Sunteți pe pagina 1din 14

CAPITOLUL I

Prezentarea societii S.C. BOGART BUILDING MANAGEMENT S.R.L


Societatea BOGART BUILDING MANAGEMENT S.R.L este nmatriculat la
Registrul Comerului sub numrul J40/4333/2000, iar Codul Unic de nregistrare este RO
12987836. Sediul social al firmei este n Bucureti, sector 3, str. Calea Dudeti nr.124.
S.C. BogArt Building Management S.R.L. a fost intemeiat n anul 2000, fiind parte
integrant a grupului de firme BOGART.
Prestarea serviciilor de curaenie profesional i administrarea imobilelor, sunt
principalele obiective de activitate. Beneficiind de baza logistic a BOGART-ului i utiliznd
experiena acumulat n cei 12 ani de activitate pe piaa prestarii de servicii din Romnia,
BogArt Building Management a devenit unul din principalii juctori la nivel naional pe piaa
prestarii serviciilor de curenie i de administrare proprieti.
Societatea BogArt Building Management,

are ca obiect de activitate execuia

urmtoarelor tipuri de servicii:


- Administrare si operare;
- Managementul energiei, sigurana echipamentelor electrice i a utilizatorilor;
- Economisirea energiei;
- Managementul mentenanei i Mentenan tehnic;
- Controlul costurilor i calitii;
- Servicii de recepie;
- Servicii de curenie;
- Servicii de securitate;
- Servicii de curenie dup constructor;
- Servicii de curenie general ;
- Servicii de curenie de ntreinere;
- Servicii de recondiionare suprafee dure;
- Servicii de mturare / aspirare / splare platforme exterioare de mari dimensiuni;
- Servicii de cleaning prestate prin alpinism utilitar;
- Servicii dezinsecie, dezinfecie, deratizare;
- Servicii de deszpezire a cilor de acces aferente imobilelor.

Aprecierea unei firme st n portofoliul pe care l deine. Printre clienii BogArt Building
Management putem identifica nume cunoscute publicului larg.

Raiffeisen Bank locaii n Bucureti i la nivel naional;


- Raiffeisen Banca pentru Locuine;
-

C.E.C. Bank n Bucureti i Ilfov pentru servicii de curenie

C.E.C. Bank n 8 judee pentru servicii de mentenan;

Distrigaz Sud pentru servicii de curenie


- Bancpost Bank locaii n Bucureti i la nivel naional;
- Credit Europe Bank - locaii n Bucureti i la nivel naional;
- ICME ECAB;
- Arcelor Mittal Construction Romania;
- Litexco Romnia.
- GDF Suez
- Piraeus Bank
- BRD - in Giurgiu si judetul Giurgiu
- UPC

3.1.1 Caracteristici generale


Numele societii BOGART BUILDING MANAGEMENT, este uor de
recunoscut datorit brandu-lui BOGART care este renumit att la nivel intern ct si extern.
Grupul de cuvinte n englez BUILDING MANAGEMENT, evideniaz domeniul
de activitate al societii: administrri de cldiri.

Inial firma se numea BOGART CLEANING, denumirea provenea de la activitatea


desfurat de ctre societate la momentul respectiv, curenie. De cativa ani de zile au
combinat aceste servicii, iar denumirea actual reprezint mai bine organizaia, deoarece
administrrile de cldiri pot cuprinde i prestri de curenie.

Sigla actual a firmei este format din dou blocuri separate. n primul bloc este
trecut denumirea firmei mam. Aceast denumire are acelai font ca sigla original i aceeai
culoare.
Al II-lea bloc este mai mic, este proiectat ca o umbr a blocului principal. n el este
scris cu galben grupul de cuvinte BUILDING MANAGEMENT,
Culorile alese pentru sigl sunt verde i galben, predominnd culoarea verde datorit
faptului c este culoarea reprezentativ a grupului BOGART.
Sigla reprezint comunicarea non-verbal a fiecrei societi, aceasta trebuie s fie
compus din culori care s vorbeasc de la sine. Atunci cnd sunt alese trebuie s se in cont
de percepia ochiului dar i a minii.
Fiecare culoare are semnificaia ei, galbenul este considerat cea mai strlucitoare i
mai energizant culoare. De asemenea ne duce cu gandul la fericire i soare. Iar o firm exact
asta i dorete pentru clienii si. Fiind o culoare strlucitoare, imediat lumea face asocierea
cu strlucirea obiectelor proaspt curate. De asemenea culoarea galben folosit de ctre
firm, atrage atenia privitorilor. Acest culoare mai are i rolul de a evidenia cele mai
importante elemente din design.
Verdele nseamn via! Abundent n natur, verdele semnific sntate i mediu. n
desing are efect de echilibrare, armonizare, stabilitate i prosperitate. Adaptnd culoarea verde
pentru sigla noastr i facnd o analogie cu produsele pe care firma le folosete, observm c
acest verde abundent regsit n sigl, nu semnific decnd grija pentru mediu, ecologie.
Se spune c verdele semnific renoire, aceast societate i-a perfecionat (renoit)
sigla de-a lungul timpului pentru a-i ntri imaginea.

