procesul dintre Vintila i dintre Preda,
fiul lui Teodosie (Rudeanu) Vistierul, Logofatul i apoi
Banul lui Mihai Viteazul 1). Preda staruia c paritul ii este
ruman, dar Vintila aduce inainte marturie staretilor vechi ce
') Pentru daniile ce-i face Mihai, v. Iorga, Studii $i doe., V, p. 291, nota I; cf.
ibid., pp. 679-80. Si Mihnea Turcul iubise an't de multu pe Teodosie, care face
innbstirea Fliannfinda. Am dat si lista urmasilor lui la 1699; ibid.
.r

Ai

Monoriile Secliunil Istorice. Seria III. Tom. XXI. Mem. 2.

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

26

au fost la Cozia si a egumenului Stefan, ca si a preotilor din sat,

cari arata c tatal lui Vintila au fost dan cei calici care au

fost dat rposatul Mihail Voevod pre la manastiri pentru

pomeana , deci nu ruman , la nimenea. Calicul far

nume se casatoreste intr'un sat al manastirii, la Carnanesti,
unde-si sfarseste zilele, sotia, insarcinat, maritandu-se apoi

cu un altul, in casa caruia se naste Vintila. Acesta nu ramne

insa la tatal vitreg, ci e luat la Cozia, unde calugarii ii cresc,
si au invatat si carte , fara ca ei sa voiasca a-I trage la dansii,
nevrnd a sa amesteca in mila acelor raposati Domni .
Asa fiind, Vintila scapa de acela care i s'au pus in spinare
numai pre cuvintele altora .
Avem a face deci cu o mdsurd a lui Mihai Viteazul. El culege

pe calici si-i imparte pe la nzdneistiri, cdrora ii face pomeana,

mila de a ii da acesti oameni de serviciu.

Ce se intelege insa prin calici ? E vorba oare de oameni

saraci cari cersesc, de cersetori ? Voi Mihai, care a primit
masura indatinata a principatului ardelean de a impiedeca
ratacirea din loc in loc a muncitorilor de pamant, masura
care i se parea potrivit i pentru imprejurarile din tara sa,
si a facut deci cunoscuta i mult discutata legatura a lui
Mihai-Voda , s curate drumurile de asemenea milogi,
facandu-i folositori prin munca la acele lacasuri manastiresti
la care-i daruia ?

Se poate, dar i o alit explicatie s'ar potrivi. Calic ,

pana azi, inseamna si infirm. Se zice calic de o mAna ,
calici a
calic de un picior . S nu insemne deci acesti
lui Mihai-Voda ranitii i betegii razboaielor lui ? Iata o
ipotesa care ispiteste. 0 presintarn far a apasa prea mult
asupra ei.

Milostiiu bjeiu Io Matei Basarab Voevod i gospodin vasoi

zemle ungrovlahiiscoe davat gospodstvami siiu povelenie
gospodstvami ovom lvc na im Ventild ot sel ot Greblesti
i sa snovih elitih bog' daet, ca s fie in pace si slobod de
rumnie el si fee'orii lui de catra Preda Spat. sna Teodosie
Banul si de catra feCorii lui si de catra toata ruda lui, mai

www.dacoromanica.ro

27

o CALICII LUI MIHAI VITEAZUL

mult val s n'aiba. Pentru cd tatal lui Ventila ce scrie mai

sus el au fost clan cei calici carii au fost dat raposatul Mihail
Voevod pre la manstiri pentru pomeana. Deci atunce au fost
dat si pre tatal lui la sfanta manastire la Cozii, intr'acei calici, si tot au fost la manastire la Coziia pan au venit vreame

de se-au casatorit in satul manastirii in Cmnesti ( ?) si

au murit acolo. Iar dupa moartea tataine-sau muma-sa se-au
maritat dupa alt barbat, si au fost groas. Deci 1-au fost facut
in casa lui; si tot au avut pace de rumanie, n'au mai avut de

catra nimeanilea nicio bantuial. Iar, cand au fost acum,

in zilele Domnii Meale, Preda Spat. sna Teodosie Banul el
i s'au pus in spinare pre cuvintele altora, ca sa-1 rumaneasca

