Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
REFERAT
CONCEDIERI COLECTIVE
(DIRECTIVA 98/59 C.E)
COORDONATOR :
PROF.UNIV.DR.
VLAD BARBU
MASTERAND :
MARIUS-VASILE NISTORESCU
CONCEDIERI COLECTIVE
Potrivit art. 69 din Codul muncii, astfel cum a fost modificat in septembrie 2006, in
cazul in care angajatorul intentioneaza sa efectueze concedieri colective, acesta are
obligatia de a initia, in timp util si in scopul ajungerii la o intelegere, in conditiile
prevazute de lege, consultari cu sindicatul sau, dupa caz, cu reprezentantii salariatilor,
cu privire cel putin la:
metodele si mijloacele de evitare a concedierilor colective;
b) metodele si mijloacele de reducere a numarului de salariati care vor fi concediati;
c) atenuarea consecintelor concedierii.
In perioada in care au loc aceste consultari, pentru a permite sindicatului sau
reprezentantilor salariatilor sa formuleze propuneri in timp util, angajatorul are obligatia
sa le furnizeze toate informatiile relevante si sa le notifice, in scris, urmatoarele:
numarul total si categoriile de salariati;
b) motivele care determina concedierea preconizata;
c) numarul si categoriile de salariati care vor fi afectati de concediere;
d) criteriile avute in vedere, potrivit legii si/sau contractelor colective de munca, pentru
stabilirea ordinii de prioritate la concediere;
e) masurile avute in vedere pentru limitarea numarului concedierilor;
f) masurile pentru atenuarea consecintelor concedierii si compensatiile ce urmeaza sa
fie acordate salariatilor concediati, conform dispozitiilor legale si/sau contractului
colectiv de munca aplicabil;
g) data de la care sau perioada in care vor avea loc concedierile;
h) termenul inauntrul caruia sindicatul sau, dupa caz, reprezentantii salariatilor pot face
propuneri pentru evitarea ori diminuarea numarului salariatilor concediati.
Aceste obligatii de informare si consultare se mentin indiferent daca decizia care
determina concedierile colective este luata de catre angajator sau de o intreprindere
care detine controlul asupra angajatorului.
CONCEDIEREA COLECTIV
N SPAIUL ROMNESC I COMUNITAR
Criza economic care a atins Europa, ncepnd cu prima criz petrolier din 1972,
care a modificat sensibil mediul n care evoluau ntreprinderile pn atunci, dnd loc n
mod particular la o micare fr precedent de restructurri i concentrri de
ntreprinderi nsoite de un numr impresionant al concedierilor colective dintre care
unele au fost decise n afara ntreprinderilor respective datorit concentrirlor crescnd
ale capitalului. Pentru a se limita o astfel de situaie, a fost adoptat Directiva 75/129
CEE din 17 februarie 1975 privind apropierea legislaiilor statelor membre referitoare la
concedierile colective .
Revizuirea Directivei 75/129/CEE prin Directiva 98/59/CE din 20 iulie 1998 privind
aproprierea legislaiilor statelor membre referitoare la concedierile colective , se nscrie
n cadrul programului de aciune n aplicarea Chartei comunitare a drepturilor sociale
fundamentale ale muncitorilor adoptate n cadrul european care s-a desfurat la
Strasbourg n perioada 8-9 decembrie 1989. Asfel, practic Revizuirea Directivei din
1975 a rspuns astfel la dou obiective ale Chartei: pe de o parte ameliorarea
condiiilor de via i de munc a muncitorilor art.7, iar pe de alt parte dezvoltarea
informrii, consultrii i participrii munictorilor n procesul de concedieri colectiveart.17 i 18.
Directiva cuprinde cteva caracteristici importante:
a) se refer la concedierea colectiv pentru motive economice;
b) stabilete n amnunt o procedur de urmat;
c) nu limiteaz libertatea angajatorului de a reduce numrul salariailor;
d) se aplic fa de lucrtorii care au ncheiat contracte de munc pe durata
nedeterminat. ncetarea contractului de munc pe durata determinat prin ajungerea
la termen nu este reglementat n directiva 98/59/CE. Concedierea salariatului cu
contract pe durat determinat nainte de ndeplinirea termenului intr sub incidena
directivei, n msura n care sunt ndeplinite condiiile cerute de acesta.