Sloganul este foarte important pentru o societate, deoarece acesta este menit s
semnaleze i s reaminteasc consumatorilor actuali i poteniali ai unei firme de existena i
calitile sale.
Cum societatea pe care o analizez nu are un strigt de lupt (proveniena cuvntului
slogan), am hotrt s creez unul. Sloganurile sunt adesea alctuite dintr-un grup de cuvinte,
uor de reinut, dar care s rezume avantajele companiei. Se spune c ele, sunt cele mai
eficiente moduri de a atrage atenia asupra unui aspect al unui brand.
Pentru a fi eficient, un slogan trebuie s aib urmtoarele caracteristici:
1. S fie ingenios;
2. S fie memorabil;
3. S fie simplu i concis;
4. S includ principalele beneficii ale brandului pentru potenialul cumprtor;
5. S diferenieze brandul de concurena sa;
6. S ofere credibilitate brandului.
Curm, administrm, cu seriozitate abordm! este un joc de cuvinte specific
pieei de desfurare a firmei analizate. Este alctuit dintr-o fraz ritmat de cinci cuvinte.
Dac administrarea i curenia sunt trecute n slogan pentru c aceast activitate o
desfoar organizaia de-a lungul anului, cuvntul seriozitate, nu poate fi descris mai mult
dect este reprezentat de el nsui.

3.1.2 Analiza SWOOT


Puncte tari
-

face parte din trustul BOGART care i ofer notorietate;

acoperirea complet a pieei naionale, ceea ce permite onorarea n


totalitate a solicitrilor clienilor;

serviciile oferite se pot adapta dup nevoile cumprtorilor;

exist o gam larg de produse i servicii;

meninerea permanent a unui standard foarte ridicat n ceea ce privete


calitatea serviciilor prestate;

practicarea unei strategii de pre accesibil clienilor.

Punte slabe
-

costul ridicat al mbuntirii serviciilor oferite;

promovarea are loc doar cu ajutorul agenilor de vnzri, nu se practic


promovarea prin trustul media.

Situaii imprevizibile create de ctre agenii de curenie, majoritatea


acestora neavnd un nivel de colarizare mai ridicat decat al studiilor
generale

Oportuniti
-

secolul vitezei, nu mai ofer timp pentru ntreinerea imobilelor, de aceea


cererea pentru serviciul de curenie este mare

parteneriate cu clienii firmei BogArt, dup finalizarea lucrrilor de


construcie.

Ameninri
-

concurea neloial existent pe pia ;

instabilitatea economic a rii noastre;

schimbari dese ale reglementrilor n procesul legislativ;

costul ridicat al cursurilor.

CAPITOLUL II
Metodologia generala a realizarii auditului activitatii itrepinderii