in silk zicand asa: cum ca i-au fost tata-sau rumanu mai

nainte vreame. Inteaceaia Ventil, daca au vazut asa, el au
venit naintea Domnii Meale in Divan, cu carte de la tot saborul manastirii Cozii, si de la staritii cei batrani si de la
popii de acolo den sat, carii au fost pre aceale vremi, marturisind ei toti cu ale lor suflete cum n'au fost tata-sau ruman
ci nimanuilea, nici 1-au mai apucat nimeanilea pana astazi
de rumanie. Inca si egumenul Stefan ermonah din Cozia

au venit innaintea Domnii Meale in Divan de-au marturisit cum au crescut tot acolo la manastire si au invatat Si
carte, ce lor nu le-au trebuit a s amesteca in mila acelor
raposati Domni. Derept aceaia i Domniia Mea, deaca am
vazut cartea saborului manastirii i mrturiseala egumenului

la Divan, Domnia Mea Inca am cautat si am judecat pre

derept si pre leage dumneziasca inpreun cu toti cinstitii
dregatorii Domnii Meale si am dat i Domnia Mea lu Ventila
Casta carta a Domnii Meale la mana lui, de pace si de rapaos
de rumanie de catra Preda Spat. si de catra fee'orii lui si de
catra toad rudenia lui i mai mult val s n'aiba in veacu, macar

s arti fi i fost tata-sau, calicul, ruman Predii Spat. mai

denainte vremea, si tot nu-1 dau Domnie Mea pre Ventild
a fi ruman nimanuilea, ca sa piara pomeana acelor raposati
Domni, ce s aiba pace si rapaos, cum scrie si mai sus, ca sa
fie si Domnii Meale pomeana i altor Domni carii vor fi in urma
noastra. Iar cine ar vrea s faca intr'alt chip, sa-1 ruma-

neasca, au pre dnsul au pre fee'orii lui, unu ca acela sa hie

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

28

tra[clet] i anathima ot 318 oteti ot va Nichie i sa aiba parte

cu Iuda i cu Ariia la un loc, amin, j ne ot cogjd pocoleamin
porizmo gospodstvami; sej i gredeatel postavihom gospodstvami

jupan Dragomir Velichi Ban cralevschii i jupan Dumitru

Dudescul Velichi Dvornic i jupan Radul Velichii Logofet
i jupan Stroe Fiera Velichii Vistiiariu i jupan Preda Brancoveanul Velichii Spatar i jupan Dumitrasco Filipescul Velichii
Stolnicu i jupanu Radu Mihaka Velichii Comis i jupan

Marco Danovk Velichii Paharnicu i jupan Costandin Velichii Postealnic, i is[pravnic] jupan Radul Vel Logofet; i az
Dumitru log. napisah va na stol grad Tragovist., mesta April
5 dni i ot Adama daje do n[i]nea vasego pisanie tecenia
leatom va leat 7151.

Monogram cu rosu. Pecete peste hrtie cusuta cu rosu.

Iscalitura : Io Mateiu Voevod.
Adeca eu jupana Dumitra Vor. si cu feCorii miei, anume
Ivasco i Radul Peh. i Albul Peh., Dragomir Spat., scris-am
zapisul nostru ca sa fie de mare credenta la mana lui Ventila
si la mana Ancai ot Greblesti, cum s stie ca ne-amu tocmitu de a nostra buna voe cu dumnelor, de le-amu vandutu
parte nostra de mosie de la Intre Boil[e], insa dealnita lu Dan
toata si a lu Valcan jumtate, de peste toot hotarul, si de
in ca[m]pu si de in padure si de in apa si de in munte, ca sa
[le] fie mosie lor si feC[o]rilor lor. Si ins ne-amu tocmitu
dereptu bani gat[a] 2.600. Si la tocmeala nostra fost-au multi
oameni [buni] marturie, insa ...n chileariul i Dumitru...
Dumitru Buta i Dumitrelu... Noev. 8 dni, lt. 7160.

Trei peceti cu negru; pe una : c [Costan]din Vor[nic] .

Eu jupaneasa Dumitra.
[Eu] Dragornir Spat. Eu Ivasco Log. san jupaneasa Dumitra.

IL

In urma unei prime versiuni date de Banul Vasile Varnav

in Archiva Romtineascd a lui Kogalniceanu, Gheorghe Sion
tiparia de mult, in Operele lui Dimitrie Cantemir editate de
Academia Roma* V, traducerea din greceste a acelor ateva

www.dacoromanica.ro

ZAVIRA

29

I OPUSCULUL LUI DIMITRIE CANTEMIR

pagini in care Dimitrie Cantemir a infatisat, in sensul politicii

sale personale, drama provocata in dinastia munteang de

lupta dintre neamul lui Constantin-Voda Brancoveanu si al
lui Constantin Stolnicul Cantacuzino 1).

