Sunteți pe pagina 1din 5

Curs 1

SANATATEA FAMILIEI SI PLANIFICAREA FAMILIALA


OBIECTIVE EDUCATIONALE:
-definirea conceptului de familie si sanatate familiala
-cunoasterea principalelor caracteristici medico-sociale ale familiei
-descrierea principalelor caracteristici demografice ale familiei
-descrierea conceptului de planificare familiala
-cunoasterea principalelor probleme de sanatate legate de planificarea familiala
Utilizarea conceptului de sanatate a familiei porneste de la faptul ca o persoana in
dezvoltarea sa somatica, psihica si sociala este puternic influentata de mediul familial.
Conform definitiei OMS, sanatatea familiei inseamna mult mai mult decit suma sanatatii
individuale a persoanelor componente ale familiei; sanatatea familiei exprima interrelatiile ce se
stabilesc in cadrul acestui grup social.
OMS recomanda patru grupe de indicatori pentru masurarea sanatatii familiei:
1.demografici
2.medicali
3.sociologici
4.economici
1.INDICATORI DEMOGRAFICI
1.1.Structura familiei, in functie de caracteristicile personale ale membrilor familiei, cei
mai importanti pentru masurarea si descrierea sanatatii familiei sunt:
-numarul de persoane ce compun familia;
-virsta;
-nivelul de instruire;
-ocupatia.
Importanta are, de asemenea, descrierea structurii familiei in functie de caracteristicile
personale ale membrilor familiei in raport cu capul familiei (starea clinica, gradul de rudenie).
1.2.Marimea medie a familiei
Ca urmare a tendintei de scadere a natalitatii (in tarile dezvoltate, fenomen inregistrat si in
Romania), numarul de copii pe familie a scazut si a crescut numarul familiilor fara copii. Pe
plan international se inregistreaza tendinta cresterii marimii medii a familiei si a numarului de
familii formate dintr-o singura persoana (de obicei batrini).
In Romania, dupa datele recensamintului din 1977, marimea medie a familiei este de 3
membri, fata de 5 membri dupa datele recensamintului din 1930. Numarul mediu de membri ai
unei familii este mai mare in mediul rural decit in urban. Dupa datele recensamintului din 1977,
raportul vaduve/vaduvi a fost de 4:1.
1.3.Tipul de familie
Tipul clasic de familie este familia largita. Tipul modern - familia nucleara.
In 1984 un grup de experti OMS a descris 4 tipuri de familie:
a. familia nucleara compusa din sot + sotie + copii;
b. familia largita pe verticala :sot + sotie + copii + parintii unuia din soti;
c. familia largita pe orizontala compusa din sot + sotie + copii + frate/sora a unuia din soti;
d.familia largita pe orizontala si verticala :sot + sotie + copii + parinti + frate/sora.

Tendinta este de crestere a numarului familiilor nucleare. In 1984, in Romania, familiile


nucleare detineau o pondere de 94%.
Consecintele pe plan medical ale tendintelor actuale in ceea ce priveste marimea medie a
familiei si a tipului familiei sunt:
-deplasarea centrului de greutate a solicitarilor medicale din domeniul materno-infantil spre
cel al persoanelor virstnice;
-restructurarea sistemului de asistenta medicala cu accent pe serviciile sociale destinate
ingrijirii batrinilor;
-necesitatea colaborarii serviciilor de sanatate cu grupuri/organisme sociale (voluntari, case
de caritate, etc.)
1.4.Ciclul de viata al familiei
Acest concept a aparut in anii 1930-1940. Ideea de la care s-a pornit a fost aceea ca familia,
din momentul formarii ei (casatoria) pina la disparitia ei (deces, divort), trece printr-o serie de
stari ce determina modificarea functiilor sale atit in sens favorabil cit si defavorabil.
Daca luam in considerare principalele evenimente demografice semnificative pentru
familie, etapele ar fi urmatoarele:
Etapa