Capitolul II.
Obligaia de informare
Seciunea a I-a
Planul social
Conform art.69 din Codul muncii, angajatorului, i revin o serie de obligaii la luarea
msurii de concediere colectiv:
- ntocmirea unui plan de msuri sociale sau de alt tip prevzut de lege ori de
contractele colective de munc aplicabile, cu consultarea sindicatului sau a
reprezentailor salariailor. Planul de msuri sociale este elaborat de ctre angajator, n
virtutea art. 40 din Codul Muncii, conform cruia angajatorul are dreptul de a stabili
organizarea i funcionarea unitii. Planul social reprezint un act juridic unilateral al
angajtorului.
- S propun salariailor programe de formare profesional.
- S pun la dispoziia sindicatului care are membrii n unitate sau dup caz,
reprezentailor toate informaiile relevante n legtur cu concedierea colectiv, n
vederea formulrii propunerilor din partea acestora;
Seciunea a II-a
Interdicii privind concedierea.
Art.59 din Codul Muncii dispune c este interzis concedierea:
a) pe criterii de sex, orientare sexual, caracteristici genetice, vrst, apartenen
naional, ras, culoare, etnie, religie, opiune politic, origine social, hanidicap,
situaie sau responsabilitatea familial, apartenen sau activitatea sindical ;
b) pentru exercitarea dreptului la grev i a drepturilor sindicale.
Aceste interdicii sunt i consecina exeistenei principiului egalitii de tratament n
cadrul relaiilor de munc, a interzicerii discriminrii-art.5 din
Codul Muncii, a reglementrii dreptului salariailor de participa la aciuni colective i de
a construi sau adera la un sindicat-art.359 alin.1 lit.l i m.
Concedierea pentru particparea la geav este interzis numai dac acest drept se
exercit n condiii de legalitate. Potrivit Legii nr.168/1999 privind soluionarea
conflictelor de munc, particparea la grev sau organizarea acesteia, cu respectarea
Capitolul III.
Cercetarea prealabil
n temeiul art.63 din Codul Muncii, concedierea pentru svrirea unei abateri grave
sau a unor abateri repetate de la regulile de disciplin a muncii, precum i cea pentu
situaia n care salariatul nu corespunde profesional pot fi dispuse numai dup
ndeplinirea de ctre angajator a cercetrii prealabile.
n vederea desfurrii ei, salariatul va fi convocat n scris de persoana mputernicit
de ctre angajator s realizeze cercetarea, prevzndu-se obiectul, data ora i locul
ntrevederii. Cu aceast ocazie, el are dreptul s formuleze i s susin toate aprrile
n favoarea sa i s ofere persoanei mputernicite toate probele i motivaiile pe care le
consider necesare-art.267 alin. 2 i 4.
Numai dac salariatul nu se prezint la convocarea fr un motiv obiectiv d dreptul
angajatorului s dispun concedierea, fr efectuarea cercetrii prealabile-art.267
alin.3 CM.
Neefectuarea cercetrii are drept consecin nulitatea absolut a concedierii-art.267
alin.1, evident cu execepia cazurilor n care nsi persoana respectiv este vinovat
de faptul c nu a fost ascultat.
Capitolul IV.
Propunerea unor alte locuri de munc vacante
Aa cum prevede art.64 alin.1 din Codul Muncii, n situaia n care concedierea se
dispune pentru inaptiudinea fizic i sau psihic a salariatului, fapt ce nu permite
acestuia s i ndeplineasc atribuiile corespunztoare locului de munc ocupat,
pentru necorespundere profesional-art.61, lit d, precum i n cazul n care contractul
individual de munc a ncetat de drept n temeiul art.56 lit.f, ca urmare admiterii cererii
de reintegrare n funcia ocupat de salariat a unei persoane concediate nelegal sau
pentru motive nentemeiate, angajatorul are obligaia de a-i propune salariatului alte
locuri de munc vacante n unitate, compatbibile cu pregtirea lui profesional sau
dup caz, cu capacitatea de munc stabilit de mediul de medicina muncii.
Dup cum reiese din textul de lege, obligaia oferirii unei muncii corespunztoare este
prealabil aplicrii msurii desfacerii contractului de munc i ca atare, nendeplinirea
acesteia atrage nulitatea acestei msuri. Demersul unitii trebuie s fie efectiv i s nu
aib caracter formal.