Originalul se pastra numai la Biblioteca din Gottingen,

dupa care s'a facut, in vederea acestei traduceri, o copie
pentru Academia Romana. Astazi, prin bunatatea d-lui Furnarachi, Institutul de Istorie Universala a capatat un al doilea,
din care lipseste numai ultima pagina.

Traducatorul grec, Gheorghe Ioan Zavira din Siatista,

vestit cuib de Romani balcanici, declara ca a avut inainte o
traducere germana dupg cea ruseasca a originalului moldovenesc .

Astazi, and se cunoaste, si in forma autentica,

lucrarea cea mare a fostului Domn al Moldovei, Hronicul,

nu poate fi nicio indoiala asupra formei prime. Traducerea

in ruseste a putut fi in legatura cu interesele politice ale

pribeagului. Ea nu s'a tiparit, i e probabil ca. Zavira, care,
ca negustor prin Apus, stia bine limba germana, a gasit
undeva la vreun tovaras de ocupatie forma in nenneste a
opusculului.

Nu se spune unde s'a facut tiparul, la 1795, data pre-

sintata greceste si in cifre arabe, dar literele au un vadit caracter german. Cred c s'ar putea admite o tipografie din
Lipsca, atat de cercetata de catre Greci din causa iarmaro-

cului. E, de altfel, vremea and Ucuta era parohul acestor

Macedoneni la Posen (Poznan), unde, in arhive, i-am gasit
si toate legaturile 2).

Sion n'a tradus foaia de titlu, care sund astfel: Ale lui
Dimitrie Cantemir, Domnul Moldovei, intamplari ale celor
din Valahia Cantacuzini i Brancoveni, traduse din limba
germana in a noastra limba comuna de prea-invatatul domn
Gheorghe Ioan Zavira, cel din Siatista, 1795 3).
Nu se spune de unde si-a luat Zavira, intaiu in cunoscuta-i
lucrare Teatrul elenic , biografia, de altfel exacta, a lui
1) TAgficluirea de Sion a calitltii de autor a lui Dimitrie Cantemir, sprijinit pe
argumente de slab valoare, nu mai e de discutat ast5zi. V. Iorga, Istoria Literaturli
Romdne, II, cap. Dimitrie Cantemir.
2) V. notele mele polone, in Mem. Ac. Rom.
3) V. planqa adaus aici.

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

30

Cantemir. De sigur nu din original, care nu putea s'o aiba.

Faptele lui, acestea el le priveste ca ale noastre* (at 4,airsea),
ceea ce n'ar putea sa spuie un Grec. Astfel i Zavira ar face

parte dintre acei Macedoneni de la sfarsitul secolului al

XVIII-lea cari erau deplin constienti de originea lor 1). Dar

notiunile nationale in Sud-Estul european erau pe aceasta
vreme elastice. De fapt el vorbeste si de a noastra limba
comuna

Adaug ca, precum o arata unele insemnari, volumul legat

in piele dup moda orientala era, la 1878, in maim unui Roman.
Tcp ' Avaytnameoru.
role CIAAcov brwiliaw avyyeaTewv toiY ragging zotirov bag
Mera
gxerituirwe seal AriArecog 6 Kavregile, 6 'Hys,ucbv rik MoMaviag.

atirog, dtoi re riv worm-) ett'av xal rip nedg rag briaripag bridootv, xai
otet cal nolv,ucet,fi aOrof avyyecipiaara, gyvero yvcoardc sic rake., riv
Medvrrivr mirk iv vidg Kcovaravrivov rob' Kavrepie,
Hysydvog rijg
MoAdavtag, xai lyevr4817 up het 1673, gv rfl MoAbavic.e, rip gv8excircp
het rfig iltxtag aino0, brimthri duneog v KawaravrtrovadAst, &toy
grn 7 btgrempe, up 1700. 'EvvitupsirOn riv Kaocirdeav, vv Ovyargea
Zeel3ci3ov wi KavraxovCivoii, roc, neckv 'HysttOvog rfig Blaxiag, xai
pera rata SliTettps noihv b Kcovaravrivowchi dna 10 err). T g,,st,