Evenimentul

Formarea

Casatoria

Extensia

Nasterea primului copil

Extensia completa

Nasterea ultimului copil

Contractia

Casatoria primului copil si parasirea


parintilor

Contractia completa (,,cuib parasit)

Casatoria ultimului copil si parasirea


parintilor

Dizolvarea

Moartea unuia dintre soti

Modelul simplificat al ciclului de viata, in functie de etapele vietii femeii ar fi, pentru tarile
dezvoltate:
-virsta la casatorie
22 ani
-virsta nasterii primului copil
23 ani
-virsta nasterii ultimului copil
29 ani
-virsta la casatoria primului copil
45 ani
-virsta la nasterea primului nepot
46 ani
-virsta la casatoria primului nepot
68 ani
-virsta la nasterea primului stranepot 69 ani
-virsta la deces
75 ani
Ciclul de viata al familiei este influentat de
1.Factori demografici:
-natalitate;
-mortalitate;
-nuptialitate;

-divortialitate.
2.Factori socio-economici:
-nivelul de dezvoltare socio-economica a tarii;
-venitul mediu / membru al familiei;
-nivelul de urbanizare si industrializare.
3.Factori culturali:
-nivelul de instruire;
-nivelul cultural al populatiei respective.
Tendintele actuale in evolutia ciclului de viata al familiei sunt:
-ca urmare a scaderii mortalitatii, factorul demografic cel mai important care influenteaza
evolutia ciclului de viata, este cresterea numarului de supravietuitori apti pentru casatorie si
cresterea numarului de supravietuitori la virste inaintate;
-datorita scaderii mortalitatii, durata medie a ciclului de viata a familiei a crescut fata de
valoarea inregistrata la inceputul secolului cu aproximativ 13 ani;
-daca la inceputul secolului dizolvarea familiei se facea in special prin decesul sotiei (cauza
principala de deces fiind complicatiile legate de sarcina, nastere si lauzie), astazi, dizolvarea
familiei se face prin decesul sotului.
Principalele caracteristici ale ciclului de viata a familiei in Romania:
-durata medie a ciclului de viata a familiei este de 42 de ani;
-virsta medie la casatorie a femeilor este de 21-22 ani;
-modelul de fertilitate este de tip precoce;
-fenomenul de divortialitate creste, ceea ce duce la scaderea duratei ciclului de viata a familiei.
1.5.Conditiile de mediu si de viata ale familiei
2.INDICATORI MEDICALI
Din aceasta grupa de indicatori fac parte:
-prevalenta factorilor de risc in familie;
-prevalenta bolilor in famile;
-agregarea bolilor in familie;
-identificarea familiilor cu risc crescut de imbolnavire.
Cunoasterea prevalentei factorilor de risc si a imbolnavirilor in familie permite planificarea
si organizarea serviciilor de sanatate precum si orientarea invatamintului universitar si
postuniversitar in functie de problemele specifice ale familiei si comunitatii.
3.INDICATORI SOCIOLOGICI (abordarea sociologica a sanatatii familiei)
Pe baza celor 5 intrebari, la care variantele de raspuns sunt:
-aproape intotdeauna - 2 pct.
-citeodata - 1 pct.
-niciodata - 0 pct
s-a stabilit un scor APGAR al familiei, numarul maxim de puncte fiind de 10:
1.Sunt satisfacut ca pot apela la ajutorul familiei atunci cind ceva este in neregula.
2.Sunt satisfacut ca familia abordeaza si imparte problemele cu mine.
3.Sunt satisfacut ca familia accepta si sustine dorintele mele de a intreprinde noi activitati.
4.Sunt satisfacut ca familia raspunde starilor afectiv-emotionale (dragoste, suparare, minie).
5.Sunt satisfacut ca in cadrul familiei exista un mod placut de a petrece timpul liber.
Clasamentul ar fi:
-familie sanatoasa:
8-10 pct.
-familie cu probleme
6-7 pct.