1. Notiunea de audit, in general


Audit vine de la cuvntul italian "audire", a asculta; cuvnt de origine latin,
transformat n timp de practica anglosaxon, semnific azi, n sens strict, revizia conturilor
realizat de experti independenti n vederea exprimrii unei opinii asupra regularittii si
sincerittii acestora.
Prin audit, n general, se ntelege examinarea profesional a unei informatii n vederea
exprimrii unei opinii responsabile si independente prin raportarea la un criteriu (standard,
norm) de calitate.
Obiectivul oricrui tip de audit l constituie mbunttirea utilizrii informatiei.
Retinem elementele principale care definesc auditul, n general:
- examinarea unei informatii trebuie s fie exclusiv o examinare profesional;
- scopul examinrii unei informatii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia;
- opinia exprimat asupra unei informatii trebuie s fie responsabil si independent, ceea ce
presupune c persoana care face aceast examinare are anumite responsabilitti pentru
activitatea sa si trebuie s fie o persoan independenta;
- examinarea trebuie sa se faca dupa reguli dinainte stabilite cuprinse intr-un standard ,norma
legala ori profesionala care constituie criteriu de calitate.
- statutul de independent al persoanelor care realizeaz aceste misiuni de audit si autonomia
organismului din care face parte auditorul.
2. Conceptul de audit financiar
2.1. Audit financiar sau audit statutar?
Uniunea European nu cunoaste dect denumirea de controlor legal, dar acesta se
cheam comisar de conturi n Franta, comisar-revizor n Belgia, auditor statutar n Regatul
Unit etc.
A audita a avut initial semnificatia de a verifica situatiile financiare ale unei
ntreprinderi; azi, a audita poate avea n plus semnificatia studierii unei ntreprinderi pentru a-i

aprecia procesele, tranzactiile si situatiile financiare (audit financiar), pentru a-i ameliora
performantele (audit operational) sau pentru a face o judecat asupra gestiunii (audit de
gestiune).
Auditul statutar (legal) este singurul tip de audit reglementat la nivel european
(Directiva a VIII-a) si prevzut, de regul, prin legea companiilor si prin actele constitutive
(statutele) acestora;
Denumirea simpl de "audit financiar" poate fi folosit pentru a desemna numeroase alte
misiuni ca, de exemplu:
-auditul financiar al procedurilor informatizate de tinere a contabilittii;
-auditul financiar al operatiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentar a
acestora n situatiile financiare;
-auditul financiar al contabilizrii cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legislatiei
sociale;
-auditul financiar asupra situatiei fiscale;
-auditul financiar asupra conturilor de clienti pentru a verifica dac evaluarea creantelor
ndoielnice s-a fcut de o manier prudent etc.
Din cele prezentate rezult c sintagma "audit financiar" este mult mai cuprinztoare
dect cea de "audit statutar".
Reglementarea european (Directiva a VIII-a) si reglementrile nationale se refer
numai la auditul statutar, adic auditul asupra situatiilor financiare ale entittii.

3. Tipuri de audit
"Auditul operational" are ca obiectiv cerinta de a face analiza riscurilor si a deficientelor
existente n vederea furnizrii de sfaturi.
Auditorii, n general,nu pot avea imixtiuni n gestiunea ntreprinderii auditate si, ca
urmare, acestia nu pot efectua audit operational la entitatea la care fac auditul situatiilor
financiare si nici consultanta;
"Auditul de gestiune" are ca obiectiv fie gsirea de probe ale unei fraude, fie de a aduce
o judecat critic asupra unei operatiuni de gestiune sau asupra performantelor unei entitti
sau a unui grup de entitti.

Auditul tinde a se generaliza la numeroase domenii care nu au raporturi directe cu


situatiile financiare ale ntreprinderii(social,de calitate ,de mediu,etc...); n acest caz, el
desemneaz diagnosticul de organizare si de gestiune si n mod deosebit controlul
procedurilor si maniera n care organismul (ntreprinderea) actioneaz n raport cu atributiile
si obiectivele acesteia;
Clasificarea auditurilor se face n functie de obiectivele urmrite si n functie de
specialistii care le realizeaz,astfel:
Obiective urmarite
Specialisti utilizati
Verificarea si certificarea Profesionisti

Denumirea auditului
contabili -audit statutar

situatiilor financiare

independenti

alesi

sau

Diagnostic sectorial

numiti ,de regula de actionari


Experti independenti numiti de -audit fiscal
conducerea entitatii

-audit social
-audit juridic
-audit al calitatii

Diagnostic asupra conturilor Compartimente


si diagnostic sectorial

--etc
specializate -audit intern

independente de alte servicii


ale

intreprinderii(de

intreprinderi

regula
mari,

grupuri,holdinguri,etc)

4. Categorii de auditori
- auditorul intern ;
- auditorul extern.
Auditorul intern este o persoana fizica ori juridica, salariat al entittii auditate,respectiv
angajat prin contract; cantonat initial n misiuni legate de buna calitate a informatiilor
financiare, astzi, auditorul intern se ocup din ce n ce mai mult de misiuni de audit
operational, de verificarea existentei, a gradului de adecvare si a modului de aplicare a
procedurilor interne n toate sectoarele si pe toate functiile ntreprinderii.