Atunci cnd angajatorul nu dispune de locuri de munc vacante el are obligaia de a
solicita sprijinul ageniei teritoriale de ocupare a forei de munc n vederea redistriburii
salariatului, corespunztor pregtirii profesionale i capacitii de munc constatate de
medicul de medicina muncii, urmnd s-i comunice salariatului soluiile propuse de
agenie. Termenul fiind de 3 zile lucrtoare de la comunicare pentru a-i manifesta
expres consimmntul cu privire la noul loc de munc oferit.
Textul art. 64 din Codul Muncii nu are n vedere situaia concedierii pentru motive care
nu in de persoana salariatului, desfiinarea locului de munc, fie c este vorba de o
concediere individual sau de una colectiv. Rezult c angajatorul nu are obligaia
proprunerii altor locuri de munc vacante, iar dac ar avea, de a solicta sprijinul
ageniei teritoriale de ocupare forei de munc.
n cazul concedierilor colective este reglementat necesitatea limitrii, diminurii lor, ori
aceasta nu se poate realiza dac nu ar exista posibilitatea oferirii altor locuri de munc
celor vizai-art.70 alin 2, lit e i f.
Deasemeni angajatorul are obligaia de a notifica proiectul de concediere i ageniei
teritoriale art.70 alin.3
Capitolul V
Preavizul
Obligaia ntinrii prealabile celeilalte pri despre ncetarea raportului de munc este
prevzut de lege att n sarcina angajatorului, ct i a salariatului, avnd drept scop
evitarea consecinelor negative pe care le-ar putea produce denunarea unilateral a
contractului; pentru salariat, reglementarea preavizului constituie i o garanie a
dreptului la munc i a stabilitii n munc.
Art. 73 din Codul Muncii prevede c persoanele concediate pentru inaptitudinea fizic
sau psihic, necorespundere profesional-art.61 lit.c i d, i pentru motive care nu in
de persoana lor- art.65, 66 au dreptul la un preaviz ce nu poate fi mai mic de 15 zile
lucrtoare, n cazul persoanelor care se aplic contractul colectiv de munc, termenul
este de 20 de zile lucrtoare, conform contractului colectiv de munc unic la nivel
naional . Fac excepie de la aceast regul salariaii care se afl n perioada de prob.
Deasemeni n situaia n care contractul de munc este suspendat, termenul de
preaviz va fi i el suspendat corespunztor duratei-art. 74 alin.2.
Desfacerea contractului individual de munc i pierderea pe aceast cale, a locului de
munc, constituie fr ndoial, alturi de accidentele de munc i bolile profesionale,
un risc cu efecte asupra salariatului i siguranei sale economice. Rezultnd
necesitatea instituirii unei protecii care s nu duc totui la o proprietate asupra
locului de munc incompatibil cu exigenele unei veritabile liberti a contractelor ca i
cu asigurarea unei anume mobiliti a forei de munc benefic, ntr-un anumit grad,
societii.
Art.74 alin.1 din Codul Muncii prevede c decizia de concediere se comunic
salariatului n scris i trebuie s conin, n mod obligatoriu:
a) motivele care determin concedierea;
b) durata preavizului;
c) criteriile de stabilire a ordinii de prioriti, conform art.70 alin.2 lit. d;
d) lista tuturor locurilor de munc stabilite n unitate i termenul n care salariai
urmeaz s opteze pentru a ocupa un loc de munc vacant, n condiiile art.64.
Concedierea dispus cu nerespectarea procedurii prevzute de lege este lovit de
nulitatea absolut. Anularea deciziei de concediere const n sanciunea legal
pronunat de organul jurisdicional competent n cazul constatrii nulitii msurii,
datorit nclcrii unor prevederi eseniale pentru validitatea acesteia.
Angajatorul poate revoca msura desfinrii contractului individual de munc.
Revocarea const n revenirea asupra msurii luate i desfiinarea deciziei, ceea ce
conduce la restabilirea continuitii raportului juridic de munc.
Legea nu prevede expres cazurile de nulitate. Va atrage ns nulitatea msuri
nclcarea oricrei norme legale imperative.