-familie cu risc
<6 pct.
4.INDICATORI ECONOMICI
Abordarea economica a sanatatii familiei prezinta interes pentru medic in masura in care
factorii economici pot sa o influenteze. Doua aspecte economice principale au facut obiectul a
numeroase studii: costul bolii pentru familie si impactul bolii asupra familiei.
PLANIFICAREA FAMILIALA
Definitie: determinarea constienta de catre familie a numarului de copii si a esalonarii in
timp a nasterilor.
Definitiile recente ale acestui concept include si tratamentul sterilitatii.
Sinonime: planificarea nasterilor, controlul nasterilor, limitarea nasterilor. Toate aceste
sinonime se suprapun numai pe prima parte a definitiei: determinarea constienta de catre familie
a nasterilor.
In dezvoltarea conceptului exista 2 momente.
Primul moment: societatea si cei ce se ocupau cu dezvoltarea sociala si a sistemului de
sanatate au constatat ca numarul populatiei creste excesiv de mult, crestere care exercita
presiuni mari asupra societatii si a familiei. Au aparut astfel, primele tendinte in planificarea
familiala: reducerea numarului de copii in familie, deci esalonarea nasterilor. Acest aspect
reprezinta in primul rind o problema a societatii si in al 2-lea rind o problema a familiei.
Al 2-lea moment: tratamentul sterilitatii pentru a da posibilitatea familiei sa aiba numarul
de copii dorit. Acest aspect este in primul rind o problema a familiei si in al 2-lea rind o
problema a societatii.
Planificarea familiala reprezinta un drept fundamental al populatiei, al cuplurilor. Fiecare
familie are dreptul sa-si stabileasca numarul de copii dorit si cind ii doreste. In acelasi timp,
fiecare familie trebuie sa fie constienta de obligatiile si raspunderile pe care le are fata de copii.
Pornind de la criteriul atitudinii familiei fata de planificarea familiala, familiile se pot
clasifica in:
-familii de tip maltusian: familii care aplica planificarea familiala;
-familii de tip nemaltusian: familii care nu aplica planificarea familiala.
OMS a elaborat un model ce cuprinde principalii factori care influenteaza atitudinea fata de
planificarea familiala si interrelatiile acestor

factori.

Introducerea planificarii familiei este importanta pentru ca poate exercita influente asupra
starii de sanatate a femeii si a copilului:
a.pe de o parte prin influentele sarcinilor asupra sanatatii femeii si a copilului;
b.pe de alta parte, ele se manifesta prin consecintele utilizarii de catre femei a diverselor tehnici
de planificare familiala.
a. Cercetarile ce au analizat relatiile dintre numarul de nasteri si sanatatea femeii si a
copilului au aratat ca:
-virsta la nastere a femeii mai mica de 20 ani sau mai mare de 35 ani prezinta un factor de
risc pentru starea de sanatate a copilului;
-aproximativ 20% din decesele materne s-au inregistrat la femei in virsta de peste 35 ani,
desi aceste femei nu dau nastere decit la 5% din totalul nascutilor vii;
-un interval intergenezic mai mic de 2 ani reprezinta un factor de risc major atit pentru
starea de sanatate a femeii cit si pentru calitatea biologica a produsului de conceptie;
-un interval intergenezic optim, de 4 ani, are un efect favorabil asupra mortalitatii infantile
si a mortalitatii materne, determinind reducerea nivelurilor acestora;
-combinarea factorilor de risc: intervalul intergenezic mai mic de 2 ani cu numarul mare de
nasteri determina cresterea riscului matern prin risc obstetrical.
Deci planificarea familiala previne cel putin 3 tipuri de sarcina cu risc crescut:
-sarcini la virste mai mici de 20 ani;
-sarcini la virste mai mari de 35 ani;
-sarcini la un interval intergenezic mai mic de 2 ani.
In Romania, planificarea familiala a intrat in drepturile sale din anul 1990, metoda de
planificare familiala cea mai acceptata fiind insa avortul (intreruperea cursului normal al
sarcinii)