Auditorul extern(financiar) :
-

obligatoriu -daca entitatea indeplineste conditiile legale care prevad expres


aceasta(statutar) ;

optional in toate celelalte cazuri.

Auditorul extern (financiar) este o persoana fizica ori juridica care isi exercita prerogativele
n baza unui contract cu ntreprinderea:
Entitatea in anumite conditii (prevazute de lege) este obligata s ncredinteze unui specialist
competent si independent o misiune de audit financiar care conduce la certificarea situatiilor
financiare .
Auditorul contractual detine o competent mai bine adaptat la o misiune foarte precis (de
exemplu, elaborarea si implementarea procedurilor de control intern, audit al metodelor de
evaluare a stocurilor etc.).
ntreprinderea are nevoie de opinia unui auditor a crui semntur se bucur de un prestigiu
particular.
O misiune particular de control este cerut de un tert, de exemplu, o banc la acordarea
unui mprumut etc.
Auditorul financiar executa :
1.Misiune de auditare in vederea exprimarii unei opinii profesionale si independente
cu privire la situatiile financiar contabile anuale;
2.Executa misiuni la cerere cu obiective prestabilite check list in vederea exprimarii
a unei opinii independente si profesionale.
Orice entitate economica care opteaza pentru auditul financiar este obligata sa-si
organizeze auditul intern.
Auditorul contractual efectueaz o misiune n cadrul unui contract cu entitatea auditat
prin care aceasta (o ntreprindere, o primrie, o institutie public, un minister etc.) fixeaz o
misiune unui auditor, termenii si conditiile de realizare fiind prevzute n contract. Altfel spus,
dac nu exist dect o singur misiune de audit legal (statutar) care cuprinde obiective
cunoscute si care se realizeaz potrivit Standardelor Internationale de Audit, exist un numr
nelimitat de misiuni de audit contractual, realizate de specialisti, de regul experti contabili.

..........................

9.2.1. Principalele tehnici de audit intern


9.2.1.1.Verificarea - asigura validarea, confirmarea, acurateea nregistrrilor,
documentelor, declaraiilor, concordana cu legile i regulamentele, precum si
eficacitatea controalelor interne.
Tehnicile de verificare sunt:
a) Comparaia: confirma identitatea unei informatii dupa obtinerea acesteia din
Comparaia: confirma identitatea unei informatii dupa obtinerea acesteia din
doua sau mai multe surse diferite;
b) Examinarea: presupune urmarirea in special a detectarii erorilor sau a
iregularitilor;
c) Recalcularea: verificarea calculelor matematice;
d) Confirmarea: solicitarea informaiei din doua sau mai multe surse
independente (a treia parte) n scopul de a validarii acesteia;
e) Punerea de acord: procesul de potrivire a dou categorii diferite de
nregistrri;
f) Garantarea: verificarea realitatii tranzaciilor nregistrate prin examinarea
documentelor, de la articolul nregistrat spre documentele justificative;
g) Urmrirea: reprezinta verificarea procedurilor de la documentele
justificative spre articolul nregistrat. Scopul urmririi este de a verifica
dac toate tranzaciile reale au fost nregistrate.
9.2.1.2. Observarea fizica reprezinta modul prin care auditorii interni ii
formeaza o prere proprie.
9.2.1.3 Interviul se realizeaz de catre auditorii interni prin intervievarea
persoanelor auditate/implicate/interesate. Informaiile primite trebuie confirmate
cu documente.
9.2.1.4. Analiza consta in descompunerea unei entiti n elemente, care pot fi
izolate, identificate, cuantificate i msurate distinct.
9.2.2. Principalele instrumente de audit intern
9.2.2.1. Chestionarul cuprinde ntrebarile pe care le formuleaza auditorii interni.
Tipurile de chestionare sunt:
a) chestionarul de luare la cunostiinta (CLC) - cuprinde ntrebri
referitoare la contextul socio-economic, organizarea interna, funcionarea
entittii/structurii auditate;
(CCI) activitatea de identificare obiectiva a disfunciilor i cauzelor reale
ale acestor disfuncii; - ghideaza auditorii interni in
de verificare (CLV) - este utilizat pentru stabilirea condiiilor pe care
trebuie s le ndeplineasc fiecare domeniu auditabil. Cuprinde un set de
ntrebri standard privind obiectivele definite, responsabilitile i