1711 disbieri NixdAaov Toy Maveoxoeddrov eig riv 'Hystcoviav r

Mo25avtag..`12g dg dvik sic Toy DROvov, iiflov14071 vet IhvOsecimin rip
Moldavtav roli fryer", retie '00awaviov, Iliac TCP <drop gret ixatts xevy9iv

earandxetatv path roll wbroxeciroeog Hereov rc `Pwacriag. ear &midi

ra TOTE necintara rojv hboacov oi5 xara ocniv egret; 'e'deisov, ivayxciagri
ifl'aifl sic riv Pcoaatav. Tcp
vet qn5' r nareldog whoi; xal vet
whip' its atiorn Hysttiov roil Mozadfi, ,671.6 roc, peyet2.ov Ilireov.
earotiang (3g iiareeov rijg yvvatxOg mica, euri9.19'ev sic riv Ihrecr5nro2tv,
loon rcp gret 1718 Irv/L(29E1'4)i riv Ovyargea roil 'Hystidvog Teovfliaxor,
dre phv pearled; atipflovlog lyvero roil AOroxeciroeog. Tcp gret 1722
at' buaraciag al3rof, gavarit917 4 'Axadrhuia rfig Hereovnascog xai

rapt, rfl 21 roil,' .A.0yoimrov TOO 1723 grovg xai rio: 49 het rfig Ccorig
&grail reyy Nov psz*Actsy. 'Hy arog siftucoy rfig Tovegoefig, Hseao*,
') V. despre el si aide de bio-bibliografie ale lui Sathas i Papadopulos-Vreths,

www.dacoromanica.ro

31

ZAVIRA SI OPUSCULUL LUI DIMITRIE CANTEMIR

'Aealaosijc, e.E2Anvtxfjc, rijg iittergeag "Air Afig, E2avovtxfic, Mo26avexfig

;sal Pa Rtscfic StaMtrov. H peyeUri gatizasta &roil size xaraficiAn sic

vjv e laroelav, Otkoocplav mai Mai9.rhuartxiiv toy gxatts va ovpsekrca
pi Tag xaRtrieovg ao(poiv Toil 7=QC/is') Toy mirk ?.)echi917 vet tivogaaft"
mai paog Trig ' Axabnplag ralv gnwmu4iv Tag &pair. ;sal mei rOv
Otivarov cofYroi5 Thte,ucbv roil Pcopa'exoid Kawaecnoil Kedrovg. Tee rijg
gcyztvoiag at'rtlyb" nov4para sivloetc naea no22oic avyyeaTeilotv, cliamortog

xal iv rip 4,tteriecp Zvyyecilittart, t evogg'opivcp 'Eaptx(3v 0gareov.

Tarot, Awash) roil delorov ovreaTgcog TO mei riov b rfl BAaztct Kayo26avrxiiv
ragovCnvalv ai Beavxolgrinov novrbucirtov ovveyecim sic
tdAsxrov, ;sal

a a3zic itterey2orrial971 eig rip "Pc000tx4v, ;cal a gxsivng

vet rO taraTieco
milts sic r?)v fsepavosiiv. Taro stiecbv yth,
xal sic rip, Mocr'iv pag einlijv tcasnrov, ha /di zatvcoatv ol lipireeot,
eDsoi)onsc nae' etUoyeraiv ret *tirsea, aiazom xal ilvstOoc roI yivovg
ihue5v votta-srat,

'0 retheytog 'Iwcivvov Zafilea,

oe Ziariorstic.

www.dacoromanica.ro

Pl. I

N. IORGA. Zavira i opusculul lui Dimitrie Cantemir

A ll MilIS I

KANTEMIli).
lirEma N 0%
,
41,2441343i1XGTOL

.;' MO 34.1All'AE

-igt.

n'SKIICValiii:'
M1-7tyksrrlp7"...74

t1:1

in %

BIZT*0..2Y.OV:

x .i3O.11 ex

r teCi,..rA

,4
1

rAtimni.c, e:; Tr. 47,1,447(::.1:1

, AlrdT":

rata rel ..:*.fYyse.ter4V1

414iXixtrin, .

sarlt

JiflPrtOT
TO ;/..

111ANNOT ZABITA ,

..7.JATIZTILI
;

95.