Potrivit practicii judiciare, constituie motive de fond ale anulrii urmtoarele:
- ilegalitatea desfacerii contractului de munc;
- netemeinicia desfacerii contractului de munc;
- caracterul abuziv al desfacerii contractului de munc.
Aceste motive se regsesc n:
SECTIUNEA I
Informarea si consultarea
Articolul 2
(1) In cazul in care un angajator are in vedere concedieri colective, acesta initiaza in
timp util consultari cu reprezentantii lucratorilor pentru a ajunge la un acord.
(2) Aceste consultari se refera cel putin la posibilitatile de a evita concedierile colective
sau de a reduce numarul de lucratori afectati, precum si la posibilitatile de a atenua
consecintele prin recurgerea la masuri sociale insotitoare vizand, intre altele, sprijin
SECTIUNEA III
Procedura referitoare la concedierile colective
Articolul 3
(1) Angajatorii notifica in scris autoritatea publica competenta cu privire la orice
concediere colectiva preconizata.
Cu toate acestea, statele membre pot prevedea ca, in cazul unor concedieri colective
preconizate care rezulta din incetarea activitatii unei societati in urma unei hotarari
judecatoresti, angajatorul sa aiba obligatia de a notifica in scris autoritatea publica
competenta numai la solicitarea acesteia.
Aceasta notificare cuprinde toate informatiile utile cu privire la concedierile colective
preconizate si la consultarile cu reprezentantii lucratorilor prevazute la articolul 2 si, in
special, motivele concedierilor, numarul lucratorilor care urmeaza a fi concediati,
numarul lucratorilor incadrati in mod normal si perioada in care vor avea loc aceste
concedieri.
(2) Angajatorii trebuie sa transmita reprezentantilor lucratorilor o copie a notificarii
Articolul 4
(1) Concedierile colective preconizate, notificate autoritatii publice competente, produc
efecte in cel putin 30 de zile de la notificarea prevazuta la articolul 3 alineatul (1), fara a
aduce atingere dispozitiilor care reglementeaza drepturile individuale cu privire la
perioada de preaviz.
Statele membre pot acorda autoritatii publice competente posibilitatea de a reduce
termenul prevazut la paragraful anterior.
(2) Autoritatea publica competenta utilizeaza termenul prevazut la alineatul (1) pentru a
cauta solutii la problemele ridicate de concedierile colective preconizate.
(3) In cazul in care termenul initial prevazut la alineatul (1) este mai mic de 60 de zile,
statele membre pot acorda autoritatii publice competente posibilitatea de a prelungi
termenul initial pana la 60 de zile de la notificare, in cazurile in care exista riscul sa nu
se gaseasca solutii pentru problemele ridicate de concedierile colective in termenul
prevazut initial.
Statele membre pot acorda autoritatii publice competente posibilitatea de a prelungi
aceste termene.
Angajatorul trebuie sa fie informat cu privire la prelungire si la motivele acesteia inainte
de expirarea termenului initial prevazut la alineatul (1).
(4) Statele membre pot sa nu aplice prezentul articol in cazul unor concedieri colective
preconizate care rezulta din incetarea activitatii unei societati ca urmare a unei hotarari
judecatoresti.
SECTIUNEA IV
Dispozitii finale
Articolul 5
Prezenta directiva nu aduce atingere dreptului statelor membre de a aplica sau de a
adopta acte cu putere de lege sau acte administrative mai favorabile lucratorilor ori de
a promova sau permite aplicarea unor conventii colective mai favorabile lucratorilor .
Articolul 6
Statele membre asigura punerea la dispozitia reprezentantilor lucratorilor si a
lucratorilor proceduri administrative si judiciare care sa permita respectarea obligatiilor
prevazute de prezenta directiva.
Articolul 7
Statele membre comunica Comisiei textul dispozitiilor fundamentale de drept intern,
deja adoptate sau in curs de adoptare in domeniul reglementat de prezenta directiva.
Articolul 8
(1) Directivele din anexa I partea A se abroga, fara a aduce atingere obligatiilor statelor
membre cu privire la termenele de transpunere prevazute in anexa I partea B.
(2) Referirile la directivele abrogate se interpreteaza ca referiri la prezenta directiva si
sunt citite in conformitate cu tabelul de corespondenta din anexa II.
BIBLIOGRAFIE
1. CODUL MUNCII
2. DIRECTIVA 98/59 C.E