metodele mijloacele financiare, tehnice si de informare, b) chestionarul de


control intern c) chestionarul-lista resursele umane existente.
9.2.2.2.Tabloul de prezentare a circuitului auditului (pista de audit),
- stabilirea fluxurilor informatiilor, atributiilor si responsabilitatilor
referitoare la acestea;
- stabilirea documentatiei justificative complete;
- reconstituirea operatiunilor de la suma totala pana la detalii individuale
si invers.
9.2.2.3. Formularele constatarilor de audit public intern - se utilizeaza pentru
prezentarea fundamentata a constatrilor auditului public intern.
a) Fisa de identificare si analiza problemelor (FIAP) - se intocmeste pentru
fiecare disfunctionalitate constatata. Prezinta rezumatul acesteia, cauzele si
consecintele, precum si recomandarile pentru rezolvare. FIAP trebuie s fie
aprobat de ctre coordonatorul misiunii, confirmat de reprezentantii
entitatii/structurii auditate i supervizat de seful compartimentului de audit (sau
de ctre nlocuitorul acestuia). care permite:
b) Formularul de constatare si raportare a iregularitilor se intocmeste in cazul
in care auditorii interni constat existenta sau posibilitatea producerii unor
iregularitati. Se transmite imediat sefului compartimentului de audit public
intern, care va informa in termen de 3 zile conducatorul entitatii publice si
structura de control abilitata pentru continuarea verificarilor.
9.3.Dosarele de audit public intern
Dosarele de audit public intern prin informatiile continute asigura
legtura ntre sarcina de audit, interventia la fata locului i raportul de audit
public intern. Dosarele stau la baza formularii concluziilor auditorilor interni.
Tipuri de dosare de audit public intern:
a) anent atoarele sectiuni : Dosarul permcuprinde urm
Seciunea A Raportul de audit public intern si anexele acestuia:
- ordinul de serviciu;
- declaraia de independen;
- rapoarte ( intermediar, final, sinteza recomandrilor);
- fisele de identificare i analiza problemelor (FIAP);
- formularele de constatare a iregularitilor;
- programul de audit.
- notificarea privind declansarea misiunii de audit public intern; - minuta
edinei de deschidere;
- minuta sedintei de inchidere;
- coresponden cu entitatea/structura auditata.
Seciunea C Documentatia misiunii de audit public intern :

- strategii interne;
- reguli, regulamente i legi aplicabile;
- proceduri de lucru;
- materiale despre entitatea/structura auditata (indatoriri, responsabiliti,
numr de angajai, fiele posturilor, graficul organizaiei, natura i
locaia nregistrrilor contabile);
- informaii financiare;
- rapoarte de audit public intern anterioare i externe
- informaii privind posturile cheie/fluxuri de operatii;
- documentatia
Seciunea B Administrativ: - minuta reuniunii de conciliere;
analizei riscului.

Seciunea D Supervizarea si revizuirea desfasurarii misiunii


de audit public intern si a rezultatelor acesteia:
- raspunsurile auditorilor interni la revizuirea raportului de audit public
intern.
31

b) Dosarul documentelor de lucru cuprinde copii xerox a


documentelor justificative, extrase din acestea, care trebuie sa
confirme si sa sprijine concluziile auditorilor interni. Dosarul
este indexat prin atribuirea de litere si cifre (E,F,G,) pentru
fiecare seciune/obiectiv de audit din cadrul Programului de
audit. Indexarea trebuie s fie simpl i uor de urmrit.
9.4. Revizuirea
Revizuirea se efectueaza de catre auditorii interni, inainte de intocmirea
proiectului Raportului de audit public intern, pentru a se asigura ca
documentele de - revizuirea raportului de audit public intern;
lucru sunt pregatite in mod corespunzator.
9.5. Pastrarea si arhivarea dosarelor de audit public intern
Dosarele de audit public intern sunt proprietatea entitatii publice i sunt
confideniale. Ele trebuie pastrate pn la ndeplinirea recomandrilor din
raportul de audit public intern, dupa care se arhiveaza n concordan cu
reglementarile legale privind arhivarea.
9.6. edina de nchidere a interventiei la fata locului are drept scop
prezentarea opiniei auditorilor interni, a recomandarilor finale din
proiectul Raportului de audit public intern si a calendarului de
implementare a recomandarilor. Se intocmeste o minuta a sedinei de
nchidere.