4CADEmiEt
-'71111(
11

PiP114EI*

A. R. Memoriile Sectiunii Istorice. Seria III. Tom. XXI. Mem. 2.

www.dacoromanica.ro

a
%

Lei

ZENOVIE PACLISANU. Un vechiu proces literar

N. IORGA. Practica domneascd a unui ideolog: D. Cantemir
I. LUPAS. Imparatul Iosif II si rAscoala tgranilor din Transilvania .
N. IORGA. Trei generatii in vieata publicA romaneasca dupa judecata lui
J. A. Vaillant
TOMUL XVII, (1935-36):
N. IORGA. Doug hrisoave domnesti pentru mgngstirea MArgineni inchinatA Muntelui Sinai
.
. . . . . .
N. IORGA. Trei rare documente fanariote . .
G-ral R. ROSETTI. Din corespondenta inedita a Principelui Milan al Serbiei cu colonelul Gheorghe Catargi in timpul razboiului din 1877-878
ST. METES. Din istoria Dreptului romanesc din Transilvania
N. IORGA. Formularul fanariot
N. IORGA. Consideratii istorice asupra documentelor prezentate de d-I
Marcu Beza
FRANZ BABINGER. Robert Bargrave, un voyageur anglais dans les Pays
Roumains du temps de Basile Lupu (1652)
N. IORGA. Comemorarea lui Lope de Vega . . . . . .
. . .
N. IORGA. Explicatia monumentului dela Adam Clisl . . .
AURELIAN SACERDOTEANU. Dona' acte hategane si unul valcean .
P. P. PANAITESCU. 0 istorie a Ardealului, tradusg de Miron Costin .
ALEXANDRU CIORANESCU. Petru Rams si politica orientalA a lui
Carol Quintul .
.
. . . . . . . .
N. IORGA. Dovezi despre constiinta originei Romfinilor .
.
. . . .
H. DJ. SIRUNI. MArturii armenesti despre Romania. Extrase din Cronica
Armenilor din Camenita . . . . .
. . . .
.
. .
N. IORGA. Mare le logofat al bisericii constantinopolitane Hierax si
insemngrile sale pe un manuscript al Academiei Ramble
ANDREI RADULESCU. 24 Ianuarie 1862
.

. ...........

.... .

Dr. ALEKSA IVIC. Documente privitoare la miscarea literarA si culturalA

. . . . . . .
a Romfinilor din Ungaria in sec.: XVIII si XIX .
N. IORGA. I. In jurul lui Mihai-Viteazul; II. Originea lui Mihai-Viteazul
dupA o cronica romaneasca . . .
.
MIRCEA DJUVARA. Criza dreptului public international
N. IORGA 0 scrisoare importantd a lui Cezar Boliac .
. . . .
N. IORGA. Inceputurile si motivele desnationalizArii in SAcuime . . . ..,
ALEX. LAPEDATU, Un episod revolutionar in luptele nationale ale Romanilor de peste munti acum o jumgtate de veac
I. LUPAS. Leopold Ranke si Mihail Kogalniceanu
N. IORGA. Congresele de istorie dela Venetia si dela Roma
N. IORGA. Au fost Moldova si Tara-Romaneasca provincii supuse Fanariotilor ?
. . . . . . . . .
N. IORGA. Sculptura in lemn romaneasca . .
N. IORGA. Neamul lui Petru $chiopul si vechi documente de limbA mai
noua .
. . . .
. . .

. ..... .

G-ral RADU ROSETTI. Un uitat, Generalul Ion Em. Florescu . . .

N. IORGA. Stiri noi despre sfarsitul secolului al XVI-lea romanesc . .
R. V. BOSSY. Urme romanesti la miaza-noapte
VICTOR SLAVESCU. Opera economicg a lui Ion Ghica . . . . . .
CONSTANTIN I. KARADJA, Steagul romgnesc al lui Istratie Dabija
.

240.

30.

to.

35 .

20.
SO.-

5.
35.
5.
5.
to.
so.

so.
5--

to.

5.
25.
45.
15.
25.
25.
25.
20.
5.-15.
50.

ro.
to.

to.
10.
290.

TOMUL XIX, (1937:8):

Voevod

5.

290.

TOMUL XVIII, (1936):

ANDREI RADULESCU. Constitutiunea cehoslovaat
FRANZ BABINGER. Originea si sfarsitul lui Vasile Lupu
I. LUPAS. Voevodatul Transilvaniei in sec. XII si XIII .

25.
5.
5o.

. ...

N. IORGA. Comemorarea lui Giacomo Leopardi

. .......

www.dacoromanica.ro

10.
15.
10.

'5.

25.
5--

Lei

N. IORGA. Exista o traditie literara romaneasca ?

. . . . .

. . . .

FRANZ BABINGER. 0 relatiune neobservata despre Moldova sub domnia

lui Antonie-Vocla Ruset (1676)
. . .
FRANZ BABINGER. Originea lui Vasile Lupu . . . . . .
N. IORGA. 0 cronica munteang in greceste pentru secolul al XV-lea ?.
N. IORGA. Rogeriu Iosif Boscovich si Moldova . . . . . . . . . ei si
Prof. G. TASCA. Cum a evoluat claca dela inceputul infiintarii
. . .
. . . . . .
pand azi .
N. IORGA. Noi descoperiri privitoare la istoria Romanilor
N. IORGA. Despre civilizatia romaneasca la 5870 .
P. NICORESCU. Bisexarchus, un grad necunoscut in armata pre-byzantma
P. NICORESCU. Garnizoana romana in sudul Basarabiei
N. IORGA. Un memoriu politic care Cuza-Voda
G-ral R. ROSETTI. Costachi Rosetti Tetcanu 1814-1879
. . . .
N. IORGA. Conflictul militar austro-rus in 1854-56 . . .
Prof. N. BANESCU. Pared noua asupra lui Kekaumenos ..... . .
GH. DUZINCHEVIC1. Ceva nou asupra legaturilor lui Sobieski cu Moldova.
ION RADUCANU. Economistii straini in Academia Roman
G-ral R. ROSETTI. Insenmatatea istoricA a caderii Plevnei . . . . .
N. IORGA. Un mare ganditor italian despre luptele din sud-estul Euro. . . . .
. . . . . . . .
pei: Giambattista Vico .
ANDREI RADULESCU. Constitutiunea polonA din 23 Aprilie 1935

. ..... .

. ... ..

5.--

25.i o.-

5.-

5.15.-

so.-

5.-

15.20.-

5.7.-

55.-

5.
to.
so.-

7.I0.-

25.-

TOMUL XX, (1938):

5.N. IORGA. Zece inscriptii de morminte ale Mavrocordatilor
35..
.
N. IORGA. Despre revolutia dela 1848 in Moldova . . . .
I 5.
P. P. PANAITESCU, Mircea cel Batran i suzeranitatea ungureascA
20.N. IORGA. Inceputurile istoriei universale la Romani
r5.N. BANESCU. 0 colectie de sigilii bizantine inedite . . . . .
x5.--N. IORGA. Vasile Alecsandri, student la medicine
45.I. NISTOR. Ocupatia austriaca in Principate, 1854-1857
10.N. IORGA. Un post al latinitatii in lumea germanica: Austria . . .
ION RADUCANU. In amintirea lui Ernest Solvay 1838-1938
.
35.ION D. NISTOR. Principatele romane sub ocupatia ruseasca . .
xo.I. PETROVICI. La un secol i jumatate dela nasterea lui Schopenhauer
45.Dr. KURT WESSELY. A doua Diploma Leopoldina
5.N. IORGA. Sensul a Gazetei Transilvaniei * . . . . . . . . . . . .
so.H. DJ. SIRUNI. Aron VodA, Raman Voda i Eremia Voda
N. IORGA. Intinderea spre Mani! a Moldovei lui 5tefan-cel-Mare . . . xo.G-ral R. ROSETTI. x.-Cultura militara. 2.-Ce spune Maresalul Mackensen xo.despre operatiile sale contra Romaniei
xo.. .
N. IORGA. Paralelisme helveto-romane . .
xo.. . . .
i
greselile
lui
Bismarck.
N. IORGA. Principiul nationalitatilor
. . .
5.-. .
G-ral R. ROSETTI. Steaguri, prapure (polemici). . .
N. IORGA. Paralelisme si initiative de istorie universal! la Romani . . 12.-

5.

. ........

TOMUL XXI, (5939):

. .
.
ANDREI RADULESCU. Romanitatea dreptului nostru
opusculul lui
N. IORGA. i. a Calicii lui Mihai Viteazul. 2. Zavira iBrancoveni
. .
Dimitrie Cantemir despre lupta intre Cantacuzini i
G-ral R. ROSETTI. Calarasii din vales Siretului in Razboiul de neatarnare
CONST. MOISIL. Stemele primelor monete romanesti

I2.-8.

32.50.-

961

C. 53.552.

www.dacoromanica.ro

PRETUL LEI 8.-